Iadul este adevrul neles prea tarziu! (H.G.

Adams)

Toat lumea se plnge c nu are memorie, dar nimeni nu se vait c nu are logic. (La Rochefoucault)

Libertatea este privilegiul de a ne elibera de lucrurile care nu ne plac, pentru a deveni robii lucrurilor care ne plac.

Dumnezeu este opinia mea public. (Abraham Lincoln)

Am reuit s-L alungm pe Dumnezeu din colile noastre, din crile noastre, din inimile noastre i din vieile noastre, dar nu vom reui s-L alungm niciodat din moartea noastr.

Ceea ce avem nevoie astzi n ar este mai puina vorbire n public i mai mult gndire n particular.

Cnd Satan i-aduce aminte de trecutul tu adu-i i tu aminte de viitorul lui.

Credina adevrat este viaa pe care o ducem, nu crezul pe care-l mrturisim.

Mai multe lacrimi sunt vrsate n slile de teatru pentru tragediile nscenate, dect n Bisericile noastre n faa adevratelor tragedii.

Judecnd dup numrul divorurilor, mai mult fug de acas prinii, nu copiii.

Noi ne judecm prin ceea ce tim c am putea face, n timp ce alii ne judec prin ceea ce am fcut.

S nu te ndoieti niciodat n ntunerec de ceea ce a spus Dumnezeu pe cnd era nc lumina.

nainte de a te grbi s-i critici soiei defectele, adu-i aminte c tocmai ele au fost pricina pentru care nu s-a putut cstori cu un so mai bun!

Contiina este ca linia indicatoare de pe carosabil; ea ne spune ce n-ar trebui s facem, dar nu ne poate mpiedica s facem.

Astzi este ziua de mine pentru care te ngrijorai ieri.

Nu te enerva c nu-i poi face pe alii aa cum i place ie! La urma urmei nici tu nu eti chiar aa cum ai dori. (Thomas a Kempes)

Cnd te plngi de starea jalnic n care se afl societatea, ntreab-te: Sunt parte din problem sau din soluie?

Un muncitor care face doar ce i se spune este un sclav. Numai acela care vrea s fac ceva mai mult este cu adevrat liber.

N-ai s creti niciodat dac nu ncerci din cnd n cnd s faci i ceva peste puterile tale.

Fii ca un roi, la suprafaa apei stai calm i nemicat, dar sub ap pedaleaz nebunete!

Cnd te vorbesc alii de ru, triete frumos, ca nimeni s nu-i cread.

Lui.

Cretinii care vor s aib parte de promisiunile lui Dumnezeu trebuie s asculte i de poruncile

 noi!

Ar trebui s ne temem mult mai mult c noi nu-L auzim pe Dumnezeu, dect c nu ne aude El pe

Doamne, f s doresc ntotdeauna puin mai mult dect pot realiza. (Michelangelo)

Paradoxul lenei: s te scoli devreme ca s ai mai mult timp de stat degeaba. ( Tristan Bernard)

Fr ajutorul prietenilor, calomniile dumanilor ar ajunge extrem de greu la noi.

Afi n geamul unui restaurant: Vino nuntru i mnnc; s nu mori nici tu, nici eu de foame.

Cea mai nverunat lupt este cu tine nsui. Te afli n ambele tabere. (Voltaire)

Spiritualitatea nu se msoar prin ce facem, ci prin ct ascultm!

Preul ascultrii s-ar putea s par mare, dar el nu este nimic n comparaie cu preul neascultrii!

Legile lui Dumnezeu dureaz mult mai mult dect cei care le ncalc!

Un pas nainte n ascultare face mai mult dect zece ani de studiu despre ea.

Cel mai potrivit rspuns la binecuvntrile nemeritate este o ascultare necondiionat.

Exist o singur art cretin, care nu-i nici gotic, nici romantic, nici baroc, arta de a purta crucea. (Franz von Baader)

 Fiecare om care a reuit n via a nvat mai nti cum s asculte, de cine s asculte i cnd s asculte.

Dumnezeu nu ne-a creat cu ajutorul nostru, dar acum nu ne mntuiete fr ascultarea noastr.

Femeia nu e deloc inferioar brbatului, nu-i e superioar ctui de puin, iar de egalitate nici nu poate fi vorba. (Un parlamentar englez)

Orice main poate ine ct viaa dac n-o conduci cu atenie!

Mai devreme sau mai trziu, fiecare dintre noi trebuie s ne dm seama c Dumnezeu nu se trguiete cu nimeni.

Un om nelept nu dorete niciodat mai mult dect poate dobndi pe drept, mai mult dect poate folosi cu demnitate, mai mult dect poate drui cu bucurie i mai mult dect poate lsa n urm mulumit.

Exist ceva bun i atunci cnd n-ai nimica: n-ai nevoie s faci reparaii!

Mai bine s-i cereti acum pinea mpreun cu Lazr, dect n venicie s cereti o pictur de ap mpreun cu bogatul!

Albina are mare nevoie de aripi chiar i dup ce a adunat mierea n stup altfel s-ar nneca singur n miere.

Unii cretini i dau impresia c au fost botezai n oet: sunt foarte acri!

Un bun examen de memorie este s stai jos i s-i reaminteti toate lucrurile pentru care te-ai ngrijorat de poman n anul care a trecut.

Oricare i-ar fi trecutul, ine minte c ai nc un viitor imaculat!

Mai degrab merg cu Dumnezeu prin bezn, dect s merg singur prin lumin.

Oamenii sunt pur i simplu caraghioi: ei cheltuiesc bani pe care nu-i au, ca s cumpere lucruri care nu le trebuie, pentru a-i impresiona pe alii pe care nu pot s-i sufere!

Nu dispreui lucrurile mici; o lumnare poate face oricnd ceea ce nu poate face niciodat soarele: s lumineze noaptea!

alei.

Dumnezeu nu-i alege pe cei desvrii (neprihnii), ci i desvrete (face neprihnii) pe cei

N-aveam pantofi i crteam, dar am intlnit un om care nu avea picioare.

Dac absena nu i-ar fi simit, s tii c nici prezena ta nu conteaz.

i minciuna acopere o sumedenie de pcate, dar, numai temporar!

Eu nu sunt niciodat trntit jos, sunt fie n picioarefie tocmai m ridic!

Ateii l neag pe Dumnezeu prin vorbe, i credincioii prin fapte. (G. Cesbron)

Nu cel care are dreptate are ultimul cuvnt; ci, din pcate, cel care vorbete ultimul. (G. Cesbron)

De ce-i privighetoarea-n colivie? Din pricina limbii. (Ibn Yamin)

Savanii ajung s cread c ei inventeaz ceea ce descoper. (G. Cesbron)

Omul la care nu se vede buntatea e un nor fr ploaie. (Naser Khosrow)

Nu mori pentru c eti bolnav, mori pentru c eti viu. (Montaigne)

Exist oameni care nu se aleg de pe urma averii lor dect cu teama de a o pierde. (Rivarol)

Prinii se supr cnd copiii spun minciuni i uneori se supr de moarte atunci cnd spun adevrul.

D-i copilului tot ce cere atunci cnd vrea el, aa vei face din el un om care aproape sigur nu va respecta legea cnd va fi mare. (J. Edgar Hoover)

Dac vrei s-i nvingi o slbiciune nu o hrni. (William Penn)

Pentru muli oameni, averea n-a nsemnat sfritul necazurilor, ci doar schimbarea lor. (Seneca)

Depresia e starea n care tot ce conteaz e propria ta suferin.

Dumnezeu parc ine tot ce e mai bun pentru sfrit.

Omul este mare tocmai fiindc i cunoate starea de decdere. (Pascal)

Dumnezeu nu ne-a chemat n via Lui pentru a-i mnca strugurii, ci pentru a lucra.

Pentru ca rul s triumfe, este suficient ca oamenii buni s nu fac nimic.

Cile celor ce ed fr lucru sunt acoperite de spini. (Proverb romnesc)

Somnul raiunii nate montri. (Goya)

Nu-i pas nimnui ct de mult tii dect dup ce afl ct de mult i pas.

De mult timp, bancnota a nlocuit buletinul de vot. (Roger Garaudy)

Libertatea e nelegerea necesitii. (Spinoza)

Un om farnic are dou fee i nici un obraz. (Nicolae Iorga)

Tunetul e foarte impresionant, dar treaba o face trsnetul. (Mark Twain)

Cel mai mare ru e deprinderea cu rul. (Al.Vlahu)

Puterea nu corupe; dar ticloii, dac ajung ntr-un post de conducere, corup puterea. (G. B. Shaw)

Necazurile vin cte trei, norocul vine singur.

Orice ai vrea s faci, trebuie s faci altceva mai nti

Constrngerea creeaz for. (Leonardo da Vinci)

Cnd omul cade, i piere i umbra. (Proverb romnesc)

Am toate defectele celorlali i totui ceea ce fac acetia mi se pare inadmisibil. (Emil Cioran)

Dac ar fi cu putin s ne privim cu ochii celorlali, am disprea pe loc. ( Emil Cioran)

Nu le ngduim dect copiilor i nebunilor s fie sinceri cu noi; ceilali, dac au ndrzneala s-i imite, se vor ci mai devreme sau mai trziu pentru asta. (Emil Cioran)

Cu ct se ndeprteaz de Dumnezeu, cu att oamenii avanseaz n cunoaterea religiilor.

Numai Dumnezeu are privilegiul s ne abandoneze. Oamenii nu pot dect s-i ntoarc spatele.

Adevrul matematic, indiferent unde, la Paris sau la Toulouse, este unul i acelai.( Blaise Pascal)

Matematica seamn cu o moar: dac vei turna n ea boabe de gru, vei obine fin, dar dac vei turna n ea tre, tre vei obine. ( A. Huxley)

Cel mai mare neadevr este adevrul neles greit. (William James)

Universitatea dezvolt toate aptitudinile, inclusiv i prostia. (A. P. Cehov)

Taci, atta timp ct nu poi spune mai mult dect tcerea. (Pythagoras)

Logica este arta de a face greeli cu fermitate. (J. Kratch)

Este mult mai uor s descoperi o greeal dect adevrul. (J. W. von Goethe)

Cele mai multe forme le mbrac abstracia. (S. E. Lec)

Este suficient s ari, c un lucru oarecare este imposibil, c ndat se va gsi matematicianul care-l va face. (W. W. Sawyer)

Nu sunt de acord cu matematica. Consider c suma de zerouri e o cifr nfiortoare. (S. E. Lec)

Exist zerouri crora li se pare, c sunt elipse, i n jurul lor se nvrte toat lumea. ( S. E. Lec)

Crucea pus lng numele unora muli o iau drept plus. (S. E. Lec)

Matematica poate s descopere o anumit ordine chiar i n haos. (Ch. Stein)

Inima are raiunile ei, pe care raiunea nu le cunoate (B.Pascal)

Te iubesc nu pentru ceea ce eti, ci pentru ceea ce sunt cnd sunt cu tine. ( Garcia Marquez)

Doar pentru c nu te iubete n felul in care tu te atepi s fii iubit, asta nu nseamn c acela nu te iubete din toat inima. (Garcia Marquez)

Prieten adevrat e acela care nu numai ca te ine de mn, dar i ajunge la sufletul tu. (Garcia Marquez)

 Orice ar fi, continu s zmbeti, chiar i atunci cnd eti trist; cineva s-ar putea ndrgosti de zmbetul tu. (Garcia Marquez)

Pentru lumea ntreaga tu eti doar o persoan, dar pentru o anume persoan poi fi lumea ntreag. ( Garcia Marquez)

Nimic nu este mai de temut ca teama.

Nu folosete la nimic s alergi. Trebuie s pleci la timp.

Adevrul se rostete simplu, dar strnete ura.

Toate recordurile sfresc prin a fi doborte.

Diploma nu dovedete ct tie un absolvent, ci ct ar trebui s tie.

n satir se opereaz tot cu bisturiul, ns nesterilizat.

Exist i o vanitate a binelui: aceea de a fi recunoscut.

Spiritul vremurilor i sperie chiar i pe atei.

La cmtar, nu suma de bani conteaz, ci dobnda.

Din lemnul unor arbori se fac viori. Dar i ciomege.

Cinii latr, javrele brfesc.

Nu este uor s trieti printre omnivorii care se mnnc ntre ei.

ntunericul pndete pe la coluri. Numai lumina se propag.

Tcerea este rspunsul celor nelepi dat celor nebuni.

Tcerea este i ea o parte de vorbire.

Alta ar fi media de vrst dac nu ne-am mnca, reciproc, zilele.

Cnd i se d prea mult dreptate, nseamn c ceva nu este n regul.

Suspiciunea este copilul vitreg al vigilenei.

Btrneea este un impozit aplicat tinereii noastre.

Sunt succese care te njosesc i nfrngeri care te nal. (Nicolae Iorga)

Oamenii se mpart n dou: unii care caut i nu gsesc, alii care gsesc i nu-s mulumii (Mihai Eminescu)

Unii oameni aduc fericire oriunde se duc. Alii numai cnd se duc.

Nu m nspimnt moartea ci eternitatea ei!

Mintea este ca o umbrel, funcioneaz numai dac e deschis.

Exista dou cuvinte care deschid multe ui: Tragei i mpingei!

Consensul este ceea ce mai muli oameni spun n cor, dar nu cred fiecare n parte. (Abba Eban)

Promisiunea este capacitatea de a dezamgi oamenii. (Cyril Connolly)

tiina de a rmne tu nsui n mprejurri care te depesc se nva. (Marin Preda)

Excesul de severitate produce ur. Excesul de ngduin produce haos? (M. Saadi)

Cunoaterea greelii e nceputul salvrii. (Epicur)

Nu a tri e de mare pre, ci a tri cinstit. (Socrate)

n fiecare familie exist o mtur i, prin urmare, mcar un gunoi. (Avram Levi)

n fiecare epoc exist greeli noi, care trebuie ndreptate i prejudeci noi, care trebuie nlturate. (Samuel Johnson)

Succesul nseamn a fi n stare s mergi din eec n eec, fr s-i pierzi entuziasmul. (Winston Churchill)

Banii te ajut s supori mai bine srcia. (Alphonse Allais)

A gndi liber e mare lucru. A gndi corect e i mai mare lucru.

Nu judecai oamenii din cei cu care se adun. Nu uitai c Iuda avea prieteni ireproabili. (Ernest Hemingway)

A da cu plcere valoreaz mai mult dect ceea ce dai. (Sfntul Augustin)

Rugciunea este unitatea de msur a dragostei. (Sfntul Augustin)

Un cult este o religie fr nici o putere politic. (Tom Wolfe)

Gluma e o trsur bun pentru adevr. (Francis Bacon)

Dac ai impresia c educaia e scump, atunci ncearc s vezi ct e ignorana. (Andy McIntyre)

Rsul e ca tergtorul de parbriz: nu oprete ploaia, dar i permite s i vezi de drum. (Jeanne Wasbro)

Dac vrei s afli valoarea banilor, ncearc s te mprumui. (Benjamin Franklin)

Nu m ngrijoreaz cei care sunt la nchisoare, ci aceia care nu sunt. (Arthure Gore)

Democraia este un mecanism care garanteaz c nu vom fi guvernai mai bine dect meritm. (George Bernard Shaw)

Cnd spui cuiva mi pare ru, privete-l n ochi.

Deschide ochii mari cnd te nsori i nchide-i pe jumtate dup aceea. (Benjamin Franklin)

Preoii catolici se consoleaz c nu se pot cstori atunci cnd ascult spovedania femeilor. (Armand Salacroix)

Dac atepi momentul potrivit, te ntrec alii care nu-l ateapt. (Woody Allen)

Singurul lucru mai ru dect s fii vorbit pe la spate este acela s fii ignorat total. (Oscar Wilde)

Nu e greu s fii darnic astzi. Greu e s nu regrei mine. (Jules Renard)

Toate fiinele merit fericirea, de aceea fii bun cu toate.

Curajul excesiv precum i umilina exagerat sunt caracteristicile unui om slab. (Spinoza)

Ura este viciul sufletelor nguste; ei o hrnesc cu toate meschinriile lor i o folosesc ca pretext pentru tiranii josnice. (Honore de Balzac)

Uitarea un cancer de care se tem i morii. (Vasile Ghica)

Nu doresc s reprezint totul pentru oricine, ci a dori s nsemn ceva pentru cineva anume.

Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericit este nefericit n propriul fel. (Lev Tolstoi)

 Desprirea face s se sting o dragoste slab i s se ntreasc una puternic, aa cum vntul stinge lumnarea, dar nteete focul. (La Rochefoucauld)

Femeile care vor bani spun c iubesc. Cele care iubesc nu spun nimic. (Gilbert Choquette)

Prietenia e lucrul cel mai greu de explicat. Nu este ceva ce se poate nva la coal, dar dac nu ai nvat ce nseamn prietenia nseamn c nu ai nvat nimic.

Mult suferin din lume apare din dorina egoist de fericire doar pentru sine. i mult fericire din lume apare din dorina de a-i face fericii pe ceilali.

Rzi s uii, dar nu uita s rzi.

Nu fac niciodat greeala de a avea o discuie n contradictoriu cu oamenii pentru ale cror opinii nu am respect!

Unii tac din nelepciune, alii tac din prostie, oricum tcerea lor vorbete. (Dimitrie Cantemir)

ntrebrile arat ntinderea spiritului, iar rspunsurile i arat fineea. (J. Jouber)

Cnd un om i se pare aspru, gndete-te totdeuna c o cetate ntrit nu e i o cetate duman. (Nicolae Iorga)

Oamenii, adesea, spun c motivaia nu dureaz. Ei bine, nici mbierea de aceea o recomandm zilnic.

Fiecare om posed un anumit orizont. Cnd se ngusteaz i devine infinit de mic, el se transform n punct i atunci omul zice: Acesta este punctul meu de vedere (David Hilbet)

S nu faci nimic e tare greu. Nu tii cnd ai terminat. (Leslie Nielsen)

ntr-o ar subdezvoltat s nu bei ap. ntr-o ar superdezvoltat sa nu respirai aerul. (Jonathan Raban.)

Succesul nseamn sa mergi din eec n eec fr s-i pierzi din entuziasm. (Winston Churchill)

E mai bine s fii urt pentru ce eti dect sa fii iubit pentru ce nu eti. (Andre Gide)

Singura modalitate sigur de a nu grei este s nu ai idei noi. (Albert Einstein)

Lenea nu e nimic altceva dect o obinuin de a te odihni nainte de a obosi. (Jules Renard)

Meditnd la arca lui Noe Tot ce tiu cu adevrat am nvat meditnd la arca lui Noe:

Planific din timp! Cnd Noe a nceput s lucreze la arc, nc nu ploua.

Caut s-i pstrezi condiia fizic! Cine tie, pe la 600 de ani s-ar putea ca cineva s-i cear s faci ceva ntr-adevr mre! Pardon, am zis 600? Ei, nu chiar att!

Nu asculta de critica celor din jur! Las-i n pace! Tu vezi-i de treab i f ce trebuie fcut!

Ce zideti, zidete pe teren uscat!

De dragul siguranei, cltorii ntotdeauna doi cte doi. n plus, dou capete gndesc mai bine dect unul singur.

 Viteza nu reprezint ntotdeauna un avantaj absolut. Da, e adevrat, n arc s-a aflat o pereche de gheparzi. Dar s nu uitm c se afla acolo i o familie de melci!

ngrijete-te de animalele tale de parc ar fi ultimele pe pmnt.

Nu uita c toi suntem n aceeai barc!

Cnd lucrurile se precipit, nu sta cu minile n sn i nu te plnge! Pune mna pe lopat i treci la treab!

Ai ncredere n ceea ce Dumnezeu poate face prin tine. Amintete-i c arca a fost construit de nite amatori, pe cnd Titanicul de nite profesioniti 100%!

Boala grea cu leacuri amare se vindec.

Greutile se nmulesc cnd ne apropiem de int. (Goethe)

Cea mai de pre parte a frumuseii este cea pe care un tablou nu o poate reda. (Francisc Bacon)

Am auzit de attea ori oameni vicrindu-se: Ce s m fac cu tine?!, dar niciodat: Ce s m fac cu mine?!.

mult.

Credina ctig cel mai mult, umilina primete cel mai mult, dragostea ns lucreaz cel mai

Am vrut s ajung pe culmile cele mai nalte, ns mi-a fost fric de nlimi!

Omul pentru om e lup dar filozoful nu tia c lupii se mnnc ntre ei numai n situaii extreme.

Analfabetul de mine nu va fi cel care nu tie s citeasc, ci va fi cel care nu tie s nvee (Toffler)

Cnd te vede cineva ieind dintr-o cas dimineaa, zice c ai dormit toat noaptea.

Avem o mare fericire n via pentru sigurana c suntem iubii iubii pentru ceea ce suntem sau mai degrab, n ciuda a ceea ce suntem.

Cele mai frumoase lucruri se ntmpl celor ce tiu s atepte.

Cine sap groapa altuia departe ajunge.

Cu pumnul strns nu se poate da niciodat mna(Indira Ghandi)

Dac tinereea ar tidac btrneea ar putea

Nu te certa cu prostul c are mintea odihnit.

Oamenii de rnd caut numai s petreac timpul, cei de talent s-l ntrebuineze.

Nu poi schimba purtarea celorlali dar poi schimba atitudinea ta vizavi de purtarea lor.

Bucur-te c nu poi rspunde la toate ntrebrile. Asta face viaa mai palpitant.

Cum vd eu, dac vrei curcubeul, trebuie s te obinuieti cu ploaia. (Dolly Parton)

Nu cunosc cheia succesului, dar cheia eecului este s ncerci s mulumeti pe toat lumea. (Bill Cosby)

Timpul este cel mai bun vindector. Dar e cea mai proast cosmetician. (Woody Allen)

Principalul obstacol n calea progresului rasei umane este rasa uman. (Don Marquis)

Progresul are loc fiindc unii oameni ndrznesc s fie diferii. (Harry Milner)

Istoria progresului este mereu aceeai: nti toi te ignor, pe urm spun c eti nebun, apoi c eti periculos; apoi, dup o scurt pauz, nu mai eti n stare s gseti pe nimeni care s nu fie de acord cu tine (Tony Benn)

Problemele sunt preul pe care l pltim pentru progres. (Branch Rickey)

Viaa este ca mersul pe biciclet. Nu poi s-i pstrezi echilibrul stnd pe loc. (Linda Brakeall)

Un vapor este n siguran n port, dar vapoarele nu sunt fcute ca s zac n porturi. (William Shedd)

Dac nu eti n stare s-i pilotezi propriul tu vapor, s nu te mire c te pomeneti n cine-tiece port prpdit. (Tom Robbins)

Un sclav poate fi definit i ca persoana care ateapt ca altcineva s-l elibereze.

 Un om care vrea s conduc orchestra trebuie s se ntoarc cu spatele la mulime. (Max Lucado)

Ne pndete pericolul de a dezvolta un cult al omului de rnd, adic un cult al mediocritii. (Herbert Hoover)

Toi v vor binele. Nu-i lsai s vi-l ia. (S. J. Lec)

Din pcate, viteza ntunericului este egal cu viteza luminii.

Istoria omenirii devine tot mai mult o curs ntre educaie i catastrof. (H. G. Wells)

Banca e locul unde capei o umbrel pe vreme bun i i se cere s-o napoiezi cnd toarn cu gleata. (Robert Frost)

Arta e limitare, esena oricrui tablou e rama. (G. K. Chesterton)

Experiena ne nva c oamenii nu nva nimic din experien. (G. B. Shaw)

Mersul la biseric nu te face cretin, aa cum statul n garaj nu te face main. (Oswald Chambers)

Tnr eti o singur dat, imatur poi s rmi la nesfrit. (Ogden Nash)

Prerile sunt libere, dar nu obligatorii. (Caragiale)

Istoria ne nva c din istorie nu se nva niciodat nimic. (Hegel)

Nimic nu cost mai mult dect netiina. (legea lui Moisil)

Beele i pietrele pot rupe oasele. Cuvintele ns, pot zdruncina sufletul.

Nu este nevoie s te nati nelept. Totul este s nu rmi nou-nscut!

Dac nu eti n stare s faci pe cineva fericit, ferete-te s-l faci nefericit.

Te-ai nscut cu aripi. De ce preferi s te trti prin via?

Din ceea ce primim ne ducem zilele, dar din ceea ce dm ne facem viaa. (Arthur Ashe)

Dac ar fi 1000 de pai ntre noi i Dumnezeu, El i-ar face pe toi n afar de unul. l va lsa pe ultimul pentru noi. Alegerea este a noastr!

Fixeaz-i inima s bat dup ritmul cerului!

ncrede-te n tine nsui i vei fi dezamgit; ncrede-te n prieteni i ei te vor prsi; ncrede-te n bogie i ea i va fi luat; ncrede-te n Dumnezeu i niciodat nu vei fi dat de ruine.

Cnd nu-i mai rmne nimic dect Dumnezeu, vei descoperi c Dumnezeu este suficient.

ngenunchind, eti uneori mai mare.

Dac dragostea e o slbiciune, atunci e slbiciunea inimilor mari.

Orice dar fgduit de Dumnezeu este dat odat cu fgduina.

Cinele intr uneori n biseric, dar nici biserica nu se spurc, nici cinele nu se sfinete. (Proverb romanesc)

Cine sper n minuni, s-i ntreasc credina. (Goethe)

Inima cu btile ei aplaud existena. (Lucian Blaga)

Lumea este att de plin de imbecili i de nebuni, nct nu e deloc nevoie s-i caui la balamuc. (Goethe)

Dac ne-am vedea o singur clip cu ochii cu care ne vd alii, am disprea pe loc. (Emil Cioran)

mam bun valoreaz ct 100 de profesori. (J.F.Herbart)

Ce ctig aceia care mint? C nu sunt crezui nici cnd spun adevrul. (Aristotel)

Nu ne mrturisim micile defecte dect ca s-i convingem pe alii c n-avem defecte mari. (La Rochefoucauld)

Ajutorul internaional este un sistem de a strnge bani de la oamenii sraci din rile bogate i de a-i da oamenilor bogai din rile srace. (Lordul Bauer, economist englez)

 Succesele mele i toate faptele bune pe care le-am fcut, le datorez mamei mele (Napoleon Bonaparte)

Vinul este de la Dumnezeu, dar beia este de la Diavol (Sf. Ioan Gura de Aur)

Trei pahare de vin te fac s nelegi o doctrin profund. (Proverb chinezesc)

Cu banii pe care i cheltuieti cu un singur viciu, hrneti doi copii. (Benjamin Franklin)

Universul m tulbur i nu pot crede c acest ceasornic n-are i ceasornicar. (Voltaire)

Avem toi destul trie ca s ndurm nenorocirile altora. (La Rochefoucauld)

Principalul avantaj al celebritii este c atunci cnd plictiseti lumea la o ntlnire, oamenii cred c e vina lor. (Henry Kissinger)

Televiziunea a fcut dictatura imposibil i democraia insuportabil. (Shimon Peres)

Un politician care se plnge de pres este ca un cpitan de vas care se plnge de mare. (Enoch Powell)

Voi avea mai multe de spus cnd voi fi mort. (Edwin Arlington Robinson)

Atunci cnd ai un copil eti un printe. Atunci cnd ai doi, eti un arbitru. (David Forst)

moarte e o tragedie, un milion de mori e o statistic. (I.V.Stalin)

Nu exist oratori mai mari dect aceia ai adevrului rostit cu indignare. (Victor Hugo)

Vrei sa plictiseti pe cineva? Spune-i tot ce tii. (Voltaire)

Cine ntreab este prost pentru cinci minute, dar cine nu ntreab rmne prost pentru totdeauna. (Proverb chinez)

Cel care vorbete puin are numai de ctigat: se presupune c este inteligent, iar dac este adevrat, se presupune c este foarte inteligent. (La Bruyere)

Femeia frumoas place ochiului, femeia blnd place inimii. Prima este o adevrat bijuterie, dar a doua este o comoar. (Napoleon I)

Concurena scoate ce e mai bun dintr-un produs i ce e mai ru din oameni. (David Sarnoff )

Un conductor este un negustor de sperane. (Napoleon Bonaparte)

A fi nelept nseamn s tii cnd i cum s evii perfeciunea.

Drumul se formeaz mergnd pe el. (Antonio Machado)

Cnd copiii nu fac zgomot, fac prostii mai mari. (Henry Fielding)

virtute care n-a fost testat nu e o virtute, e o ipotez. (Freud)

Norocul ajut uneori, munca ajut ntotdeauna.

Uitarea este un burete de ters, pe care nu-l gseti niciodat cnd ai nevoie. (Pierre Veron)

Pcatul este un bumerang pe care tii cnd l arunci, dar nu tii cnd se intoarce i te lovete n cap. (Robert Frost)

Adevrul le folosete celor care-l ascult, dar le face ru celor care-l spun. (W. Churchill)

Nu spune lucruri puine n cuvinte multe. Dac poi, f invers. (Pitagora)

nva din greelile altora. Nu poi tri destul pentru a le face pe toate. (E. Roosevelt)

Omul care are rbdare s nu se rzbune imediat, ori te iart, ori se rzbun cumplit. (John Ford)

Nu-i cuta fericirea n curtea altuia, pentru c ea se ascunde ntotdeauna n casa ta. (Douglas Jerrold)

Educaia e ca un pom fructifer: dac nu e altoit, face fructe mici i acre. (Robert Frost)

Politeea nu cost nimic, dar cumpr orice. (Montaigne)

Sunt pline cimitirele de oameni care s-au crezut indispensabilii n-au fost.

Dup ce i se rupe crua-n drum, toat lumea i spune pe unde trebuie s-o iei. (Frederic Turc)

E mai bine s tii s pui ntrebri potrivite, dect s fii nevoit s nvei totul. (James Thurber)

Cnd vrei s stingi lumnarea altuia, te arzi la degete. (Woody Allen)

Ghinionul este un soi de noroc care i rateaz inta. (Ambrose Bierce)

Cere-I lui Dumnezeu s binecuvnteze munca ta, dar nu-I cere S-o fac El n locul tu. (K. H. Wagger)

Cnd mintea e plin de gnduri despre bani, nu mai e loc i pentru visuri. (J. Jacques Schuhl)

Orice obstacol are n el i bucuria omului care-l va depi. (Napoleon)

Izvorul nvinge stnca nu prin putere, ci prin perseveren. (H. Jackson Brown)

Soarele rsare numai pentru cei care s-au trezit naintea lui. (Claudine Corneau)

Fericirea dup care tnjeti o stric pe cea care o ai deja. (Jacques Deval)

Dragostea nu rezist mult cnd o pui s alerge. Dar la bra te nsoete pn la btrnee. (Emile Auguste Chartier)

Dragostea se practic, se nva i se mparte numai la doi. (Jean Pierre Guay)

Cine vrea s conduc trebuie s vorbeasc puin i s asculte mult. (Cardinalul Richelieu)

Elanul creator nu cunoate piedici. (Titulescu)

Cel mai preios timp este acela care i-a mai rmas de trit.

nelepciunea este pentru suflet ceea ce sntatea este pentru trup. (La Rochefoucauld)

Libertatea eu o asemn cu o frnghie agat de undeva, de sus. Te pori urca pe ea la cer, participnd la actul mntuirii tale cretine, sau poi s cobori n ntuneric. (Petre uea)

Libertatea omului e partea divin din el. (Petre uea)

Avantajul omului inteligent este c poate face pe prostul ori de cte ori are chef. (Woody Allen)

Cu ct averea este obinut prin mijloace mai ilegale, cu att oamenii in mai mult la ea. (Honore de Balzac)

Funcionarii sunt precum crile dintr-o bibliotec: cu ct sunt plasai mai sus, cu att sunt mai nefolositori. (A. Karr)

Adevrul, pur i simplu, este rareori pur i nu este niciodat simplu. (Oscar Wilde)

Toate ideile au fost descoperite nainte, problema e s ne gndim la ele din nou. (Goethe)

Contribuabilii pltesc impozitele, aleg conductorii i pltesc oalele sparte. (Alphonse Allais)

Cnd tii multe poi s vorbeti, dar e mai bine sa taci. (Jean de La Fontaine)

Cnd eti farnic, Dumnezeu e att de departe de tine nct pare absent. (Simone de Beauvoir)

Tot ce se ntmpl o dat, poate s nu se mai ntmple niciodat. Dar tot ce se ntmpl de dou ori se va ntmpla cu siguran i a treia oar. (Paulo Coelho)

Obinerea unui succes nu este suficient trebuie s facem n aa fel nct s avem o serie de succese. (Horst Gebert)

A fi politician nseamn s fii capabil s spui dinainte ce-o s se ntmple mine, sptmna viitoare, luna viitoare, anul viitor. Iar apoi s poi explica de ce nimic din toate astea nu s-a ntmplat. (Winston Churchill)

Te neci nu pentru c ai czut n ap, ci pentru c rmi sub ap. (Paulo Coelho)

Dou lucrri ale aceluiai creator se bazeaz pe aceleai principii.

neleptul nu spune ce tie, iar prostul nu tie ce spune. (proverb turc)

Numai dup invidia altora i dai seama de propria ta valoare. (Tudor Muatescu)

Inteligenii se mpart n dou: buni i ri. Protii se mpart n una: ri. (G. Ibraileanu)

Critica este un lucru pe care poi s-l evii nespunnd nimic, nefcnd nimic i nefiind nimic.

S fii liber nu nseamn s faci tot ce vrei, ci s tii c poi s vrei. (Jean Paul Sartre)

 Muli indivizi din societatea modern sunt ca barcagii: trag la vsle dar stau cu spatele la viitor. (Henry Coanda)

personalitate este aceea care se druiete, nu se justific. (Petre uea)

Este de o mie de ori mai bine s fii optimist i s te neli, dect sa fii pesimist i s ai dreptate. (Jack Penn)

Timiditatea un defect al oamenilor mari, tupeul defectul oamenilor mici. (Maurice Coyaud)

Frumuseea este cluza sufletului tnr. (Ralph Waldo Emerson)

Frumuseea este nsemnul lui Dumnezeu pe creaie. (Henry Ward Beecher)

Adevrata frumusee izvorte din sublim i simplitate. (Voltaire)

Nu teama de a face ceva, ci teama de a reui explic multe eecuri.

Curajul nseamn s tii de ce anume s nu i fie fric. (Platon)

Psihanaliza este spovedanie fr iertare. (G.K. Chesterton)

Prost nu e cel ce nu nelege unele lucruri, ct de multe, ci acela care le nelege pe toate pe dos. (Nicolae Iorga)

Mediocritatea nu cunoate nimic mai presus de ea nsi, ns talentul recunoate instantaneu geniul. (Arthur Conan Doyle)

Bunul renume al unei femei se datoreaz uneori tcerii mai multor brbai. (Maurice Chevalier)

Se spune c frumuseea este un paaport valabil n orice ar. Dar nu este chiar aa. E doar o viz. i expir repede. (Julie Burchill)

Frumuseea lipsit de graie e ca o prajitur prea dulce: i provoac grea. (Ninon de Lenclos)

Cel mai bun angajat este un brbat de 35 de ani, care are 40 de ani de experien n domeniu. (Bill Gates)

Nimic nu este mai nspimnttor ca ignorana activ. (Goethe)

Nu te teme niciodat de umbre. Ele arat doar c exist lumin n apropiere. (Gary Sinise)

Focul ntrete ntotdeauna ceea ce nu poate distruge. (Oscar Wilde)

Unii spun c totul e materie i energie e ca i cum ai spune despre cri c snt doar hrtie i cerneal! (Eliphas Levi)

Diamantele nu sunt nimic altceva dect buci de crbune care i-au continuat treaba. (Malcolm Forbes)

Destinul este un etern i abstract ap ispitor al slbiciunilor omeneti. (Giovanni Papini)

Copacii sunt efortul nesfrit al Pmntului de a vorbi cu cerul. (Rabindranath Tagore)

Credina este pasrea care cnt cnd zorii nu au aprut nc. (Rabindranath Tagore)

A crea nseamn a tri att visul, ct i viaa. (Romain Rolland)

Moartea este un fenomen simplu n natur. Doar oamenii l fac nspimnttor. (Marin Preda)

Pe valurile lumii, ca i pe valurile mrii, nu plutesc dect acei care tiu s noate. (A.C. Cuza)

n sistemul meu gsesc materia supus unor legi necesare, consecina necesar a proprietilor ei naturale. Existena tocmai a acestor legi dovedete existena unui Dumnezeu. Cci tocmai fiindc natura, chiar i n haos, nu poate proceda dect cu regul i n ordine. Trebuie s existe un Dumnezeu. (Kant)

Astronomia oblig spiritul s priveasc spre cer i ne conduce din aceast lume ntr-o alta. (Plato)

Nimic nu mai poate fi inventat dup facerea lumii. (Petre uea)

Lumea nu dispare cnd nchizi ochii.

