ARTA DE A FI FERICIT Fii recunoscator pentru tot ceea ce ai si pentru tot ceea ce ti se intampla, fii multumit cu ceea ce ai si ce nu ai.

Pune in practica tot ceea ce spui ca esti si daca tu gandesti ca ca esti in stare, fa ceea ce-ti propui , daca tu gandesti ca esti intelligent ,actioneaza intelligent, daca tu gandesti ca esti capabil de iubire, iubeste fara teama tot ce te inconjoara, daca tu gandesti ca nu exista obstacol pe care nu-l poti depasi, atunci propune-ti obiective in viata si lupta pentru realizarea lor pina le vei obtine. Sa nu invidiezi pe nimeni pentru ce are sau ce este.Sa nu pastrezi in inima ta ranchiuna impotriva nimanui, caci acest sentiment nefast nut e va lasa sa fii fericit. UITA SI IARTA !!! Sa nu iei absolute nimic de la nimeni din ce nu-ti apartine. Aminteste-ti ca potrivit legilor imbatabile ale naturii daca o faci, maine vei pierde ceva de mai mare valoare Sa nu faci pe nimeni sa sufere fizic, mental sau spiritual. Toate fiintele pamintului au dreptul sa fie respectate si iubite. Constientizeaza, observa cu atentie tot ce este in jurul tau si descopera mereu in fiecare lucru eveniment sau persoana partea lui buna sin u lipsurile. Ajuta-I pe cei care au nevoie, fara sa te gandesti ca nu vei primi nimic in schimb. Critica este deart pentru ca ea pune individual in defensiva si-l impinge sa se justifice. Critica este periculoasa fiindca ea raneste amorul propriu si strneste ranchiuna. Cand te adresezi unui om aminteste-ti ca nu vorbesti doar unei fapturi logice ci si unei fapturi emotive, unei creature dominate de orgoliu si amorul ei propriu. Un pros este in stare sa critice, sa condamne sis a se plnga, este tot ceea ce fac de altfel toti prostii. Trebuie insa noblete pentru a intelege si a ierta. Toata lumea iubeste complimentele. Suntem nsetai de laude sincere. Nimic nu distruge mai mult ambiia unui om dect criticile superiorilor. Secretul succesului este facultatea de a te pune n locul altuia si de a considera lucrurile din punctul lui de vedere ct si din al tu. Sfat- ieind din casa purtai capul sus, umplei-va plmnii cu ct mai mult aer, aspirai razele soarelui, daruii-v zmbetul tuturor i punei inim n strngerea de mn. Pstrai o atitune mental binevoitoare, o atitudine de curaj loialitate i veselie. Dorina le adduce pe toate. Orice rugaminte sincera este ndeplinit. Devenim asemntori idealului ce-l purtm in inima noastr. UN SURS NU COST NIMIC DAR NFPTUIETE MULT. Nu ine dect o clip dar amintirea lui dinuie cteodat toat viaa ntreg. Daca n drumul vostru ntlnii un om prea oboist ca s v druiasc un surs, oferii-l pe al vostru. Cci nimeni nu are mai mare nevoie de un surs dect cel care nu-l poate drui. Numele unui om este pentru el cuvntul cel mai important din tot vocabularul. A nva nu nseamn a deprinde o tiin. Practica este necesar. Este nevoie de o atitudine activ. Numai exersnd ne perfecionm. Numai tiina pus n aplicare rmne n noi. Cnd eti nervos e mai simplu de a critica si de a condamna dect de a v pune n locul altuia. E mai simplu de vedea un defect dect de a descoperi o calitate. Cnd te vei gsi n

