Tema 1.

Noţiuni de bază ale cursului „Vinificaţia primară”

Denumirea de OENOLOGIE işi are originea in cuvintele greceşti ”oenos-vin” şi ”logos-

vorbire”; in sens mai larg ”ştiinţă vinificaţiei”. In fapt prin Oenologie – se inţelege ştiinţa care se
ocupă cu studiul şi procedeele de obţinere, ingrijire şi păstrare a vinurilor şi a altor produse
derivate din struguri must sau vin. Ştiindu-se că vinul se face numai din struguri, Oenologia,
ştiinţa vinificării, trebuie luată in consideraţie alături de sora sa, viticultura, ştiinţa cultivării viţei
de vie. Analizand vinificaţia şi ignorand felul materiei prime, soiul de struguri folosit, locul lor de
provenienţă şi particularităţile de cultură in care au fost obţinute, insemnă o cunoaştere
incompletă, lipsită de posibilitatea valorificării potenţialului oenologic al ecosistemului viticol dat.

1
2
3
 Moldova are o istorie bogată în producerea vinului, avînd tradiţii secenare în vinificaţie.
Condițiile climaterice caracteristice Moldovei, dar și ale reliefului specific, au permis crearea unor
condiții unice de cultivare a viței de vie. Ramura vitivinicolă a Republicii Moldova ocupă unul din
cele mai importante locuri în economia naţională a Republicii. Ocupînd doar cca 7 % din supra-
faţa terenurilor cultivate ,ea contribuie la formarea bugetului ţării în proporţie de cca 21 % alcă-
tuind în temei 40 % din complexul agro-industrial.
Conform datelor statistice ale Agenției Naționale Wine of Moldova din cele 187 vinării din
filiera viti-vinicolă doar 68 dețin teritorii proprii de viță de vie cu o cotă de 36 % și respectiv 220
ha din suprafața totală cultivată în anul viti-vinicol 2018. Totalul suprafețelor de soiuri tehnice a
constituit 74 200 ha dintre care 1 062 ha sunt cultivate cu soiuri autohtone. Comparativ cu anul
viti-vinicol 2017 s-a remarcat o creștere cu 15 la sută a suprafețelor cultivate cu soiuri autohtone
în anul 2018, de tipul: Feteasca albă, Viorica, Feteasca regală, Plăvai, Rară neagră, Feteasca
neagră, etc. atingînd 10 % din suprafața total cultivată.

4
 Figura 2. Ponderea estimată în 2018 a vînzărilor pe fiecare categorie de produs vinicol.

Cele 187 întreprinderi vinicole dispun de un potențial de producție estimat în 2018 la 1,77 mln hl
care permit lansarea pe piața internă și mondială a unor vinuri excelente, foarte apreciate de
consumatorii din țară, cît și de peste hotare, astfel crescînd consumul și exportul de producție
vinicolă – în rezultat majorarea bugetului statului cu peste 459 mld lei (figura 2).
Piaţa globală de mărfuri și produse este în permanentă mișcare, fiin deschisă celor ce
reacţionează la cerinţe şi la preferinţele consumatorului în raport cu calitatea și tipul produsului
propus spre comercializare.Deosebirea unui vin bun de unul prost este în mare măsură o problemă
de învăţare, de experienţă. Datorită tehnologiilor noi de cercetare experimentală, se face studierea
profundă a vinurilor,a proceselor ce au loc in vinuri, de la procesarea strugurilor, la producerea
propriu-zisă a vinului, stocarea și îmbutelierea acestuia.
Vinul roșu, care este recunoscut prin efectul „Paradoxul francez.Acest fenomen se referă la
populaţia din sud-vestul Franței ce consumă vin roşu cu alimente grase,astfel scăzînd nivelul
incidenţelor bolilor cardiace.

5
6
Polonia, România, Cehia, China și Rusia rămân principalele piețe de desfacere a vinului îmbuteliat din Republica Moldova. A crescut volumul vinului
îmbuteliat exportat spre: SUA (+11%*), Cehia (+8%*), România (+5,8%*), Ucraina (+3,7%*), a rămas constant în China și Letonia și a scăzut în
Kazahstan (-30%*), Rusia (-16,9%*), Canada (-11,8%*), Polonia (-5%*).

7
Belarus, Georgia și Rusia au importat 77% din volumul total de vin în vrac produs în Republica Moldova. Exporturile de vin în vrac au crescut în
Georgia (+34%*), au rămas constante în Cehia și China și au scăzut în Germania (-55,3%*), România (-43,7%*), Ucraina (-43,5%*) și Belarus (-
2,7%*).

8
9
Starea stocurilor de vin la sfârșitul anului vitivinicol 2018-2019 (31.07.2019)
Fenomenul supraproducerii se reflectă și în evoluția stocurilor. Astfel, la data de 31.07.2019 stocurile de vin constituiau 21 mln dal (+29%*), acestea
fiind repartizate în felul următor: 51% roșii, 45% – albe, 4% – roz. 80% din vinurile rămase în stocuri constituie vinuri seci.

*în comparație cu anul vitivinicol 2017-2018

10
11
12
13