Supune-i natura proprie, cci dac nu o vei nva s i se supun, te va constrnge s i te supui. (Horaiu)

Nimeni nu e de nenlocuit dar, uneori, este nevoie de mai multe persoane pentru a nlocui una singur. (Claire Martin)

Curiozitatea i impinge pe unii s descopere America i pe alii s asculte la u. (Jose Maria Eca de Quinteros)

Dac vrei s tii cine este un om, d-i o funcie de conducere. (Robert Brasillach)

Bine ne pot face numai unii oameni; ru ne pot face toi. (Gracian)

Un copila este un nger ale crui aripi descresc pe msur ce picioarele i cresc. (Mark Twain)

Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea. (John W. Whitehead)

Cinicul este cel care nu vede niciodat o calitate la un om i nu rateaz niciodat s vad un defect. (Henry Ward Beecher)

Omul nu ajunge niciodat att de btrn nct s nu mai poat face nc o prostie. (Woody Allen)

Un brbat nelept nu i contrazice nevasta. El ateapt pn o face ea singur. (Humphrey Bogart)

Un om detept poate s nvee i de la un prost. Invers e mai greu. (Francois Rabelais)

De obicei, un drum fr obstacole nu duce nicieri. (Defalque)

Unii nu sunt nelepi dect cu condiia s triasc ntr-o lume de nebuni. (A.Schopenhauer)

Eti vrednic atunci cnd faci tot ce se cade, nu tot ce poi. (Senaca)

 nainte s v suprai pe cel care v pune la treab, amintii-v c fr presiune nu se formeaz diamantele. (Mary Case)

Nu trebuie s fii trist c n-ai fost remarcat. Fii trist c n-ai fcut nimic remarcabil. (Confucius)

Cnd eti ef, prima regul este s le spui oamenilor ce vrei, dar nu le spune cum. Vei fi surprins de ct ingeniozitate sunt capabili oamenii. (George S. Patton)

Nu conteaz ce meserie ai, conteaz s fii cel mai bun. (Abraham Lincoln)

Cu ct suntem mai avansai, mecanic i material, cu att suntem mai departe de esena real a lumii, de sfinenie. (Petre uea)

Dac pentru un salariu dublu trebuie s munceti dublu n-ai fcut nici o afacere. (Raymond Castans)

n via exist dou tragedii. Una e s nu obii ceea ce-i doreti. Cealalt e s obii. (G.B.Shaw)

Experiena te nva ncet i cu costul greelilor. (James A. Froude)

Un expert este o persoan care a fcut toate greelile care se pot face ntr-un domeniu foarte restrns. (Niels Bohr)

Creativitatea nseamn s i permii s faci greeli. Arta nseamn s tii pe care s le pstrezi. (Scott Adams)

Dac ceea ce ai de fcut pare simplu, nseamn c nu ai aflat nc totul. (Donald Westlake)

Dac vrei s faci pe cineva bogat, nu-i spori puterea ci ia-i din dorine. (Epicur)

n via nu e suficient c ai ales drumul cel bun. Dac nu mergi repede nainte, te calc n picioare cei care vin din urm. (Will Rogers)

Adevrul este pretutindeni, dar nu-l recunoate dect cel care-l caut. (N. Iorga)

Experiena este cel mai dur profesor, pentru c nti i d testul i apoi i spune care era lecia. (Vernon Law)

Curajul este ceea ce i trebuie pentru a sta n picioare i a vorbi; curajul este i ceea ce i trebuie pentru a sta jos i a asculta. (Winston Churchill)

Cooperarea este convingerea profund c nimeni nu poate reui dac nu reuesc toi. (Virginia Burden)

Un vnt favorabil nu poate forma un bun marinar. (Proverb arab)

Cnd ai zece pai de fcut, nou pai sunt jumtatea drumului. (proverb chinez)

A gndi liber e mare lucru. A gndi corect e i mai mare lucru.

neleptul nu spune ce tie, iar prostul nu tie ce spune. (proverb turc)

Nravul care intr cu laptele iese cu sufletul.

Cine a vzut moartea este mulumit i cu boala.

Cu jumtate de medic i pierzi sntatea; cu jumtate de preot i pierzi credina.

Ferete-te de omul care privete n jos i de apa care curge lin.

La treaba fcut n grab se amestec i diavolul.

Dac vrei s ctigi ceva, atunci ctig-i prieteni fiindc dumani nate i mama.

Nu e o ruine s nu tii, e ruine s nu ntrebi.

D-i de lucru leneului ca s-i dea sfaturi.

Omul politicos nva politeea de la cel care nu o are.

Nu munci att de mult, c nu mai rmne timp ca s ctigi bani. (proverb evreiesc)

Tinerii nu tiu, iar btrnii nu mai tiu. (proverb tailandez)

Ca s nelegi c eti prost trebuie totui s-i mearg mintea. (Georges Brassens)

Cine se rzbun trebuie s sape dou morminte. (proverb chinezesc)

Ca s ii o mulime n ntuneric nu trebuie dect s-i oferi un film. (Michel Mesnil)

 Nu orice care poate fi numrat conteaz, si nu orice care conteaz poate fi numrat. (Albert Einstein)

Comunismul nu este iubire. Comunismul este un ciocan pe care l folosim pentru a zdrobi dumanul. (Mao Tse-Dung)

Comunismul este denaturarea unui vis de justiie. (Adlai E. Stevenson)

Binecuvntat este cel care, atunci cnd nu are nimic de spus, se abine s demonstreze acest lucru prin vorbe. (George Eliot)

Ai grij ce gndeti, gndurile tale devin cuvinte. Ai grij ce spui, cuvintele devin aciuni. Ai grij ce faci, aciunile devin obiceiuri. Ai grij ce obinuieti s faci, obinuinele devin caracter. Analizeaz-i caracterul, i devine destin. (Frank Outlaw)

intete ctre stele i poate c vei atinge cerul. (Reinhold Niebuhr)

E mai bine s merii laude i s nu le primeti dect s le primeti fr s le merii. (Mark Twain)

Nu merge n spatele meu, s-ar putea s nu conduc. Nu merge n faa mea s-ar putea s nu te urmez. Mergi lng mine i fii prietenul meu. (Albert Camus)

Nevoia este printele inovaiei. (Plato)

nceputul este cea mai important parte a unei lucrri. (Plato)

Marea mas a oamenilor i duce viaa ntr-o disperare tcut. (Henry David Thoreau)

Experien este numele pe care l dau toi greelilor pe care le fac. (Oscar Wilde)

Problemele care exist acum n lume nu pot fi rezolvate de minile care le-au creat. (Einstein)

Cnd vezi c ai aceeai prere cu majoritatea e bine s mai reflectezi o dat. (Mark Twain)

Moartea nu vine odat cu vrsta, ci odat cu uitarea. (Gabriel Garcia Marques)

Toi trim sub acelai cer, dar nu toi avem acelai orizont. (Konrad Adenauer)

Toi suntem fcui din rn, dar fiecare din alt suflare a Creatorului.

nceputul iubirii este punctul n care ncepem s sacrificm n noi acele lucruri care se opun oricrui sacrificiu. (Vinet)

Dragostea e o realitate abstract i o abstracie a realitii.

Pentru dragostea unui trandafir grdinarul e sclavul a mii de spini

Iubirea este ceea ce rmne ntr-o relaie dup ce nlturm interesul personal. (Cullen Hightower)

Dragoste nseamn s nu trebuiasc s i ceri iertare niciodat. (Erich Segal)

Nu ntotdeauna victoria imediat este scopul final unei lupte. (Marin Preda)

Dragostea vindec orice, mai puin srcia i durerea de dini. (Marguerite Blessington)

Nu exist inim mai mare pe lume dect inima care poate s ierte. (Bernard Moitessier)

Dragostea se nate n priviri, crete pe buze i moare n lacrimi. (George Calinescu)

Credina face totul posibil; dragostea face totul uor.

Iubirea este singurul lucru care poate fi mprit la infinit fr s se micoreze.

Iubirea este o prietenie care a luat foc.

Dragostea este abilitatea de a merge prin conflicte mpreun.

Sigur c exist i dragoste la prima vedere, dar este ntotdeauna bine s mai aruncm i o a doua privire.

n general vorbind, este mult mai uor s iubeti toat omenirea dect pe vecinul de alturi.

Poi da fr iubire, dar nu poi iubi fr druire.

Viaa nu se msoar cu numrul de respiraii pe care le avei, ci n momente care i taie rsuflarea.

Orice transformare pe care o dorim trebuie s nceap cu noi nine.

Un copil nu respect niciodat un adult care i pierde calmul.

Fii blnd i simplu i vei nvinge chiar i cel mai puternic oponent.

nelelpt este acela care tie s nvee de la oricine.

Multitudinea cunoaterii nu este nelepciune, cci nelepciunea este o structur pur a sufletului.

Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care sunt acestea.

Oboseala i lenea au aceleai simptome. (Bissane de Soleil)

E loc sub soare pentru toat lumea. Mai ales c toat lumea vrea s stea la umbr. (Jules Renard)

Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce n ce mai buni, fie se transform n oet. (Papa Ioan al XXIII-lea)

Nu-i fie team c naintezi prea ncet. Teme-te dac te opreti.

Oamenii eficieni sunt cei mai mari lenei, dar sunt nite lenei inteligeni. (David Dunham)

Dac gseti un drum fr obstacole, probabil c drumul acela nu duce nicieri. (J.F.Kennedy)

Viaa poate fi neleas numai privind napoi, dar trebuie trit privind nainte. (Kirkegaard)

Prietenii l nva ce trebuie s fac, iar dumanii l oblig s fac ce trebuie.

Nu-i totul s fii bun, important este . la ce!

Uneori numai n glum se pot spune lucruri serioase.

F-i timp s meditezi: aceasta este sursa puterii; F-i timp s te joci: acesta este secretul tinereii; F-i timp s citeti: aceasta este fntna nelpciunii; F-i timp s te rogi: aceasta este cea mai mare putere de pe Pmnt; F-i timp s iubeti i s te lai iubit: acesta este un prilej dat de Dumnezeu; F-i timp s fii prietenos: acesta este drumul spre fericire; F-i timp s dai: ziua este prea scurt s fii egoist; F-i timp s munceti: acesta este secretul succesului.

Dac nu reueti din prima ncercare, adio srituri cu parauta. (Hehhy Youngman)

Ateapt pn la miezul nopii nainte de a spune c a fost o zi bun.

Un om informat e un om puternic. (John Davison Rockefeller)

Marile incendii se nasc din scntei mici.

Disciplina este focul purificator prin care talentul devine aptitudine.

Democraia este un sistem politic prost, ns cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat pn acum. (Winston Churchill)

Curajul este scara pe care urc multe alte virtui.

Un critic este un om care tie drumul, dar nu poate conduce maina.

Concluzia este momentul cnd ai obosit gndind. (Martin H. Fischer)

Prudena este arta de a controla riscul. (Alexandru Paleologu)

A pricepe este mai important dect a ti. (A.C. Cuza)

Nu lsa o disput mrunt s afecteze o mare prietenie.

Judec-i succesul dup lucrurile la care a trebuit s renuni pentru ca s-l obii.

S nu rzi niciodat de visurile cuiva. Oamenii care nu au visuri nu au mai nimic.

Vorbete ncet, dar gndete repede.

S nu crezi tot ceea ce auzi, s nu cheltuieti tot ce ai i s nu dormi ct vrei.

Deschide-i braele n faa schimbrii, dar nu renuna la valorile tale.

Triete o via bun, onorabil. Cnd vei mbtrni i vei privi ndrt, vei putea s te bucuri de ea a doua oar.

Ai ncredere n Dumnezeu, dar ncuie-i maina.

Amintete-i c a nu primi ceea ce vrei este, uneori, un noroc.

Cnd o femeie nu vorbete, s n-o ntrerupi pentru nimic in lume.

E mai uor s le ieri dumanilor greelile, dect s-i ieri pentru c au asistat la greelile tale. (Jessamyn West)

Iart-i mereu dumanii. Nimic nu-i supr mai tare. (Oscar Wilde)

Cine iart, nvinge ntotdeauna.

Sunt oameni care nu greesc niciodat, fiindc nu-i propun nimic inteligent. (Goethe)

Minile ilustre discut idei, inteligenele medii discut evenimente, iar minile reduse i discut pe alii.

Uneori oamenii se mpiedic de adevr, dar numai cei proti se ridic imediat i merg indifereni mai departe.

Dac vrei s fii fericit o clip, rzbun-te dac vrei s fii fericit o via, iart!

Cnd o societate nu mai cunoate sau amestec binele cu rul, ea se afl deja pe povrniul pierzaniei. (C. Brncui)

Fericirea nu depinde de decor, ci de decizii.

Mulimea cunotinelor nu te nva s ai minte. (Heraclit)

Falsurile sau cunotinele prost asimilate nasc teatralitatea.

Cine are de ce spera, nu are de ce dispera.

Navigator ratat nu este cel care se scufund, ci cel care rmne pe rm.

Natura nu face nimic fr folos. (Aristotel)

Cei mai buni bani sunt cei pe care i foloseti.

Cnd eti bogat, ai rude de toate gradele.

Dac e scump, plngi o dat (cnd l cumperi); dac e ieftin, plngi mereu.

Cine e obinuit cu pinea de la tine, i se face foame numai cnd te vede.

Trebuie ca ntmplarea s rstoarne furnica, pentru ca aceasta s poat vedea cerul.

Pentru a cldi nalt, trebuie s sapi adnc.

tiina pe care nu o completezi n fiecare zi, scade n fiecare zi.

Pstreaz-i temerile pentru tine nsui, dar mparte-i curajul cu ceilali. (Stevenson R.)

Gndete alturi de cei puini i vorbete cu cei muli. (Hardy Thomas)

Anglia i America sunt dou ri pe care le desparte aceeai limb.

Un englez se consider moral, doar cnd se simte prost.

Vrei s cunoti lucrurile? Privete-le de aproape. Vrei s-i plac? Privete-le de departe. (Ion Luca Caragiale)

Dificilul este ceea ce trebuie fcut imediat; imposibilul, ceea ce cere ceva mai mult timp. (Santayana George)

Analiza este uneori un mijloc de a te dezgusta n detaliu de ceea ce era suportabil n ansamblu. (Paul Valery)

M mbogete doar cel care m face s vd cu totul altfel, ceea ce vd n fiecare zi.

Viaa intelectual este fa de realitate ceea ce este geometria fa de arhitectur. (Jules Renard)

Societatea este ca aerul: necesar pentru a respira, dar insuficient pentru a-i duce traiul. (Santayana George)

mi vine mai uor s nu cheltuiesc nimic, dect s cheltuiesc puin.

n raporturile cu semenii notri, mai des le ctigm bunvoina prin defectele, dect prin nsuirile noastre. (Francois La Rochefoucault)

Daru conversaiei const mai puin n a dovedi mult spirit, dect n a recunoate spiritul altora. (Jean de la Bruyere)

Satira minte cu privire la oamenii ilutri, n timpul vieii lor, iar elogiul minte dup moartea lor.

nvtorii i profesorii nu formeaz indivizi, ci doar specii. (Georg Christoph Lichtenberg)

Nu te duci la pia cu lingouri de aur; te duci cu argini sau cu bani mruni. (Nicolas Sebastien Chamfort)

Fiecare nu aude dect ceea ce pricepe.

Un curcubeu care rmne un sfert de ceas pe cer, nu mai este privit de nimeni.

Orict de retras ai tri, nainte de a-i da seama, devii debitor sau creditor.

S-ar zice c aflm n dicionar anumite cuvinte uzate ce ateapt s apar un mare scriitor pentru a-i recpta toat energia.

Cnd ai dreptate cu 24 de ore mai devreme dect ceilali oameni, treci drept lipsit de minte timp de 24 de ceasuri.

Ideile sunt fonduri care n-aduc dobnzi dect n minile talentului.

Primii 40 de ani de via ne dau textul urmtorii ne ofer comentariul. (Schopenhauer)

Mai degrab te impiedici de un muuroi de furnici, dect de un munte.

Pentru orice lucru czut pe jos exist un culegtor.

Cnd apa scade, furnicile mnnc petii; cnd apa crete, petii mnnc furnicile.

Elanul e ntotdeauna adolescentin, curajul ntotdeauna tnr.

Omul comun reprezint o treime inteligent i dou treimi voin. Geniul dou treimi inteligen, o treime voin. (Immanuel Kant)

Arat ctorva arta de a plcea, i tuturor, arta de a nu displcea. (Anatole France)

Cine are imaginaie fr cunotine, are aripi, dar nu are picioare. (Joseph Joubert)

Norocul d doar cu mprumut. (Jean de La Brugere)

Tactul n ndrsneal nseamn a ti pn unde poi merge prea departe. (Jean Cocteau)

Zilele sunt egale pentru un ceasornic, dar nu pentru un om. (Marcel Proust)

ncercrile/provocrile formeaz caracterul sau l demasc.

Oamenii nehotri sunt trupele uoare ale armatelor adverse; ei molipsesc i pustiesc. (N. Chamfort)

Toate artele sunt surori, fiecare arunc o lumin asupra celeilalte. (Voltaire)

S semnm fr s numrm seminele. (Henri Amiel)

Cel mai mare orator este succesul. (Napoleon)

Nu e bun prieten acela care nu vede pentru tine ceea ce vede pentru el.

Rbdarea e puterea celui lipsit de putere.

Acoperiul te apr contra ploii, dar nu i contra trsnetului.

Nimic nu seamn mai mult cu o cas n ruin, dect o cas n construcie. Mai ales pentru cei ce trec repede i observ prost. (Jean Cocteau)

Cnd prietenii mei nu au dect un ochi, i privesc din profil. (Joseph Joubert)

n noi trebuie s ard ceea ce dorim s aprindem n alii. (Don Failla)

Iubirea trebuie trit, nu analizat.

Ideile sar ca puricii, din om n om. Dar nu-i pic pe toi.

Lenea i mndria ne apas mai greu dect guvernele i parlamentele. S ne lecuim de primele i le vom suporta mai uor pe cele din urm. (Benjamin Franklin)

Mult mai importante sunt caracterele dect talentele. (W.Churchill)

n societate, ca i n teatru, monologul precede moartea. (Albert Camus)

Cnd m analizez, am multe s mi reproez; cnd m compar sunt mulumit.

Armata trebuie s fie braul naiunii, nicidecum capul ei.

Viitorul a nceput ieri, dar se decide azi.

Sper la ce-i mai bun i pregtete-te la ce-i mai ru.

Tribunalul un grup de oameni care stabilete care dintre pri a avut avocatul cel mai bun.

Nu cumpra fr rost, ca s nu fii nevoit s vinzi fr rost.

n America tinerii sunt gata totdeauna s le mprteasc celor vrstinci lipsa lor de experien.

Copii ncep prin a-i adora prinii, dup o vreme i judec i sfresc prin a-i ierta.

Deosebirea dintre literatur i ziaristic este c a doua este de necitit, n timp ce literatura e necitit. (Oscar Wilde)

E nevoie s conlucreze un duman i un prieten ca s-i fie rnit adnc inima: unul pentru a te defima i cellalt pentru a-i aduce vestea.

 Prietenie: o corabie destul de ncptoare pentru a duce doi ini pe vreme bun, dar numai unul cnd vremea e rea. (Ambrose Bierce)

Dup un eec, planurile cele mai bine chibzuite par absurde. (Victor Hugo)

Cei care viseaz ziua, cunosc multe lucruri care le scap celor care viseaz doar noaptea. (Edgar Allan Poe)

Cu penele altuia te poi mpodobi, dar nu poi zbura.

Omul cu adevrat liber este cel care tie s refuze o invitaie la cin, fr a nfia nici un pretext. (Jules Renard)

Bnuitorii se fac din oameni care au crezut prea mult.

Tgduiete ceea ce ai vzut c nu este, nu ceea ce nu ai vzut c este.

Ferete-te de acel duman care vrea s te ctige i pe tine mpotriva ta.

Dac poi merge, de ce s te trti? (N.Iorga)

Nu renuna pn nu se urnete dricul.

Unii mbtrnesc, alii doar nainteaz n vrst.

Nu conteaz ct trim, ci cum trim. Adaug via la ani, nu ani la via.

Dac strigi i nu i se rspunde, nu nseamn c eti singur.

Pentru odihn exist venicia.

Dac vrei ca treaba s se fac, du-te, dac vrei s nu se fac, trimite.

Cel care deschide o coal, nchide o temni.

Broatele din fntn nu tiu c exist i ocean.

Cine nu te tie, te vinde, cine te tie, te cumpr.

minte strmt are, totui, loc pentru orgoliu.

Economisii bnuii, banii cei mari vor avea grij de ei nii.

Banul nu are coad. Dac l arunci, nu ai de ce s-l mai apuci.

nva din nenorocirea altora, pentru ca alii s nu nvee din nenorocirea ta.

Se cuvine s vorbeti ca cei muli, dar s gndeti ca cei nelepi.

Cu protii i cu foarfecele s umbli uor.

Nimeni nu se mpiedic, stnd culcat n pat.

Cnd se ntmpl o nenorocire pe mare, se gsesc muli nelepi pe uscat.

Slujba nalt e ca tocul nalt ne ajut s prem mai mari. (Boris Dimovski)

Nici soarele nu rsare dintr-odat.

Fierul folosit se tocete, nefolosit, ruginete. (Cato)

Imaginaia este mai important dect cunotinele. (A.Einstein)

Vulturilor li se ntmpl s zboare mai jos dect gainile, dar ginile nu se pot ridica niciodat pn n nori. (Kralov)

Nu numrm anii unui om, dect atunci cnd nu ne mai rmne nimic de numrat la el.

Trim sub un guvern format din oameni i ziare de diminea.

Pentru a spune adevrul, e nevoie de cel puin doi oameni unul care s l spun i cellalt care s l asculte. (Henry David Thoreau)

Dac iei un cine flmnd i i dai de mncare, nu te va muca. Aceasta este cea mai importanta diferen dintre un caine si un om.

Dac nu vrei s fii dat uitrii de cum ai murit, sau scrie lucruri care s merite s fie citite, sau f lucruri care s merite s fie scrise. (Benjamin Franklin)

Uile deschise, prin care nu trece nimeni, sunt nchise.

Un nvtor are efect asupra eternitii; nu se poate spune niciodat unde se oprete influena sa. (Henry Adam)

Oare faptul c broasca estoas are un pas singur, e un motiv pentru a tia airipile vulturului? (Edgar Allan Poe)

Nu e munte fr cea/ecou, nu e om de merit fr calomniator.

Apa la moar vine de departe.

Se mprumut armele, dar nu braul.

Cine nu s-a crat niciodat, n-a czut niciodat.

De ndat ce ai vzut urechile lupului, s te atepi i la coada lui.

Lauda i varza au un gust bun, dar umfl.

ngmfarea/fudulia poate s umfle un om, dar niciodat nu-l poate ridica.

greeal veche are mai muli prieteni dect un adevr nou.

Cine m minte ntotdeauna, nu m neal niciodat.

Cine caut un prieten fr defecte va rmne singur.

Pentru cine vinde, e de ajuns un ochi, pentru cine cumpr nici o mie.

Omul nu este o creaie ncheiat.

Fiecare om este nu doar numai ceea ce este astzi, dar i ceea ce poate deveni mine.

Folosete-te de numele meu, dar de capul tu.

Averea se duce, dumanii rmn.

Linguirea umfl, dar nu satur. (Lope de Vega)

Muli semeni de-ai notri ni se par nite gigani, doar fiindc, msurndu-ne cu ei, ne aezm n genunchi.

Mai bine s fii nelat la pre dect la marf. (Baltasar Gracian)

Datoria nu putrezete.

i iertm adesea pe cei care ne plictisesc, dar nu-i iertm niciodat pe cei plictisii de noi. (La Rochefoucauld)

Msoar-i forele dup aspiraiile tale i nu aspiraiile dup forele tale. (Adam Mickiewicz)

A tri nu nseamn a respira, ci a aciona. (Rousseau)

o reputaie nu nseamn nimic altceva dect prerea celorlali. Iar lumea greete destul de des. Important este onoarea iar aceasta este o chestiune intim ntre om i contiina lui.

Privirea este oglinda sufletului.

Cine i cunoate secretele, i conduce viaa.

Poi s cumperi tot, dar s nu ai tot.

Nu poi s arunci cu noroi fr s te murdreti pe mini.

Orice rzboi ngduie ndrzneala. Nici un rzboi nu exclude frica.

Marile trdri vin ntotdeauna de lng noi.

Cunoate-te pe tine nsui i ai s-i cunoti i pe ceilali.

Rurile i fluviile ce se vars n mare, ocolesc muni i vi, dar ntotdeauna ajung la destinaie.

Cunoate-i prietenii pentru a-i putea iubi i pe dumani pentru a-i putea stpni.

Necesitatea de a comanda tinde s te fac dur.

 Capacitatea de a cuceri victorii strlucite, const i din capacitatea, la nevoie, de a suferi nfrngeri. (Napoleon)

Greu este nu s descoperi adevrul, ci s-i gseti pe aceia care pot s-l accepte.

S nu-l ntrebi niciodat pe om ce crede; vezi ce face!

n lumea aceasta, numai primejdia adevrat vindec de fric!

Oamenii au fost fcui unii pentru alii; instruiete-i deci, ori ndur-i!

Prea repede acordat, admiraia este un semn de slbiciune.

Omul mare este cel care nu i-a pierdut inima sa de copil.

Felul druirii preuiete mai mult dect darul.

Unii vorbesc ce tiu, alii tiu ce vorbesc.

S spui adevrul nu este niciodat o greeal. Poate un risc pe care trebuie s i-l asumi. Sau poate o durere n plus. (Mujercitas)

Tot ce nu te nvinge te face mai puternic.

Nu trebuie s dm crezare la tot ce spun oamenii, dar nici s credem c ei vorbesc absolut fr de vreun temei. (Kant)

Un gest generos nu-i niciodat zadarnic.

E mai uor s ieri un duman dect s ieri un prieten.

Se spune c dac recurgi la violen deja ai pierdut.

La ce bun s ai o reputaie dac nu poi tri la nlimea ei.

Inelepii nva multe de la dumanii lor.

Este o mare nebunie s sfidezi fr motiv inteligena altuia.

Cu ct tii mai mult cu att te ndoieti mai mult.

Cnd vrei s-i faci un prieten, pune-l la ncercare i nu te grbi s i te spovedeti.

Nu oamenii care spun tot ceea ce tiu produc cele mai multe necazuri n lume, ci cei care spun mai mult dect tiu.

Adevrul care i face pe oameni liberi este n cea mai mare parte adevrul pe care oamenii n-ar vrea s-l aud. (Herbert Agar)

S-l ajui pe cel ce-i cere sprijin este o datorie; s faci acelai lucru pentru cel ce-i refuz ajutorul este o art.

Practica ar trebui s fie produsul refleciei, nu invers. (Hermann Hesse)

Fiecruia i place s aud adevrul. n special despre alii.

Viaa unui om se termin uneori prin moartea altuia

Un cerc de prieteni nu se face cu compasul

Cu ct caui s placi la toat lumea, cu att eti n primejdie s nu fii respectat de nimeni.

Ferete-te deopotriv de prietenia dumanului i de dumnia prietenului. (Nicolae Iorga)

Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora. Dar nu toat lumea are talentul de a mnui o treab att de ginga i dificil. (John Locke)

Nu-i putem corecta pe oameni, dect artandu-i aa cum sunt. (Beaumarchais)

Imit pe alii numai ct ngduie buna cuviin. (Baltazar Gratian)

Nu zi niciodat nu se poate, ci ncepe cu s vedem. (Nicolae Iorga)

Prostia nu are ar i fiecare o aduce cu dnsul de unde vine. (Dumitru Anghel)

Scopul cuvntrii nu este de a impune, ci de a convinge. (Iacob Negrutzzi)

Nu tuturora li-i dat s zboare, dar ci nu tiu s se trasc! (Alexandru Vlahuta)

De bun sim toat lumea are nevoie. Puini l au i fiecare crede c l are. (Benjamin Franklin)

Cu ct un personaj are mai mult putere, cu att el devine caricatur. (Lindsay Anderson)

Caut i n scrum! Poi gsi bijuterii i acolo.

Ideile sunt ca diamantele: i cer mai mult timp s le gseti dect s le lefuieti.

Cnd rde prostul, neleptul suspin.

Cochetria este o infirmitate a spiritului.

Mai degrab rmnem insensibili la rugminile altora, dect la linguirile lor.

Nu-i iei din fire! Dac ncurci iele?

S nu crezi c tii, cnd nu tii ce s mai crezi.

Dac am fi att de ndrgostii de via, cum ne pretindem, n-am mai provoca atta moarte n jurul nostru.

Fii n via asemeni Everestului: nu te lsa cucerit chiar de ctre oricine.

Una-i s ii n respect, i cu totul alta e s ii la respect.

S nu faci niciodat din tristeea altuia bucuria ta.

Limbile ascuite sunt mai de temut dect revolverele. (Alexandr Griboiedov)

nelegerea greit a adevrului nu nltur adevrul. (Vissarion Bielinski)

Nu este un bun soldat cel ce nu viseaz s devin general (Alexandr Pogos)

Cocoul se scoal devreme, dar houl i mai devreme. (Kozma Prutkov)

Unghiile i prul sunt date oamenilor pentru a avea o ocupaie permanent. (Kozma Prutkov)

Oricare ar fi subiectul conversaiei, un veteran va vorbi numai de rzboi.

Cnd eti puternic, trebuie s fii bun. (Maxim Gorki)

Cum ce nu tii e mai mult dect ce tii, nu vorbi mult. (Ramon Llull)

Cea mai bun aprare contra insultelor este s le dispreuieti. (Mateo Alem.)

Cine gndete puin, se neal mult. (Leonardo da Vinci)

Cnd s vorbesc cu voi? Abia am vreme s discut cu mine!

Fiecare carte e un mesaj ntr-o sticl plutitoare. Curnd, oceanul se va transforma ntr-un munte de sticle.

Autobiografie. Tabloul color al unei viei cenuii.

Unii devin maliioi abia la btrnee. Paradoxal, fr dantur muc mai bine!

Spnzurtoarea. A trece rspunderea morii n seama gravitaiei.

Oamenii nu resping Biblia fiindc gsesc greeli n ea, ci fiindc ea gsete greeli la ei.

Nu exist o moarte a pcatului fr moartea lui Hristos. (John Owen)

Toate drumurile care duc n iad sunt drumuri cu sens unic.

n iad, chiar i Evanghelia este o veste proast.

Acela va avea iadul ca datorie, care nu a primit cerurile n dar.

i tu vei avea credin ntr-o zi. Dac niciodat nu ai crezut pe pmnt, vei crede pentru totdeauna in iad! (B. North)

Dac mi este team de pcat, nu trebuie s-mi fie team de iad.

Acelora care sunt pentru Dumnezeu nite pctoi incorigibili (ncpnai), Dumnezeu le va fi un Judector implacabil (ncpnat). (Matthew Henry)

Fata i-a spus odat unui pastor: Cnd spunei c toi oamenii sunt frai sper c nu vrei s spunei ca fratele meu!

Reacia pe care Biserica nu ar trebui s o produc n comunitatea ei este indiferena.

Dumnezeu nu a rnduit Biserica pentru a fi un frigider n care s se pstreze o pietate perisabil. El a dorit-o s fie un incubator din care s ias convertii! A avea o biseric are rost doar n vederea evanghelizrii restului lumii!

Un pcat nu rmne singur atunci cnd este justificat.

Examinarea de sine este poteca bttorit ce duce la desvrire. (William Secker)

Omul poate sfida gravitaia, dar nu i groapa.

Nici chiar Papa nu ne poate acorda o amnare de la moarte. (Moliere)

Aa cum moartea te gsete, eternitatea te pecetluiete. (Anon)

Dac nu mori cum trebuie de prima oar, nu poi ntoarce s mori mai bine, a doua oar.

Putem fr a grei, s afirmm c acela care nu privete cu bucurie la ziua morii lui i la ziua nvierii lui, nu a avansat deloc n credina cretin (n coala lui Hristos). (Jean Calvin)

Fie ca ndejdea pe care o ai a cerurilor, s stpneasc (i s nving) frica ta de moarte. La urma urmei, de ce i-ar fi fric s mori, dac speri s trieti prin moarte? (W.Gurnall)

Moartea nu este neateptat pentru nici un sfnt; celui ce are tot timpul masa pregtit, venirea unui oaspete nu este o surpriz. (George Swinnock)

De obicei, o Biblie destrmat aparine unei persoane a crei via nu se destram.

Suntem iertai de pcat, dar nu scutii de slujire.

Inima mrit din dragoste, nu a ucis niciodat pe vreun om.

Omul cu adevrat ocupat, este att de ocupat nct nu are timp s-i dea seama ct este de ocupat.

Orgoliul se afl n noi ca o for a rului. (Victor Hugo)

Adesea i ajutm pe alii numai ca s ne convingem ce buni i ce puternici suntem noi.

Mai grav dect greeala este nerecunoaterea ei.

i poi conduce pe ceilali doar pn acolo, pn unde poi merge tu. (Lachlan McLean)

Dac vrei un an de belug, cultiv orez; Dac vrei 10 ani de belug, cultiv o livad; Dac vrei 100 de ani de prosperitate, cultiv oameni. (Proverb chinez)

Postul tu i d autoritate, comportamentul i aduce respect.

Nimic nu este mai puternic dect nfluena tacit a exemplului bun. (James Kent)

 fac.

Liderii eficieni pot fi recunoscui dup ntrebrile pe care le pun i nu dup afirmaiile pe care le

msur a oamenilor i a lucrurilor este propria lor umbr. (Titu Maiorescu)

Omul ru se pierde prin partea sa cea bun, omul bun, prin partea sa cea rea. (Titu Maiorescu)

Ferete-te de a da sfaturi. Problema e prea grea i rspunderea mare. Tu dai sfatul dup natura ta. Aceasta ns rareori se potrivete cu natura celui ce te ntreab. Altfel spui tu, altfel nelege el. (Titu Maiorescu)

Sftuind pruden, produci slbiciune, i unde cereai trie se aplic violen. Un element strin s-a introdus n sufletul celuilalt, i el i-a pierdut msura. (Titu Maiorescu)

n faa unui abis te nfiori. Tot aa n clipa n care simi deosebirea adnc ce te desparte de cellalt. (Titu Maiorescu)

Pzete-te a doua zi dup un succes. (Titu Maiorescu)

ntre un diamant i o grmad de pietri cui i-ar fi alegerea grea? Aa, ntre aprobarea unui om cuminte i aplauzele zgomotoase ale mulimii. (Titu Maiorescu)

Este lips de dreapt cugetare cnd cineva, pentru a se justifica de o fapt, arat cauza care a produs-o. Firete c tot ce se ntmpl pe lume are o cauz. Dar a o explica nu va s zic a se justifica. (Titu Maiorescu)

Neputndu-se modifica oamenii dup preceptele morale ale religiunii, s-a modificat aplicarea preceptelor dup oameni. (Titu Maiorescu)

Care e folosul artelor? Dar care e folosul folosului? (Titu Maiorescu)

Ai simit imensitatea mrii? Atunci e totuna, dac marea este n linite sau e micat de furtun, dac strlucete sub rsritul soarelui sau dac deasupr-i ultima raz de lumin se lupt cu ntunericul nopii. i n sufletul de-aproapelui tu poate fi o imensitate, i ndat ce ai neles-o eti subjugat. (Titu Maiorescu)

Nu exist prieteni n politic, exist numai prieteni politici. (Titu Maiorescu)

Durerea nal pe omul de valoare i coboar pe cel de rnd. Nu n orice noapte se arat stelele, numai n noaptea cea senin. (Titu Maiorescu)

Unde e o necesitate, trebuie s fie o posibilitate. (Titu Maiorescu)

Omul trebuie neles ca un element de evoluiune. S nu ne ntrebm: ce este cineva? S ne ntrebm: ce devine? Crete, st sau d napoi? (Titu Maiorescu)

Toate hotrrile importante trebuie s le iai singur, din adncul individualitii tale, fr influena altor oameni. (Titu Maiorescu)

Tot cerul senin, un singur punct negru jos la orizont: dar acesta aduce furtuna. (Titu Maiorescu)

Ce bogat e literatura n idei i ce srac este istoria n fapte! S-ar putea concepe o istorie a celor nentmplate. (Titu Maiorescu)

Cnd se afl omul n momentele hotrtoare ale vieii, nu-l mai conduce mintea; ea arat numai alternativele. Direcia final o d inima. (Titu Maiorescu)

Iremediabil e numai greeala de a te lsa nvins!!!

Unii au i clare cizmele mnjite de noroi. nc o flagrant nepotrivire de caracter!

Jocurile de pe scen se pregtesc n culise. Cele de pe teren, n pauzele dintre reprize!

Poi da fr iubire, dar nu poi iubi fr druire.

Din arborele genealogic muli i-au fcut toiag!

Am ncercat ntotdeauna s transform orice dezastru ntr-o oportunitate. (John D. Rockefeller)

Este o deosebire enorm ntre a-i trata pe toi oamenii n mod egal i a ncerca s-i faci pe toi egali. (F. A. Hayek)

Chiar i printre cei puini ce vor fi alturi de tine la ru se vor gsi civa care s se bucure de necazul tu!

Critica cinstit este greu de acceptat, mai ales dac vine de la o rud, un prieten, o cunotin sau un strin. (Franklin P. Jones)

Sentimentele proprii nu pot fi niciodat false sau nesemnate!

Prietenia demnitatea sunt dou lucruri ce nu pot fi cumprate cu bani!

Teama e ceva mult mai profund dect curajul!

Cine iubete cu patim, urte cu patim!

Oamenii se opun progresului nu fiindc l ursc, ci fiindc iubesc ineria. (Elbert Hubbard)

ntreg progresul a fost realizat de ctre oameni care au fost pe poziii nepopulare. (Adlai E. Stevenson)

Progresul are loc fiindc unii oameni ndrznesc s fie diferii. (Harry Milner)

Progresul rezult din utilizarea inteligent a experienei. (Elbert Hubbard)

Lenea este creativ: progresul este realizat de ctre oamenii lenei care caut ci mai uoare pentru a realiza lucrurile. (Robert A. Heinlein)

Viaa este alctuit numai din ntmplri, dintre care unele se repet.

A iubi nseamn a nva s iubeti.

Singura dovad real de iubire este sacrificiul suprem.

Orice carte proast i are cumprtorii ei.

Sfritul lumii vine cnd mor eu.

Un cretin care nu are rdcini este recolt uoar pentru Satana.

n armata lui Dumnezeu, nu exist soldai necunoscui.

Cei ce se pleac pentru a servi pe pmnt, vor fi drepi n Cer.

Biblia este cartea rspunsurilor mici i mari.

Dac-L avem pe Hristos, avem toate motivele de a avea speran.

Construiete o prietenie cu Isus n istoria vieii tale !

Cnd i este greu s ieri, gndete la tot ce i-a iertat Dumnezeu.

Nu exist scurtturi pentru a ajunge la maturitate spiritual.

Dumnezeu alege experiena prin care trebuie s trecem; noi alegem cum o trecem.

Inteligena este capacitatea cu ajutorul creia vom nelege, pn la urm, c nu am neles.

Lucrul cel mai important nu este numrul de idei adunate n mintea ta, ci legile care le unete. (Titu Maiorescu)

Faptul c orice via de pe pmnt se termin prin moarte, nu dovedete c moartea este scopul vieii. (Lucian Blaga)

Nimic nu e mai frumos dect adevrul. (Joubert)

Ochii nu se neal dac-i cluzete mintea Publius Sirus

Glumete n iubire, dar nu iubi n glum.