faa unei probleme neobinuite de ex: de a corija pe un copil, reflectai nainte de a face acest gest natural. n general este NEFAST. O metod admirabil de a face oamenii s te iubeasc este s i iubeti tu. i s le ar i asta. Afl i noteaz zilele de natere ale oamenilor, surdei larg, sincer i spontan.N-avei poft s zmbii. Strduii-v. Facei ca i cum ai fi cu adevrat dispus. Mijlocul cel mai bun de a cunoate fericirea const n capacitatea de a ne controla gndurile, pentru c fericirea nu depinde de condiiile din afar, ea este dictat de atitudinea noastr mental. Mulumirea noastr nu vine din ce avem, ce facem sau unde suntem, ci ea vine din ceea ce gndim. Ascult cu atenie interlocutorul, d aprobator din cap, zmbete, pune ntrebri, nu contrazice, nu ntrerupe. Cnd urmeaz s v ntlnii cu cineva ncercai s aflai cite ceva despre el, ce-l intereseaz i apoi documenteaz-te asupra acestor subiecte. Face-i complimente sincere i spontane. Poart-te cu ceilali aa cumai vrea ca ei s se poarte cu tine. F-I s se simt importan i, ncurajeaz i laud. Evit ntotdeauna certurile i discuiile n contradictoriu chiar i atuci cnd ai dreptate. BUDHA: Nicodat ura nu pune capt urii ci numai dragostea! O nenelegere nu este risipit printr-o discuie ci prin tact, diplomaie i dorina generoas de a ne pune n locul adversarului. Cel mai bun mijloc de a triumfa ntr-o ceart este de a o evita ! Poi face un om s neleag c a greit printr-o privire, o intonaie, un gest, tot att ct i prin cuvinte. - i dac i zicei c nu are dreptate credei c-l vei convinge? Niciodat. Iai da o lovitur direct inteligenei sale, judecii sale, amorului propriu. Putei s-I aruncai n cap toat logica lui PLATON sau KANT nu-I vei schimba convingerea pentru c L-AI JIGNIT. Rare sunt persoanele a cror judecat este sntoas obiectiv i lucid. Cei mai muli dintre noi sunt plini de subiectivism i parialitate. Mintea noastr este ntunecat de gelozie de bnuial, de team, de invidie i vanitate.A-I spune unui om c greete este o tactic DEZASTRUOAS. Cnd greim ne-o mrturisim nou nine. Mrturisim uneorii altora care tiu cum s ne ia, cu blndee i diplomaie i ne flim chir cu curajul i sinceritatea noastr. Dar nu la fel se ntmpl cnd se ncearca s ni se vre pe gt, cu fora, un adevr neplcut. Cnd greeti- recunoate. Cnd ne nvinovim singuri, unicul mod de a-i pstra stima de sine al celuilalt este s se arate generos.Deci cnd tim c meritm vreo pedeaps mai bine o lum nainte cu curaj i ne facem mea culpa. Sunt 99 la sut anse ca ea s adopte o atitudine generoas i s nchid ochii asupra greelilor. SOARELE VA REUI MAI BINE CA VNTUL S V DEZBRACE; BLNDEEA, CUVINTELE BUNE, VOR AVEA MAI MULT INFLUEN ASUPRA OAMENILOR. Dac vrei s ctigai pe cineva luai-l cu blndee. Dac un om greete el nu crede c se nseal. Nu-l condamnai. ncercai mai degrab s-l nelegei.Gndii-v un moment la contrastul ce exist ntre interesul pasionat ce-l avei pentru propriile voastre treburi i atenia mediocr ce o artai restului lumii. Nu rdei de alii de defectele lor de ignorana lor de furia nestpnit a altora. Arta i-le simpatia i ajutai-i. Oamenii au o sete nemrginit de simpatie i nelegere.

A spune un adevr nu este sufficient. Trebuie ocat imaginaia faptele trebuie redate viu, interesant, impresionant. Ai o rochie foarte frumoas azi Esti fermectoare - Nu fi prea mndr de ceea ce i-am spus; am vrut numai s-i fac plcere n viitor s caui s fii mai punctual. Ne este mai puin penibil s auzim observaii dezagreabile dup ce am fost ludai pentru calitile noastre. Deci pentru a influena fr a ofensa i a supra ncepei prin a adduce cteva laude sincere. Vorbii mai nti de pcatele voastre. ntr-o zi cnd m pregteam s-i fac observaie secretarei mele m-am gndit: - eti de dou ori mai mare dect fetia asta, experien a ta este de 10 ori superioarfa de a ei. Cum poi crede s aib punctul tu de vedere , judecata ta. Amintete-i gafele monumentale, greelile stupide, pe care le comiteai cnd erai ca ea. Ai fcut o greeal dar ea nu-i mai mare dect multe altele ale mele. Eti mult mai cuminte dect eram eu la vrsta ta. Am comis eu nsumi attea greeli c nu mai pot critic ape alii Totui nu crezi c ar fi fost mai potrivit s faciaa ? nainte de a critica pe alii, avei grij s v facei observate propriile voastre pcate. Cruai amorul propriu al interlocutorului vostru. Ceea ce preuiete pentru oameni este salvarea aparenelor. Totui ci dintre noi se gdesc la asta cnd e vorba de alii ? Clcm pe sentimentele semenilor notri, ne impunem voina, acuzm, ameninm, mustrm fr a ne gndi o clip la reaciile ce le vom provoca Ar fi necesare o clip de gndire, cteva vorbe bune, o sforare sincer, pentru a ne uita pe noi i a-I nelege pe alii, ar trebui att de puin pentru a ndulci loviturile ce suntem nevoii a le da. Artai oamenilor c avei ncredere n ei i se vor strdui s o merite. Prima regul n rapoartele noastre cu semenii este de a-I lsa s fie fericii aa cum neleg ei, atta timp ct nun e incomodeaz pe noi. Succesul unei csnicii, depinde mai puin de a gasi soul ideal, ct de a fit u nsu i acel so ideal.