Nu e srac cine are puin, ci cine dorete mult.

Unii produc fericire oriunde se duc, alii oricnd se duc.

Niciodat s nu osndeti ceea ce nu nelegi.

Slujim lui Hristos cnd slujim celor n nevoie.

Nu putem cunoate adevrata valoare a timpului, fr o perspectiv corect a veniciei.

Viaa Cretinului este Biblia Lumii.

Pstreaz credina, dar nu numai pentru tine.

Este mai bine s-i muti limba, dect s ai o limb care muc.

Dumnezeu niciodat nu te va duce acolo unde harul nu te poate susine.

Dumnezeu ne-a fcut dup chipul Su; nu ncerca s-L faci pe El dup al tu.

Poate ca Biblia o fi veche, dar adevrurile ei sunt Totdeauna Noi.

Motivaiile care sun bine, nu totdeauna sunt bune.

Poi ncerca s serveti lui Dumnezeu fr s-L iubeti, dar nu poi iubi pe Dumnezeu fr s-I serveti.

Adevrata libertate nu const n a alege propriul tu drum, ci n a ceda alegerea lui Dumnezeu.

Exist limite pentru dragostea omului, dar nu pentru cea a lui Dumnezeu.

Cteodat suntem att de preocupai n a ne examina problemele, nct uitm s ne numrm binecuvntrile.

Nu toate fgduinele biblice sunt necondiionate.

Hristos este Unicul drum ctre cer; toate crrile sunt scurtturi ctre condamnare.

criz nu poate zdrobi pe acela care se sprijin pe puterea lui Dumnezeu.

Mergem la cer nu pentru c aparinem unei biserici, ci pentru c aparinem lui Hristos. (Asta nu nseamn c putem alege s nu aparinem de o biseric).

nva-l pe copil calea cea bun, dar asigur-te c i tu eti pe ea.

Cei care binecuvnteaz pe Dumnezeu n ncercrile prin care trec, vor fi binecuvntai de Dumnezeu prin ncercrile lor.

Pcatul nu este judecat dup cum il vedem noi, ci dup cum l vede Dumnezeu.

Dumnezeu nu-i cere s fii cel mai bun; ci doar s-i faci foarte bine partea ta.

Traiete prin Hristos, sau vei cdea pentru orice lucru.

Dumnezeu poate s-i ascund scopurile Sale pentru ca s trim n baza fgduinelor Sale.

Cei care merg cu Dumnezeu nu se pierd cnd i prinde noaptea pe drum.

Acolo unde arat degetul lui Dumnezeu, acolo mna Sa va deschide drumul.

Cine nu protesteaz contra pcatului, n realitate coopereaz cu el.

Triete ca i cum Hristos ar fi murit ieri, ar fi nviat diminea i s-ar ntoarce azi.

Multe probleme ale bisericii se rezolv cnd membrii ei se pun pe genunchi.

Cnd Dumnezeu iart, deasemenea i uit.

Criticii notri sunt gardienii nepltii ai sufletelor noastre.

Mnia lui Dumnezeu vine cu msur. Harul Su este fr msur.

Biblia este dat pentru a fi pine pentru fiecare zi, nu prjitur pentru ocazii speciale.

Un cretin n rzboi contra unui frate sau o sor n Hristos, nu poate fi n pace cu Tatl su.

Roag-te puternic cnd i este cel mai greu s te rogi.

Dumnezeu niciodat nu se grbete, dar totdeauna ajunge la timp.

limb murdar este semnul unui suflet contaminat.

Rspunsurile lui Dumnezeu sunt cteodat mai bune dect rugciunile noastre.

Iubete persoanele, nu lucrurile; folosete-te de lucruri, nu de persoane.

Scara speranei nu are nimic pe ce s se sprijine aici jos; este susinut de sus.

Dac iubeti pe Dumnezeu, vei respecta Numele Su.

Nu-i fie fric de opoziie. ine minte c zmeul se ridic mpotriva vntului, nu cu vntul. (Hamilton W. Mabie)

Curaj nseamn s fii tu singurul care tie c i este fric.

Mrimea fricii noastre dovedete micimea credinei noastre.

Nu te teme de mine, Dumnezeu este deja acolo.

Mai bine s suferi tu din pricina adevrului dect s sufere el din pricina ta.

Un adevr spus pe jumtate este o minciun ntreag.

Binecuvntai s fie dumanii notri care ne spun adevrul atunci cnd prietenii ne flateaz.

Adevrul doare, dar ceea ce ne las rni adnci este totui minciuna.

Uneori este la fel de greu s spui un adevr pe ct de greu este s ascunzi o minciun.

Sunt unii oameni care nu pot spune adevrul. Unii, care nu pot spune o minciun i muli alii care nu pot face diferena ntre adevr i minciun.

Cea mai obinuit minciun este aceea pe care ne-o spunem nou nine. (Friedrich Nietzshe)

Ascultarea amnat este sora neascultrii.

Hristos a fost singurul copil care tia mai mult ca prinii Si cu toate acestea a fost asculttor.

Trebuie s-i admirm pe prinii de azi. tiu s asculte de copiii lor.

Brfitorul este ca un pantof vechi cruia limba nu-i st niciodat la locul ei.

Unii oameni nu spun nimic ru despre cei mori i nimic bun despre cei vii.

 Cnd trei femei discut, se numete conversaie. Dup ce una dintre ele pleac, se numete brf.

Conversaia este de obicei un exerciiu al minii. Brfa, un exerciiu al limbii.

Brfa este ca noroiul pe un perete proaspt vopsit. Poate c nu se lipete, dar las urme.

Victoria vine atunci cnd curajul conduce. (Sir Samuel Garth)

A fi curajos, nu nseamn a te arunca nainte n orice primejdie, cu orice risc, ci a fi hotrt s fii ntotdeauna de partea adevrului. (Plutarch)

A avea curaj este deosebit de important. Poi pierde banii e ru. Poi pierde un prieten e i mai ru. Dar dac i-ai pierdut curajul ai pierdut aproape totul. (Winston Churchill)

Nu circumstanele din viaa noastr ne determin caracterul ci relaia noastr cu Dumnezeu, indiferent de circumstanele vieii.

Circumstanele s-ar putea s te mpiedice s acumulezi o avere mare, dar n nici un caz nu te vor mpiedica s-i formezi un caracter bun.

De multe ori, Dumnezeu ne mngie nu schimbnd circumstanele vieii noastre ci schimbnd atitudinea noastr fa de aceste circustane. (S. H. B. Masterman)

Consacrarea nu nseamn a-I da ceva lui Dumnezeu, ci a nu lua nimic din ceea ce i aparine.

Contiina te sftuiete ca un prieten nainte de a-i fi judector. (Stanislas I fost rege al Poloniei)

Cea mai aspr mustrare este mustrarea de contiin. (John Ellis Large)

Mustrarea de contiin vine de la Dumnezeu. (Peter Ustinov)

contiin vinovat te face fricos. (Pilpay)

Contiina este acea voce care ne ajut s rmnem mici chiar i atunci cnd facem lucruri mari.

Prietenul este cel care tie totul despre tine i te preuiete la fel.

Prietenia este la fel ca banii, este mai uor de fcut dect de pstrat.

Umilina este cel mai ciudat atribut uman. Cnd crezi c o ai, ai i pierdut-o.

Celebr este o persoan care muncete din greu toat viaa pentru a ajunge faimoas i cunoscut n toat lumea, pentru ca apoi s umble cu ochelari fumurii pentru a nu fi recunoscut.

Comunistul este ca un crocodil. Cnd i deschide gura nu tii dac va zmbi, sau te va nghii.

Experiena este acel lucru care ne face s ne recunoatem greelile atunci cnd le repetm.

Egoitii au o calitate bun, niciodat nu vorbesc despre alii.

Un egoist este omul care crede c dac el nu s-ar fi nscut, toi oamenii l-ar fi ntrebat de ce.

Adevratul egoist accept chiar ca alii s fie fericii. Dac sunt datorit lui.

tii ce face Cerul s fie Cer? Comuniunea cu Dumnezeu. Dar tii ce face iadul s fie iad? Este separarea de Dumnezeu! (R.B.Kuiper)

Ajunge cel mai sus cel care ajut pe altul s urce. (Zig Ziglar)

Iubirea este ca i cele cinci pini i doi peti. Nu ncepe s se nmuleasc pn nu o dai altora.

Doar cine crede n victorie poate nvinge. (John Dryden)

Rugciune fr credin se mai ntlnete, dar credina fr rugciune este de neconceput.

Cea mai nalt form de rugciune nu este niciodat o cerere.

Nici munc fr rugciune, nici rugciune fr munc.

Ar trebui s ne interzicem cu desvrire s ne furim singuri emoii de sfinenie.

nc ne mai rugm pentru treziri spirituale fr s ne dm seama de trdrile noastre i de lipsa noastr de pocin. Toate aceste rugciuni sunt fr nici o valoare.

Orict ar prea de neneles i de paradoxal, rmne ntotdeauna faptul c oamenii devin sfini nu prin dorin proprie, ci prin chemarea suveran a lui Dumnezeu.

Prin nsi natura sa, aforismul ezit ntre formul i aluzie. (Lucian Blaga)

Valul ridic, dar valul i neac, valul mtur castelurile de nisip. (Victor Banaru)

Dai un cal celui care spune adevrul, ca el s poat fugi dup ce l-a spus. (Proverb armean)

Amar este gustul odihnei dup o aciune inutil. (A. de S.-Exupery)

Dialogul amar al uleiului i al oetului are loc n toate vasele pentru salat i n multe csnicii. (G. Cesbron)

Ambiia e ca moartea: vrea s pun gheara pe tot. (H. de Balzac)

Sclavul nu are dect un stpn, ambiiosul are atia stpni ci i pot fi de folos carierei sale. (La Bruyere)

Pe unii oferi, gndul de a rmne n urma altora i nnebunete. Ei ncarneaz cea mai mizerabil imagine a ambiiei. (G. Cesbron)

Nu este uor s zbori fr aripi. (Plaut)

Aripa o ai sau nu o ai. (N. Stnescu)

Ai aripi sau ai mini, niciodat ambele! (G. Cesbron)

Rolul artei nu este n primul rnd acela de a exprima idei, ci acela de a exprima tensiunea ideilor. (N. Stanescu)

Arta este o minunat minciun care ne face s ne dm seama de adevr. (P. Picasso)

Literatura se plaseaz i ea, ca tot ce exist pe lumea asta, ntre sacru i bani. (J. dOrmesson)

Lumina nu exist, att pentru cel ce nu vede, ct i pentru cel ce nu vrea s vad. (G. Rovani)

Unul moare n pustiu de sete, altul se nneac n ap. (Nezami)

Exist ui care se deschid n afar i altele care se deschid nuntru. Oamenii de asemenea. (G. Cesbron)

Slbaticii se mnnc unii pe alii, i civilizaii se nal unii pe alii. (A. Schopenhauer)

Banul este fie stpnul fie sclavul acelui ce-l strnge. (Horatiu)

n afaceri nu avem prieteni, ci doar parteneri. (Al. Dumas tatal)

Btrneea ncepe de cnd ncepi s te temi de ea. (Al. Vlahu)

Orict de tnr ai fi, n ziua n care i pierzi mama, mbtrneti dintr-o dat. (Al. Dumas fiul)

Adesea facem binele, ca s putem fptui nepedepsii rul. (La Rochefoucauld)

Orice serviciu le-am face oamenilor, nu le facem niciodat atta bine ct cred ei c merit. (Vauvenargues)

Mai binele este dumanul binelui. (Voltaire)

Un om bun nu e acela care face bine, ci acela care se bucur de bine. (N. Iorga)

Mgarul care a vzut orz, fn nu mai mnnc. (Proverb persan)

Bogiile se supun omului nelept, dar pe cel prost l stpnesc ele. (Seneca)

Nu poi alunga gndurile i grijile cu bogia. (Tibul)

Cu ct avem mai puin bogie, cu att avem mai puine necazuri; este bogat acela ce tie s renune la bogii. (J.-F. Regnard)

Diferena dintre miliardar i faraon const n aceea c faraonul nu se las ngropat n aur dect dup moartea sa. (G. Cesbron)

Calea ctre bogie e foarte scurt dac dispreuieti bogiile. (Seneca)

Bunurile omului nestul de avere sunt ca cenua n care sufl vntul. (Papirus Insinger)

De ce se nsenineaz cerul att de frumos dup o grea i fertil ploaie? Ca s se arate c e o mai mare bucurie de a da dect de a primi. (L. Blaga)

Nu recunosc alt semn de superioritate dect buntatea. (Beethoven)

nainte de orice, fii buni; buntatea i dezarmeaz cel mai mult pe oameni. (Lacordaire)

Dou sute de cusururi s aib cel darnic; drnicia i ascunde cusururile. (Saadi)

Poi fi darnic cu argint i cu aur, dar mai plcut e omul care druiete cu suflet. (Giami)

nainte de orice, scopul unei cri este s te fac s gndeti. (H. de Balzac)

Crile au aceeai dumani ca i omul: focul, umiditatea, animalele, timpul; i propriul lor coninut. (P. Valery)

Succesul de moment al crii nu este dect afacerea librarului. (V. Hugo)

Citirea fr reflecie este ca i mncarea fr digestie. (Edmund Bruke)

Unele cri par a fi scrise nu pentru ca s nvee cineva din ele, ci pentru a se ti c autorul lor a tiut ceva. (Goethe)

o carte ntr-adevr nou i original ar fi aceea care ne-ar face s iubim vechi adevruri. (Vauvenargues)

Ce este un critic? Un cititor care face mofturi. (J. Renard)

Un cuvnt bun face mai mult dect o carte proast. (J. Renard)

Nu va ajunge nici nelept, nici nvat animalul ncrcat cu cteva cri; cum va putea el afla, cum va ghici acest cap sec dac pe el sunt lemne sau cri? (Saadi)

Averea i este n primejdie, cnd casa vecinului tu arde. (Horatiu)

Privilegiul de a se simi oriunde ca acas nu-l au dect regii, cocotele i hoii. (H. de Balzac)

Cnd nu tii cine i-e vecinul, nu-i cheltui zadarnic averea pentru a ridica o cas. (Oukhadi)

csnicie fericit este o lung conversaie care totdeauna pare prea scurt. (A. Maurois)

Csnicia trebuie s lupte fr ncetare mpotriva unui monstru care nghite totul: obinuina. (H. de Balzac)

Uor e a te nsura, dar greu e a face o familie. (Proverb persan)

Trebuie s alegi ca soie pe femeia pe care ai alege-o ca prieten dac ai fi brbat. (J. Joubert)

Acel care are cluz un corb nimerete la cimitir. (Rudaki)

Prestigiul medicului nu este micorat de noaptea alb petrecut la cptiul unui ho. (A. de S.Exupery)

Cum s priceap cioar trilul privighetorii? (Proverb persan)

Boul nu miroase floarea i nu caut prietenia privighetorii. (Proverb persan)

E mai bine s riscm s salvm un vinovat dect s condamnm un nevinovat. (Voltaire)

Cte condamnri n-am vzut mai condamnabile dect faptele incriminate. (Montaigne)

Condamnm tot ce ni se pare ciudat i nu nelegem. (Montaigne)

Contiina valoreaz ct o mie de oameni. (Quintilian)

Contiina ne face s ne trdm, s ne acuzm, s ne luptm cu noi nine i, n lipsa martorilor strini, ne ia tot pe noi martori mpotriva noastr. (Montaigne)

Copiii gsesc de toate n nimic. Adulii, nimic n toate. (Giacomo Leopardi)

Un copila rde cnd vede c se apropie fiine vii, oricare ar fi ele. (G. Cesbron)

Copiii sunt trandafirul i privighetoarea din cas. (Proverb persan)

Mai bun e prietenia cu un copil nelept dect cu un btrn neghiob i netiutor. (Naser Khosrou)

Dumnezeu te cunoate mai bine dect tu nsui. Satan, din pcate, de asemenea. (G. Cesbron)

ntrebrile copiilor de ce? sunt ncnttoare; cele ale adulilor disperante. (G. Cesbron)

Curajul este ca dragostea, se hrnete din speran. (Napoleon)

Cel care caut miere nu se teme de neptura albinei. (Khosrou Dehlavi)

Datoria e ceea ce ateptm de la ceilali. (O. Wilde)

Nu exist demnitate care s nu se ntemeieze pe durere. (A. Malraux)

Mai curnd m descopr din ntmplare dect prin cercetarea judecii mele. (Montaigne)

Dac-i voi spune c ciuma se rspndete prin cocoai, te vei nspimnta de numrul cocoailor; dei pn acum nici nu-i bga-i n seam. (A. de S.-Exupery)

E mai greu s-i ascunzi dispreul dect dragostea. (H. de Montherland)

Nu ne dm seama ce vrem dect n clipa cnd vrem. (Montaigne)

Dorina e miere amestecat cu otrav; plcut la nfiare, dar dureroas n esen. (Ghasemi)

Duc lips de multe lucruri numai acei care-i doresc prea multe. (Horaiu)

Aciunile noastre nu sunt nici att de bune, nici att de vicioase ca dorinele noastre. (Vauvenargues)

n majoritatea lor, dorinele noastre intime se nasc i se hrnesc pe spinarea altora. (Montaigne)

Lacul oglindete stelele fiindc vrea s fie cer. (L. Blaga)

n dragoste, victoria brbatului este fuga. (Napoleon)

 Dac femeia i cere s te ocupi numai i numai de ea i s te fereci n dragostea ei, i cere atunci s nu mai fie dect egoism n doi Eu nu mi-am strns proviziile pentru a le fereca ntr-o femeie, i pe deasupra s mai fiu i mulumit. (A. de S.-Exupery)

Dragostea i moartea, singurele dou elemente prin care omul atinge infinitul. (Al. Dumas fiul)

Cnd dreptatea i este arhitect, ara nu mai are nevoie de nimic altceva. (Giami)

Pe trotuar, cineva a scris cu creta: DUMNEZEU A MURIT (semnat Nietzsche). NIETZSCHE A MURIT (semnat Dumnezeu). (G. Cesbron)

Teologii ne construiesc autostrzi pentru a merge la Dumnezeu. Dar unii cretini prefer drumul colarilor i fiecare pe al su, chiar cu riscul de a se rtci uneori. (G. Cesbron)

Durerea pare mai blnd dac este mprtit cuiva. (H. de Balzac)

Un lucru pe care trebuie s-l nvee nc multe persoane este c mergnd pe o cale rea nu poi ajunge la o destinaie bun!

Unii care se pretind n drum ctre cer, triesc de parc s-ar ndrepta ntr-o cu totul alt direcie.

sunt!

Muli oameni se ndoiesc de ceea ce pot, dar foarte puini au dubii despre ct de importani

F ce poi, fr s te compari cu alii.

A privi nseamn un lucru, a vedea nseamn altul, a nelege nseamn un al treilea, a nva din ceea ce ai neles nseamn o treapt mai sus, dar singurul lucru care conteaz n ultima instan este ceea ce faci, ca rezultat al nvturilor pe care le-ai tras.

 Lumea are nevoie de oameni care pot nfptui ceva, nu de cei ce tiu s explice foarte convingtor de ce au stat degeaba.

Unora le este greu s pun ideile n cuvinte, mie mi-e cel mai greu s le pun n practic. (Goethe)

Unii pot fi att de obsedai s-L slujeasc pe Domnul Isus c au uitat pur i simplu s-L mai i iubeasc!

Cretinismul a fost studiat i practicat timp de secole, dar trebuie s-o spunem, a fost mult mai mult studiat, dect practicat.

Nu judeca niciodat aciunile cuiva pn nu-i cunoti adevratele motive.

Nu este suficient s fii bun, trebuie s fii i bun la ceva!

Cel ce-i acuz foarte uor pe ceilali, este de cele mai multe ori unul care se acuz singur.

Nimic nu este mai opus adevrului dect ceea ce seamn cu adevrul. Dumanul adevrului nu este minciuna, ci aparena de adevr.

Cea mai bun laud pe care o putem face adevrului este s-l trim!

Oamenii nu pot schimba adevrul, dar adevrul i poate schimba pe oameni.

Singura prere care dureaz este Adevrul.

Un adolescent este un minor care devine uneori o problem major.

Dac ai un adolescent, nu-l dispreui; este singurul lucru din care Dumnezeu poate face un adult!

Dac vrei s ocupi un loc sub soare, trebuie s te atepi din cnd n cnd s i se ard pielea.

Solicitrile i fac pe unii abtui, iar pe alii s bat recordurile.

Nimeni nu d cu piciorul ntr-un cine mort!

Dumnezeu folosete adversitile din lumea vzut pentru a ne pregti sufletul pentru lumea nevzut.

ncercrile sunt coala n care se furete ncrederea.

Tatl nostru din ceruri nu ia nimic din mna copiilor Si, dect atunci cnd vrea s le dea ceva mai bun n schimb. George Muller

Ferete-te de drumurile uoare! Ele duc ntotdeauna n jos

Unii oameni fac probleme, dar i unele probleme fac oameni.

Priaul i-ar pierde susurul dac i-ai lua pietrele din cale.

Uneori Domnul linitete furtuna, alteori El prefer s ne liniteasc pe noi.

A te duce la Domnul cu probleme este natural; a le da Domnului este ceva spiritual.

Stelele strlucesc continuu pe cer, dar noi nu le putem vedea frumuseea dect atunci cnd ne nvluie tainic negura nopilor.

Dei pare paradoxal, se cere mai mult nelepciune s tii cum s cheltuieti banii, dect s tii cum s-i ctigi.

Dac tu nu-L poi gsi pe Dumnezeu, ghici cine este cel pierdut?

Alegerile de astzi i vor afecta ziua de mine.

Picioarele te vor duce foarte curnd acolo unde i este inima. (proverb irlandez)

Ascult sfaturile pe care i le dau toi; s-ar putea s nu-i ajute la nimic, dar le va ajuta lor.

Chiar i cele mai strlucite cltorii ncep cu un singur pas.

Uneori este mai bine s lai pe mine ceea ce ai putea strica astzi.

ntotdeauna gseti timp, cnd este s faci ceea ce-i place.

Unii viseaz realizri mree; aliistau treji pn trziu i le mplinesc.

Singura ocazie n care o femeie l poate schimba pe un brbat este cnd e nc n scutece.

Nu te implica prea serios n ceea ce nu rezist la testul vremii.

Anul Nou ofer lumii vechi o nou ans.

Nu cunosc calea pe care m conduce El, dar cunosc Cluza care m conduce. De ce s m mai tem? (Martin Luther)

Una din problemele noastre este c am lsat hotrrile s ia locul hotrrii.

bun folosire a zilei de azi este cea mai neleapt pregtire pentru ziua de mine.

n ce m privete, am ajuns s triesc fiecare zi ca i cum ar fi cea dinti, dar i cea din urm zi a vieii mele.

Iubeti viaa? Atunci nu risipi ca un nesbuit timpul, cci din timp este fcut viaa! (Benjamin Franklin)

nceputul anxietii semnaleaz sfritul credinei, iar nceputul adevratei credine semnaleaz sfritul anxietii.

vieii.

Dac mprejurrile vieii ne gsesc n Dumnezeu, l vom gsi pe Dumnezeu n toate mprejurrile

Apreciaz cu generozitate i n public, primete aprecierea umil i tcut, ateapt-o foarte rar sau niciodat.

Nu judeca un om dup hainele pe care le poart: Dumnezeu a fcut omul, croitorul, hainele!

 S nu te ncrezi n cel pentru care toate lucrurile sunt bune, nici n cel pentru care lucrurile sunt rele, dar mai ales s n-ai ncredere n cel indiferent fa de toate lucrurile.

Vorbete cu un om despre el i va fi gata s te asculte ore ntregi.

Poi nchide ochii, dar nu poi stinge soarele. (Nicolae Iorga)

Ateismul n-are viitor.

Cel mai dificil moment al ateistului este atunci cnd este mulumit, dar n-are cui s i mulumeasc.

neleg cum se poate uita cineva spre pmnt i s devin ateu, dar nu pricep cum poate cineva privi cerul i s mai poat s cread c nu exist Dumnezeu! (Abraham Lincoln)

Un ateu are raiune, dar n-are nici o ndejde pentru ea. Un ipocrit are o ndejde, dar n-are nici o raiune pentru ea. Un cretin este singurul care are o raiune pentru ndejdea sa i o ndejde pentru raiunea sa.

i poi face mult mai muli prieteni cu urechile dect cu glasul.

Sunt convins c viaa este 10% ce mi se ntmpl i 90% ce reacie am fa de ceea ce mi se ntmpl. La fel este i cu tine. Schimb-i deci atitudinile, dac vrei s-i schimbi viaa.

Nu poziia te face fericit sau nefericit, ci dis-poziia.

Dac tii s vezi ceva bun n fiecare om, aproape toi vor sfri prin a vedea ceva bun i n tine.

Cu banii este la fel ca i cu sentimentele: totul depinde dac eti posesorul sau posedatul.

Unii oameni falsific bani; unii bani falsific oameni.

Uneori cretinilor li se pare c se mbogesc pentru c Satan i las n pace, iar Dumnezeu i binecuvnteaz. M tem ns c s-ar putea s fie i invers!

Un simplu bnu te poate mpiedica s vezi chiar i cea mai luminoas stea, dac l ii prea aproape de ochi.

Adevrata mrime a averii cuiva este ct a investit el pentru venicie.

Nimeni nu este suficient de bogat ca s-i rscumpere trecutul!

Banii ne pot duce oriunde, cu excepia cerului, i ne pot da orice, cu excepia fericirii.

Adevratul ctig n via este viaa, nu banii.

Nu poi lua banii cu tine n cer, dar i poi trimite acolo naintea ta.

Cel mai bun loc dintr-un bar este afar.

Unele viei se aseamn cu acele flori care nfloresc i rspndesc parfumul lor spre nserare.

Pregtirea pentru btrnee trebuie s nceap n adolescen.

Cnd prietenii ncep s-i spun ce tnr ari, s tii c acesta este un compliment pentru unul care nu mai este tnr!

Vrsta inimii nu are nimic de-a face cu culoarea prului.

Un tnr btrn va fi un btrn tnr. (Benjamin Franklin)

La tineree, zilele sunt scurte i anii lungi; la btrnee, anii sunt scuri i zilele lungi.

Nu te plnge ca ai ajuns la btrnee. Multora li s-a refuzat acest privilegiu.

Respect-i pe cei n vrsta, gndindu-te ca n curnd vei fi i tu unul dintre ei.

Naterea lui Hristos L-a adus pe Dumnezeu la om, ns doar crucea Lui Hristos l poate duce pe om la Dumnezeu.

i cnd te gndeti c hangiul nu L-a primit pe Hristos n cas pentru c nu i s-a prut o afacere bun.

Iat ce a scris un medic despre butur: Alcoolul face nasul rou, ochii vinei, ficatul cenuiu, nopile albe, zilele negre, inima albastr i viitorul ntunecat.

Srcia nu duce pe nimeni la beie fr consimmntul celui n cauz, dar beia duce la srcie, fie c ne place sau nu.

Celor ce beau ca s-i nece necazul trebuie s li se spun c el tie s noate!

Alcoolul conserv fiinele moarte, dar le ucide pe cele vii.

Nimeni nu-i ia diplom n studiul Bibliei pn nu ajunge s stea fa n fa cu Autorul ei.

Alte cri ne-au fost date pentru informarea i inspirarea noastr, dar Biblia ne-a fost lsat pentru transformarea noastr.

Este o mare diferen ntre cri facute de oameni i CARTEA care face oameni.

Muli cretini se ateapt ca lumea s aib respect pentru o Carte pe care ei o neglijeaz.

Este interesant cum aceiai oameni care ndrgesc pozele soiei i-i citesc scrisorile cu atta nfrigurare, pot spune c l iubesc pe Dumnezeu, dar n-au nici un chef s se apropie de Biblie.

Dac ii Biblia deschis nu vei gsi nchis poarta cerului.

Cele apte minuni ale Bibliei: Minunea apariiei felul n care a fost scris de oameni diferii, n epoci i locuri diferite este una din marile mistere ale lumii. Minunea alctuirii o culegere de 66 de cri i totui o carte unitar. Minunea vrstei cea mai veche carte aflat n circulatie. Minunea rspndirii cea mai distribuit i cea mai citit carte din lume. Minunea interesului singura carte din lume care este citit de oameni din toate categoriile sociale. Minunea limbajului scris aproape n ntregime de oameni needucai i totui att de perfect ca form literar. Minunea pstrrii cea mai dumnit carte din lume i totui n circulaie.

Biblia este ca un telescop: trebuie s te uii prin ea, nu la ea.

Este folositor s nsemnezi Biblia, dar este i mai folositor s-o lai pe ea s te nsemneze.

Biblia este singura carte al crei Autor este prezent cnd o citeti.

Studiaz Biblia ca s fii nelept; crede-o ca sa fii n siguran; triete-o ca s fii sfnt i fericit.

Interesant, cnd i cunoti Autorul, i place mai mult Cartea!

Biblia are nevoie s fie mai mult trit dect aprat.

Nu exista pericolul ca Biblia s ajung o carte depit, atta vreme ct noi nici n-am ajuns inc sa inem pasul cu ea.

Nu este ans de mntuire pentru cel ce, cumprnd o Biblie, n-o citete sau citind-o, n-o triete.

Biblia este ceasul vremii i al istoriei. (Vasile Ru)

Biblia este o fereastr prin care putem privi din lumea aceasta, ca dintr-o nchisoare, nspre libertatea veniciei.

Biblia nu are nevoie s fie rescris, ci recitit.

Cele zece porunci i tabla nmulirii nu sunt n pericol de a fi demodate.

Biblia te va despri de pcat sau pcatul te va despri de Biblie. (D. L. Moody)

Nu critica Biblia, las-o pe ea s te judece!

 Viaa ar fi mult mai plcut dac ne-am putea uita i necazurile tot att de repede ca i binecuvntrile.

Cu ct ne numrm mai bine binecuvntrile, cu att ducem mai puin dorul dup extravaganele pe care nu ni le putem permite.

Exist unele nfrngeri care sunt mai triumftoare dect orice biruin.

Dac n-ar exista dumani, n-ar exista lupte; dac n-ar exista lupte, n-ar exista biruine; dac n-ar exista biruine n-am purta cunun.

Primul pas ctre biruin este s tii cine-i este dumanul. (Corrie Ten Boom)

Cnd ai ntlnit ultima oar un critic nfocat al Bisericii, care s ncerce din toat inima lui s o fac mai bun?

Probabil c biserica nu sufer aa mult pentru pcatele lumii, cum sufer lumea pentru pcatele bisericii.

Una din cele mai rapide ci de a nclzi o Biseric este s pui mai mult foc n cel de la amvon.

Cele dou pericole care pasc astzi Biserica sunt acestea: c ea ar putea accepta s-i schimbe mesajul, dar c nu va accepta s-i schimbe metodele.

Dumnezeu nu este prea interesat ct de atent ascultm predicile, ci ct de repede ncercm s le punem in practic.

Inscripie pe amvonul unei biserici: Domnule, am vrea s-L vedem pe Isus.

Dac tu crezi c este greu s practici ceea ce predici, incearc sa predici ceea ce practici!

Nu te plnge prea mult c stai ntr-o Biseric plin de oameni cu lipsuri. Gndete-te ce singur te-ai simi ntr-una perfect!

Ca s lupi pentru biruina Bisericii, trebuie n primul rnd s fii prezent la ntrunirile ei!

Orice Biseric mulumit cu starea ei se afl pe drum nspre cimitir.

Aceast Biseric nu caut s-L coboare pe Hristos la nivelul oamenilor, ci s-i nale pe oameni la nivelul lui Hristos.

Magarul nu poate i da cu copita i trage la cru n acelai timp. Aceasta este valabil i pentru oricare membru al Bisericii.

Oricine poate iubi Biserica ideal. Proba de ncercare ns este dac o putem iubi pe cea real.

cer.

Sunt unii care n-au destul credin ca s-i duc pn la Biserica din col, dar sper s ajung n

Dup ce am parcurs lectura unui curs de Istoria Bisericii am ajuns s cred c Domnul Isus va spune la marea Judecat: Voi v-ai zidit bisericile voastre n timp ce Eu singur zideam Biserica Mea.

tiu, trebuie s marturiseti pcatele, dar, crede-m, n-ai nici o obligaie s le mrturiseti i pe ale altora!

Am observat c cea mai bun cale de a afla caracterul cuiva este s-l ntrebi despre un altul.

 Limba brfitorului ucide trei dintr-o lovitur: pe cel ce brfete, pe cel ce ascult i pe cel despre care se vorbete.

Tuturor ne place s auzim adevrul, mai ales despre alii.

Limba de zece centimetri poate ucide un om de doi metri.

Multe din bolile noastre sunt un fel de taxe pe care le pltim pentru poftele noastre.

Afieaz bucuria pe care spui c n-o ai i vei avea n curnd bucuria pe care i-o doreai.

Cea mai sigur cale spre bucurie este s caui s faci o bucurie altuia.

Rzi i o lume ntreag va rde cu tine; crtete i vei rmne singur.

Bucuria este una dintre cele mai mari virtui din lume. Ea i revars binecuvntarea i peste cel ce o poart i peste cei ce i se afl n jur.

Veselia este binevenit. Dumnezeu nu este aa de plicticos cum l cred unii. Nu a facut oare El ca pisica s-i alerge singur coada?

Bucur-te de lucrurile mici; sunt cele mai multe.

Mult bucurie este trecut cu vederea pentru simplul motiv c este gratuit i la ndemna oricui.

 Nu scpa niciodat o ocazie s faci bucurie altora, chiar dac, uneori, pentru asta va trebui s-i lai singuri.

Cei ce aduc soarele n viaa altora vor tri i ei n lumin.

Tristeea se poate descurca i singur, dar ca s fie ea nsi, bucuria are neaprat nevoie s fie mprtit cu cineva. (Mark Twain)

De cnd Il cunosc pe Domnul Isus sunt mai fericit chiar i n necazurile mele, dect eram altdat n bucurie.

Buntatea este abilitatea de a-i iubi pe oameni mai mult dect merit.

Fii mai ales bun cu oamenii ri; ei au nevoie cel mai mult de buntate.

Cuvintele frumoase pot fi scurte i uor de spus, dar ecoul lor ine vreme ndelungat.Muli copii sunt rsfai pentru c parinii nu-i trag de urechi pe bunici.

Numai un om mediocru este ntotdeauna egal cu sine nsui.

Dumnezeu este partenerul nevzut n orice lucrare de calitate.

Fii ceea ce vrei s pari altora!

Spune-mi la ce fel de glume rzi, ca s-i spun cine eti.

Caracterul este ceea ce eti tu pe ntuneric.

Singura persoan din lume care-i poate ruina caracterul eti tu nsui.

i admirm pe oamenii de geniu, i invidiem pe oamenii bogai, ne temem de oamenii aflai la putere, dar de ncrezut, nu ne ncredem dect n oamenii de caracter.

La jocuri, caracterul se vede cel mai bine din felul n care tii s pierzi.

Dac vrei s-l cunoti pe dumanul care-i poate face cel mai mult ru, privete atent n oglind!

Una din dovezile despre valoarea Bibliei este i caracterul celor ce o batjocoresc.

Cea mai mare rasplata pentru stradaniile unui om nu este ceea ce ctig prin munca sa, ci ceea ce devine prin ea.

Reputaie este ce avem la sosire, caracter este ce suntem la plecare.

Caracterul unui om este ca i gardul de scnduri: nu poate fi fcut s stea mai bine n picioare dac-l dai cu vopsea.

Caracter este ceea ce ai face dac ai fi sigur c nimeni nu va afla vreodat.

Reputaia este pentru o vreme, caracterul pentru eternitate.

n clipa morii lsm n urm tot ce avem, dar lum cu noi tot ceea ce suntem.

 Dac vrei s cunoti caracterul cuiva, uit-te la felul n care-i trateaz pe cei de la care nu poate ctiga nimic.

Fiecare va trebui s mearg prin via cu sine insui; iata de ce, cu ct i va modela mai frumos caracterul, cu att va avea o companie mai plcut!

Reputaia este ceea ce cred oamenii despre noi; caracterul este ceea ce vede Dumnezeu c suntem.

Caracterul este ceea ce pierdem ori de cte ori sacrificm un ideal nalt pe altarele popularitii i profitului.

Nu nseamn de loc c-i ajui pe oameni dac ncerci s faci ntotdeauna pentru ei ceea ce ar putea face i ei nii.

deja.

Un cretin nu este unul care caut iertarea i bunvoina lui Dumnezeu, ci unul care le-a gsit

Judec pe cineva dup reputaia dumanilor si.

Un cretin trebuie s fie o persoan care s fac mai uor pentru alii s cread n Dumnezeu.

Adevraii cretini care influeneaz lumea sunt aceia care nu se las influenai de ea.

Nu ceea ce facem noi este important, ci ceea ce Dumnezeul atotputernic alege s fac prin intermediul nostru. Dumnezeu nu are nevoie de succesele noastre, ci ne vrea pe noi nine. El nu ateapt nfptuirile noastre, ci ascultarea noastr deplin.

 Ce suntem, este darul lui Dumnezeu pentru noi; ce devenim, este darul nostru pentru Dumnezeu.

Poi judeca dimensiunile unui om prin mrimea problemelor pe care le abordeaz. Aproape ntotdeauna, oamenii se apuc instinctiv s rezolve ceva pe msura lor, lsndu-le pe celelalte n seama unora mai mari sau mai mici ca ei nii.

Ca sa vezi ct de mare este un om, msoar-i nlimea idealurilor, adncimea convingerilor, lrgimea vederilor i lungimea rbdrii.

Fiul lui Dumnezeu a devenit om pentru ca oamenii s poat deveni fiii lui Dumnezeu.

Adevrata valoare a unei cri nu este dat de preul ei, ci de folosul pe care-l aduce.

Ar trebui sa ne alegem crile la fel de atent cum ne alegem prietenii.

Dac nu ne hotrm s punem n practic nelepciunea din ele, crile sunt doar o risip de hrtie.

o carte devine o oper clasic din momentul n care chiar i cei ce nu au vzut-o vorbesc despre ea de parc ar fi citit-o.

Cititul este pentru minte ceea ce este gimnastica pentru trup.

Alege ce iubeti, iar apoi iubete ceea ce ai ales.

Se pare c vremea n care ne apreciem cel mai mult partenerul este nainte de cstorie i dup funeralii.

Unii brbai se nasc smerii, alii trebuie s se cstoreasc

Se spune c dragostea este oarb; dar cstoria este ce cea mai sigur cale de vindecare.

Bunul sim va evita nu numai divorurile, ci i unele cstorii.

Cu cstoria este ca i cu cumprarea pe credit: vezi ceva, i place, o iei i mai trziu plteti.

Dac vrei o soie bun, cstorete-te cu una care a fost fat bun la prini.

Pentru succesul n cstorie nu este deajuns s gseti un partener potrivit, ceea ce mai trebuie este s fii i tu un partener potrivit.

Dac prinii sunt o alegere a lui Dumnezeu pentru noi, tovarul de via trebuie s fie o alegere a noastr pentru Dumnezeu

Csnicie reuit este una n care te ndrgosteti de mai multe ori, dar de aceeai persoan.

Nu ipai niciodat unul la altul; singura excepie: dac a luat casa foc.

Dac ai ajuns s crezi c-i iubeti soia prea mult, n-ai ajuns nc s-o iubeti ct trebuie!

Dac vrei s fii tratat acas ca un rege, trateaz-i soia ca pe o regin!

Cnd un so deschide portiera mainii ca s-i ajute soia, poi fi sigur c una din dou este nou: sau maina sau soia!

 Ar fi cu mult mai puine divoruri dac soii ar ncerca s-i pstreze soiile cu acelai zel cu care s-au strduit s le cucereasc.

Femeia este mngierea brbatului ei pentru necazurile pe care el nu le-ar fi avut dac ea nu i-ar fi fost soie!

Ca s ai o csnicie reuit, recunoate cnd ai greit, iar cnd ai dreptate, tine-i gura!

Cearta este cel mai lung drum ntre dou puncte de vedere.

Un credicios care a declarat rzboi frailor si nu poate fi n pace cu Tatl lor.

Nu conteaz ce prere ai ntr-o disput. Uneori ai prefera ca unii care sunt de aceiai prere cu tine s fie de cealalt prere. (Jascha Heifetz)

Cnd o ceart ine mult, amndoi n-au dreptate.

Cu ct este mai gol vasul cu att d ap mai repede n clocot.

Mnia aprins a stins multe prietenii.

Multe din necazurile lumii au fost cauzate de o combinaie nefericit ntre o inteligen mic i o gur mare.

Natura nu a prevzut s ne putem nchide urechile, dar cu gura a fcut o treab admirabil.

Ceart-i prietenul n ascuns i laud-l n public.

Nu te lua niciodat la ceart cu unul care st pe un morman de pietre.

Limba prea ascuit taie legturile multor prietenii.

Un btrn fermier a rspuns unuia care-l ntreba cum de nu s-a cstorit niciodat: Vezi, am preferat s doresc ce n-am, dect s am ceea ce nu-mi doresc.

Cerul este un loc pregtit pentru oameni care se pregtesc, iar cei ce vor intra acolo vor vedea dintr-odat c nu sunt nici necunoscui i nici neateptai.

Distana de la pmnt la cer nu este o problem de altitudine, ci de atitudine.

Este extraordinar la ce cheltuial i la ce oboseal se supun unii ca s capete ceva pe gratis!

ei.

Cimitirul este un loc plin cu oameni care fuseser convini c lumea nu se poate descurca i fr

Important nu este s spui: Iat ce au fcut din mine, ci: Iat ce am facut eu din ceea ce au fcut ei din mine. (J.P. Sartre)

Omul este o creatur inventiv, dar limitat. Avem astzi mai mult de 32.000.000 de legi, care nau reuit s spun nimic mai mult dect Cele 10 Porunci.

Cel mai bun lucru pe care i-l poi aduna pentru btrnee eti tu nsui.

 Cea dinti calitate a vorbirii este s nu risipeti dou cuvinte acolo unde ar fi suficient unul singur.

Orice Biseric este n pericolul de a cdea sub dominaia uman a specialitilor n lucrurile sfinte. Teologia i te-ologete pe unii i-i mpiedic s mai peasc normal printre ceilali cretini. C.H. Spurgeon

Cnd Bisericile ii vor da seama c nu pot face competiie teatrelor, vor ncerca probabil iari spiritualitatea.

Persoanele care nu se rzgndesc niciodat, gndesc de obicei foarte puin.

Cu ct ctigi mai multe certuri, cu att vei avea mai puini prieteni.

Cine nu tie cum s-i cheltuiasc timpul, va ajunge n curnd s se cheltuiasc pe sine.

Punctul tare al multor personaliti este c au ajuns s-i cunoasc i s-i depeasc slbiciunile.

Nu te compromite! Nu te ai dect pe tine.

Conversaia casnic este uneori definit drept o form particular de comunicare, n care brbatul nu nceteaz s gndeasc, n timp ce femeia nu se gndete s nceteze.

Adevratul spirit al unei contraziceri nu trebuie s fie acela de a-l convinge pe cineva c a neles ru, ci acela de a-l ajuta s neleag mai bine.

Cuca de aur nu face mai fericit canarul.

Este mai uor s-i ascunzi greelile dect s le nlturi consecinele.

Cnd cineva spune c are o contiin curat asta nseamn, de obicei, c are i o memorie proast.

Contiinta ne avertizeaz prietenete, dar dac n-o ascultm, ne pedepsete ca un judector intransigent. (Stanislav I regele Poloniei)

Contiinta nu este vocea lui Dumnezeu, ci darul lui Dumnezeu.

Cnd ai o lupt cu propria contiin i te lai btut, ctigi.

Contiinta nu este un sfetnic bun dect atunci cnd Dumnezeu este sfetnicul contiintei.

Contiinta nu te poate mpiedica s faci ceva; dar i poate rapi bucuria.

Pleac de la mine este uneori cel mai sfietor strigt dup ajutor.

Diferena dintre o prejudecat i o convingere este c poi s-i aperi o convingere fr s te enervezi.

Un om fr convingeri este un vagabond care merge spre nicieri.

Cam pe la vrsta de cinci ani copiii au primit deja jumtate din toat influena pe care prinii vor reui s-o aibe asupra lui.

Nu exist dect un singur copil perfect n lumea aceasta i fiecare mam l are.

Cea mai sigur metod de a le pregti copiilor o via grea este aceea de a le ngdui o copilrie prea uoar i lipsit de griji.

Copiii sunt singura bogie terestr pe care o putem lua cu noi n cer.

Copiii sunt averea omului srac.

Copiii au mai mult nevoie de un model de urmat dect de critici.

Copiii sunt o mngiere la btrnee de fapt ei sunt cei care ne ajut s ajungem foarte repede la btrnee.

Cnd vrei s lauzi un copil laud-i faptele, nu-l luda pe el. Facnd astfel vei ncuraja comportamentul, nu mndria.

Pentru unii, Crciunul este srbtoarea naterii Prinului pcii, cu care ocazie druim copiilor notri puti, pistoale, tancuri i avioane de lupta.

Credina nu este mpotriva raiunii, ci dincolo de limitele raiunii, o continuare a ei.

Ceea ce credem despre Dumnezeu este cel mai important lucru despre noi nine.

Credina n Dumnezeu vede invizibilul, crede incredibilul i primete ca rsplat imposibilul.

Ceea ce credem determin cum ne comportm, iar amndou mpreun determin ce devenim.

Este bucuria lui Dumnezeu s druiasc; este ns datoria noastr s cucerim prin credin.

Suntem nclinai s credem nu ceea ce este adevrat, ci ceea ce ne place.

Adevrata credin se preocup cu ceea ce a spus Dumnezeu, nu cu ceea ce au spus inelepii.

Cretinismul este greu numai cnd este o meserie, nu un stil de via.

Dumnezeu a pus Biserica n lume; Satan ncearc s aduc lumea n Biseric.

Dac nu te simi la fel de aproape de Dumnezeu ca pe vremuri, nu te mai ntreba degeaba care dintre voi doi v-ai mutat.

Cretinismul nu falimenteaz niciodat, doar unii cretini, da!

Cretinismul este i comportament, nu doar credin.

Credina produce cretinismul; viaa l dovedete, ncercrile l confirm, iar moartea l ncununeaz.

Ca s ajungem s preuim just valoarea Ancorei, trebuie mai nti s simim apsarea furtunii.

N-am auzit prea multe despre hotrrile apostolilor, dar am auzit foarte adesea despre Faptele Apostolilor!

Adevr fr dragoste nseamn brutalitate; dragoste fr adevr nseamn ipocrizie.

 Dac nu eti destul de mare pentru a rezista criticii, nu eti suficient de mare pentru a merita lauda.

Critica este constructiv atunci cnd eu te critic pe tine i destructiv ori de cte ori tu m critici pe mine.

Pentru minile nguste este un act de autoaprare s critice idelile mari.

Memoria omului a fost destinat s fie un depozit de lucruri scumpe, nu un co de gunoi.

A exista nseamn a fi supus criticii.

A face ceva nseamn a-i dubla ansele de a fi criticat.

A lua atitudine nseamn a te expune s fii inundat de critici.

Nici mcar, Isus Hristos n-a scpat de critic.

Nu-i poi opri pe oameni s te critice, dar i poi face s par caraghioi dac o fac.

Cnd Dumnezeu i-a cioplit pe oamenii mari, din achii i-a fcut pe critici.

Dac n-ar exista cei care nfptuiesc, criticii ar rmne foarte repede fr slujb.

Criticm adesea pe cei pe care, n ascuns, i invidiem.

 Nu-l bga n seam pe cel ce ncearc s te micoreze n ochii altora. Sracul, ncearc i el s te aduc la statura lui.

Pietrele i beele sunt aruncate numai nspre pomii purttori de fructe.

Un critic literar este de obicei cineva care are destul talent ca s-i dea o prere, dar nu suficient pentru a scrie el nsui o carte.

Aplaudai-ne cnd alergm bine, consolai-ne cnd cdem pe cale, ncurajai-ne cnd cutm s ne ridicm de jos, dar, pentru numele lui Dumnezeu, lsai-ne s trecem mai departe!

Cnd criticm pe cineva, l imobilizm n trecut, cnd ne rugm pentru el l slobozim n viitor.

Succesul nu este niciodat final, iar nfrngerea nu este niciodat fatal; ceea ce rmne n ultima instan este curajul.

Curajul este capacitatea de a te purta aa cum trebuie chiar i atunci cnd eti pe jumtate mort de fric.

Nimeni nu ajunge foarte ru dintr-o dat.

Bogta: Un om srac, dar cu bani.

Proverbe: concluzii scurte scoase din experiene ndelungate.

ntre csnicie i cznicie nu este dect o mic neatenie

 Sufletul nostru ncrunete naintea prului, a observat cineva. Descurajarea ne poate afecta la toate vrstele. Cea mai comun cauz a ei este pierderea temporar a perspectivei din viitor.

Uneori, Dumnezeu ne aeaz n ntunerec ca s vedem c El este Lumina.

DESTUL: Un pic mai mult dect are vecinul.

Dac nu crezi n existena lui Satan, ncearc s lucrezi un timp pentru Dumnezeu!

Dac vrei s ii o dantur intact pentru ct mai mult vreme, spal-te zilnic pe dini, du-te la dentist cel puin de dou ori pe an i nu te amesteca n treburile altora.

ntrebat cum de mbtrnete att de graios, Alexandru Dumas a rspuns: Aflai, doamn, c dedic acestei indeletniciri tot timpul meu!

Cnd un diplomat spune: Da, a subneles poate; cnd spune poate a subneles nu, iar cnd spune nu atunci nu este diplomat.

Nimeni n-a fost rspltit pentru ceea ce a primit, ci pentru ceea ce a dat altora.

nvai s spunei: Nu! V va folosi mai mult dect limba latin. (Charles H. Sporgeon)

Cel ce se apuc de prea multe, va duce foarte puine lucruri pn la capt.

 Ridicndu-se s vorbeasc dup o foarte mgulitoare introducere, vorbitorul inu s spun tuturor c i-a primit educaia moral stnd n fundule pe genunchii mamei i primind la fundule pe genunchii lui tata.

Un discurs bun aparine jumtate vorbitorului i jumtate asculttorilor.

Muli vorbitori i termin asculttorii nainte de a-i termina discursul.

Adesea i dispreuim pe oameni nu pentru ceea ce sunt, ci pentru ceea ce suntem.

Dac doar jumtate din dorinele tale i s-ar mplini, i s-ar dubla necazurile!

Ce imens deosebire este ntre a-L cunoate i a-L iubi pe Dumnezeu! (Blaise Pascal)

Dumnezeu ne viziteaz adesea, dar noi nu suntem ntotdeauna acas.

Cel mai mare duman al nostru este mai mic dect Cel ce este izvorul puterii!

Dac Dumnezeu ar fi vrut ca noi s avem o societate ngduitoare, El nu ne-ar fi dat cele zece porunci, ci cele zece sugestii.

Dac te exaspereaz copiii ti, gndete-te ce necazuri are Dumnezeu cu ai Lui!

Vorbete-i de bine dumanii. Nu uita c tu i-ai fcut!

Dumanii sunt uneori o binecuvntare atta timp ct nu te nva dumnia. Atenia lor continu te ajut s veghezi mereu la faptele tale.

Prietenii vin i se duc, dar unii dumani sunt plini de credincioie.

Cei care ne merit cel mai puin dragostea, au cel mai mult nevoie de ea.

Ford)

Am avut muli adversari n arena politic, dar dumani nu in minte s fi avut vreunul. (Gerald

Unii oameni ii fac dumani pentru c se fac mult mai uor dect prietenii.

Practica duce la perfeciune, dar ai grij ce practici!

Educaia este ceea ce ne rmne dup ce am uitat tot ce-am fost nvai.

Procesul de nvmnt are ca scop s-l ajute pe elev s ajung s se descurce fr ajutorul profesorului.

Adeseori, cea mai bun metod de ndreptare a copiilor notri este s ne corectm exemplul personal pe care li-l dm.

Nu poi spune dac un parinte i-a fcut datoria sau nu, dect dup ce vei vedea ce fel de oameni vor fi nepoii lor.

M voi sui pe cel mai nalt loc din Atena i voi striga: Conceteni, cum de suntei gata s muncii pe brnci, s spargei chiar i pietre ca s ajungei bogai, dar nu v preocupai deloc de copiii crora le vei lsa toate acestea drept motenire. (Socrate)

Diferena dintre critic i educaie este atitudinea n care sunt fcute.

Cel ce are convingeri de nestrmutat n probleme neclare d dovad de mediocritate.

Fericirea vieii tale depinde de calitatea gndurilor tale.

ine minte mereu c un om nu este rspltit pentru c are creier, ci pentru c l folosete.

Nimeni n-ar trebui s mearg la coal ca s ajung s ctige mai muli bani. Adevratul scop al educaiei nu este s ctigm mai mult, ci s tim mai bine ce s facem cu ceea ce ctigm.

Un copil care nva doar la coal este un copil fr educaie.

Nu da voie studiilor s-i stea n calea educaiei.

Educaia ar trebui s nsemne dezvoltarea minii, nu doar ncrcarea memoriei.

Muli sunt n stare s rezolve probleme mari la servici, dar nu pot da un rspuns problemelor mici de acas.

Se poate sa nvei despre tine mai mult de la un duman, dect de la un prieten.

Un gram de experien, face uneori ct o ton de cunotine sterile.

Entuziasmul i perseverena pot face dintr-o persoan mediocr o personalitate; indiferena i ineria pot transforma o persoan cu caliti, ntr-un om mediocru.

Nu poi aprinde un foc n inimile altora, dac el nu arde mai nti n tine nsui.

 lor.

Oamenii sunt convini mai mult de entuziasmul convingerilor noastre dect de corectitudinea

Pentru buna cretere a copiilor, eroii sunt la fel de necesari ca i vitaminele.

Dac eti patron, f-te uneori c nu vezi; dac eti angajat, f-te uneori c nu auzi.

Dumnezeu spune acum i aici Bisericii: Du-te i lumii Venii, dar la judecat va inversa ordinea i va spune Bisericii: Veniti! iar celor din lume: Plecai de la Mine, blestemailor!

Pentru pescarii de oameni nu exist sezon nchis.

Cnd Biserica nu-i mai caut pe cei pierdui este pierdut.

D-mi voie s te ntreb confidenial: Este cineva astzi n Biseric pentru c l-ai invitat tu?

Buntatea a convertit mai muli oameni dect zelul, elocvena i inteligena la un loc.

Nu exista suficient intunerec n tot universul ca s biruiasc lumina unei singure candele.

Meseria mea, a spus William Carrey, este s lesc mpria lui Dumnezeu. Repar pantofi doar ca s-mi acopr cheltuielile.

M tem c noi nu le-am explicat oamenilor suficient de bine Evanghelia ca s-o refuze, iar ceea ce au acceptat ei nu este evanghelie. (John MacArthur)

Nu diferena dintre doi oameni doare, ci in-diferena

Mai muli oameni sunt cluzii spre cer de urme de pai, dect prin semne indicatoare.

Orice tat ar trebui s-i dea seama c, ntr-o zi, fiul su i va urma exemplul, nu sfaturile.

Experiena este ceea ce dobndim cnd de fapt umblm dup alte lucruri.

Cnd, n sfrit, nvm s scoatem cel mai mult din via, observm c cel mai mult din via s-a dus.

La douzeci de ani nu ne pas ce crede lumea de noi, la treizeci suntem terorizai de ceea ce gndesc, la cincizeci de ani ne dm seama c lumea nu se prea gndete la noi.

Sunt mult mai muli oameni fali, dect bani fali n ara asta!

Acelai brbat care-i n stare s piard o zi ntreag la pnd n balt, la vnat rae, sau pe mal la pescuit, sare ca ars dac acas soia lui ntrzie zece minute cu masa.

Semn pe peretele unui magazin de vopsele i tapet: Soii care aleg culorile trebuie s aib aprobare scris din partea soiilor lor.

Triete n aa fel nct atunci cnd oamenii i vor spune copilului tu c seamn cu tine, el s simt nevoia s scoat n afar pieptul, nu limba.

Definiia dat de un copil pentru ziua tatlui: Este la fel ca i ziua mamei, numai c ne cost mult mai puin.

Taii notri ne-au nvat cum ar fi trebuit s fim; mamele noastre ne-au nvat ceea ce suntem.

Orict de paradoxal al prea, puterea unei femei este farmecul, iar farmecul unui brbat este puterea.

Dumnezeu ti-a druit faa, dar tu i hotrti expresia.

n hainele de Duminic, ipocriii nu sunt ei nii.

S nu uitm c fericirea este o atitudine pe drum, nu o destinaie.

Dou ci sigure de mbogire: cheltuiete mai puin dect ctigi sau ctig mai mult dect cheltuieti.

Beniamin Franklin a descoperit electricitatea, dar cel care s-a mbogit a fost cel care a inventat contorul!

Filosofia este un studiu care-i ajut pe oameni s fie nefericii ntr-un mod mult mai emancipat.

idee.

Uneori, filosofia este un mod de a vorbi elegant de lucruri despre care n-avem nici cea mai vag

Un filosof este un cuttor de adevr. Un cretin este un om care s-a ntlnit cu Adevrul i l-a acceptat!

Uneori, filosofia este o sum de rspunsuri neinteligibile date unor probleme irezolvabile.

Trebuie s acionm n ciuda fricii, nu din cauza ei.

Trebuie s fim ngduitori cu copilul care se mai teme nc de ntunerec; adevrata tragedie a vieii sunt oamenii care se tem de lumin! (Plato)

Despre fumatul n locurile publice: Libertatea ta de a fuma se termin acolo unde ncep plmnii mei.

M-am nscut ntr-o generaie greita. Cnd eram tnr, nimeni nu-i preuia pe cei tineri. Acum, cnd am ajuns la btrnee, nimeni nu-i respect pe cei n vrst!

Cea mai bun paz pentru cei tineri sunt rugciunile celor n vrst.

Generaia care critic tinerii este ntotdeauna cea care i-a crescut.

Eti inteligent dac nu crezi dect jumtate din ceea ce auzi; eti nelept dac tii care jumtate!

Un pictor picteaz ce se vinde, un artist vinde ceea ce picteaz.

nva s-i foloseti nu numai mintea, ci i minile: Cel ce scrie, transmite, cel ce vorbete comunic, cel ce gesticuleaz, convinge!

Afi pe zidul unui cimitir aflat ntr-o curb periculoas: Nu v grbii! Noi v ateptm!

Furibund pe osea nseamn uneori muribund la spital.

 A grei este omenete, a strui n greeal este drcete, iar a ndrepta o greeal este dumnezeiete.

Dac tot nu nvm din greeli, ce rost mai are s le facem?

Nu toate greelile sunt chiar aa de rele. Dintr-o greeal, Colomb a descoperit America.

Un om trebuie s fie destul de mare s-i recunoasc greelile, suficient de detept ca s nvee din ele i ndeajuns de tare ca s le ndrepte.

Greeala este dovada c mcar cineva s-a strduit s ncerce.

Greelile copilreti nu sunt fcute de regul de copii!

Cine-i apr greelile, dovedete c nu vrea s le prseasc.

n stri de necaz toate greutile sunt exagerate. Suferina produce o pierdere temporar a simului proporiilor. Aceasta face i mai mult necesar ngduina, ncurajarea i rbdarea noastr.

Doi priveau printre zbrele: Unul, la noroi, altul, la stele.

ce?

Cnd i aud pe unii spunnd: Viaa este grea!, mi vine mereu s-i ntreb: n comparaie cu

Dac ai ajuns s crezi c nimnui nu-i pas dac trieti, ncearc s nu-i mai plteti ratele!

Majoritatea oamenilor sunt de acord cu cel ce-i ine gura.

 Libertatea nu a fost niciodat iniiativa guvernului. Istoria libertii este istoria aciunilor prin care oamenii au limitat puterea guvernului, nu invers.

Lumea noastr ar fi mult mai bun dac dragostea de putere ar fi nlocuit cu puterea dragostei.

Cei care sunt prea uor gata s renune la liberti fundamentale pentru a obine un confort temporar, nu sunt vrednici nici de libertate, nici de confort.

Orict ar prea de nedrept, fiecare naiune i are guvernul pe care i-l merit.

Cele mai strlucite inteligene nu sunt n guvern. Dac ar fi, companiile i-ar angaja imediat.

Iat cea mai corect definiie a harului: Dorina i puterea de a face voia lui Dumnezeu cu bucurie.

E foarte bine c eti un om cu picioarele pe pmnt. Dar nu uita c trebuie s le mai i miti.

Dumnezeu d de mncare fiecrei psri, dar nu i-o arunc i n cuib

Dac spui c ai o chemare din partea Domnului, nu te mai uita peste umr ca s vezi cine te urmeaz.

Ca s mergi n iad, nu trebuie s iei nici o hotrre.

Viaa decent te poate scpa de nchisoare, dar nu i de iad. De iad nu ne poate scpa dect Isus Hristos.

 Plaseaz-i idealurile suficient de nalt, ca s te inspire, i suficient de jos, ca ele s te ncurajeze la fapte.

Hai s trim aa de frumos nct, la moartea noastr, s ne regrete pn i groparul.

Este mai bine s mori pentru ceva dect s trieti degeaba.

Idealurile sunt ca stelele: s-ar putea s nu le atingem, dar ne pot cluzi n via.

buni!

Pentru lucrarea Sa, Dumnezeu nu caut metode mai bune, nici ci mai bune, ci oameni mai

Copiii descoper foarte de timpuriu c este mai uor s fii iertat dup aceea, dect s i se dea voie de la nceput.

iertare fr uitare nu face prea multe parale.

Cine nu iart distruge puntea pe care trebuie s treac el nsui.

Fiecare dintre noi este ingnorant, numai c n domenii diferite.

Un ignorant este o persoan care nc nu tie ceea ce tu tocmai ai aflat azi diminea.

Care este diferena dintre un pedagog i un demagog? Pedagogul vrea s mprtie ignorana, n timp ce demagogul caut s profite de ea.

Copil eti doar o dat n via, dar imatur poi rmne toat viaa.

Nimeni nu crete dac ngduie mereu altora s hotrasc n locul lui.

Imitaia este cea mai sincer form de mgulire.

Isus Hristos n-a ntlnit niciodat o persoan care s nu fi fost important. De aceea L-a trimis Dumnezeu pe Fiul Su ca s moar pentru noi. Cnd se gsete cineva care s moar pentru tine, nseamn c ai o oarecare importan!

Cel mai sigur semn c cineva nu este important este silina cu care i d importan.

Nu putem fi toi importani, dar fiecare ne putem ataa de o cauz mrea.

Mreia este o problem de comparaie. Transatlanticul pare mare n port, dar foarte mic n imensitatea oceanului!

Acelai vnt care stinge lumnarea, a focul. Acelai soare care topete gheaa, ntrete noroiul.

Nimeni nu te poate ine n inferioritate fr consimmntul tu. (Eleanor Roosevelt)

Problema cu unii care se simt inferiori este c s-ar putea chiar s fie.

Afi pe peretele unei agenii de oferte de lucru: Niciodat s nu v considerai singur inferior, lsai aceasta pe seama experilor notri.

Exist prini care spun: Noi nu vrem s ne nfluenm copiii n probleme de religie! De ce nu? Presa i va influena! Radioul i va influena! Filmele i vor influena! Televizorul i va influena! Vecinii i vor influena! Colegii de serviciu i vor influena! Politicienii i vor influena!

Suntem gata s ne exersm influena asupra creterii florilor din grdin i a animalelor din grajd. Oare se cade s ne oprim influena tocmai cnd este vorba de copiii notri?

Este imposibil s-i ridici pe alii la un nivel mai nalt dect acela la care te afli tu nsui.

Mrimea nfluenei pe care o avem asupra altora depinde de grija pe care le-o purtm.

Dintre materialele cele mai folosite pentru pavarea drumurilor n ara noastr putem cita: asfaltul, betonul i inteniile bune.

Unii oameni vorbesc din experien, alii, din experien, nu vorbesc!

Inteligena este ca i rurile, cu ct este mai adnc cu att face mai puin zgomot.

n via este ca i la bal mascat: cnd toat lumea i scoate masca, se duce veselia.

Dac nu-i place noroiul, nu te ruga pentru ploaie!

Dac ar fi s mergi n cer din poziia n care eti, ar trebui s mergi cu spatele!

M ndoiesc de cretinismul celui care este ntr-o relaie mai bun cu ngerii i cu serafimii, dect cu copiii, soia i vecinii si!

Majoritatea dintre noi am vrea ca toi copiii altora s se poarte cum ar trebui s se poarte i ai notri.

S nu spui niciodat c ai ascultat o predic proast, dac n-ai ncercat mai nti s o pui n practic.

Masa de birou este un co de gunoi cu sertare.

Cel ce a spus c notatul face bine pentru siluet, ar face bine s se uite mai atent la balene.

N-ar strica s rzi din cnd n cnd i de tine nsui, majoritatea celor din jurul tu o fac mereu!

Soul ctre soie: Ai vzut-o, drag pe tnra aceea care zmbea la mine? Soia: Nu-i nimic drag, i pe mine m-a bufnit rsul cnd te-am vzut prima oar.

La sfritul unui servici de Crciun, preotul a zis: i acum, tuturor acelora pe care nu v voi vedea pn data viitoare, v spun: Hristos a nviat!

Este o vreme la care trebuie s te lai tu de ispite i este o alta la care se las ele de tine.

Este mult mai uor s te mpotriveti primei dorine, dect s le satisfaci pe toate cele care-i urmeaz. (Abraham Lincoln)

Cnd bate Satana la u, trmite-L pe Domnul Isus s-i deschid.

Scopurile lui Dumnezeu sunt uneori amnate, dar niciodat abandonate.

Este scris despre Domnul c mergea din loc n loc fcnd bine. M tem c eu nu am reuit dect s merg din loc n loc

El a venit s plteasc o datorie pe care nu o fcuse, motivat de faptul c noi fcusem o datorie pe care n-o puteam plti.

Singura persoan care a trit nainte de a se nate a fost Isus Hristos.

Domnul Isus i spune: Te iubesc chiar i aa cum eti, dar ntotdeauna adaug: Te iubesc ns mult prea mult ca s te las n aceast stare.

Mai nainte de a mprumuta bani de la un prieten gndete-te bine: de care ai mai mult nevoie?

Este mai bine s druieti, dect s dai cu mprumut i te cost cam tot atta.

Domnul ne duce la ap adnc nu ca s ne nece, ci ca s ne nvee s notm.

ncercarea este ansa de a ne cunoate puterile sau lipsa lor.

n timpul ncercrilor unora le cresc aripi, iar altora crje.

Ceasul ncercrii i d posibilitatea s faci deosebirea ntre cunoscui i prieteni.

ncercarea este adeseori doar ambalajul n care ne trimite Dumnezeu binecuvntarea.

Pe ua unei capele scria: Dac avei necazuri, intrai! Intrai i dac nu aveti necazuri, ca s ne spunei cum reuiti!

Adevraii educatori gsesc ntotdeauna soluii; ceilali, scuze.

Nu pune niciodat un semn de ntrebare acolo unde Dumnezeu a pus un punct.

Un trup prea bine hrnit, poate ascunde uneori un suflet care moare de foame.

nfrngerea nu este dect a celor care o accept.

Victoria ieftin nu nseamn ntotdeauna biruin; n timp, ctig cel ce tie s piard.

Dac victoriile au mai muli prini, eecurile sunt mereu orfane. (Tia Serbanescu)

ngduina crete o dat cu vrsta. Privind n jur mi este din ce n ce mai greu s gsesc o greeal pe care s nu o fi fcut i eu nsumi cndva. (J.W. von Goethe)

Vrei o dovad c toi greim? Toi vrem creioane cu gum!

Intr fr s bai i pleac tot aa!

coala ne nva regulile; experiena ne nva excepiile de la regul.

 Un ngmfat este unul care se crede mai detept dect tine; cnd tu tii foarte bine c este invers.

Unii cresc, alii doar se umfl n pene.

Ca i guma de mestecat, ngrijorarea i va da ceva de fcut, dar nu-i va rezolva problema.

Nu poi schimba trecutul, dar i poi nenoroci un prezent linitit ngrijorndu-te despre viitor.

Nu-mi spune mie c ngrijorarea nu ajut! Aproape toate lucrurile de care m-am ngrijorat eu nu mi s-au ntmplat niciodat!

Vulturul care plutete n nlime nu se ntreab: Cum voi trece rul?

Este o mare diferen ntre grij n ngrijorare: ingrijorarea vede problemele, grija se apuc s le rezolve.

Cnd ne ngrijorm, credem mai mult n problemele noastre, dect n promisiunile lui Dumnezeu.

S te ngrijorezi pentru ceea ce nu poi face este inutil. S te ngrijorezi pentru ceea ce poi face este prostete.

Oricum o dai, n-ai voie s te ngrijorezi: dac nu poi face nimic atunci n-are rost, dac poi face ceva, atunci treci la treaba!

Orice njurtur este un fel de rugciune adresat diavolului.

n literele cuvntului njurtur se afl scris de dou ori cuvntul: ur!

Nu se poate s ai inima curat i s spui vorbe murdare.

njurturile dovedesc c i vocabularul i creierul ne sunt reduse.

Dac ntlneti un om care este de acord cu tine ntotdeauna, trebuie s fii cu ochii pe el cci sar putea s te mint i n alte privine.

Este o mare diferen ntre fericire i nelepciune. Cel ce se crede cel mai fericit om din lume, de obicei chiar este, dar cel ce se crede cel mai nelept om din lume este de obicei cel mai mare prostnac.

Necazul cu o sumedenie de oameni este c sunt interesai mai mult de viteza cu care nainteaz, dect de direcia n care se duc.

Dovad de nelepciune este i s fii ignorant n lucrurile care nu merit s le ii minte.

nelepciunea e a ta doar cnd o dai i altora; altfel ea este numai n tine.

nelepciunea adevrat este s ajungi s priveti viaa din punctul de vedere a lui Dumnezeu.

n lumnare, esenialul nu este ceara care las urme, ci lumina. (Antoine de Saint-Exupery)

Cea mai bun aruncare la zaruri este s le arunci la gunoi.

Vom fi judecai dup credincioie, nu dup succes.

 Cel care se scuz spunnd c este la fel de bun ca jumtate din Biseric, nu menioneaz despre care jumtate este vorba

Flatarea este arta de a spune altuia exact ceea ce gndete el despre sine.

Dac nu gseti ce s spui bun despre cineva, spune-i c este tipul care nu poate fi flatat.

Grecii aveau dreptate: muli stiu cum s lingueasc, dar foarte puini stiu cum s laude.

Chiar i o piatr funerar gsete ceva bun de spus despre unul care e la pmnt.

Lauda nemeritat este ironie deghizat.

Dac soluionarea unei probleme necesit mai multe edine, cu timpul devine mai important edina.

Uneori i canibalul este stul de oameni.

Oamenii cu capul n nori, las prea multe lucruri n aer.

Dac vrei s i se realizeze visele, prima dat trebuie s te trezeti.

Nu uita: unul dintre sinonimele libertii este i fr-de-legea! Nu fii nihilist, ci cretin!

Este imposibil s nrobeti social sau mental un popor care citete Biblia.

Prea muli oameni tnjesc dup libertate doar pentru a-i permite s fac lucruri nengduite.

Libertatea sclavilor se msoar dup lungimea lanurilor.

Dup ce un adevrat lider i-a mplinit cum se cuvine slujirea, mulimea va spune: Noi am fcuto, singuri.

Gloata de oameni are multe capete, dar nici un creier.

Cnd te nali ca un vultur, nu te mira c atragi atenia vntorilor.

Unii folosesc limbajul pentru a-i exprima gndurile, alii pentru a i le ascunde, iar alii n locul gndurilor.

Ca i aternutul, limbajul arat frumos ct vreme este curat.

Linguirea trebuie tratat ca parfumul: miroaso-o i eventual bucur-te, dar n-o nghii.

n tiint, citete lucrrile cele mai recente; n literatur, cautle pe cele din vechime. Clasicii literaturii sunt ntotdeauna la mod.

Luxul de ieri sunt datoriile de azi.

Diferena ntre necesitate i lux este dac vecinul tu are deja ceea ce vrei tu

Majoritate nseamn uneori c toi ignoranii sunt de aceeai prere.

Adevratul cmin nu este cldit cu minile, ci cu inima.

Mama este singura fiin capabil s-i mpart iubirea ntre cei zece copii ai ei i totui s i-o dea fiecruia ntreag.

Orice fricos l poate luda pe Hristos, dar se cere curaj pentru cel care vrea s-L i urmeze.

Curajul nseamn s mai reziti mcar nc cinci minute.

S-ar putea ca oamenii s se ndoiasc de ceea ce spui, dar vor fi convini de ceea ce faci.

Prea muli cretini se neal creznd c sunt chemai s fie avocai pentru Hristos! Depune mrturie frate i treci mai departe!

Un tiran moare i domnia lui nceteaz. Un martir este ucis i domnia lui abia ncepe.

apte lucruri pe care nu le vei regreta niciodat: S ari buntate unei persoane n vrst. S distrugi o scrisoare scris la nervi. S-i ceri scuze, salvnd o prietenie. S opreti o ceart pe cale s distrug reputaia cuiva. S-l ajuti pe un adolescent s se gseasc pe el nsui. S-i faci timp ca s faci ceva frumos pentru mama ta. S accepi prerea lui Dumnezeu despre orice lucru.

Adesea, ne mrturisim greelile mici, doar ca s ni le ascundem pe cele mari.

Oricine a reuit s te enerveze, a reuit s te biruiasc.

Mnia, ca i focul, pn la urm se stinge; dar ce facem cu cenua?

Mnia este o piatr aruncat ntr-un cuib de viespi.

Nici un om nu este aa de bun ca s se poat mntui singur sau aa de ru ca s nu-l poat mntui Dumnezeu.

Natura ne-a format, pcatul ne-a deformat, coala ne-a informat; societatea ne-a reformat, dar numai Hristos ne-a transformat.

Este un avantaj s fii srac, medicul te vindeca mult mai repede

Afi n cabinetul unui medic cretin renumit: Toat viaa, eu am curat i pansat rni; Dumnezeu a fost ns Cel care le-a vindecat.

La preurile de azi, orice pastil este din prafuri amare.

S-a inventat un nou regim pentru cura de slbit cu calmante; nu prea pierzi din greutate, dar nu-i mai pas.

Unele leacuri sunt mai periculoase dect boala!

 Este ceva straniu cu poziia de mijloc. A fi la nivel mediu nseamn a fi n acelai timp cel mai ru dintre buni i cel mai bun dintre cei ri.

Faptul c cei mai muli nu se strduiesc s fac ceva deosebit este principalul motiv pentru care nivelul mediu este att de jalnic.

Iat un semn clar de mediocritate: s ai preri categorice despre lucruri relative.

Una dintre cele mai bune funciuni ale memoriei este s ne ajute s uitm lucrurile neplcute.

Fii atent la ce eti atent! Memoria trebuie s fie un depozit, nu un co de gunoi.

Nu uitai c tot memoria este aceea care ne amintete c am uitat ceva!

Cele mai crude minciuni au fost rostite adesea prin tcere.

Cele mai periculoase minciuni sunt cele care sunt ambalate n haina adevrului.

Cele mai mari minciuni sunt de obicei cele care conin o mare parte de adevr.

Un mincinos trebuie s aib o memorie foarte bun.

Orict ar prea de paradoxal, este mult mai uor s te neli pe tine nsui dect s-i neli pe ceilali.

Locurile virane i minile goale au ceva n comun: devin gropi de gunoi.

Nu este politicos s vorbeti cu gura plin sau cu capul gol.

Cretinii merg cu trenul Evangheliei, dar, din pcate, muli dintre ei merg la vagonul de dormit.

Evanghelia, dac este bun, merit nu doar s o ascultm, ci s-o i spunem la alii.

Nu tiu cum se face: toi vor s ajung n cer, dar nimeni nu vrea s moar!

Cine a nvat s triasc, tie i cum s moar.

Moartea nu este un punct final, ci doar o virgul n povestea vieii.

Nu v fie fric de moarte! Cu ct murim mai repede, cu att avem mai mult timp s fim nemuritori!

Inscripie sincer pe o piatr funerar: M ateptam eu la aa ceva, dar nu chiar aa de repede

Moda este ceea ce imii atunci cnd nu-i cunoti adevrata identitate.

nainte de a fi un sentiment, mulumirea este o datorie.

Ceea ce rmne n urma ta nu este ceea ce ai fi putut face, ci ceea ce ai fcut.

Cele mai mree nfptuiri nu s-au realizat prin putere, ci prin perseveren.

Un cantor de Biseric este un muzician care cnt pe nas dup ureche.

Unii privesc nainte i vd un sfrit fr ndejde, alii vd o ndejde fr de sfrit.

Necazurile ne ajut s facem cunotin cu noi nine.

Dac tot trebuie neaprat s spui cuiva despre necazurile tale, nu-i plictisi prietenii cu ele spune-le dumanilor ti, ei se vor bucura din inim s aud despre ele!

bine.

Fii bucuros cnd necazurile au ajuns la culme orice i s-ar ntmpla, nu poate s-i fie dect mai

Necazurile ne fac bine, ne ajut s ne cunoatem prietenii.

Dumnezeu este nu numai un ajutor n necazuri, ci mai ales un ajutor ca s nu ajungem n necazuri.

nc o dat m conving c hotrrile mele sunt, de fapt, ezitri euate. (Octavian Paler)

Nemulumirea este o form a orgoliului i a mndriei care socotete c nu i se d tot ceea ce i se cuvine. De aceea, nemulumirea nu se poate vindeca dect prin pocin.

Pentru eternicii nemulumii, jumtate din via ne este ruinat de prini, iar cealalt jumtate de copii.

Fugim de fum, dar dm nval la friptur.

Orice slujitor al lui Dumnezeu este nemuritor pe durata unei nsrcinri primite.

Vnturile i valurile l favorizeaz ntotdeauna pe cel mai bun marinar.

La barza chioar Dumnezeu i face cuib.

Numele multor oameni apare n ziar doar de trei ori n via: cnd sunt prea mici ca s citeasc, cnd sunt prea vistori ca s citeasc i cnd sunt prea mori ca s citeasc.

Tortul de nunt este singura prjitur care-i poate provoca indigestii toat viaa.

De ce plng unii prini la nunta copiilor lor? Din cauza cheltuielilor.

Multe fete aleg s se cstoreasc cu brbai care seamn cu taii lori oamenii se mai mir c mamele plng la nunt!

Nici o femeie nu este gras; doar prea scund pentru greutatea ei.

La nceput, ne facem obiceiuri, iar apoi obiceiurile ne fac pe noi.

Exist trei feluri de oameni: cei care produc evenimentele, cei care sunt micai de evenimente i cei ce habar n-au despre ceea ce se ntmpl.

Omul cel mai servil cu superiorii este de obicei acelai om care este tiranic cu subordonaii. Ceea ce d celor dinti ia de la cei de pe urm.

 Oricine poate fi politicos cu un rege. Trebuie ns, s fi un om deosebit pentru a putea fi politicos cu ceretorii.

A fost un timp cnd mi plceau oamenii detepi. Astzi am ajuns s nu-mi mai plac dect oamenii buni.

Ar trebui s ne temem mult mai mult de slbiciunea cuiva, dect de tria lui.

Omul este o carte care spune lumii ceva despre autorul ei.

Exist dou feluri de oameni: cei care atunci cnd intr ntr-o camer spun: Iat-m! Am venit! i cei care cnd intr, spun: Hei! Aici erai!

Singurul lucru pe care i-l poi da i i-l poi ine n acelai timp este cuvntul de onoare.

Nu te teme niciodat de umbre; ele arat c undeva stralucete olumin!

Exist dou feluri de oameni: cei care cred c exist dou feluri de oameni i cei care cred c nu este chiar aa de simplu.

Vorbete foarte bine! Dac ar avea i ceva de spus ar fi minunat!

Multe predici sunt plicticoase pentru c vorbitorii tot ncearc s rspund la ntrebri pe care nu i le pune nimeni.

Se cere mult mai mult curaj s-i vorbeti unui singur suflet, dect s vorbeti n faa unei mulimi imense.

Dac dragostea este oarb, cum se face ca ati brbai sunt atrai de femeile frumoase?

Fiecare se nate un original i moare o copie.

Nu va fi pace pe pmnt atta vreme ct nu este invitat i Dumnezeu la Conferinele de pace.

Lupta pentru pace este un nonsens asemntor cu expresia petrecere trist.

Nimeni nu poate ncheia pace cu Dumnezeu fr a semna o declaraie de rzboi cudiavolul.

Cele mai importante lucruri din via nu sunt niciodat lucruri!

Un brbat se plnge acas de gustul mncrii i la restaurant depreul ei.

Sracul are necazuri pentru c n-are bani,bogatul pentru c-i are.

Avem religie destul ca s urm, dar insuficient pentru a ne iubi unii pe alii.

Nimeni nu tie mai multe lucruri rele despre noi dect noi nine i totui, avem cea mai bun prere despre noi nine.

Mai bine s nu te fi nscut de fel, dect s nu te nati i din nou.

Cea mai bun veste venit vreodat n lume ne-a parvenit dintr-un mormnt!

Orice lucru care distruge sau slbete fiina i personalitatea uman este un pcat.

Pcatul nu este duntor pentru ca este interzis, ci este interzis pentru c este duntor!

Cel mai bun mod de a dovedi c un b este strmb, nu este cearta de vorbe, ci s pui alturi de el un b drept. (Moody)

Pcatul! O clip de plcere i-o venic durere.

Preurile pot s scad sau s urce, dar preul pentru pcat va rmne ntotdeauna acelai: moartea.

Dac Socrate ar intra n camer, toi ne-am ridica n picioare ca s-i dm cinste, dar dac ar intra Isus Hristos, i-am cdea cu toii la picioare. (Napoleon Bounaparte)

Doar puini sunt dui n ispit, cei mai muli merg singuri acolo.

Poi s-i alegi pcatele, dar nu poi alege i consecinele.

Majoritatea oamenilor, atunci cnd i cer prerea, nu-i vor sfatul ci doarsprijinul.

Nu exista copii ilegitimi, doar prini ilegitimi.

Unul din motivele pentru care anumii copii umbl n grup noaptea pe strzi s-ar putea s fie c le este fric s steasinguri acas.

Cei mai muli dintre noi ajungem prini nainte de a nceta s mai fim copii.

 Cei mai muli cretini nu au prtie cu Dumnezeu; ei au prtie unii cu alii, vorbind despre Dumnezeu.

Ultima dat cnd ai euat, te-ai oprit pentru c ai greit sau ai greit pentru c te-ai oprit?

Contiinta nu te poate opri s faci un anumit lucru, tot ce poate ea face este s te impiedice s te bucuri de ceea ce ai facut.

Dumnezeu vrea inima noastr ntreag, dar se mulumete i cu una zdrobit.

Este mult mai uor s ne pocim de pcatele svrite n trecut, dect de cele pe care to cmai vrem s le facem!

La pocain, Dumnezeu nu ne scoate din lume, dar pune o lume nou n noi.

Pocina este o schimbare de inim, nu de prere.

Lumea a pierdut muli afaceriti grozavi pentru ca s-au fcut predicatori!

Cea mai puternic parte a predicii este omul care o rostete.

A predica bine nseamn a spune tot ce trebuie spus i nimic mai mult!

Toi predicatorii ar trebui s-i dea seama c atunci cnd ei predic, Dumnezeu este n audien.

Cnd asculttorii nu sunt nsetai, predicile par seci.

Pune mai mult foc n predicile tale. Altfel, mai bine pune-le pe foc!

Un chibrit aprins n bezna nopii aduce mai mult lumin dect un reflector n amiaza nsorit.

Faptul c un lucrtor nu are succes ntr-un anumit loc nu nseamn ntotdeauna c nu are har sau c nu are ce cuta n lucrare. Uneori asta nseamn pur i simplu c Dumnezeu l vrea n alt parte.

Predica bun trebuie s aib o introducere bun i o ncheiere bun; amndou inute foarte aproape una de alta

De obicei vedem lucrurile nu aa cum sunt ele, ci aa cum suntemnoi.

Defectul inerent al capitalismului este o inegal mprire a binecuvntrilor, n timp ce defectul inerent al comunismului este o distribuire egal a mizeriei. (Wiston Churchill)

Cu ct decade mai mult un Stat, cu atta se nmulesc numrul legilor. (Tacitus)

Eu am s m pregtesc i am s fiu gata; poate c de undeva mi se va ivi i mie ansa. (Abraham Lincoln)

colile care educ intelectul, dar nu imprim i moralitate inimii, nu fac altceva dect s-i pregteasc pe cei ce vor chinui mine societatea. (Teodore Rosvelt)

Nu tiu prea mult cine a fost bunicul meu i nici nu m prea intereseaz. Sunt mult mai preocupat s vad ce fel de om va ajunge nepotul su! (Abraham Lincoln)

 Alexandru, Cezar, Carol cel Mare i eu am fondat imperii. Dar pe ce le-am fondat? Pe for brut. Isus Hristos a instaurat un imperiu bazat pe iubire, iar la ora aceasta exist milioane de oameni gata s moar pentru El. (Napoleon Bonaparte)

Tremur pentru ara mea cnd m gndesc c Dumnezeu este drept. (Thomas Jefferson)

Cel ce se ngrijete doar de viaa aceasta, dar nu se pregtete pentru venicie, s-ar putea s treac drept om detept acum, dar va fi un nebun n venicie.

Dumanii lui Dumnezeu sunt ntotdeauna fali prieteni ai omului.

Pentru durerea ta, stai singur; la bucurie cheam i pe alii; numai aa vei avea tovari nefarnici. (N. Iorga)

Un prieten este unul care-i tie toate defectele i totui mai are ochi s-i vad i calitile.

Este n general tiut c adevratul caracter al cuiva se vede i din prietenii pe care nu i-i face.

Cel mai mare lucru pe care-l poi face pentru un prieten nu este s-i dai din bogiile tale, ci s i le scoi la iveal pe cele care sunt ascunse n el nsui. (Benjamin Disraeli)

Prietenii sunt aceia care te ntreab: Ce mai faci? i doresc cu adevrat s-i asculte rspunsul.

Dac poi cumpra prietenia cuiva, nu se merit!

Dac nu poi spune ceva bun despre prietenii ti, nseamn c te-ai mprietenit cu cine nu trebuia.

F- prieteni mai nainte ca s ai nevoie de ei.

Prietenia este o responsabilitate, nu o oportunitate.

Toi oamenii te aud cnd vorbeti; prietenii ns neleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep i ceea ce n-ai spus n cuvinte.

Nu facei pentru alii ceea ce ei sunt prea lenei ca s fac!

nainte, o doic la copii era semn de prosperitate; astzi este semn c familia nu mai poate tri dintr-un singur salar.

S fim mpreun este un nceput; s rmnem mpreun este un progres; s lucrm mpreun este un succes.

Progresul n-are att de a face cu viteza, ct cu direcia.

Niciodat n istorie n-au tiut aa de muli oameni aa de puin, despre aa de multe lucruri.

Singura cale pe care poi progresa este s asculi de sfaturile pe care le dai altora.

Motivul pentru care attea idei bune pier este c nu pot suporta singurtatea.

Ca s dovedeti ca eti detept se cer o sumedenie de lucruri, pentru ignoran este suficient o singur greeal.

Oamenii tcui nu sunt singurii oameni care nu spun mare lucru

Stnd jos, n-a czut nimeni.

Mai bine s ntrebi de dou ori, dect s te rtceti o dat.

Nu-i fie ruine s pui ntrebri prosteti. Sunt mai uor de tolerat dect greelile prosteti

Psihiatrii nu au de ce s se ngrijoreze atta timp ct o fac aa de mult alii.

Cel ce ncearc s fac afaceri fr publicitate seamn cu cel ce face cu ochiul pe intunerec: el tie ce face, dar nimeni nu-l bag n seam!

Cnd marfa este bun MERIT s-i faci reclam, cnd e proast TREBUIE s-i faci reclam.

Ceea ce nu se cade s fie auzit de urechile celor mici, nu trebuie rostit nici de buzele celor mari.

Dac totui trebuie s respingi, ai grij s nu fii respingtor.

Secretul rbdrii este s faci altceva ntre timp.

Tinerii ar trebui s se deprind s aib rbdare cu cei vrstnici, pentru ca atunci cnd vor ajunge btrni s tie cum s aib rbdare cu cei tineri.

Rbdarea este de admirat la oferul mainii din spatele tu, dar nu i la cel din fa!

Dumnezeu va da fiecruia ce i se cuvine. S-ar putea ca El s nu rsplteasc la sfritul zilei, sptmnii sau anului, dar va plti cu siguran la sfrit.

 Mntuirea depinde de ceea ce a fcut Hristos pentru noi; rsplata depinde de ceea ce facem noi pentru Hristos.

Ah, Hristoase cine s Te poat nelege? Tu-i iubeti pe cei ce te rstignesc i-i rstigneti pe cei ce te iubesc!

Oile se rtcesc, nu pentru c tufiurile ar fi prea mari, ci pentru c se ndeprteaz prea departe de Pstor.

Rzboiul care bntuie n lume este doar o reflectare a rzboiului din luntrul oamenilor. (Leighton Ford)

In timp de pace, copiii i ngroap prinii. n rzboi, prinii ii ngroap copiii. (Herodot)

Rzboiul n-a artat niciodat i nici nu va putea arta vreodat cine este mai just; doar cine este mai tare.

Cine se rzbun, dovedete c este egalul celui ce l-a nedreptit. Cel ce poate trece cu vederea, dovedete c i este superior.

tiu c merg ncet, dar mcar nu dau napoi!

Dumnezeu poate face totul, dar El nu ncepe de obicei dect dup ce eu mi-am dat toat silina.

ntre lucrurile mree pe care nu le putem face i fleacurile de care nu vrem s ne apucm, exist pericolul de a nu face niciodat nimic.

Cel ce la douzeci de ani nu nva nimic, la treizeci nu face nimic, la patru zeci nu va avea nimic.

Pesimistul zice: Nu se poate! Optimistul spune: Ba se poate! Cel harnic zice: Am fcut!

Muli oameni i poart religia ca pe o povar n spinare, n loc s o poarte ca pe un cntec n inim.

Exist convingerea din ce n ce mai rspndit c lumea are nevoie de o religie care s acopere i celelalte ase zile din sptmn.

Cea mai rspndit religie de azi esteconfuzionismul.

Dac oamenii religioi sunt totui ri, cum ar fi ei fr religie?

Dac ne pocim cu adevrat, Dumnezeu arunc pcatele noastre n marea uitrii i aeaz pe mal semnul: Pescuitul interzis!

Oamenii nu pot fi judecati dup ceea ce spun alii despre ei, dar i poi face o prere destul de corect despre ei dac i asculi ce spun ei despre alii.

Nici una din picturile de ploaie nu s-a simit rspunztoare pentru inundaii.

Nu suntem ntotdeauna responsabili pentru ceea ce ni se ntmpl, dar vom rspunde ntotdeauna de felul n care reacionm fa de ce ni se ntmpl.

Este adevrat ca banii vorbesc; cel mai adesea ei ne spun: La revedere!

 Este adevrat ca nu ne putem alege rudele, dar probabil c, dac ar fi avut posibilitatea de a alege, nici ele nu s-ar fi oprit tocmai la noi.

Orice om care este prea ocupat ca s se roage, este mai ocupat dect l vrea Dumnezeu.

Dac vrei s te aud Dumnezeu cnd te rogi trebuie s-L auzi i tu cnd i vorbete.

Nu te ruga numai ca s scapi de necazuri. Nu te ruga numai ca s dobndeti o mngiere n suflet. Roag-te i s i se dea putere s faci voia lui Dumnezeu n toate situaiile. Fac-se voia Ta este singura rugciune care are ascultarea garantat.

n viaa de rugciune este mai bine s ai inima plin chiar dac n-ai cuvinte, dect s ai cuvinte i inima s-i fie goala. (John Bunyan)

Am aa multe de fcut, ca astzi trebuie neaprat s ncep cu trei ceasuri de rugciune. (Martin Luther)

Ci dintre voi se roag zilnic cu copiii acas? Ct de ipocrit este c luptm s reintroducem rugciunea n coli, n timp ce neglijm rugciunea acas!

Predicile i mic pe oameni, rugciunea l mic pe Dumnezeu.

Au existat treziri religioase fr prea mult predicare, dar niciodat n-au existat treziri spirituale fr mult rugciune. (R. A. Torrey)

Dac Diavolul te poate nfrnge n problema rugciunii zilnice, atunci te poate birui n oricare alt problem. Dac tu l birui acolo, l vei nvinge probabil i n oricare alt problem.

Cretinismul unora se ntrete cnd le slbete sntatea.

 Srcia nu este dezonorant n sine, atta vreme ct nu este produsul lenii, ignoranei sau risipei.

Srcia este foarte frumoas n poezie i n predici, dar foarte neplcut n viaa practic.

Unii se cred sraci doar pentru faptul c nu reuesc s aib tot ce le trece prin minte!

Unii oameni au dou preri despre secrete: ori sunt prea neimportante ca s vrea s le in, ori sunt prea importante ca s poat s le in!

Sacul gol nu poate sta drept.

Singura persoan din lume care nu poate fi ajutat este aceea care d ntotdeauna vina pe alii.

Exist dou ci sigure spre dezastru: s asculi de toat lumea i s nu asculi de nimeni.

Dou lucruri nu mi-au lipsit niciodat in via: sfaturi bune i sfaturi rele.

Norocoii n-au nevoie de sfaturi.

Dac stii s deosebeti un sfat ru de unul bun, probabil c n-ai nevoie de sfaturi.

Majoritatea oamenilor care vin s-i cear un sfat doresc s le ntreti convingerile, nu s li le schimbi.

 Dac spui ntotdeauna ceea ce gndeti, nu te atepta s auzi ntotdeauna ca rspuns numai ceea ce-i place.

Dei trim i luptm mpreun, fiecare moare singur.

ntotdeauna brnza pe gratis se afl n cursa de oareci!

Cine n-a fost socialist la nousprezece ani , n-are inim, dar cine mai este socialist dup vrsta de treizeci de ani n-are minte!

Fiecare societate are de ales: sau s zideasc mai multe Biserici sau s construiasc mai multe pucrii.

Darurile duhovniceti ne sunt date pentru cooperare, nu pentru competiie.

Unii studeni beau din izvoarele tiinei. Alii fac doar gargar!

Cu ct cunoatem mai puin, cu att devenim mai bnuitori.

Cele trei trepte ale drumului spre succes sunt, de obicei, aspiraie, inspiraie i transpiraie.

Majoritatea dintre noi cptm ceea ce meritm, dar numai cei care se bucur de succes au curajul s-o recunoasc.

Pentru a avea succes nu trebuie s nu dormi noaptea este suficient s nu dormi ziua!

n casa succesului nu exist ascensoare; trebuie s urci treapt cu treapt!

 Din cauza invidiei, cei mai muli dintre noi ne msurm i astzi succesul prin ceea ce au reuitalii.

Preocuparea noastr nu trebuie s fie cum s-i depim pe alii, ci cum s ne depim pe noi nine.

Nimeni n-ar trebui s-i cldeasc succesul pe nenorocirea altuia.

Succesul a fcut din foarte muli nite nfrni.

Nu te enerva pe cel ce tie mai multe ca tine; nu e vina lui.

ine minte mereu c mediocru nseamn cel mai bun dintre cei slabi, dar i cel mai slab dintre cei buni.

edinta este un loc n care oamenii discut lucruri despre care n-ar avea ce s spun, dac s-ar apuca s le fac.

Talentul ne nva ce i cum s facem; tactul hotrte ns cnd s facem.

Lumineaz-i pe cei din jurul tu, dar nu te repezi asupra lor ca trznetul.

Diplomaia: arta de a-i lsa pe alii s fac de bun voieceea ce le spui tu. (Abraham Lincoln)

Cel mai important lucru pe care-l poate face un tat pentru copiii si este s o iubeasc pe mama lor.

Uneori tcerea este de aur, alteori ea este doar galben.

Tcerea este unul dintre lucrurile cele mai greu de contrazis.

Faptul c tcerea este de aur explic de ce este aa de puin!

Mai bine s taci i s pari prost, dect s vorbeti i s spulberi toate ndoielile.

Mintea este ca un televizor: cnd i dispare imaginea e mai bine s-i opreti i sunetul.

Lumea ar progresa mult mai mult dac am avea mai puin televiziune i mai mult viziune.

Pentru cei superficiali, teologia este o culegere de adevruri, pentru cei profunzi, o culegere de taine. (Pavel Nicolescu)

ara noastr are multe ruine; unele dintre ele pot fi ntlnite n cluburile de noapte.

Tinereea este o treaba grea; rmnem toat viaa obosii de pe urma ei !.

Turist este unul care cltorete sute de kilometri ca s se pozeze stnd n picioare lng propria lui main.

M rtcesc n neaducerea aminte

Orice om pe care-l ntlneti este, ntr-un anumit domeniu, mai bun dect tine.

 Gafa care te smerete i este cu mult mai folositoare dect o fapta bun care te umple de mndrie.

Foarte puini oameni au despre ei inii o prere mai proast dect se cuvine.

n multe adunri cretine, seriozitatea i sobrietatea este confundat cu morocneala, cu ncruntarea sprncenelor i cu bombneala nemulumit, oarecum o cutare perpetu dup brnele din ochii celorlali.

Pn s vin doctorul la noi n sat, eram rguii. Acum suferim de laringit!

Fiecare prpastie se laud cu adncimea sa.

Doi oameni care-L iubesc pe Dumnezeu nu se pot ur unul pe cellalt.

N-am s permit nici unui om s m njoseasc ntr-att nct s m fac s-l ursc.

Ura este ca oetul pentru dini i ca acidul pentru stomac.

Diavolul se arat i el ntotdeauna n taberele de vacan, dar aceasta nu nseamn ca i el este n vacan.

Vacana este lucru cel mai uor de planificat: eful i spune cnd ,iar soia unde!

Adevrata valoare a unui om este ct l-ai preui dac ar pierde tot ceea ce are.

Vrsta nu aduce ntotdeauna nelepciune; uneori ea vine cu mna goal.

Tot ceea ce nu este venic este deja nvechit.

Milioane de oameni tnjesc dup nemurire, chiar dac unii dintre ei nu tiu ce s faca cu o dup amiaz ploioas de smbt.

n preocuprile lor politice cu Dreapta i cu Stnga, lumea a i uitat c mai exist un Sus i un Jos.

Adunarea general a Bisericii noastre s-a desfurat ca n cer: nu i-am ntlnit acolo pe muli despre care credeam c vor fi prezeni.

Viaa venic nu ncepe n momentul morii, ci n cel al credinei.

Viaa este o problem complicat i primii o sut de ani sunt i cei mai grei. (Wilson Mizner)

Viaa este ndejdea trandafirului nc nenflorit. (John Keats)

Viaa este un mar de la inocen, prin ispit, spre virtute sau viciu.

Ar fi foarte bine dac fiecare ar tri aa cum ar vrea s moar.

Viaa este copilria nemuririi noastre. (J.W. von Goethe)

Tocmai cnd credeam i eu c o scot la capt, se gsi unul s mute captul mai ncolo

Pentru vremuri ca acestea ar fi necesare dou lucruri: ca cei bogai s afle cum triesc sracii i ca sracii s afle cum muncesc bogaii.

Cel mai bun lucru despre viitor este c ne vine n porii de cte o zi.

M intereseaz viitorul pentru c acolo mi voi petrece tot restul vieii.

Omul care se teme de trecut are de ce s se team i de viitor.

S-ar putea s nu tim ce ascunde viitorul, dar stim Cine vegheaz asupra lui.

Nu te teme de viitor, Dumnezeu este deja acolo.

Vizitele produc ntotdeuna plcere; dac nu la venire, cel puin la plecare!

Nu-ti lsa vorbirea s mearg mai departe dect gndirea!

Cei nenelepi vorbesc fr s se gndeasc; oamenii mediocri se gndesc la ceea ce au spus, cei nelepi la ceea ce vor spune.

Nu exist vreme rea; doar vreme bun de mai multe feluri!

Orice lucru care merit s fie fcut, merit i s fie fcut bine.

Zelul fr pricepere este ca focul scpat de sub control.

Prea muli cretini in adevrul la ghea n loc s-l pun pe foc.

Este mai bine s aprinzi o lumnare, dect s te apuci s blestemi ntunericul.

Prezena la Biseric depinde mai mult de dorin dect de distan.

Unul din lucrurile pe care nu le vom mai gsi niciodat este i timpul pierdut.

Cel ce amn de azi pe mine, triete de azi pe mine!

tiu, te va costa dac-l urmezi pe Domnul Isus, dar ai stat s te gndeti ct te va costa dac nu-L urmezi?

M tem de trei ziare mai mult dect de o sut de mii de baionete. (Napoleon Bonaparte)

Judecnd dup coninutul ziarelor de azi, treaba unui editor este s separe grul de pleav i apoi s aib grij ca pleava s fie tiparit.

Prea muli dintre noi vrem lucruri de care nu avem nevoie i avem nevoie de ceea ce nu vrem. (Ford Philport)

Fii tu nsui schimbarea pe care o doreti lumii !!!

Cel mai nalt privilegiu care i se poate acorda unui om pe pmnt este acela de a fi admis n cercul prietenilor lui Dumnezeu!

 ndrznete calc nainte! Iar dac pmntul spre care naintezi nu exist nc, Dumnezeul l va crea special pentru a-i rsplti ndrzneala.

Cea mai eficient cale prin care Domnul ne maturizeaz spiritual este suferina.

Diavolului nu i pas ct de mult bine putem face atta timp ct nu l facem AZI!

Dac doreti un cmp de lucru, atunci privete n jurul tu!

inim vesel bate toat ziua, dar o inim trist obosete ntr-o clip.

Nu murmura c nu capei ceea ce-i doreti, fii mulumitor c nu primeti ceea ce merii!

Niciodat nu vom putea jertfi destul pentru El, care i-a jertfit totul pentru noi.

Msura dragostei noastre este msura sacrificiilor noastre.

D-I lui Dumnezeu acel loc n inima ta care l are El n univers!

Cnd eti ntr-un loc greit, adevratul tu loc este gol.

Facem cel mai mult pentru noi nine atunci cnd facem cel mai mult pentru Dumnezeu!

Ai vrea ca Dumnezeu s te reprezinte n acelai fel n care l reprezini tu?

Nu fi att de preocupat de darul lui Dumnezeu, nct s uii de Cel ce i-L druiete!

Cnd nu i mai rmne nimic dect Dumnezeu vei descoperi c Dumnezeu i este suficient!

nainte de a fi folosit din plin de Dumnezeu va trebui poate s fii rnit adnc.

Triete pentru a-i ridica pe alii, nu pentru a-i demola!!

Verific-te dac eti gata pentru revenirea lui Cristos: te face aceasta dezinteresat sau ncntat?

Teme-te de Dumnezeu i nu te vei mai teme niciodat de nimic.

Ai fost fcut de Dumnezeu i pentru Dumnezeu i pn nu vei nelege asta viaa ta nu va avea sens .

Amrciunea este cea mai mare barier n calea prieteniei cu Dumnezeu.

Scopul final a lui Dumnezeu pentru viaa ta pe pmnt nu este confortul, ci dezvoltarea caracterului!

Adevrul te va elibera, dar, mai nti, s-ar putea s te fac s te simi mizerabil.

Noi l privim pe Dumnezeu aa cum aviatorii i privesc parauta, ea este acolo pentru urgene, dar pilotul sper s nu trebuiasc s o foloseasc niciodat. (C.S. Lewis)

Cred n Dumnezeu aa cum cred n rsritul soarelui. Nu pentru c l vd, ci pentru c vd tot ce atinge. (C.S. Lewis)

Dac nu gseti nici o cale de ieire, ncearc privind n sus!

Dac vezi pe cineva fr zmbet, d-i unul de-al tu!

Cei ce umbl cu Dumnezeu nu vor fi n pas cu lumea.

Problema pe care o constituie cretinul de rnd este c e numai un cretin de rnd.

Unii cretini nu fac nimic, dar nu exist nici un cretin care s n-aib nimic de fcut.

Cnd noi lucrm, noi lucrm, ins cnd noi ne rugm, Dumnezeu lucreaz!

Umilina fals este mndrie curat.

Timpul petrecut cu Dumnezeu este o investiie n eternitate.

Dumnezeu nu ne datoreaz nimic, dar ne druie totul.

Este cu neputin s fii sincer cu ceilali pn nu ai nvat s fii sincer cu tine nsui. (M. Maeterlinck)

Rsul dezvluie adesea chipul de copil al adulilor. (Andre Malraux)

Experienele repetate au un singur scop: s-l nvee pe om ceea ce nu vrea s nvee. (P. Coelho)

Am cunoscut fericirea, dar nu asta m-a fcut cel mai fericit

Banii fac fericirea celor care nu merit alt fericire.

A iubi nseamn a gsi fericirea noastr n fericirea altora.

Pilda maxim de egoism: vduva care st n faa mormntului soului strig Cui m lai?

A fi incapabil de entuziasm este un semn de mediocritate.

Toi alearg s adune lemne din copacul dobort de vnt.

Nu este pe lume un exces mai frumos dect excesul de recunotin.

Prea mult ap provoac nec, iar nu potolirea setei. (N. Stnescu)

Durerile mici vorbesc, cele mari tac.

Durerea nnobileaz pn i cele mai vulgare persoane, pentru c are mreia ei.

mie de plceri nu compenseaz o mare durere.

Amintirea fericirii nu mai este fericire, amintirea durerii este nc durere.

A nu-i respecta dumanul nseamn a pierde o ans de a-l nvinge. (L. Blaga)

Cel ce se lupt cu dumani mai prejos de el nu ctig o biruin prea mare.

Adversarul care i e o obsesie a devenit o parte din tine. (L. Blaga)

Consider semn de noblee capacitatea de a vorbi respectuos i tolerant despre adversar. (Steinhardt)

Educaia primit nu ne schimb prea mult viaa. Nu te face dect s-i priveti zbuciumul de pe un plan mai nalt. (Churchill)

Timpul: fortific prieteniileslbete dragostea.

Nimic nu poate fi mai ru dect s strneti inverunarea cuiva, profitnd de rbdarea lui.

S ndrzneti acesta este preul progresului. (Victor Hugo)

Cnd dai piept cu viaa, nu ntrebuina pieptul altcuiva.

Filosofia iederii: numai trndu-te te poi nla.

Abandoneaz-te n braul Domnului i vei gsi c nu eti abandonat.

Cei nvini ntr-o btlie, au ntotdeauna grij s se conving c au fost trdai.

Taina cea mare a fiinei omeneti e c n marginile ei poate cuprinde nemrginitul.

Optimismulcnd totul merge bine e un lux; cnd totul merge ru e necesitate.

Ce este optimismul ? Este furia de a susine c totul este bine, cnd i merge ru.

E mai bun i mai prudent o pace sigur dect o victorie sperat.

Prieten i-e cel care ghicete totdeauna cnd ai nevoie de el.

E o eroare general de a socoti drept prieteni dou persoane care se tutuiesc.

Prietenia ne-ntrit de nelepciune poate fi uor dezbinat de proti. (Shakespeare)

Virtutea este o piatr preioas: cel mai bine i st n simplitate.

Pcatele cele mai grele sunt cele pe care puteai mai lesne s nu le faci.

Voina este a celor puternici, dorina a celor slabi.

Cel mai fericit e omul care vede o legtur limpede ntre sfritul vieii sale i nceputul ei.

Modestia singura strlucire care se poate aduga gloriei.

Dintre toate virtuile, modestia este cea mai greu de atins: nimic nu dispare mai greu ca dorina de a avea preri bune despre noi.

Modestia acoper ntotdeauna meritul, fr ns s-l ascund.

Nu vitejii ci ceretorii i expun rnile.

Comptimirea discret este adevratul monument al nobleei.

Nu e bine s fii att de glume, nct s devii ridicol.

Nu eti rspunztor pentru c te nati. Dar eti direct rspunztor pentru c trieti.

Adevrata vrst a omului se socotete n anii pe care nu ia trit degeaba.

Cnd i se cuvine ceva s nu ceri. Pretinde.

Cel mai strlucit merit e s poi face ru i s nu vrei.

Lacrima e tot att de limpede i curat, fie c o produce bucuria, fie c o produce suferina.

M cred cel mai fericit dintre oameni; ns nu trebuie s o spun; e prea crud pentru ceilali.

Erou: unul cruia i-a fost prea fric s fug.

Grdina zoologic: un loc n care animalele sunt duse ca s studieze comportamentul oamenilor.

Simpatie: durerea ta n inima mea.

Tact: arta de a-i face dreptate, fr a-i face dumani.

Florii i se cere parfum i omului politee.

Falsa modestie nu e dect o form mai subtil a vanitii.

Orgoliul este singurul lux al celor sraci.

Nu suntem niciodat att de fericii, nici att de nefericii pe ct ne nchipuim.

nelepte Cind porcu-i critic , privighetoarea cinta prost! Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus, daca vrei sa poti sa vezi foarte departe..." (Constantin Brancusi) "Cand incepi sa vezi, iti dai seama ca esti orb." (Weasel) "Scrie ca sa nu pierzi florile gandului tau, pe care, altfel le ia vantul !"- N. Iorga " Atata timp cat nu incetezi sa urci, treptele nu se vor termina; sub pasii tai care urca, ele se vor inmulti la nesfarsit." - Franz Kafka "Alergam dupa fericire pana departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape." - Horatiu "Sa dai, sa dai, iata marea fericire a vietii. Sa dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Sa dai rasul, sa dai lacrimile... sa-ti traiesti avanturile, sa-ti traiesti durerea... sa inhati raza de bucurie care fuge, sa-ti arati dintii frumosi in rasul pe care niste ochi umezi ti-l cersesc, si apoi, apoi sa plangi nebuneste, din toata inima, satula de bucurie! Sa plangi un timp... si apoi sa razi!" "Zambetul celui care sufera e mai dureros decat lacrimile celui care plange." "Am urcat munti la care nu le-am vazut varfurile , am strabatut deserturi fierbinti si oceane fara sfarsit insa din pacate nu am vazut roua din iarba din fata casei mele". Uneori platim mult mai mult pentru lucrurile pe care le primim pe gratis. - Albert Einstein

"Two things are infinite: the universe and human stupidity; and I'm not sure about the universe." Albert Einstein

Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate! Mintile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente, iar mintile reduse ii discuta pe altii. Infrangerea nu este decat a celor care o accepta. Un om trebuie sa fie destul de mare sa-si recunoasca greselile, suficient de destept ca sa invete din ele si indeajuns de tare ca sa le indrepte. Ca sa ajungi mare nu este suficient sa fii puternic, trebuie sa mai si stii cum sa-ti folosesti aceasta putere. Cel mai sigur semn ca cineva nu este important este silinta cu care isi da importanta. Unii oameni cred gresit ca opusul dragostei este ura, cand de fapt este indiferenta. Este imposibil sa-i ridici pe altii la un nivel mai inalt decat acela la care te aflii tu insuti. Unii oameni vorbesc din experienta, altii, din experienta, nu vorbesc! Cand cineva spune ca are o constiinta curata asta inseamna, de obicei, ca are si o memorie proasta. Cand vrei sa lauzi un copil lauda-i faptele, nu-l lauda pe el. Facand astfel vei incuraja comportamentul, nu mandria. Un copil este un inger ale carui aripi se micsoreaza pe masura ce ii cresc picioarele. Suntem inclinati sa credem nu ceea ce este adevarat, ci ceea ce ne place. Curajul este capacitatea de a te purta asa cum trebuie chiar si atunci cand esti pe jumatate mort de frica. A fi curajos nu inseamna a te arunca inainte in primejdie, cu orice risc, ci a fi hotarat sa fii intotdeauna de partea adevarului. Primul pas catre biruinta este sa stii cine-ti este dusmanul. Cea mai sigura cale spre bucurie este sa cauti sa faci o bucurie altuia. Cuvintele frumoase pot fi scurte si usor de spus, dar ecoul lor tine vreme indelungata. Cea mai mare rasplata pentru stradaniile unui om nu este ceea ce castiga prin munca sa, ci ceea ce devine prin ea. O cearta este o intrecere in care fiecare vrea sa aiba primul ... ultimul cuvant.

Invata si din greselile altora, nu vei avea timp sa le faci tu pe toate. Lacrimile varsate pentru tine dovedesc slabiciune, cele varsate pentru altii sunt un semn de putere. Luna de miere este un concediu pe care ni-l luam inainte de a lucra pentru un nou sef. Cu cat un om stie mai putin, cu atat este mai usor de convins ca stie totul. Ideile sunt ca si copiii: ale tale sunt cele mai frumoase! La cei mici, naivitatea este inocenta; la cei mari, ea este ... inconstienta! Fii bucuros cand necazurile au ajuns la culme - orice ti s-ar intampla, nu poate sa-ti fie decat mai bine. Optimistul gaseste o ocazie in fiecare situatie dificila. Pesimistul gaseste ceva dificil in orice ocazie. Majoritatea oamenilor, arunci cand iti cer parerea, nu-ti vor sfatul ci doar... sprijinul. Cind o femeie nu vorbeste, sa n-o intrerupi pentru nimic in lume. Un barbat intelept nu isi contrazice nevasta. El asteapta pana o face ea singura. Sunt doua categorii de vorbitori; unii care n-au nevoie de nici o introducere si altii care... nu merita nici un fel de introducere. Un prieten este unul care-ti stie toate defectele si totusi mai are ochi sa-ti vada si calitatile. Este in general stiut ca adevaratul caracter al cuiva se vede si din prietenii pe care... nu si-i face. Daca nu poti spune ceva bun despre prietenii tai, inseamna ca te-ai imprietenit cu cine nu trebuia. Toti oamenii te aud cand vorbesti; prieteni insa inteleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep si ceea ce n-ai spus in cuvinte. Unii oameni te fac sa doresti ca parintii lor sa nu se fi intalnit niciodata. Un proverb este o propozitie scurta bazata pe o experienta indelungata. Cand marfa este buna MERITA sa-i faci reclama, cand e proasta TREBUIE sa-i faci reclama. Saracia nu este dezonoranta in sine, atata vreme cat nu este produsul lenii, ignorantei sau risipei. Exista doua cai sigure spre dezastru: sa asculti de toata lumea si sa nu asculti de nimeni. Daca spui intotdeauna ceea ce gandesti, nu te astepta sa auzi intotdeauna ca raspuns numai ceea ce-ti place. Este uimitor ce repede ajungi sa fii convins de un lucru, de indata ce afli care este parerea sefului! Daca toata lumea este de acord cu tine, probabil ca esti foarte inteligent. Sau s-ar putea sa fii... seful. Daca munca asidua nu este un talent este in orice caz cel mai bun inlocuitor al lui. Mai bine sa taci si sa pari prost, decat sa vorbesti si sa spulberi toate indoielile.

Iubesti viata? Atunci nu mai risipi timpul din care este facuta! Eram trist ca n-am pantofi, dar am intalnit pe unul care n-avea picioare. Adevarata valoare a unui om este cat l-ai pretui daca ar pierde tot ceea ce are. Varsta nu te protejaza de atacul iubirii, dar iubirea te poate proteja, intr-o oarecare masura, de atacul anilor! Tocmai cand credeam si eu ca o scot la capat, se gasi unul sa mute capatul mai incolo ...

i nc 100...

1. Cine nu cade nu se poate nal. (L. Blaga) 2. Nu zi niciodat nu se poate, ci ncepe cu s vedem. (Nicolae Iorga) 3. Nu folosi o spad ca s-i goneti musca de pe cciul. (Lao Tse) 4. Butoaiele goale fac cea mai mare glgie. (Sofocle) 5.Iubirea orbete. i exact n momentul acela femeia profit. (Vincente Garcia) 6. N-are rost s-i faci probleme gndindu-te c o s mori. Oricum acesta va fi ultimul lucru pe care-l vei face. (Hubie Morrison) 7. Cea mai frumoas i mai profund trire omeneasc este misterul. (Albert Einstein) 8. tiu c nu tiu nimic, i nici mcar asta nu tiu. (Socrate) 9. Pentru orice realizare primul pas este curajul.(Goethe) 10. Petii se prind cu undia, iar oamenii cu vorba. (W. Shakespeare) 11. O cltorie de mii de mile ncepe cu un pas. (Laotse) 12. n via exist dou tragedii. Una e s nu obii ceea ce-i doreti. Cealalt e s obii. (G.B.Shaw) 13. Viata ntreag pare prea scurt celor ce fac binele, dar pentru cei ce fac ru o singur noapte nseamn un timp nesfrit. (Lucian) 14. Piatra de ncercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander) 15. Dac timpul pentru alii nseamn bani, pentru noi are un pre incalculabil. (Goce Delcev) 16. Cine l-a vzut pe mine? Ce osteneal este aceea de a spa o fntna cnd arde casa?(Bhartrhari)

17. Timpul consum rodul oricrei aciuni care nu-i ndeplinit ndat. (Pancatantra) 18. De cele mai multe ori remediul unui lucru neplcut este amnarea. (Somadeva) 19. Btrnului nu-i sade bine nici soldat, nici amorezat. Acestea sunt atributele tinereii. (Ovidus) 20. Felul cum ntrebuinm timpul liber ne trdeaz caracterul. (Plinius) 21. Pentru sufletul care dorete (cu nerbdare), nimic nu se face destul de repede. (Sallustius) 22. Socotete fiecare zi o via. (Seneca) 23. Oricare ar fi durata timpului, tiina ntrebuinrii lui l va face lung. (Seneca) 24. i petreci cea mai mare parte a vieii fcnd ce nu trebuie, iar o bun parte a ei, nefcnd nimic, toata viaa te-ai preocupat de cu totul altceva dect ceea ce ar fi trebuit. (Seneca) 25. Adesea din cauza deliberrii dispare prilejul. (Syrus) 26. Un minut de ndoiala face ct o venicie de suferin. (Balzac) 27. Pierderea vremii bune este maica i smna vremii rele. (Cantemir) 28. Zbava aduce pierdere, amnarea, pericol. (Erasmus) 29. A alege momentul nseamn a ctiga timp. (Francis Bacon) 30. Cei care i ntrebuineaz ru timpul sunt cei dinti care se plng de scurtimea lui. (La Bruyere) 31. Care i-e datoria? Cerina zilei. Pentru a atinge intele cele mai nalte i cele mai grele ale vieii, trebuie s te apropii de ele prin mplinirea scrupuloas a sarcinii tale cotidiene. (Goethe) 32. Nimic nu este mai de preuit dect valoarea zilei. (Goethe) 33. Puini oameni tiu s fie btrni. (La Rochefoucauld) 34. Oamenii care nu au niciodat timp lucreaz cel mai puin, deoarece mprtierea este dumana aciunii. (Lichtenberg) 35. Nu este lucru nelept s spui: voi tri; viaa de mine este prea trzie triete azi. (Martialis) 36. Pierderea de timp este cea mai ireparabil i tocmai ea este aceea care pricinuiete cea mai puina nelinite. (Oxenstierna) 37. mprejurarea este foarte important n aciunile omeneti, astfel nct ceea ce ar fi cel mai bine de fcut acum, mine (din cauza schimbrii timpului) ar fi poate zadarnic i ru. (Oxenstierna) 38. Ceea ce n-a avut loc niciodat, poate avea loc mine. (Maeterlinck) 39. Mereu ne gndim cum vom tri i niciodat nu trim n prezent. (Manilius)

40. Cnd i propui un scop, timpul, n loc s creasc, scade. (Rivarol) 41.Pentru muli, viitorul visat nu este adesea, dect rentoarcerea la un trecut idealizat. (Robertson Davies) 42. Ceea ce vrem s facem, s-o facem atunci cnd vrem; pentru c acest vrem se schimb i are scderi i amnri. (W. Shakespeare) 43. O singur clip poate schimba totul. (Wieland) 44. M ndoiesc, deci cuget. Cuget, aadar exist. (Descartes) 45. Sentimentele nobile duse pan la exagerare dau aproape acelai rezultat ca i marile vicii. (Balzac) 46. Fiecare lucru are frumuseea lui, dar nu oricine o vede. (Confucius) 47. Primul pas pentru a nu fi nefericit este s nu ai timp s te gndeti la nefericire. (G. B. Shaw) 48. Dragostea este misterul ntre doi oameni, nu asemnarea dintre ei. (Magicianul de John Fowles) 49. Nu exist muritor care s fie sigur c va mai tri a doua zi. (Euripides) 50. S-i nchipui c fiecare zi ce-i rsare este ultima. (Horatius) 51. Adu-i aminte c eti muritor. (Phocylides) 52. Cel care i-ar nva pe oameni s moar, i-ar nva s triasc. (Montaigne) 53. Tragedia vrstei nu e de a fi btrn, ci de a rmne tnr. (Oscar Wilde) 54. Pasul dintre timp i venicie este scurt, dar teribil. (Scott) 55. Cine zice ndoial zice neputin. (Balzac) 56. Minunea este copilul cel mai drag al credinei. (Goethe) 57. Pe Isus, fariseii l-au rstignit numai o dat, cretinii de nenumrate ori. (Lucian Blaga) 58. Crezul zilelor noastre nu mai ncepe cu contientul cred, nici cu scepticul nu cred, ci cu tragicul vreau s cred. (Lucian Blaga) 59. Trebuie sa ndrznesc, fie c izbutesc fie c nu. (Euripides) 60. Nu uita s-i pstrezi sngele rece n nenorocire. (Horatiu) 61. Un om tare, cnd e lovit, i sporete puterea. (Seneca) 62. Cnd marea este linitit, oricine poate fi crmaci. (Syrus) 63. Nenorocirile fug (departe) de cei curajoi, ca i cum le-ar fi fric de acetia. (Somadeva)

64. A nvinge fr primejdie nseamn a triumfa fr glorie. (Corneille) 65. Noroc- sta-i numele pe care cei slabi l dau curajului. (G. Duhamel) 66. Cnd exista voin, exist i cale bttorit. (Shaw) 67. Remediul nenorocirii este echilibrul sufletesc. (Syrus) 68. Greutile se nmulesc cnd ne apropiem de int. (Goethe) 69. N-am nimic de oferit dect snge, munc, lacrimi i sudoare. (Sir Winston Churchil) 70. Universitatea dezvolt toate aptitudinile, inclusiv i prostia. (A. P. Cehov) 71. Logica este arta de a face greeli cu fermitate. (J. Kratch) 72. Dac vrei s-i nvingi o slbiciune nu o hrni. (William Penn) 73. Dac taci atunci cnd ar trebui s vorbeti, s tii c eti fricos. (Abraham Lincoln) 74. Dac nu nelegi un anumit cuvnt dintr-un articol tehnic, ignora-l. Articolul va suna foarte bine i fr el. (Legea lui Coperfield) 75. Nu am aflat ce este fericirea dect n momentul n care m-am cstorit. Dar atunci era deja prea trziu. (Max Kauffman) 76. Sfatul meu este s te cstoreti. Dac vei avea o nevast bun, vei fi fericit; dac nu, vei deveni filosof. (Socrate) 77. Fiind ntrebat Cum ar fi brbaii fr femei ?, Mark Twain a rspuns: n primul rnd fericii! Apoi puini, puini, din ce n ce mai puini! (Mark Twain) 78. Nu poi s cunoti o femeie pn nu o ntlneti la tribunal. (Norman Mailer) 79. Hoii i cer banii sau viaa; femeile le vor pe amndou. (Samuel Butler) 80. O msur a oamenilor i a lucrurilor este propria lor umbr. (T. Maiorescu) 81. Pzete-te a doua zi dup un succes. (T. Maiorescu) 82. Care e folosul artelor? Dar care e folosul folosului? (T. Maiorescu) 83. Guvernele cad prin aceleai mijloace prin care au ajuns la putere. (T. Maiorescu) 84. Nu exist prieteni n politic, exist numai prieteni politici. (T. Maiorescu) 85. Pstreaz-i emoiunile pentru lucrurile ce le merit. (T. Maiorescu) 86. Nu e nimic mai primejdios dect a ntemeia o form statornic pe simiri trectoare. (T. Maiorescu)

87. Durerea nal pe omul de valoare i coboar pe cel de rnd. Nu n orice noapte se arat stelele, numai n noaptea cea senin. (T. Maiorescu) 88. Cnd se afl omul n momentele hotrtoare ale vieii, nu-l mai conduce mintea; ea arat numai alternativele. Direcia final o d inima. (T. Maiorescu) 89. Numai Dumnezeu are privilegiul s ne abandoneze. Oamenii nu pot dect s-i ntoarc spatele. (Emil Cioran) 90. Nu conteaz dect un singur lucru: s nvei s pierzi. (Emil Cioran) 91. Dac ar fi cu putin s ne privim cu ochii celorlali, am disprea pe loc. (Emil Cioran) 92. Am toate defectele celorlali i totui ceea ce fac acetia mi se pare inadmisibil. (Emil Cioran) 93. Nu e profund, nu e autentic dect ceea ce ascundem. De unde fora sentimentelor abjecte. (Emil Cioran) 94. i-ai dori uneori s fi canibal, nu att din plcerea de a-l devora pe cutare sau cutare, ct din aceea de a-l vomita. (Emil Cioran) 95. Frumosul este echitatea absoluta. (Brncu) 96. Trupul omenesc este frumos numai n msura n care oglindete sufletul. (Brncu) 97. Eu as vrea s creez - aa cum respir. (Brncu) 98. Nimic nu se nalta la umbra mreilor arbori. (Brncu) 99. O sculptur desvrit trebuie s aib darul de a l vindeca pe cel care o privete. (Brncu) 100. Exist n toate lucrurile o msur, un adevr ultim. (Brncu) : Alexandru Cazacu 10:01 2 : How to say I Love You in 100 Languages!!!(Cum sa spui Te iubesc in 100 de limbi!!!) English - I love you Afrikaans - Ek het jou lief Albanian - Te dua Arabic - Ana behibak (to male) Arabic - Ana behibek (to female) Armenian - Yes kez sirumen Bambara - M'bi fe Bangla - Aamee tuma ke bhalo aashi

Belarusian - Ya tabe kahayu Bisaya - Nahigugma ako kanimo Bulgarian - Obicham te Cambodian - Soro lahn nhee ah Cantonese Chinese - Ngo oiy ney a Catalan - T'estimo Cheyenne - Ne mohotatse Chichewa - Ndimakukonda Corsican - Ti tengu caru (to male) Creol - Mi aime jou Croatian - Volim te Czech - Miluji te Danish - Jeg Elsker Dig Dutch - Ik hou van jou Esperanto - Mi amas vin Estonian - Ma armastan sind Ethiopian - Afgreki' Faroese - Eg elski teg Farsi - Doset daram Filipino - Mahal kita Finnish - Mina rakastan sinua French - Je t'aime, Je t'adore Gaelic - Ta gra agam ort Georgian - Mikvarhar German - Ich liebe dich

Greek - S'agapo Gujarati - Hoo thunay prem karoo choo Hiligaynon - Palangga ko ikaw Hawaiian - Aloha wau ia oi Hebrew - Ani ohev otah (to female) Hebrew - Ani ohev et otha (to male) Hiligaynon - Guina higugma ko ikaw Hindi - Hum Tumhe Pyar Karte hae Hmong - Kuv hlub koj Hopi - Nu' umi unangwa'ta Hungarian - Szeretlek Icelandic - Eg elska tig Ilonggo - Palangga ko ikaw Indonesian - Saya cinta padamu Inuit - Negligevapse Irish - Taim i' ngra leat Italian - Ti amo Japanese - Aishiteru Kannada - Naanu ninna preetisuttene Kapampangan - Kaluguran daka Kiswahili - Nakupenda Konkani - Tu magel moga cho Korean - Sarang Heyo Latin - Te amo Latvian - Es tevi miilu

Lebanese - Bahibak Lithuanian - Tave myliu Malay - Saya cintakan mu / Aku cinta padamu Malayalam - Njan Ninne Premikunnu Mandarin Chinese - Wo ai ni Marathi - Me tula prem karto Mohawk - Kanbhik Moroccan - Ana moajaba bik Nahuatl - Ni mits neki Navaho - Ayor anosh'ni Norwegian - Jeg Elsker Deg Pandacan - Syota na kita!! Pangasinan - Inaru Taka Papiamento - Mi ta stimabo Persian - Doo-set daaram Pig Latin - Iay ovlay ouyay Polish - Kocham Ciebie Portuguese - Eu te amo Romanian - Te iubesc Russian - Ya tebya liubliu Scot Gaelic - Tha gra\dh agam ort Serbian - Volim te Setswana - Ke a go rata Sign Language - ,\,,/ (represents position of fingers when signing'I Love You') Sindhi - Maa tokhe pyar kendo ahyan

Sioux - Techihhila Slovak - Lu`bim ta Slovenian - Ljubim te Spanish - Te quiero / Te amo Swahili - Ninapenda wewe Swedish - Jag alskar dig Swiss-German - Ich lieb Di Tagalog - Mahal kita Taiwanese - Wa ga ei li Tahitian - Ua Here Vau Ia Oe Tamil - Nan unnai kathalikaraen Telugu - Nenu ninnu premistunnanu Thai - Chan rak khun (to male) Thai - Phom rak khun (to female) Turkish - Seni Seviyorum Ukrainian - Ya tebe kahayu Urdu - mai aap say pyaar karta hoo Vietnamese - Anh ye^u em (to female) Vietnamese - Em ye^u anh (to male) Welsh - 'Rwy'n dy garu Yiddish - Ikh hob dikh Yoruba - Mo ni fe : Alexandru Cazacu 9:42 : Citate amuzante De ce sa bei si sa conduci, cand poti sa fumezi si si zbori?

Exista doua cuvinte care iti deschid multe usi: trage si impinge. A studia insteamna a te indoi de inteligenta colegului de banca. - Necunoscut Banii nu fac fericirea o cumpara gata facuta. Arta medicala inseamna sa-l binedispui pe pacient in timp ce natura gaseste leacul. N-are incredere in camile si in general in nici o fiinta care rezista mai mult de o saptamana fara bautura. - Necunoscut Hard-disk-urile sunt intotdeauna pline. N-are rost sa incerci sa faci rost de mai mult spatiu. Datele se vor extinde pana ocupa tot spatiul liber. - Necunoscut Oamenii, ca si natiunile, vor actiona rational numai dupa ce toate celelalte posibilitati au fost epuizate. Necunoscut Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza. O fi porcul prost, dar ce creier delicios are. - Vasile Ghica Gluma buna flirteaza, nu-si ridica poalele. - Vasile Ghica Cu asemenea solduri, acum zece milenii putea ajunge zeita fecunditatii. - Valeriu Butulescu Ca sa fii Prometeu, nu e suficient sa te doara ficatul. - Valeriu Butulescu Ochii ei, imense zerouri de rimel. - Valeriu Butulescu Pisica este un fost tigru, trecut prin trei programe de restructurare. - Valeriu Butulescu In India, cainii latra si acum cu accent britanic. - Valeriu Butulescu Barbatii sunt ca locurile de parcare: cei buni sunt luati, cei liberi sunt pentru handicapati.- Anonim Nu lua viata in serios niciodata. Oricum nimeni nu iese din ea viu. Fetele sunt ca telefoanele celulare. Ne place sa fim inute, s ni se vorbeas, dar, dac apsai butonul greit, vei fi desconectai. Femeia obinuit ar prefera frumuseea deteptciunii, pentru c brbatul obinuit vede mai bine dect gndete. Nu exist ntrebri proaste, doar oameni proti. n spatele fiecrui brbat de succes e o femeie surprins. - Maryon Pearson Fiule, dac vrei cu adevrat s obii ceva n via, trebuie s munceti pentru acel ceva. Acum linite, c anun numerele la loterie. - Homer Simpson

S zbori este s ncerci s te izbeti de pmnt i s ratezi. - Douglas Adams Indiferent de ceea ce fac femeile, trebuie s-o fac de dou ori mai bine dect brbaii ca s fie considerate pe jumtate la fel de bune ca ei. Din fericire, asta nu e prea greu. Toi avem nevoie s credem n ceva. Eu cred c o s mai beau o bere. Niciodat s nu mergi la un doctor cruia i-au murit plantele din birou. Dac nevast-ta vrea s nvee s conduc, nu-i sta n cale. Brbaii ar trebui s fie ca batistele igienice: catifelai, bine mirositori i de unic folosin. Toat lumea vrea s mearg n Rai, dar nimeni nu vrea s moar. Toat lumea are dreptul la o prere. Dar, vezi tu, a ta e idioat. Singurul motiv pentru care cad pe ganduri este ca gandurile sunt un teritoriu necunoscut. Nu sunt vegetarian pentru ca iubesc animalele, sunt vegetarian pentru ca urasc plantele. Omul a inventat limbajul pentru a-si satisface nevoia de a se plange. Am pareri proprii foarte puternice, dar nu sunt intotdeauna de acord cu ele. - George Bush Exista trei laturi ale unei situatii: partea mea, partea ta, si partea corecta. Unul din lucrurile foarte bune la carti e ca unele au niste poze absolut fantastice. - Goerge W Bush Exista o linie foarte fina intre a pescui si a sta pe mal ca un idiot. Ideile bune nu stau in mintea unora pentru mult timp pentru ca nu le place singuratatea. Cunoastem viteza luminii, dar care este viteza intunericului? Intotdeauna da nume care se termina cu vocala copiilor tai. Astfel, cand il urli, se va auzi bine. Un coleg de serviciu a castigat o excursie in China. Acum e acolo si incearca sa castige o excursie inapoi. Toate femeile sunt bune bune de nimic, sau bune la ceva. - Miguel de Cervantes CALATORUL SI UMBRA SA OMENESC, PREA OMENESC

1. DESPRE ARBORELE STIINTEI. - Aproximare, dar nu adevar ; aparenta llibertatii, dar nu libertate ; din cauza acestor doua fructe, Arborele Stiintei nu risca sa fie confundat cu Arborele Vietii.

38. REMUSCAREA. - Remuscarea este ca un caine muscand dintr-o piatra - o prostie.

47. UN FEL DE ODIHNA SI CONTEMPLARE. - Fii atent ca odihna si contemplarea ta sa nu semene cu cele ale cainelui de langa tejgheaua macelarului. Frica nu-l lasa sa inainteze, dorinta il impiedica sa dea inapoi si deschide ochii mari, semanand cu o gura cascata.

51. A STI SA FII MIC. - Langa flori, ierburi si fluturi trebuiie sa sti sa te cobori la inaltimea unui copil, a carui statura de-abia le intrece. Dar noi, oamenii in varsta am crescut deasupra acestor lucruri si trebuie sa ne inclinam pana la ele ; cred ca ierburile ne urasc atunci cand le marturisim dragostea noastra. Cel care vrea sa se impartaseasca din toate cele bune trebuie sa poata avea ceasuri cand este mic (marunt).

55. ABILITATEA DE A SERVI. - Toti oamenii pe care ii numim practici au abilitatea specifica de a servi : tocmai acest lucru ii face practici, fie in folosul altora, fie pentru ei insisi. Robinson avea un servitor mai capabil decat Vineri : pe Crusoe.

59. CE INSEAMNA "SA FII INCAPATANAT". - Drumul cel mai scurt nu este drumul cel drept, ci acela pe care briza cea mai favorabila ne umfla panzele : asa ne invata regulile navigatiei. A nu te supune lor inseamna a fi incapatanat : fermitatea caracterului este aici stirbita de prostie.

64. CEA MAI NOBILA VIRTUTE. - In prima faza a umanitatii superioare,, cea mai nobila virtute este considerat actul de curaj, in a doua - dreptatea, in a treia - cumpatarea, iar in a patra - intelepciunea. In ce faza traim> ? In ce faza traiesti ?

67. OBISNUINTA CONTRASTELOR. - Observatia superficiala si inexacta vede in natura contraste (de ex. Opozitia dintre "cald" si "frig") peste tot acolo unde acestea nu exista, fiind vorba numai de diferente de grad. Acest prost obicei ne-a impins sa dorim sa intelegem si sa diferentiem, dupa aceste contraste, natura interioara, lumea morala si intelectuala. Sensibilitatea omului s-a incarcat cu nenumarate dureri, impietati, instrainari, rigiditati din pricina faptului ca vedeam contraste acolo unde nu erau tranzitii de stare.

86. SOCRATE. - Daca toate merg bine, va veni o vreme cand pentru a inainta pe calea moralei si a ratiunii in loc de Biblie vom consulta "Vorbele memorabile ale lui Socrate", iar Montaigne si Horatiu vor fi considerati initiatori si calauze in inteligenta acestui intelept mediator, cel mai simplu si mai viu dintre

toti, Socrate. In el se intalnesc caile diferitelor reguli filosofice, care sunt de fapt reguli pentru diferite personalitati (tipuri de), fixate de ratiune si obisnuinta, toate culminand in bucuria de a trai si bucuria resimtita in fata propriului eu ; de unde am vrea sa incheiem ca participarea lui Socrate la toate temperamentele a fost semnul distinctiv al filosofiei sale - Socrate este superior fondatorului creestinismului prin seriozitatea sa vesela si prin acea intelepciune plina de buna dispozitie care este cea mai frumoasa stare a sufletului omenesc. In plus, si gandirea sa era superioara.

93. A AFISA INTELIGENTA. - Fiecare din cei care vor sa-si afiseze inteligenta lasa sa se inteleaga ca ar fi la fel generos de contrariul acesteia. Acest capriciu al anumitor Francezi spirituali, care consista in a adauga celor mai stralucitoare idei ale lor o urma de dispret orgolios, isi are originea in dorinta de a parea mai dotati decat sunt ; vor sa se risipeasca cu nonsalanta, istoviti oarecum de ofrandele continue, aduse din prea pline hambare.

108. RARE SARBATORI. - Concizie nezdruncinata, calm si maturiitate - cand vei gasi aceste calitati reunite la un autor, opreste-te si celebreaza o mare sarbatoare in mijlocul pustiului : va trece ceva timp pana vei mai simti din nou o bucurie atat de mare.

119. MIROS DE CUVINTE. - Fiecare cuvant are mirosul sau : exista o nepotrivire si o armonie a parfumurilor, deci si a cuvintelor.

121. PROMISIUNE SOLEMNA. - Nu mai vreau sa citesc un autor la care se observa ca a vrut sa scrie o carte. Nu voi mai citi decat pe aceia la care ideile au devenit pe neasteptate o carte.

129. SANATATEA GUSTULUI. - Cum de sanatatea nu este la fel de contagioasa ca boala, in general si mai ales in materie de gust ? Sau, exista epidemii de sanatate ?

148. STILUL GRANDILOCVENT SI CEEA CE-I ESTE SUPERIOR. - Se invata mai usor sa scrii cu grandilocventa decat sa scrii usor si simplu. Motivele se pierd in domeniul moral.

180. MAESTRII IN VREMEA CARTILOR. - Educatia in particular si educatia in grupuri mici se generalizeaza treptat, aproape ne putem dispensa de educator asa cum exista el astazi. Prieteni avizi sa stie, care vor impreuna sa dobandeasca o cunoastere, gasesc in vremea cartilor o voce mai simpla si mai naturala decat "scoala" si "maestrul".

192. FILOSOFUL OPULENTEI. - O gradinita, smochine, branza, si pe langa acestea, trei sau patru buni prieteni - aceasta a fost opulenta lui Epicur.

196. A TRAI SIMPLU. - Un gen de viata simpla este dificil astazi, este nevoie de mult mai multa reflectie si spirit inventiv decat cel pe care-l au oameni poate foarte inteligenti. Cel mai cinstit dintre ei va mai zice poate : "N-am vreme sa reflectez atat la aceasta chestiune. Genul de viata simplu e pentru mine un scop prea nobil, vreau sa astept pana ce oameni mai intelepti decat mine il gasesc".

204. FINALITATE SI SCOP. - Nu orice finalitate este un scop. Finalul melodiei nu este si scopul sau, dar, in ciuda acestui lucru, daca melodia nu s-a sfarsit, nu si-a atins scopul. Un simbol.

206. UITAREA INTENTIILOR. - Calatorind, uitam in general scopul deplasarii. Asa cum orice meserie e aleasa si practicata ca mijloc pentru atingerea unui scop, dar continuata ca si cum si-ar fi siesi scopul suprem. Uitarea intentiilor este cea mai frecventa prostie din cate exista.

210. EXCES DE AROGANTA. - Exista oameni atat de aroganti incat nu stiu sa laude un mare om pe care-l admira altfel decat reprezentandu-l ca o treapta ori un nivel de trecere care duce la ei insisi.

219. DELOC SEDENTAR. - Oricare ar fi multumirea de a locui inntr-un orasel, ne simtim impinsi, la rastimpuri si din cauza ei, sa fugim spre cea mai solitara si ascunsa natura : asa se intampla atunci cand credem ca ne cunoastem prea bine oraselul. Dar in acel moment, pentru a ne odihni dupa aceasta natura, sfarsim prin a ne intoarce in marele oras. E de ajuns sa luam cateva inghitituri pentru a ghici drojdia care se ascunde pe fundul cupei sale - iar cercul peregrinarilor se redeschide, incepand cu oraselul. Astfel traiesc oamenii moderni : in toate au prea multa profunzime pentru a fi sedentari, ca oamenii altor vremuri.

235. OMUL SOCIABIL. - "Ma pot suferi cu greu" spunea cineva pentru a-si putea explica atractia spre societate. "Stomacul societatii este mai bun decat al meu, el ma suporta".

236. A INCHIDE OCHIUL SPIRITULUI. - Daca suntem exersati si obisnuiti sa reflectam la propriile actiuni, vom fi, totusi, fortati sa inchidem ochiul interior in timpul actiunii (scriind o scrisoare, mancand or band).

Chiar si in conversatiile cu oamenii medii trebuie sa poti sa gandesti inchizand ochiul spiritului - este singura cale de a atinge si a intelege gandirea medie. Aceasta actiune de reprimare a vazului se poate indeplini in mod sensibil si voluntar.

241. CUM FOLOSESTE GANDITORUL O CONVERSATIE. - Fara a fi tocmai un bun ascultator, poti auzi multe daca ai invatat sa vezi bine - prefacandu-te pierdut din vedere pentru un anumit timp. Dar oamenii nu stiu sa foloseasca o conversatie ; se concentreaza prea mult la ceea ce vor sa spuna si sa raspunda, in timp ce adevaratul auditor se multumeste uneori sa raspunda provizoriu si sa spuna cate ceva, ca un aconto dat politetii, luand dimpotriva in memoria sa plina de ascunzatori ceea ce celalalt a formulat, plus tonul si atitudinea pe care le-a adus in discurs. In conversatia obisnuita fiecare crede ca orienteaza discutia ca si cum doua vase care navigheaza unul langa celalalt si care se ciocnesc din cand in cand s-ar iluziona ca merg inaintea ori chiar il remorcheaza pe celalalt.

249. POZITIV SI NEGATIV. - Acest ganditor n-are nevoie de cineva pentru a-l combate : o face chiar el.

263. CALEA EGALITATII. - O ora de urcare in munti face din ticalos si din sfant doua creaturi aproape asemanatoare. Oboseala este calea cea mai scurta spre egalitate si fraternitate - libertatea se adauga si ea in timpul somnului.

267. NU EXISTA EDUCATORI. - Ca ganditor n-ar trebui vorbit decat despre educatia de sine. Educarea tineretii dirijata de altii este, fie o experienta pe ceva necunoscut si de necunoscut, fie o nivelare din principiu, pentru a crea fiinta noua, oricare ar fi aceasta, conforma obiceiurilor, uzantelor dominante : in ambele cazuri exista ceva nedemn de ganditor, este opera parintilor si pedagogilor pe care cineva loial si indraznet i-a numit inamicii nostri naturali. Cand suntem de multa vreme educati potrivit parerilor lumii, sfarsim intr-o zi prin a ne descoperi pe noi insine : atunci incepe sarcina ganditorului, atunci e vremea sai cerem ajutorul - nu ca educator, ci precum cineva care s-a crescut pe sine si are experienta.

282. PROFESORUL ESTE UN RAU NECESAR. - Cat mai putine persoane sa stea intre spiritele productive si spiritele insetate de a primi ! Caci intermediarii falsifica aproape involuntar hrana pe care o transmit : in plus, cer prea mult pentru ei in schimbul medierii, interes, admiratie, timp, bani si altele de care sunt astfel private spiritele originale, productive. - Profesorul trebuie intotdeauna privit ca un rau necesar, ca si negustorul : un rau care trebuie redus cat mai mult. Situatia defectuoasa intalnita in Germania de astazi are poate ca principala cauza faptul ca exista prea multi cei care vor sa traiasca, sa traiasca bine, din comert (deci care cauta sa scada cat mai mult pretul producatorului si sa-l creasca pe cel al consumatorului, pentru a obtine profit cat mai mare din pierderile amandurora). Tot astfel putem cauta

cu certitudine unul dintre motivele mizeriei intelectuale in numarul exagerat de profesori : din cauza lor se invata atat de putin si prost.

298. PRACTICA INTELEPTULUI. - Pentru a deveni intelept, trebuie sa vrei ca unele evenimente sa aiba loc de-a lungul vietii tale, deci sa te arunci in vartejul lor. Este adevarat ca e foarte periculos : multi "intelepti" au fost devorati de evenimente.

300. UN SINGUR LUCRU E NECESAR. - Atunci cand esti inteligent, ceea ce trebuie sa conteze mai mult e o inima plina de bucurie. - Iata ! adauga cineva, atunci cand esti inteligent, ce avem de facut mai bine este sa fim intelepti.

301. UN SEMN DE DRAGOSTE. - Cineva spunea : "Exista doua persoane la care nu m-am gandit niciodata in mod profund : acesta este un semn de afectiune fata de ele".

305. CEA MAI NECESARA GIMNASTICA. - Absenta stapanirii de sine in situatii banale, anihileaza treptat facultatea de stapanire de sine in situatii importante. Daca, cel putin o data in viata nu ti-ai refuzat ceva banal, fiecare zi este prost folosita si devine un pericol pentru ziua urmatoare : daca vrei sa-ti pastrezi bucuria de a-ti fi propriul stapan, aceasta gimnastica este indispensabila.

307. CAND TREBUIE SA-TI IEI LIBER. - Trebuie sa-ti iei liber, cel putin pentru un timp, daca vrei sa cunosti si sa masori. Numai dupa ce ai parasit orasul realizezi ca turnurile se inalta deasupra caselor.

324. A DEVENI GANDITOR. - Cum ar putea deveni un ganditor cineva ce nu-si poate petrece cel putin un sfert din zi fara pasiuni, fara oameni si fara carti ?

328. PROFUNZIME SI PLICTISEALA. - Pentru oamenii profunzi, ca si pentru fantanile adanci, este nevoie de un anumit timp pentru ca obiectul aruncat sa atinga fundul. Privitorii care, in general, nu asteapta prea mult timp, isi imagineaza ca astfel de oameni sunt duri si insensibili - sau, mai mult, ca sunt plictisitori.

337. EROISMUL. - Eroismul inseamna a face lucruri mari (sau a nu face ceva intr-un mod maret), fara a avea, in lupta cu altii, sentimentul ca te gasesti inaintea altora. Eroul poarta in el, in limitele de netrecut, desertul si Pamanturile Sfinte spre care trebuie sa se indrepte.

348. CU CE PUTEM MASURA INTELEPCIUNEA. - Surplusul de intelepciune se masoara cu aceeasi unitate cu care masuram diminuarea fierii.

ASA GRAIT-A ZARATHUSTRA

PROLOGUL LUI ZARATHUSTRA 1 Pe vremea aceea, cand Zarathustra ajunsese la varsta de 30 de ani, isi parasi tara si tinuturile natale ducandu-se in munti. Acolo se inveselea cu gandul si singuratatea, si vreme de 10 ani nu se simti ostenit cu o astfel de viata. Dar in sfarsit inima i se preschimba si intr-o buna dimineata trezindu-se o data cu zorii zilei apuca inspre soare-rasare, caruia ii grai astfel : - O, mare astru ! Ce fericire ai mai avea tu, de n-am fi noi aceia pe care ne luminezi ? De 10 ani de cand tot vii spre pestera mea, te-ai fi simtit satul si de lumina ta si de drumul acesta, de nas fi fost eu, vulturul si sarpele meu. Dar noi te asteptam in fiecare dimineata, iti luam prisosul si pentru aceasta te binecuvantam. Uite ! m-am dezgustat de intelepciunea mea, intocmai ca albina care a strans prea multa miere. Am nevoie de maini care se intind. As vrea sa daruiesc si sa impart pana ce inteleptii din sanul oamenilor vor fi iarasi veseli in nebunia lor, iar saracii fericiti in avutia lor. Iata pentru ce trebuie sa ma pogor in adancuri, cum faci tu seara cand te duci dincolo de mari, ducand lumina ta de partea cealalta a lumii, o, astru ce reversi avutia !... Trebuie sa dispar si eu ca si tine, sa ma culc, cum spun oamenii catre care vreau sa ma cobor. Binecuvanteaza-ma, deci, ochi linistit care poate vedea fara dusmanie, chiar o fericire nemarginita ! Binecuvanteaza pocalul ce vrea sa se reverse, pentru ca toata apa aurita in curgerea ei, sa duca pretutindeni oglindirea bucuriei tale !... Uite ! aceasta cupa vrea sa se goleasca iarasi, iar Zarathustra vrea sa fie din nou om... Astfel incepu coborasul lui Zarathustra.

2 Zarathustra cobori singur muntii si nu intalni pe nimeni. Dar cand ajunse in paduri, deodata se ivi inaintea lui un mosneag care-si parasise sfanta lui coliba, ca sa caute radacini in padure. Si batranul grai astfel lui Zarathustra : - Nu mi-i necunoscut drumetul acesta ; uite ani si ani de cand trecut-a el pe aici si se chema Zarathustra, dar s-a schimbat... Pe vremea aceea iti duceai cenusa in munti : azi vrei sa-ti duci focul in vale ? Nu te temi de pedeapsa incendiatorilor ? Da, il recunosc pe Zarathustra. Ochiul lui e limpede si pe buza lui nu se vadeste nici o zbarcitura de dezgust. Nu inainteaza el ca un dantuitor ? Zarathustra s-a preschimbat, Zarathustra s-a prefacut in copil, Zarathustra s-a desteptat : ce vei face tu acum pe langa aceia ce dorm ? Vietuiai in singuratate ca intr-o mare si marea te legana. Spre nenorocul tau vrei sa te cobori pe pamant ? Spre nefericirea ta vrei sa-ti tarasti iarasi tu insuti trupul ? Zarathustra raspunse : - Iubesc oamenii. - Pentru ce oare, glasui inteleptul, dusu-m-am in codri si singuratate ? Nu oare pentru ca iubeam prea mult oamenii ? Acum il iubesc pe Domnul nu mai iubesc deloc oamenii. Omul e pentru mine un ce prea nedesavarsit. Dragostea omului m-ar putea ucide.

Zarathustra raspunse : - Vorbit-am eu despre iubire !... Vreau sa fac un dar oamenilor. - Nu le darui nimic, rosti sfantul. Ci mai bine ia-le ceva si ajuta-le sa ti-l duca tot ei, nimic nu le va fi mai pe plac in afara de lucrul acesta : sa-ti faca si tie bine !... Iar de vrei sa le dai, nu le da nimic mai mult decat o pomana si asteapta ca ei sa ti-o ceara !... - Nu, raspunse Zarathustra, eu nu fac pomeni. Nu-s destul de sarac pentru aceasta. Sfantul prinse a rade de Zarathustra si grai astfel : - Incearca atunci sa-i faci sa-ti primeasca comorile. Ei nu se incred in singuratici si nu cred ca noi venim sa le dam. In auzul lor pasii singuraticului rasuna prea straniu de-a lungul strazilor. Neincrezatori ca noaptea, culcati in paturile lor, auzind pe omul ce umbla cu mult inainte de rasaritul soarelui, ei se intreaba, poate, unde se furiseaza hotul acesta ? Nu te duce printre oameni, ramai in codru !... Du-te mai bine printre dobitoace ! De ce nu vrei sa fii ca mine : urs printre ursi, pasare intre pasari ? - Si ce face sfantul in paduri ? intreba Zarathustra, iar sfantul raspunse :

- Fac cantece si le cant ; iar cand fac cantecele rad, plang si murmur : astfel preamaresc pe Domnul. Cu cantecele, plansetele, rasetele si soaptele, aduc multumita Domnului, care este Dumnezeul meu. Totusi, tu ce dar ne aduci ? Cand auzi Zarathustra cuvintele acestea, saluta pe sfant si-i spuse : - Ce as avea sa-ti dau ? Lasa-ma sa plec mai degraba, pentru ca sa nu-ti iau nimic ! Si asa se despartira unul de altul, batranul si barbatul, razand cum ar rade doi baietandri. Iar cand Zarathustra ramase singur, isi grai astfel inimii : -Sa fie cu putinta ! Acest sfant unchias n-a auzit vorbindu-se inca in padurea lui ca Dumnezeu a murit ! 3 Mai apoi sosi vremea cand Zarathustra poposi in orasul vecin, cel mai aproape de paduri, unde intalni o mare multime stransa in piata publica : caci se vestise ca un dantuitor pe franghie se va arata. Si Zarathustra grai poporului spunandu-i : - Va propovaduiesc pe supraom. Omul e un ce care trebuie suprainaltat. Ce ati facut voi, oare, pentru a-l reinalta ? Toate fapturile au faurit pana in prezent cate ceva mai presus de ele ; voiti oare sa fiti voi reflexul acestul mare talaz, ba chiar mai mult : sa va reintoarceti la dobitoc, decat sa suprainaltati omul ? Ce este maimuta pentru om ? O bataie de joc ori o dureroasa rusine. Si aceasta pare sa fie omul pentru supraom : o bataie de joc sau o dureroasa rusine. Ati strabatut drumul viermelui pana la om si v-a ramas mult din rama. Odinioara erati maimuta iar acum omul e mai mult maimuta decat insasi maimuta. Insa cel mai intelept dintre voi nu e, el insusi, decat un ce ravasit, subred, faurit dintr-o planta si o naluca. Cu toate acestea spusu-v-am eu sa fiti naluca ori planta ? Iata, eu va predic pe supraom ! Supraomul e intelesul pamantului. Fie ca vointa voastra sa va spuna ca Supraomul cauta sa fie rostul pamantului. Va conjur, fratii mei, sa ramaneti credinciosi pamantului si sa nu credeti in acei ce va graiesc despre sperantele suprapamantesti ! Acestia sunt otravitori - fie c-o stiu sau nu. Acestia sunt otravitorii vietii, niste muribunzi si niste otraviti ei insisi din aceia de care pamantul insusi e obosit : duca-se deci !... Altadata blestemul impotriva lui Dumnezeu era cea mai mare faradelege, dar Dumnezeu a murit si cu el pierit-au si defaimatorii lui. Ceea ce e mai grozav acum e a defaima pamantul si a pretui maruntaiele nepatrunsului mai mult decat rostul pamantului insasi ! Odinioara sufletul privea trupul cu dispret si atunci nimic nu era mai maret decat dispretul acesta : si-l voia slab, uracios, inflamanzit ! In chipul acesta se gandea sa-i scape si lui si pamantului !... O ! sufletul acesta era el insusi slab, uracios si infometat : si pentru dansul cruzimea era o placere !... Ci voi, fratii mei, spuneti-mi : ce vesteste trupul vostru sufletului ? Nu este acel suflet al vostru saracia, murdaria si vrednica de mila multumire de sine ? Adevar graiesc voua ca omul este un fluviu necurat. Trebuie sa devina ocean pentru ca sa poata sa primeasca, fara sa se murdareasca, un fluviu necurat.

Iata, eu va predic supraomul : el este oceanul ; in el se poate scufunda marele vostru dispret. Ce vi se poate intampla mai sublim ? E ceasul marelui dispret. Ceasul cand fericirea voastra insasi se preface in dezgust, totul ca si judecata si virtutea voastra. E ora cand va spuneti : Ce-mi pasa de fericirea mea ? Ea e saracie, murdarie si vrednica de mila multumire de sine. Ci fericirea mea ar trebui sa indreptateasca existenta insasi ! E ceasul cand va spuneti : Ce-mi pasa de judecata mea ? Este ea lacoma de stiinta, ca leul de hrana ? E saracie, murdarie si vrednica de mila multumire de sine ? E ora cand va spuneti : Ce-mi pasa de virtutea mea ! Ea nu m-a facut inca sa aiurez. Cat de obosit sunt de binele si raul meu !... Toate acestea sunt saracie, murdarie si vrednica de mila multumire de sine. E ceasul cand va spuneti : Ce-mi pasa de dreptatea mea !... Nu vad c-as fi carbune arzand ; dar ca dreptul e carbune aprins ! E ora cand va ziceti : Ce-mi pasa de mila mea ! Mila nu-i oare crucea pe care se tintuieste acelacare iubeste oamenii ? Si mila mea nu e o crucificare. Vorbitu-v-am astfel ? Ati ras voi asa ? Vai, de ce nu v-am auzit strigand astfel ? Nu pacatele voastre ci multumirea aceea care striga impotriva cerului, e zgarcenia insasi chiar in pacatele voastre care striga la ceruri ! Unde-i deci fulgerul ce v-ar linge cu limba lui ? Unde-i nebunia ce-ar trebui sa v-o inoculeze ? Iata, eu va propovaduiesc Supraomul : el este fulgerul, el este aceasta nebunie !... Cand Zarathustra spuse acestea, un oarecine din multime striga : -Am auzit vorbindu-se indeajuns despre dantuitorul pe funie ; arata-ni-l ca sa-l vedem acum !... Si poporul rase de Zarathustra ; dar dantuitorul pe franghie, care credea ca se vorbise despre dansul, se puse pe lucru. 4 In timpul acela Zarathustra privea norodul si se mira. Apoi grai : - Omul e o franghie intinsa intre dobitoc si supraom, o franghie peste o prapastie. E primejdios sa treci de partea cealalta, periculos sa ramai in cale, primejdios sa te uiti indarat fior si oprire periculoasa. Ceea ce este mare in om, e ca el este o punte si nu un tel : ceea ce se poate iubi in om e ca el este o trecatoare si un povarnis. Imi plac aceia care nu stiu sa traiasca altcum decat pentru a disparea caci ei trec dincolo. Iubesc pe marii defaimatori, pentru ca sunt marii adoratori, sagetile dorului spre celalalt taram.

Iubesc : pe aceia ce nu cerceteaza dincolo de stele un motiv pentru a pieri sau ca sa se ofere drept jertfa ; dar acei ce nu se jertfesc pamantului, pentru ca intr-o zi pamantul sa apartina Supraomului. Iubesc pe acela ce vietuieste pentru ca sa cunoasca si care vrea sa cunoasca, pentru ca intr-o zi sa traiasca Supraomul. Caci astfel isi voieste propriul sau amurg. Drag mi-i cel ce-si iubeste virtutea : caci virtutea e o vointa a povarnisului si o sageata a dorintei. Iubesc pe cel ce nu-si pastreaza pentru sine decat o particica din spiritul sau, dar care vrea sa fie in intregime duhul virtutii sale : caci astfel strabate puntea cu mintea. Iubesc pe cel ce face din virtute inchinarea si destinul sau : caci numai asa, din pricina virtutii, va voi sa vietuiasca inca si sa nu traiasca. Iubesc pe cel ce nu vrea sa aiba prea multe virtuti. Sunt mai multe virtuti intr-o singura virtute, decat in doua : e un nod de care se agata destinul. Iubesc pe acel a carui inima se iroseste, pe cel ce nu vrea sa inapoieze nimic nici sa i se multumeasca : el da pururi si nu vrea sa pastreze ceva. Iubesc pe cel ce se rusineaza vazand degetul lasat in jos in favoarea lui si care, atunci s-ar intreba : sunt asadar un fals jucator ? caci vrea sa piara. Iubesc pe cel ce samana cuvinte aurite in drumul operelor sale si pe cel care se tine de cuvant mai mult decat fagaduieste : caci isi vrea amurgul. Iubesc pe cel care indreptateste pe aceia ce vor veni si pe cel care mantuie pe cei din trecut, caci el voieste ca cei din prezent sa-l faca sa piara. Iubesc pe cel ce iubindu-si idolul, il pedepseste pentru ca mania zeului sau trebuie sa-l faca sa piara. Iubesc pe cel cu sufletul profund, chiar in rana, pe acel pe care o mica intamplare il poate face sa piara : caci asa, fara sovaire, trece-va el puntea. Iubesc pe cel a carui inima se revarsa pana intr-atat incat se uita pe sine insusi, si pana acolo ca toate sa fie in el : astfel toate lucrurile vor ajunge povarnisul lui. Iubesc pe cel cu inima si duhul liber ; astfel capul nu-i va sluji de maruntaiele inimii, iar inima il va tari spre amurg. Iubesc pe toti cari sunt ca picaturile greoaie ce cad, una cate una, dintr-un nour ce pluteste asupra oamenilor : ele vestesc fulgerul ce vine si dispar ca niste visari. Iata, eu sunt un vestitor al fulgerului, o greoaie picatura din nori : dar acest fulger se cheama Supraomul. 5

Dupa ce spuse aceste cuvinte Zarathustra privi iarasi norodul si tacu, apoi isi grai inimii sale : - Iata-i pe aceia ce s-au pus pe rasete, ei nu pricep nimic ; nu eu sunt graiul ce trebuie urechilor lor. Trebuie oare ca mai intai sa le sfasii urechile, pentru ca sa se deprinda a intelege cu ochii ? Trebuie oare sa fac zgomot ca tambalagii si propovaduitorii de posturi ? Sau nu au incredere decat in baiguieli ? Si totusi au ceva de care sunt mandri. Cum numesc ei acest ceva de care sunt mandri ? Il numesc civilizatie, e ceea ce-i deosebeste de pazitorii de capre. De aceea nu le place, cand vorbeste cineva despre dansii, sa auda cuvantul dispret : Grai-voi deci mandriei lor. Le voi vorbi despre ceea ce e mai de dispretuit : vreau sa zic despre ultimul om. Si astfel Zarathustra prinse a glasui poporului... E vremea ca omul sa-si fixeze siesi telul. E timpul ca omul sa sadeasca samanta sperantei celei mai de seama. Acum pamantul e inca destul de bogat. Dar solul acesta va fi sarac intr-o zi si sterp si nici un arbore nu va mai putea creste. Vai ! Veni-vor vremile cand omul nu va mai arunca sageata dorintei sale, peste capetele oamenilor ; cand coarda arcului sau nu va mai sti sa vibreze ! Adevar va spun voua : e nevoie sa mai purtati in sinea voastra haosul, pentru ca sa se poata naste o stea dantuitoare. Si-n adevar graiesc voua : in voi purtati haosul. Vai !... E aproape vremea cand omul nu va mai naste stele pe lume. Vai ! S-a apropiat timpul celui mai vrednic de dispret din tot ce e printre oameni, si care nu mai este in stare sa se dispretuiasca pe sine. Iata, vi-l arat pe cel din urma om ! Iubire ? Creatiune ? Dorinta ? Stea ? Ce sunt toate astea ? Asa se intreaba omul de apoi clipind din ochi. Atunci pamantul se va fi micsorat si va tupai pe suprafata lui cel din urma om, care micsoreaza tot. Rasa lui e indestructibila ca si a plosnitelor ; omul de apoi traieste mai mult ca oricare altul. Noi am nascocit fericirea zic oamenii de apoi si clipesc din ochi. Ei au parasit tinuturile unde le era greu sa vietuiasca : caci aveau nevoie de caldura. Iubim aproapele si ne lipim de dansul : caci avem nevoie de caldura. A cadea bolnav si a fi neincrezator, trece drept un pacat in ochii lor : de aceea inainteaza cu prevedere numai un nebun se impiedica de pietre si oameni ! Un pic de otrava de aici, de dincolo, ca sasi procure niscai visuri placute ; in sfarsit multe otravuri pentru a muri dupa plac. Mai muncesc pentru ca munca e o distractie ; dar vegheaza ca distractia sa nu-i slabeasca cumva. Sa nu fie nici sarac nici bogat : astea sunt stari de lucruri prea chinuitoare. Cine ar mai voi sa ocarmuiasca ? ba si mai mult, cine ar vrea sa se supuna ? Doua stari de lucruri chinuitoare !... Nici un pastor, dar nici o singura turma ! Fiecine vrea acelasi lucru : toti sunt deopotriva : cine are alte simtaminte merge cu deplina voie buna la balamuc. Odinioara lumea toata era nebuna, spun cei mai de seama, si clipesc din ochi. Cel prevazator stie tot ce s-a intamplat in trecut : numai astfel isi poate rade de toate necontenit. Se cearta dar repede se impaca, pentru ca nu trebuie sa-si strice stomacul. Isi are cate o mica placere in timpul zilei si una in timpul noptii : dar isi respecta sanatatea. Noi am nascocit fericirea spun oamenii de apoi si clipesc din ochi.

Aici se termina intaia cuvantare a lui Zarathustra, aceea care se mai numeste si Prologul : caci aci a fost intrerupt de chiotele de bucurie ale multimii : - Da-ne pe acest om de apoi, o ! Zarathustra, strigau ei, fa-ne aidoma cu acesti oameni de apoi ! Ne vom socoti razbunati in privinta Supraomului ! Si tot poporul se bucura si plescaia din limba. Totusi Zarathustra se mahni si-si grai inimii sale : - Ei nu ma pricep : nu sunt eu acela care poate grai urechilor lor... Am vietuit fara indoiala prea mult in munti, am ascultat prea mult izvoarele si arborii : si glasuiesc acum ca unor pastori de capre. Nemiscat e sufletul meu si luminos ca muntele in lumina diminetii, ci ei ma socotesc ca pe o inima rece si un caraghios al batjocurilor lor. Si iata-i pe cai cari ma privesc si rad : si in vreme ce rad, ma si urasc. Gheata este rasul lor. [...]

PARTEA INTAI PARABOLELE LUI ZARATHUSTRA 2. DESPRE TRONUL VIRTUTILOR

I se vorbea cu laude lui Zarathustra despre un invatat care propovaduia despre somn si virtute, si din aceasta pricina incarcat era de cinuri si rasplatiri, inconjurat de tot tineretul ce se imbulzea in preajma catedrei lui dascalesti. La el se duse Zarathustra si cu toti tinerii impreuna asezatu-s-a in fata catedrei si astfel grait-a invatatul. - Cinstiti somnul si respectati-l ! E cel mai de seama bun. Feriti-va de toti acei care dorm rau si se trezesc noaptea. Hotul, el insusi, se rusineaza in fata somnului. Pasii lui se furiseaza pururea foarte inabusiti in toiul noptii iar paznicul de noapte e un nerusinat, si cu nerusinare isi poarta fluierul. Nu-i putin lucru sa stii dormi : trebuie sa stii veghea toata ziua, ca sa poti dormi bine. De 10 ori pe zi trebuie sa te invingi tu insuti : e dovada unei osteneli puternice si e macul sufletului. De 10 ori sa te impaci cu tine insuti ; caci daca e amaraciune in a se lupta cu sine, cel ce nu s-a impacat cu sine doarme rau. Trebuie sa gasesti 10 virtuti in timpul zilei ; altcum canta-vei adevaruri in timpul noptii si sufletul tau ramanea-va infometat. De 10 ori pe zi cata sa fii vesel : altcum stomacul tau, acest parinte al supararii, te va nelinisti in timpul noptii. Putini stiu asta, dar cata sa ai toate virtutile pentru ca sa dormi bine. Marturisi-voi falsa dovada ? Savarsi-voi o preacurvie ? Pofti-voi la slujnica vecinului meu ? Toate rau imbina-se-vor cu somnul cel bun. Si chiar de ai avea toate virtutile, cata un lucru sa-l intelegi : trimite de timpuriu virtutile la culcare. Nu trebuie sa se certe intre ele, dragutele de femeiusti ! si mai cu seama din pricina ta, nefericitule ! Pace lui Dumnezeu si vecinului, asa voieste somnul cel bun. Si pace cu vecinul diavolului ! Altcum iti vei zadarnici noaptea de-a surda. Cinste si supunere atotputerniciei, ba chiar

atotputerniciei ce schioapata ! Asa o voieste somnul cel bun. E a mea vina ca puterii ii place sa umble pe picioare ce schioapata ? Cel ce duce la pasune oile in pajistea inverzita, pururi fi-va un mai bun pastor : asa voieste somnul cel bun. Nu vreau nici multe cinstiri, nici comori : produc multa fiere. Dar fara un bun renume si o comoara cat de mica, dormi rau. Mai placuta mi-i o societate mica decat una rea : totusi ea trebuie sa vina si sa plece la timp nimerit ; astfel o voieste somnul cel bun. Mult mi-s dragi cei saraci cu duhul : ei grabesc somnul. Fericiti sunt mai cu seama cand dreptate li se da. Astfel se scurge ziua pentru cei virtuosi. Cand vine noaptea ma pazesc sa chem somnul ! Nu vrea sa fie chemat, el care stapan al virtutilor este ! Ci cuget la ceea ce am facut si gandit in timpul zilei. Rumegandu-mi gandurile ma intreb cu rabdarea unei vite si ma intreb : Asadar cari fost-au ale tale 10 izbanzi asupra ta insuti ? Si cari fost-au cele 10 hohote de ras cu care desfatatu-s-a inima ta ? Si socotind astea, leganat de 40 de ganduri, somnul se agata ca din senin de mine, somnul pe care nu l-am chemat, stapanul virtutilor. Somnul navaleste asupra ochilor, si ochii mei se inchid. Somnul imi atinge gura si ea inchisa imi ramane. In adevar, cu pasi usori se strecoara pana la mine hotul cel mai drag si-mi fura gandurile : raman acolo in picioare, prostit cu desavarsire, aidoma pupitrului acesta. Ci multa vreme nu stau in picioare, ci ma si lungesc. Cand il auzi Zarathustra pe invatat graind asa prinse a rade in inima sa, caci o lumina se inaltase in el si astfel glasui inimii sale, careia ii spuse : - Inteleptul acesta smintit imi pare cu cele 40 de ganduri ale lui, dar mi se pare ca pricep bine rostul somnului. Fericit cel ce salasluieste langa inteleptul acesta !... Un atare somn molipsitor este chiar printrun zid gros. Chiar de pe catedra lui de dascal o vraja se desprinde, si nu in dar asezatu-s-au tinerii la picioarele propovaduitorului virtutii. Intelepciunea lui spune : vegheaza ca sa poti dormi. Si adevar spun voua ca, daca viata n-ar avea un talc si ar trebui sa aleg un ce de neinteles, mi s-ar parea vrednic de alegerea mea. Acum pricep lamurit de ce se cauta odinioara mai intai de toate dascalii virtutii. Semn bun : se cauta virtuti incununate cu maci !... Pentru toti inteleptii de pe catedre, inteleptii astia atat de laudati, intelepciunea era somnul fara de visuri : un mai bun talc al vietii ei nu cunosteau. Iar in zilele noastre mai sunt inca multi de aceia cari se aseamana acestui propovaduitor al virtutii, si nu-s totdeauna atat de cinstiti ca dansul : dar le-a trecut vremea. Nu vor mai ramane multa vreme in picioare, caci doborati vor fi. Fericiti cei ce-au atipit : caci adormi-vor in curand. Astfel grait-a Zarathustra... [...]

7. DESPRE A CITI SI A SCRIE

Din tot ce s-a scris, imi place numai ceea ce se scrie cu propriul sange. Scrie asa si vei invata sa stii ca sangele este oprit. Nu-i lesne sa pricepi sangele strain : urasc pe toti trandavii cititori. Acel care cunoaste pe cititor nu mai face nimic pentru aceasta. Inca un veac de cititori si duhul insusi va duhni. Ca oricine are dreptul sa invete sa citeasca, strica cu vremea nu numai scrisul ci si gandul. Odinioara duhul era Dumnezeu, apoi prefacutu-s-a in om, acum alcatuieste natul de rand. Acela care a scris invatamintele cu sangele lui si cu proverbele, nu vrea sa fie citit ci inteles cu inima. Drumul cel mai scurt in munti duce de la un pisc la altul : dar ca sa urmezi aceasta cale trebuie sa ai picioare lungi. Pildele trebuie sa fie piscuri si acei catre cari vorbi-vor, sa fie oameni mari si voinici. Aerul usor si curat, primejdia apropiata si duhul plin de o veselie rautacioasa : toate acestea se imbina de minune. In preajma mea vreau sa am spiridusi, caci sunt indraznet. Cutezanta care izgoneste nalucile isi faureste proprii sai potrivnici, curajul vrea sa rada. Nu-mi mai leg sufletul cum o faceti voi, norul acesta ce-l vad deasupra mea, aceasta bezna si povara de care rad, e norul furtunii voastre. Cand nazuiti sa va inaltati, cautati in inaltime, iar eu privesc in jos fiindca m-am inaltat. Care din voi poate rade si sa se inalte totodata ? Acel ce pluteste deasupra celor mai inalti munti rade de toata tragedia si jelania vietii. Indraznet, nepasator si zeflemisitor, naprasnic asa ne vrea intelepciunea : ea e femeie si nu poate iubi decat un razboinic. Imi spuneti : E greu de indurat viata. Dar pentru ce ati avea dimineata mandria iar seara supunerea ? Viata e tare greu de suportat : dar sa n-aveti chipul asa de gingas. Suntem cu totii magari si magarite de poveri. Ce avem noi in clin sau in maneca cu bobocul de trandafir care tremura pe creanga pentru ca-l apasa o picatura de roua ! E drept ca ni-i draga viata, dar nu pentru ca suntem obisnuiti cu viata, ci cu dragostea. E pururi o picatura de nebunie in dragoste. Dar intotdeauna e un pic de judecata in nebunie. Si pentru mine, chiar pentru mine cel ales, imi pare ca fluturi si baloane de sapun si tot ce li se aseamana printre oameni, cunosc mai bine fericirea. Cand vede zburand aceste mici vietati usoare si nebunatice, incantatoare si nelinistite, Zarathustra e ispitit sa planga si sa cante. N-as putea crede decat intr-un Dumnezeu care ar sti sa dantuiasca. Dar cand mi-am vazut diavolul, l-am gasit prea serios, tacut, adanc si maret ; era duhul greutatii, prin care toate se prabusesc. Nu prin manie ci cu rasul poti ucide. Inainte, sa ucidem duhul poverii ! Eu m-am deprins sa umblu, de atunci alerg mereu. Am invatat sa zbor, de atunci incoace nu vreau sa fiu imboldit ca sa-mi schimb locul. Sunt usor, acum zbor, ma vad mai presus de mine insumi, acum un Dumnezeu dantuieste in mine. Asa grait-a Zarathustra.

8. DESPRE COPACUL DE PE MUNTE

Zarathustra bagase de seama ca un tanar se ferea de el. Si cum intr-o seara o luase singur inspre muntele ce predomina orasul Vaca multicolora, iata ca gasi in calea lui pe tanarul cu pricina, rezemat de un copac, privind cu o cautatura ostenita valea. Zarathustra cuprinse cu bratul copacul de care se rezemase tanarul, caruia astfel ii grai : - Daca as voi sa zgudui copacul acesta cu mainile, n-as putea s-o fac. Ci vantul pe care nu-l vedem, il framanta si-l incovoaie cum ii place. Tot asa si noi suntem incovoiati si framantati de niste maini nevazute. Atunci tanarul se scula incremenit si-i spuse : Aud pe Zarathustra si tocmai la el ma gandeam. - De ce te inspaimanta lucrul asta ? Lucrul asta e in om ca si in copac. Cu cat mai mult vrei sa te inalti spre inaltimi si seninatate, cu atat mai adanc se afunda radacinile in pamant, in bezna si prapastie, - in rau. - Da, in rau ! exclama tanarul. Cum e cu putinta sa-mi fi patruns sufletul ? Zarathustra prinse a zambi si grai : Sunt suflete pe care n-ai sa le ghicesti nicicand, afara doar de le vei nascoci. - Da, in rau ! exclama mereu tanarul. Spuneai adevarul, Zarathustra. Nu ma mai incred in mine insumi, de cand vreau sa urc in inaltime si nimeni nu se mai increde in mine, - de unde poate deci izvori lucrul acesta ? Ma schimb prea iute : prezentul respinge trecutul meu. Ades sar treptele cand urc, ceea ce treptele nu mi-o iarta. Cand sunt in inaltimi, pururea singur ma aflu. Nimeni nu-mi graieste, fiorii singuratatii ma fac sa tremur. Ce cat asadar acolo pe culmi ? Dispretul si dorinta mea cresc laolalta ; cu cat ma ridic cu atat mai mult dispretuiesc pe cel ce se inalta. Ce vrea el, ce cata in inaltimi ? Ce rusine mie de urcarea mea si de pasii mei falsi ! Cum mai rad de rasuflarea mea gafaitoare !... Cum urasc pe acel ce-si ia zborul !... Cat de obosit sunt cand ma vad pe piscuri !... Atunci tanarul tacu, iar Zarathustra privi copacul langa care sedeau in picioare amandoi, si astfel grai el : - Copacul asta singur se inalta pe munte ; a crescut cu mult mai presus decat oamenii si dobitoacele. Si de-ar voi sa glasuiasca, nimeni nu l-ar putea pricepe ! intr-atat crescut-a el. Si de atunci asteapta si nu mai conteneste cu asteapta ce anume ? Salasluieste prea in apropierea tronului norilor : asteapta el oare cea dintai lovitura de trasnet ? Cand Zarathustra spuse acestea, tanarul striga facand miscari violente : - Da, Zarathustra, tu adevarul il graiesti. Am dorit caderea mea voind sa ating culmile, iar tu esti lovitura de fulger pe care-o asteptam ! Priveste-ma, ce mai sunt de cand ni te-ai aratat noua ? Pizma e ceea ce m-a ucis !... Astfel grait-a tanarul plangand amar. Totusi Zarathustra ii cuprinse mijlocul cu bratul si-l lua cu sine. Si cand prinsera a pasi unul langa altul cateva clipe, Zarathustra incepu sa-i vorbeasca astfel :

- Mi-i inima sfasiata. Mai bine decat mi-o spun vorbele tale, privirea ta imi spune toata primejdia spre care alergi. Inca nu esti liber, cauti inca libertatea. Cercetarile tale te-au prefacut in lunatic si prealimpede vazator. Vrei sa te inalti spre culmi si sufletului tau sete ii este de stele. Ci si relelor tale porniri sete li-i de libertate. Cainii tai salbatici vor sa fie liberi ; latra de bucurie in temnita lor, cand vad ca spiritul nazuieste sa le deschida toate temnitele. Pentru mine inca esti un rob ce nazuieste spre libertate : vai ! sufletul unor astfel de robi ajunge sa fie cuminte si tot atat de viclean pe cat de rau. Pentru cel ce si-a dezrobit spiritul tot mai ramane ceva de curatat. Inca mai ramane in el multa impotrivire si namol : trebuie ca ochiul lui sa se curete. Da, cunosc primejdia spre care alergi. Dar pentru dragostea si speranta mea te conjur, nu azvarli departe de tine dragostea si nadejdea ta ! Te simti inca nobil si altii te cred tot de nobil : acei ce te pizmuiesc si cari te privesc cu ochi rai. Afla ca toti au cate un nobil in calea lor. Bunii, si ei cu totii, au pe cineva nobil in calea lor : si cand l-ar numi bun, n-ar fi decat ca sa-l aiba alaturea de dansii. Omul nobil vrea sa creeze un lucru nou si o virtute noua. Omul bun doreste lucrurile vechi iar cele vechi sa fie pastrate. Ci primejdia omului nobil nu e ca sa ajunga bun, ci obraznic si distrugator. Vai ! am cunoscut oameni nobili ce-si pierdura cea mai suprema nadejde. Si de atunci cu totii barfesc cele mai supreme nadejdi. De atunci trait-au cu nerusinare in dorinte scurte si abia de si-au insemnat o tinta de la zi la zi. Spiritul e si o placere asa-si spun ei. Atunci duhul lor zdrobitu-si-a aripile : acum nu fac altceva decat sa se cocoate si sa murdareasca tot ceea ce sfasie el. Odinioara se gandeau sa ajunga eroi, acum nu mai sunt decat niste cheflii. Icoana eroului le pricinuieste manie si groaza. Ci pentru dragostea mea si prin duhul meu, te conjur nu azvarli departe de tine pe eroul ce salasluieste in sufletul tau ! Sfinteste-ti cea mai inalta speranta a ta !...

Astfel grait-a Zarathustra. [...]

10. DESPRE RAZBOI SI RAZBOINICI

Nu vrem ca dusmanii nostri cei mai buni sa ne crute, nici sa fim crutati de aceia pe care ii iubim din adancul inimii. Lasati-ma deci adevarul sa vi-l spun ! Frati ai mei intru razboi ! Eu va iubesc din adancul inimii, sunt si am fost semenul vostru. Sunt de asemenea dusmanul vostru cel mai hotarat. Lasati-ma dar adevarul sa-l glasuiesc ! Ura si pizma inimii voastre nu mi-s necunoscute. Nu sunteti indestul de mari sa nu cunoasteti ura si pizma. Fiti asadar indeajuns de mari ca sa nu va rusinati de asta !... Si de nu puteti fi sfintii constiintei, fiti cel putin luptatorii ei. Acestia sunt tovarasii si inaintemergatorii unei atari sfintenii. Vad multi soldati : as putea oare sa vad mai multi luptatori !... Se numeste uniforma ceea ce purtati voi : fie ca ceea ce se ascunde sub ea sa nu fie uniform !

Trebuie sa fiti dintre aceia al caror ochi cauta pururi un dusman vrajmasul vostru. Si la unii intre voi de la prima vedere se vede ura. Trebuie sa va cautati dusmanul si sa purtati razboiul si numai un razboi pentru gandurile voastre ! Caci daca cugetarea moare, cel putin bunacredinta voastra sa proclame izbanda ! Trebuie sa iubiti pacea ca pe un mijloc al noilor razboiri. Si pacea de scurta durata mai mult decat una de indelungata dainuire. Nu va propovaduiesc munca, ci lupta. Nu va propovaduiesc pacea, ci izbanda. Fie munca voastra o lupta sa fie, ca pacea voastra sa fie o izbanda ! Nu poti tacea si ramane linistit, decat atunci cand ai sageti si un arc : altcum flecareala si cearta este. Fie ca pacea voastra sa fie o izbanda ! Ziceti ca o cauza dreapta e ceea ce sfinteste razboiul insusi ? Eu va spun : razboiul bun este acela care sfinteste orice cauza. Razboiul si curajul facut-au ispravi mai mari decat dragostea de aproapele. Nu mila, ci vitejia voastra a mantuit pana acum victimele. Ce este bine ? intrebati voi. Sa fii viteaz, iata ce-i bine ! Lasati fetiscanele sa zica : Bine este ceea ce e totodata si frumos si miscator. Se va spune ca sunteti fara de inima : ci inima voastra e adevarata si-mi place pudoarea cu care va aratati inimosi. Vi-i rusine de talazul vostru iar altora de rabufnirea lor. Sunteti urati ? Ei bine, fratii mei ! Invaluiti-va cu sublimul, mantia uraciunii ! Mareasca-se sufletul vostru ; ajunge navalnic sa fie, si in inaltimea voastra e rautate. Va cunosc eu !... In rautate, navalnicul se intalneste cu cel slab. Dar nu se inteleg. Va cunosc eu. Nu trebuie sa aveti dusmani decat pentru ca sa-i urati, nu sa-i dispretuiti. Trebuie sa fiti mandri de dusmanul vostru, atunci izbanzile vrajmasilor vor fi si ale voastre. Razvratirea e nobletea robului. Nobletea voastra sa fie supunerea !... Porunca voastra insasi sa fie supunerea !... Un bun luptator alege pe tu trebuie in loc de eu vreau. Si trebuie sa va porunciti voua insiva tot ce va place. Fie ca dragostea voastra de viata sa fie iubirea celor mai mari nadejdi ale voastre si cea mai presus speranta sa va fie cea mai inalta gandire a vietii. Cea mai de seama cugetare, ingaduiti-mi sa v-o poruncesc eu, iat-o : omul e ceva care trebuie sa se ridice peste sine. Traiti-va astfel viata de supunere si lupta ! Ce insemnatate are o viata indelungata ?!... Care razboinic vrea sa fie crutat !... Eu nu va crut nicidecum caci va iubesc din adancul inimii, o ! frati intru razboi !... Asa grait-a Zarathustra.

11. DESPRE NOUL IDOL

Mai sunt pe alocuri noroade si turme, dar nu la noi, fratii mei : la noi sunt numai state. Stat ? Ce-i asta ?... Ei !... deschideti-va urechile, am sa va graiesc despre moartea noroadelor. Statul e cel mai rece din toate dihaniile reci : minte cu raceala si iata minciuna ce se scorneste din gura lui : Eu statul, eu sunt norodul. E o minciuna !... Fauritorii erau aceia cari faurit-au noroadele si cari atarnat-au deasupra-le o credinta si o dragoste : astfel slujit-au ei viata. Distrugatorii sunt aceia care intind piedici marelui numar, poreclind acest lucru stat : deasupra-le atarna ei un palos si o suta de pofte. Pretutindenea unde inca mai este un popor, el nu pricepe statul si-l uraste ca pe o piaza rea si o abatere de la obiceiuri si legi. Va dau aceasta dovada : fiecare norod isi are graiul sau despre bine si rau ; vecinul lui nu-l intelege. El a nascocit acest grai pentru deprinderile si legile sale. Dar statul minte in toate graiurile lui de bine si de rau, si in tot ce spune minte, tot ce are, e de furat. Totul e fals ; musca cu dinti de furat, carpanosul. Fatarnici sunt chiar in maruntaiele lor. O zapaceala a graiurilor binelui si raului iata dovada ce v-o dau, ca semn al fiintei statului. Intr-adevar, e vointa mortii este semnul prin care cheama predicatorii mortii ! Prea din cale-afara de multi oameni vin pe lume : Statul a fost nascocit pentru acei cari sunt de prisos !... Vedeti dar ca el ii atrage pe cei de prisos !... Si cum ii mai inlantuie, cum ii mai macina si rasmacina. Nimic mai mare decat mine pe pamant : sunt degetul poruncitor al Domnului, astfel urla dihania. Si nu numai cei urecheati si scurti de vedere dau in genunchi inainte-i !... Vai ! si in voi suflete mari murmura posomoratele-i minciuni !... Ghicesc inimile bogate, carora le place sa se risipeasca !... Fireste, va ghicesc si pe voi, invingatori ai Dumnezeului antic. Luptele v-au obosit si acum osteneala voastra se pune in slujba noului idol !... Noul idol ar vrea sa aseze in preajma-i eroi si oameni cinstiti. Ii place sa se incalzeasca dihania rece, la soarele unei constiinte curate ! Vrea sa va dea tot daca il slaviti : asa isi cumpara stralucirea virtutii si mandra privire a ochilor vostri. Trebuie sa puneti inainte momeala pentru cei de prisos ! Da, e nascocirea unui renghi dracesc, a unui gonaci al mortii, sclipind in podoaba cinstirilor dumnezeiesti ! Da, e nascocirea unei morti pentru multimea cea mare, o moarte ce se maguleste ca-i vie, o slugarnicie dupa inima tuturor propovaduitorilor ! Statul e pretutindenea unde toti inghit otravuri, bunii si raii ; statul e unde sinuciderea pe indelete a tuturora se numeste viata. Uitati-va numai la oamenii acestia de prisos ! Ei prada operele nascocitorilor si comorile invatatilor : si totul se preschimba pentru dansii in boala si lehamite ! Uitati-va deci la oamenii acestia de prisos !... Ei gasesc bogatii si tot mai saraci sunt. Vor puterea, si mai intai de toate, simbolul puterii : bani multi asta vor neputinciosii acestia ! Vedeti-i cocotandu-se, maimute agere !... Se cocoata unii peste altii si se imping astfel in tina si prapastie. Cu totii vor sa se apropie de tron : nebunia lor ca si cum fericirea ar fi tronul... Ades noroiul sta pe tron si de asemeni prea des, tronul este in tina. Mie-mi par cu totii niste nebuni, maimute cataratoare si navalnice. Rau mai put recile dihanii : toti laolalta put, acesti idolatri. Fratilor, voiti sa va inabusiti in raspandirea gazelor din gatlejurile si poftele lor ?... Spargeti geamul si sariti afara !... Feriti-va de duhoarea cea rea ! Indepartati-va de idolatria celor de prisos. Feriti-va de duhoarea cea rea !... Indepartati-va de fumaraia acestor jertfe omenesti ! Acum marile suflete, tot vor

mai gasi inainte-le o viata libera. Mai raman inca multe locuri pentru cei singuratici sau cei pereche, locuri unde sufla mireasma marilor tacute. O viata libera ramane deschisa sufletelor mari. Intr-adevar graiesc voua, ca cel ce are mai putin, cu atat mai putin este stapanit : binecuvantata fie saracia !... Acolo unde se ispraveste Statul, numai acolo incepe omul care nu-i de prisos ; acolo incepe cantecul trebuintei, melodia unica, cum nici una la fel nu e. Acolo unde se sfarseste Statul, priviti numai, fratii mei !... Nu vedeti curcubeu si puntea Supraomului ? Asa grait-a Zarathustra.

12. DESPRE NEVINOVATIE

Imi placea padurea. E greu sa vietuiesti in orase : acei care se gasesc pe drumul acesta sunt prea numerosi. Oare nu-i mai bine sa cada omul in mainile unui ucigas decat sa fie prada visurilor unei femei aprinse ? Ci uitati-va numai la barbatii astia : ochiul lor dovedeste ca nu cunosc nimic mai bun decat sa se culce cu o femeie. In adancul sufletului lor e noroiul, si nenorocirea lor, daca noroiul lor mai are si duh !... [...] Nu cand adevarul e necurat, ci cand e josnic nu place celui ce cauta cunoasterea sau vrea sa se coboare in undele ei. Adevar graiesc voua, ca sunt si de aceia care sunt nevinovati pana in adancul inimii lor : au cele mai blande inimi, le place sa rada si rad mai mult ca voi. Ei rad si din nevinovatie intrebanduse : Ce-i nevinovatia asta ? Nu cumva o desertaciune ? Desertaciunea aceasta n-a venit oare ea la noi, nu noi la dansa ?... Am dat strainului acesta ospitalitatea inimii noastre, acum el salasluieste in noi, ramane aci atat cat va voi... Asa grait-a Zarathustra.

13. DESPRE PRIETEN

Unul singur e pururi prea aproape de mine, asa cugeta singuraticul. Pururi cate unul de fiece data ceea ce face intr-un sfarsit doi ! Eu si cu mine stam pururea si necontenit la sfat : cum as suferi asta, de n-ar fi un prieten ? Pentru singuratic prietenul e pururea cel de al treilea : al treilea e pluta ce impiedica prabusirea sfatului celor doi in adancuri. Vai !... sunt prea multe adancuri pentru toti singuraticii. De aceea nazuiesc ei catre un prieten si la inaltimea unui amic. Credinta noastra in altii descopera obiectul

credintei noastre in noi insine. Dorinta de un prieten invedereaza gandirea noastra. Ades dragostea nu slujeste decat de petrecere pizmei. Ataci ades si-ti pricinuiesti dusmanii pentru ca sa tainuiesti faptul ca si tu poti fi atacat. Fii cel putin vrajmasul meu ! astfel glasuieste adevaratul respect, acela ce nu cuteaza sa cerseasca prietenia. Daca vrea cineva sa aiba un prieten, trebuie sa se si razboiasca pentru dansul : si pentru razboi, trebuie sa poti fi dusman. In prieten trebuie sa cinstesti pe vrajmas. Te poti oare apropia de prieten, fara sa treci pe tarmul lui ? In prieten cata sa vezi cel mai adevarat vrajmas. Cand te lupti impotriva-i, trebuie sa fii cel mai apropiat de inima lui. Nu vrei sa fii fatarnic in fata prietenului tau ? Vrei sa faci cinste prietenului aratandu-te asa cum esti ? Dar de aceea te trimite dracului !... Daca nu stii sa-ti ascunzi razvratirea trebuie sa te temi mai mult de goliciune ! Numai, daca ati fi niste zei, v-ar putea fi rusine de vesmintele voastre ! Nu stii poate sa te imbraci destul de bine pentru prietenul tau : caci trebuie sa fii o sageata si o dorinta de Supraom. Ti-ai vazut prietenul dormind, ca sa te deprinzi a-i cunoaste infatisarea ? Care-i asadar chipul lui ? E chipul tau insuti vazut printr-o oglinda grosolana si nedesavarsita. Ti-ai vazut prietenul dormind ? Nu te-ai infricosat de infatisarea lui ? O !... dragul meu prieten, omul e ceva care trebuie sa fie peste sinele sau. Prietenul trebuie sa fie mester in ghicitorie si tacere : nu trebuie sa vrei sa vezi totul. Visul trebuie sa te faca sa ghicesti ce face prietenul, cand s-a desteptat. Trebuie ca mila ta sa fie dorul de a ghici : pentru ca sa stii mai intai daca vrea prietenul tau mila. Poate ca-i place din tine infatisarea mandra si privirea vesniciei. Trebuie ca suferinta laolalta cu prietenul sa se ascunda sub un invelis aspru, si in invelisul acesta sa-ti rupi un dinte. Altcum compatimirea ta va fi plina de fineturi si dulcegarii. Esti tu oare aer curat si singuratate, painea si doctoria prietenului tau ? Sunt de aceia ce nu se pot libera din propriul lor lant, si totusi, sunt pentru prietenii lor niste mantuitori. Esti un rob ? atunci nu poti fi prieten. Esti un tiran ? Atunci nu poti avea prieteni. Vreme indelungata un rob si un tiran erau tainuiti in femeie : de aceea femeia inca nu-i in stare sa cunoasca prietenia : ea nu cunoaste decat dragostea. In iubirea femeii este nedreptate si orbire in privire, fata de tot ce nu iubeste. Si chiar in iubirea constienta a femeii e pururea, alaturea de lumina, umilirea fulgerului si noptii. Femeia inca nu-i capabila de prietenie. Pisici, iata ce sunt pururea femeile, pisici si pasari. Sau, in cel mai bun caz, vaci. Femeia inca nu-i in stare sa simta prietenia. Ci, spuneti-mi, voi barbatii, care dintre voi e asadar capabil de prietenie ? Blestem saraciei si zgarceniei sufletului, o barbati !... Atat cat daruiti prietenilor vostri, vreau sa harazesc vrajmasilor mei, fara ca prin aceasta sa fiu mai sarac. Este tovarasia : sa fie si prietenia !... Asa grait-a Zarathustra. 14. DESPRE MUSTELE DIN PIATA PUBLICA

Fugi prietene, in sihastria ta !... Te vad ametit de zgomotul oamenilor mari si zdrobit de ghiontelile mititeilor. Cu vrednicie, padurea si stanca stiu sa taca in tovarasia ta. Aseamana-te iarasi copacului ce-l iubesti, copacului cu crengile puternice, el asculta tacut, atarnand deasupra marii. Unde inceteaza singuratatea, incepe viata publica, si unde incepe viata publica, incepe zgomotul marilor comedianti si bazaitul mustelor veninoase. In lume cele mai bune lucruri nu pretuiesc nimic fara un oarecine, care sa le infatiseze : norodul le zice acestor reprezentanti, oameni mari. [...] Dar clipa ii zoreste : de aceea te zoresc si ei. Vor din parte-ti un da sau un nu. Nenorocire tie, daca ai voi sa-ti asezi scaunul intre un pentru si un contra ! Nu pizmui spiritele nerabdatoare si absolute. O ! indragostit al adevarului. Niciodata pana acum adevarul nu s-a spanzurat de bratul celor intransigenti. [...] Ci tu care esti profund, suferi prea adanc chiar in ranile mici ; si mai inainte de a fi tamaduit, viermele lor veninos va fi trecut pe mana ta. Imi pari prea mandru pentru ca sa ucizi acesti flamanzi. Ci ia aminte sa nu fi menit sa porti toata veninoasa lor nedreptate ! Ei bazaie in preajma ta, chiar cu laudele lor ; suparari, iata laudele lor. Vor sa fie aproape de pielea si sangele tau. Te magulesc cum se maguleste un Dumnezeu sau un diavol ; se sclifosesc inaintea ta ca un zeu ori un diavol. Ce are a face ? Sunt niste lingusitori si bocitori, nimic mai mult. Astfel fac adesea binevoitorii cu tine. Ci astfel lucreaza intotdeauna viclenia lasilor. Da, fricosii sunt vicleni ! Sunt lingusitori si bocitori, nimic mai mult. Astfel fac adesea binefacatorii cu tine. Astfel lucreaza intotdeauna viclenia lasilor. Da, fricosii sunt vicleni ! Cugeta mult la tine cu sufletul lor ingust le esti pururea banuit. Te pedepsesc pentru toate virtutile tale. Nu-ti iarta din toata inima decat greselile tale. Pentru ca esti binevoitor si drept, tu zici : Sunt nevinovati de nemernicia existentei lor. Dar sufletul lor ingust cugeta : Orice existenta mare e vinovata.

Cand esti binevoitor cu dansii, ei se simt dispretuiti de tine si-ti inapoiaza binele facut, prin rau tainuit. Mandria ta fara cuvintele lor e pururea potrivnica, ei jubileaza cand ti se intampla sa fii indestul de modest, ca sa fii vanitos. Tot ce se poate pricepe la om nu face altceva decat sa-i inflacareze. Pazeste-te, deci, de cei mici ! In fata ta se simt mici iar josnicia lor se aprinde impotriva ta, prefacandu-se intr-o razbunare nevazuta. Nu ti-ai dat seama ca ei tac, de indata ce te apropii de dansii, si ca puterea lor ii paraseste, cum se iroseste fumul unui foc ce se stinge ? Da, prietene, tu esti constiinta cea rea a aproapelui tau : caci ei nus vrednici de tine. De aceea te urasc ei si ar vrea sa-ti suga sangele. Aproapele tau va fi pururea musca veninoasa : ceea ce este maret in tine ii va face mai veninosi si pururea hrapareti precum mustele. Fugi, prietene, fugi in singuratate, acolo unde sufla un vant aspru si puternic. Menirea ta nu-i sa fii un alunga muste. Asa grait-a Zarathustra. [...] 18. DESPRE FEMEIA BATRANA SI CEA TANARA

[...] Femeia il intelege mai bine pe copil decat barbatul, dar acesta e mult mai copil decat femeia. In orice barbat aievea se ascunde un copil : un copil ce vrea sa se joace. Haide, femei !... aratati-mi copilul din barbat. Femeia sa fie o jucarie curata si ingrijita, aidoma diamantului plin de stralucirea unor virtuti ale unor lumi inca in nefiinta ! Straluceasca licarirea unei stele in dragostea voastra ! Speranta sa zica : O ! de-as aduce pe lume Supraomul !... Fie in dragostea voastra luare aminte ! Inarmate cu dragoste sa pasiti inaintea celui ce insufla teama. Puneti in iubire cinstea voastra. Femeia stie de altfel prea putine despre cinste. Dar spre cinstea voastra fie, sa iubiti pururea mai mult decat sunteti iubite si sa nu ajungeti nicicand pe planul al doilea. Barbatul sa se teama de femeie cand iubeste : atunci ea face orice jertfe si orice altceva i se pare fara de pret. Barbatul sa se teama de femeie cand uraste caci in adancul inimii barbatului nu e decat rautaciosul, dar in adancul inimii femeii e rautatea. Pe cine uraste femeia mai mult ? Asa grait-a fierul catre magnet : Te urasc mai mult pentru ca atragi si pentru ca nu esti indeajuns de puternic sa alipesti. Fericirea barbatului e : vreau ; a femeii este : el vrea. Lumea trebuie sa fie desavarsita ! Asa cugeta orice femeie care se supune dragostei sale. Si trebuie ca femeia sa se supuna si sa gaseasca o adancime la suprafata ei. Sufletul femeii e suprafata, un strat de

apa agitata peste mocirla. Dar sufletul barbatului e profund, valul sau mugeste in pesterile subterane : femeia zoreste puterea barbatului, dar n-o pricepe. Atunci batrana raspunsu-mi-a : - Zarathustra a spus multe lucruri placute, mai ales pentru acelea cari sunt indeajuns de tinere, pentru a-l pricepe. Ciudat !... Zarathustra cunoaste foarte putin femeile, totusi spune adevarul cand vorbeste de dansele !... Sa fie oare pentru ca nimic nu-i e cu neputinta femeii ? Si acum primeste ca rasplata un mic adevar ! Eu sunt indestul de batrana, ca sa ti-l pot spune !... Inveleste-l bine si inchide-i pliscul : altcum ar tipa nevoie mare adevarul acesta !... -Da-mi, femeie, micul tau adevar !... i-am spus eu. Si iata ce mi-a raspuns batrana : -Te duci la femei ? Nu uita biciul !... Asa grait-a Zarathustra. [...] 20. DESPRE COPIL SI CASATORIE

Am o mare intrebare pentru tine si numai pentru tine, o frate al meu !... O adancesc in sufletul tau ca pe o sonda, pentru a-i cunoaste adancurile... Esti tanar si doresti femeie si copil. Dar, te intreb : esti tu oare omul care sa aiba dreptul sa doreasca un copil ? Esti tu oare invingatorul invingator asupra ta insuti suveran al simturilor, stapanul virtutilor tale ? E ceea ce te intreb. Sau vointa ta e strigatul dobitocului si saraciei ? Sau e teama de singuratate, sau e ura de tine insuti ? Vreau ca izbanda si libertatea ta sa nazuiasca a se invesnici prin copil. Tu trebuie sa cladesti monumente vietuinde izbanzii si eliberarii tale. Trebuie sa construiesti mai presus de tine insuti. Dar mai intai trebuie ca tu insuti sa fii cladit pe baze temeinice din cap pana-n picioare. Nu trebuie numai sa-ti propasesti rasa mai departe, ci cat mai presus. La asta sa-ti slujeasca gradina casatoriei. Tu trebuie sa fauresti un trup de o speta superioara, o prima miscare, o roata ce se invarte in jurul ei insisi trebuie sa fauresti un creator. Casatorie : asa numesc eu vointa a 2 de a fauri pe unicul, care e mai mult decat aceia ce l-au savarsit. Respect dintr-o parte si alta, iata casatoria ; respect celor ce nazuiesc o atare vointa ! Acesta sa fie intelesul si adevaratul rost al casatoriei tale. Dar celei ce-o numesc casatorie cei de prisos, multimea de netrebnici, cum i-as putea zice ?... Vai !... aceasta saracie a sufletului in 2 !... Vai ! aceasta necuratie a sufletului in 2 !... Vai !... aceasta nenorocita multumire in 2 !... Casatorie, asa au poreclit ei toate astea ; si mai spun ca unirile lor au fost pecetluite in ceruri. Ei bine, nu-mi trebuie cerul acesta al celor de prisos ! Nu, nu vreau dobitoacele astea incalcite in plasa cereasca !... Departe de mine si Dumnezeul ce vine schiopatand sa binecuvanteze ceea ce n-a unit el !... [...] * * * * * * *

Cand va inaltati mai presus de lauda si barfeli si cand vointa voastra vointa omului care vorbeste vrea sa porunceasca tuturor lucrurilor : izvorul virtutii voastre este. Cand dispretuiti ceea ce e placut, culcusul moale, si cand nu te poti odihni indestul de departe de moliciune, atunci e obarsia virtutii noastre. * * * * * * * Fratilor, ramaneti credinciosi pamantului, cu toata puterea virtutii voastre ! Va rog si va conjur ca, dragostea ce daruieste si constiinta voastra sa slujeasca rostului pamantului. * * * * * * * Sunt mii de poteci ce n-au fost nicicand strabatute, mii de sanatati si mii de pamanturi ascunse vietii. Omul si pamantul oamenilor inca n-au fost descoperiti si sleiti. Vegheati si ascultati singuraticilor. Rasuflari din adancuri tainice pornesc in viitor ; un trimis incantator cauta urechi delicate. Singuratici de azi, voi aceia cari vietuiti despartiti, veti fi un norod intr-o zi oarecare. Voi, cari sunteti insisi alesii, veti alcatui intr-o zi un popor ales si din norodul acesta se va naste Supraomul. Adevar graiesc voua, pamantul va ajunge sa fie intr-o zi locas de tamaduire ! Si iata ca o mireasma noua il invaluie, o mireasma mantuitoare si o nadejde noua !... * * * * * * * Toti Zeii au murit : voim acum sa vietuiasca Supraomul ! [...] PARTEA A DOUA * * * * * * * Poarta-ma destinul pururea pe drumul celor, care, ca si voi, nu sufera : ci pururi mi s-a parut ca este mai bine cand invat sa ma bucur mai bine. De cand sunt oamenii, prea putin s-a bucurat omul. Numai faptul acesta, fratilor, e pacatul nostru stramosesc. Si cand invatam sa ne bucuram mai bine, numai atunci ne dezvatam mai bine de a face rau altora si a scorni dureri. De aceea imi spal mainile, cand ele au ajutat celui ce sufera. Iata pentru ce-mi sterg si sufletul. Caci mi-a fost rusine de rusinea lui, de ceea ce am vazut ca suferea cel suferind ; si cand i-am venit in ajutor, strasnic i-am ranit mandria. Obligatiile mari nu ne fac recunoscatori, ci razbunatori, si daca nu se uita mica facere de bine, sfarseste prin a ajunge un vierme rozator. Nu primiti decat cu luare-aminte ! Deosebiti-va luand ! Acest sfat il dau celor care n-au nimic de dat. Ci eu sunt unul dintre aceia care dau ; imi place sa dau, ca prieten, prietenilor. * * * * * * *

E greu sa traiesti cu oamenii laolalta, pentru ca e atat de anevoios sa taci. Si nu din pricina celui ce ne este cat mai potrivnic, ci din a celui de care nu ne sinchisim intru nimic. Cu toate acestea, daca ai un prieten ce sufera, fii un refugiu pentru suferinta lui dar fii intrucatva si pat aspru, nu pat de lupta : numai asa vei fi lui cel mai folositor. Si daca un prieten iti pricinuieste rau, spune-i asa : Iti iert ceea ce mi-ai facut dar de ti-ai facut-o tie insuti cum as putea ierta lucrul acesta ? Asa glasuieste orice dragoste mare : preamareste iertarea si mila. Trebuie sa-ti stapanesti inima : caci daca o lasi sa plece vai ! ce repede iti pierzi capul ! Vai ! unde sau savarsit pe pamant mai multe nebunii decat printre cei milostivi, si cine faptuia mai mult rau pe pamant decat nebunia milostivilor !... Nenorocire tuturor acelora ce iubesc, fara sa aiba o inaltime, care sa fie mai presus de mila lor !... Astfel graitu-mi-a intr-o zi diavolul : Si Dumnezeu isi are iadul sau : e dragostea lui de oameni. Si in urma auzitu-l-am spunand aceste vorbe : Dumnezeu e mort ; numai mila lui de oameni l-a ucis. Feriti-va deci de mila : ea va gramadi asupra omului un nor greoi !... Intr-adevar cunosc semnele vremii. Tineti minte si vorba asta ! orice dragoste puternica e mai presus de mila sa, caci ea vrea sa faureasca. Ma ofer pe mine insumi dragostei mele, si pe aproapele ca si pe mine, asa graiesc toti creatorii. Si totusi creatorii sunt aspri. * * * * * * * Adevar graiesc voua, izbavitorilor : ci astfel n-ati stiut sa iubiti Dumnezeul vostru decat prin aceea ca omeneste spanzuratu-l-ati pe cruce ! Vai ! nici o iesire a libertatii nu aveti ! Adevar graiesc voua, ca nu pe covoarele constiintei pasiti voi ! * * * * * * * Si mai sunt altii, care aidoma ceasornicelor de perete, pe care le intorci la vreme, isi bat tic-tacul si vor ca acest tic-tac sa fie numit virtute ! Adevar graiesc voua, ca astia ma fac sa rad de dansii : pretutindeni unde intalnesc atari pendule, le voi intoarce masinaria cu ironia mea, si vor trebui neaparat sa inceapa a bazai. * * * * * * * 9. CANTECUL NOPTII

Se innopteaza : iata se inalta mai presus glasul fantanilor tasnitoare. Ci sufletul meu, e si el o fantana tasnitoare. Se innopteaza : iata ca se trezesc toate cantecele indragostitilor. Si sufletul meu el insusi e un cantec de indragostiti. E in mine ceva nepotolit si de nepotolit care vrea sa-si inalte glasul. In mine e o dorinta de dragoste ce graieste : e insusi graiul dragostei.

Eu sunt lumina : Ah ! daca as fi noapte ! Ci aceasta e singuratatea mea : sa fiu invaluit in lumina. Vai ! de ce nu sunt umbra si bezna !... Cum mi-as potoli setea la tatele luminii !... Si pe voi insiva, v-as binecuvanta, stelute scanteietoare, viermi lucitori ai cerului ! si m-as bucura de lumina ce mi-ati da-o. Ci vietuiesc din propria mea lumina, inghit in mine insumi flacarile ce tasnesc din launtrul meu. Nu cunosc bucuria celor ce iau ; si ades visat-am ca a fura e placere mult mai mare decat a lua. Saracia mea e, pentru ca mana mea nu-si mai gaseste ragaz niciodata sa tot daruiasca ; invidia mea sa vada ochi plini de adastare si nopti luminate de dorinta. O nemernicie a tuturor celor ce daruiesc ! Intunecime a soarelui meu !... Dorinta a dorintelor ! Foame sfasietoare a satului !... Ei au ce le dau : dar mai sunt eu oare inca in atingere cu sufletele lor ? E o prapastie intre a da si a lua ; si cea mai mica prapastie e cea mai cu anevoie de umplut. O foame se naste din frumusetea mea : as vrea sa fac rau celor pe care-i luminez ; as vrea sa despoi pe cei pe care ii umplu de daruri atat de foame mi-e de rautate. Retragand mana cand o alta spre dansa se intinde ; sovaind ca o cascada care in caderea ei tot mai sovaieste : astfel mi-e sete de-a mea rautate. Indestularea mea astfel de razbunari cugeta ; atari rautati se nasc din sihastria mea. Fericirea mea de a darui a murit tot daruind mereu, virtutea mea s-a istovit si ea din pricina indestularii sale ! Cel ce daruieste, paseste pururi catre primejdia de a-si pierde rusinea ; cel ce imparte mereu sfarseste impartind intr-una, prin a face bataturi la mana si la inima. Ochii mei nu iubesc mai mult, inlacrimati de rusinea celor ce cer ; mana mi-a devenit mai aspra pentru ca sa simta tremurul mainilor pline. Ce s-au facut lacrimile ochilor si puful inimii mele ? O sihastrie a tuturor celor ce daruiesc ! O tacere a tuturor celor ce lucesc ! [...] * * * * * * * E o mare in mine, fundul ei este linistit : cine ar ghici dar ca el tainuieste mortii placuti !... De nepatruns e adancimea mea, dar ea straluceste de ghicitori si hohote de ras. [...] Si-mi spuneti, prieteni, ca nu se cade sa discuti gusturile ? Ci toata viata e o lupta pentru gusturi si culori ! Gustul e totodata greutatea, cumpana si cantaritorul ; si nenorocire oricarui insufletit, care ar vrea sa vietuiasca fara lupta, din pricina piedicilor, cumpenelor si cantaritorilor !... [...] Te cred capabil de toate rautatile, de aceea vreau de la tine binele. Adevar graiesc voua ca, am ras ades de neputinciosii ce se cred buni pentru ca li-i laba cotonogita !

14. DESPRE TARA CIVILIZATIEI

Am zburat prea departe in viitor : un fior de groaza m-a strabatut. Si cand m-am uitat in preajma mea, iata, vazut-am ca timpul imi era singurul contemporan. Atunci m-am inapoiat, fugind indarat si tot mai repede mergeam : si asa venit-am langa voi, voi oamenii de azi, am venit in Tara civilizatiei. Pentru intaia oara, privitu-v-am cu ochiul ce trebuia si cu doruri bune : adevar graiesc voua ca cu inima tanjitoare venit-am. Si ce mi s-a intamplat ? Cu toata frica ce am avut-o a trebuit sa prind a rade ! Ochiul meu nicicand n-a zarit ceva mai inzorzonat !... [...[ Sterpi sunteti ! si de aceea va lipseste credinta. Ci acela ce trebuia sa faureasca, isi avea pururi visele si stelele lui si avea incredere in credinta sa ! [...] * * * * * * * Crede-ma , diavol al izbucnirilor zgomotoase si dracesti, cele mai mari intamplari nu-s ceasurile noastre cele mai stralucite, ci cele mai tacute. Nu in preajma nascocitorilor de zgomote noi, ci in jurul nascocitorilor noilor valori se invarte in tacere lumea. * * * * * * * Vad si vazut-am lucruri mai rele, si atat de inspaimantatoare, incat n-as vrea sa-i graiesc fiecaruia si nici sa tac multora : am vazut oameni ce nu se lipsesc de nimic, - numai daca nu cumva prea mult oamenii care nu-s nimic alta decat un ochi mare, sau o gura nemasurata, ori un pantece urias, - indiferent ce-i mare pe astia ii numesc eu neputinciosi ciudati. * * * * * * *

Greu este sa vietuiesti printre oameni, pentru ca e greu sa taci. Mai cu seama cand esti un flecar. [...] PARTEA A TREIA [...] Iti urmezi calea maririi : aci nimeni nu se va furisa pe urmele tale ! Indaratul tau, chiar si urma pasilor ti s-a sters din cale, iar deasupra drumului tau scris este : cu neputinta. Si daca de aici inainte toate scarile iti vor lipsi, trebuie sa stii sa te cocoti chiar pe propriul tau crestet : cum ai vrea sa faci altcum, ca sa te

inalti mai sus ? Pe propriul tau crestet si mai sus, mai presus de inima ta chiar ! Acum lucrul cel mai placut, cel mai aspru va sa-ti fie. * * * * * * * Si asa venit-ai la mine, frumos si invaluit in frumusetea ta, ca sa-mi graiesti fara cuvinte, destainuindute prin intelepciune : O, de ce n-am ghicit toate pudorile sufletului tau, cand ai venit catre mine inaintea soarelui, catre mine care sunt cel mai singuratic. Prieteni suntem de cand lumea : comune ne sunt durerea sufleteasca, groaza si temeiul chiar si soarele comun ne este. Nu ne vorbim unul altuia, pentru ca prea stim multe : tacem si unul si altul, radem insa din stiinta noastra ! Nu esti oare lumina valvataii mele ? Sufletul tau nu-i oare frate cu priceperea mea ? Laolalta invatat-am noi toate ; laolalta deprinsu-ne-am sa ne urcam mai presus de noi insine si sa radem cu seninatate si voie buna. Fara nori, zambind cu lumina in ochii limpezi, de-a curmezisul indepartarilor nemarginite, cand deasupra-ne clocotesc ploaia, sila si telul si greseala. Si cand umblam singur, de ce-i era sufletului meu foame in noptile si pe potecile greselii ? Si cand urcam muntii pe cine-l cautam pe culmi, daca nu pe tine ? * * * * * * * Si mai sunt unii ce merg inainte, in vreme ce privesc indarat cu gatul intins, bucuros m-as indeparta de atari trupuri. Picioarele si ochii nu trebuie nici sa minta nici sa dezminta ; dar printre oameni misuna minciuna. Unii din ei vor ; dar cea mai mare parte nu-s decat voiti. Unii sunt sinceri, dar cea mai mare parte sunt comedianti prosti. Sunt printre ei prefacuti, fara s-o stie, si prefacuti fara sa vrea, acei care sunt sinceri, sunt intotdeauna rari mai ales comediantii sinceri. Calitatile omului sunt rare aici : de aceea femeile se prefac in barbati. Caci acel care este indestul barbat, va fi in stare sa izbaveasca in femeie, pe femeie. * * * * * * * Vai ! de ce nu-mi intelegeti vorba : sa savarsiti pururea ceea ce vreti dar sa fiti dintru-ntai dintre aceia care pot sa voiasca ! Iubiti intotdeauna pe aproapele vostru ca pe voi insiva ; si fiti mai intai cei ce se iubesc pe sine insusi. * * * * * * * E mai bine sa-ti clantaneasca dintii, decat sa slavesti idolii ! asa e firea mea. Si pica port mai ales tuturor idolilor focului, care sunt arzatori, clocotitorii morocanosi. Cand iubesc pe careva, mai bine il iubesc iarna decat vara ; imi bat joc mai bine de vrajmasii mei, si-mi bat joc cu mai mult curaj, de indata ce a poposit iarna in casa la mine. [...]

Un pat simplu ma incalzeste mai bine decat unul luxos, caci imi pizmuiesc eu insumi saracia. Si in iarna, saracia mi-i mai credincioasa. Incep fiecare zi cu o rautate, imi bat joc de iarna facand o baie rece : ceea ce-l face pe asprul meu prieten sa mormaie. Imi place sa-l mangai cu o lumanarica : pentru ca sa iasa din amurgul cenusiu. Caci, mai cu seama dimineata sunt rautacios : in ceasul cel dintai, cand canturile scartaie la fantana si necheaza caii pe ulitele fumurii. Astept atunci cu nerabdare sa se lumineze cerul iernii cu barba carunta, mosneagul cu capul alb, cerul de iarna, tacut, care cateodata lasa si soarele in tacere. De la dansul sa fi invatat eu oare indelungile taceri iluminate ? Ori le-a invatat el de la mine ? Sau nascocitu-le-a fiecare dintre noi ? Toate cele bune au o obarsie multipla toate cele bune si nebunatice tresar de placere in existenta : cum n-ar face ele lucrul acesta odata macar ? Tacerea indelungata, si ea, e un bun nebunatic. Si aidoma cerului de vara e limpede chipul meu, si liniste in ochii mei. - Ca cerul iernii imi tainuiesc soarele si neincovoiata mea vointa de soare : intr-adevar bine am deprins mestesugul acesta, de la aceasta rautate a iernii ! Este oare mestesugul meu cea mai scumpa rautate a mea, incat sa-mi fi deprins tacerea sa nu se dea de gol prin tacere ? [...] Oare nu trebuie sa ma ascund, ca un oarecare ce inghitit-a aur, pentru ca sa nu-mi deschida cineva sufletul ? Nu trebuie oare sa urc pe picioroange, pentru ca ei, toti invidiosii astia tristi, din preajma mea, sa nu-mi vada lungile mele picioare ? * * * * * * * Pentru ce sa traiesti ? Totul e in zadar ! A trai e a treiera paie : a trai, inseamna a te arde si a nu te incalzi. Aceste trancaneli trec inca drept intelepciune ; sunt invechite, miros a mucegai, de aceea sunt inca onorate. Coptura innobileaza si ea. Copiii pot grai astfel : ei se tem de foc pentru ca focul i-a ars ! E multa copilarie in vechile carti ale intelepciunii. Iar cel ce treiera paie, cum n-ar avea dreptul sa-si bata joc cand treiera graul ? Ar trebui sa li se puna caluse unor atari nebuni ! Astia se pun la masa si nu aduc nimic, nici chiar o foame deplina ; - si acum ei blestema : totul e zadarnic ! Ci a manca si a bea bine, fratilor, nu e un mestesug zadarnic ! Zdrobiti, zdrobiti-mi tablele vesnicilor nemultumiti ! Pentru cei curati, totul e curat, asa graieste norodul. Ci eu va spun : pentru porci, totul este porc ! [...]

Lasati deci lumea sa fie lume ! Nu clintiti nici chiar degetul cel mic impotriva-i ! Lasati pe oameni sa fie gatuiti de cei ce vor, lasati-i sa se gatuie, sa bata, sa impileze si sa se jupoaie : nu miscati nici degetul cel mic ca sa va impotriviti. Asta ii va deprinde sa se lepede de lume. Iar propria ta judecata ar trebui s-o depreciezi si s-o gatui caci judecata asta, lumii acesteia apartine : astfel te vei invata sa renunti la lume. [...] Iubesc vitejii : dar nu ajunge sa fii numai un bun manuitor de sabie, ci cata sa stii si pe cine il lovesti ! Caci ades e mai multa vitejie in a te stapani si sa treci : pentru ca sa te pastrezi pentru un vrajmas mai vrednic ! [...] Daca acestia ar avea paine degeaba, nenorocire lor ! Dupa ce ar mai tipa ei ? De ce s-ar mai ocupa ei daca nu de intretinerea lor ? Si trebuie ca viata sa le fie aspra ! [...] Astfel vreau pe barbat si pe femeie : unul in stare de a se razboi, pe cealalta capabila sa insamanteze, dar amandoi in stare sa dantuiasca pe capete si picioare. Si ca fiecare zi, cand nu dantuiesc cel putin o data, pierduta sa fie pentru noi ! Si ca orice adevar, care nu aduce cel putin un raset, sa ni se para fals ! [...] Am gasit pururi ca cei care erau rau alesi, razbunarea cea mai uracioasa ii ticalosea : se razbunau asupra lumii intregi, pentru ca nu pot sa mai umble despartiti. De aceea vreau ca cei ce sunt de buna credinta, sa spuna : Ne iubim : veghem sa ne pastram dragostea ! Ori fagaduiala noastra e un dispret ! - Dati-mi un termen, o scurta unire ca sa vedem, de suntem in stare sa duram o indelunga unire !... E lucru mare sa fii pururea in tovarasie ! [...] De ce atat de aspru ? spuse intr-o zi diamantul carbunelui de bucatarie ; oare nu suntem atat de puternic inruditi ? Pentru ce atat de molai ? fratilor, va intreb eu : nu sunteti oare fratii mei ? De ce asa moi, asa de plecati, asa de molesitori ? De ce atata tagaduire, atata uitare de sine in inima voastra ? asa de putina menire in privirea voastra ? Si daca nu vreti sa fiti meniri neinduplecate : cum ati putea cu mine impreuna sa invingeti intr-o zi oarecare ? [...]

O, dobitoacele mele, sunteti asadar si voi haine ? Ati vrut sa admirati marea mea durere, cum fac oamenii ? Caci omul e cea mai cruda faptura dintre toate dobitoacele. [...] N-am fost rastignit pe aceasta cruce, care este stiinta ca omul este rautacios, ci am strigat cum n-a strigat inca nimeni : Vai ! de ce cea mai rea rautate e asa de mica ? Vai ! de ce cea mai buna bunatate a atat de mica ! * * * * * * * O ! cum sa nu fiu aprins de dorul vesniciei, inflacarat de dorinta inelului de nunta, cel mai dorit dintre toate inelele, inel al viitorului si trecerii ? Nicicand nu mi-am gasit femeia de la care as vrea prunci sa am, daca nu-i aceasta femeia pe care o iubesc ; caci te iubesc o vesnicie ! Caci te iubesc vesnicie ! [...] PARTEA A PATRA [...] 6. AFARA DIN SERVICIU

Eu sunt Zarathustra, necredinciosul, grai el : cine-i cel mai necredincios dintre noi amandoi, ca sa ma inveselesc cu invatatura lui ? Asa grait-a Zarathustra, strabatand cu privirea gandurile si gandirile ascunse ale batranului papa. Intr-un sfarsit acesta incepu din nou. - Acela care-l iubea si-l avea mai mult, e cel care l-a pierdut si mai mult : Uite, cred ca dintre noi amandoi, eu sunt cel mai necredincios ! Dar cine s-ar bucura de lucrul asta ? - Slujitu-l-ai pana la sfarsit ? intreba Zarathustra ganditor, dupa o tacere adanca si indelungata, stii tu cum a murit el ? Drept e ceea ce se povesteste, ca mila l-a doborat ? mila, sa vada omul spanzurat pe cruce, fara sa poata indura, ca iubirea de oameni sa ajunga iadul lui si in sfarsit moartea sa ? Fostul papa nu raspunse totusi ci-l privi la randu-i cu un aer de salbaticie si dureroasa infatisare, cu posomorare in obraz.

Lasa-l sa se duca, reincepu Zarathustra dupa o indelunga chibzuire, privind mereu pe mosneag pana in albul ochilor. Lasa-l sa se duca, pierdut este. Si cu toate ca intru cinstirea ta este sa nu spui decat bine despre mortul acesta, stii tot asa de bine ca si mine, cine era el : si ca umbla pe cai ciudate. Ca sa vorbim intre 3 ochi, grai batranul reinseninat (caci era orb de un ochi) intru cele dumnezeiesti sunt mult mai luminat decat insusi Zarathustra, si am dreptul sa fiu asa. Dragostea mea slujit-a pe Dumnezeu vreme de ani indelungati, vointa mea ii urma pretutindeni vointa sa. Ci un bun slujitor stie totul chiar si anumite lucruri pe care stapanul le tainuieste si de sine insusi. Era un Dumnezeu tainic, plin de mistere. Intr-adevar, pe Fiul sau il capatase pe cai laturalnice. La usa credintei sale este preacurvia. Acela ce-l lauda ca pe Dumnezeul dragostei, nu-si face o parere destul de inalta despre dragostea insasi. Dumnezeul acesta nu voia sa fie si judecator ? Dar acela ce iubeste, iubeste mai departe de pedeapsa si rasplata. Cand era tanar, acest Dumnezeu oriental era aspru si falsificat de razbunare, si-a faurit un iad pentru a-si amuza favoritii. Dar sfarsi prin a imbatrani si a ajunge moale si duios, si compatimitor, asemanandu-se mai mult cu un bunic decat unui tata, si asemanandu-se totodata si cu o bunica batrana si sovaitoare. Cu fata incretita, sta la vatra, pricinuindu-si tot soiul de griji din pricina slabiciunii picioarelor sale, scarbit de lume, ostenit de atata vointa, asa ca sfarsi intr-o zi prin a se inabusi din prea mare mila sa. - Batrane Papa, intrerupse atunci Zarathustra, vazut-ai asta cu ochii tai ? Se prea poate ca se va fi si petrecut asa : asa si altmintrelea. Cand mor zeii, ei mor pururea de mai multe feluri de morti. Ei bine ! in felul acesta ori altul, asa sau pe dincolo, fapt e ca nu mai este ! imi e sila ochilor si urechilor, nimic alta mai rau n-as vrea sa-i imput. Imi place tot ce are cautatura senina si vorbeste sincer. Dar el o stii bine, batrane preot, el avea ceva din felusagul tau, din felul tau preotesc : era echivoc. Avea de asemeni judecata confuza. Cat nu ne-a dusmanit, suparaciosul asta, pentru ca l-am priceput rau ! Ci, de ce nu glasuia el lamurit ? Si daca de vina erau urechile noastre, de ce ne daruise niste urechi ce-l auzeau rau ? De era mocirla in urechile noastre, ei bine ! cine o pusese acolo ? Erau multe ce nu izbutisera, pentru olarul ce nu-si ispravise ucenicia. Dar sa se razbune asupra oalelor si fapturilor lui, pentru ca le nimerise rau a fost un pacat impotriva bunului gust. E de asemenea un bun gust in mila : gustul asta bunul a sfarsit prin a spune : Luati-ne un atare Dumnezeu. Caci mai bine fara nici unul, mai bine sa se alcatuiasca destinele dupa capul lui, mai bine sa fii nebun, mai bine sa fii insusi Dumnezeu ! - Ce aud ! grai la auzul acestor spuse batranul Papa ciulind urechea ; tu Zarathustra, esti mai credincios decat crezi tu chiar, cu o atare neincredere. Trebuie c-a fost un Dumnezeu oarecare ce te-a convertit la necredinta ta. Oare nu credinta ta insasi te-a impiedicat sa crezi intr-un Dumnezeu ? Si prea marea ta sinceritate sfarsi-va prin a te calauzi dincolo de bine si de rau ! Vezi dar ce ti-a fost harazit tie ? Ai ochi, o mana si o gura, care menite au fost sa binecuvanteze toata vesnicia. Nu se binecuvanteaza numai cu mana. * * * * * * *

Mi se spune ca omul se iubeste pe sine : vai, cat de mare trebuie sa fie aceasta dragoste de sine ! Cat dispret n-a trebuit sa invinga !... Si acela ce se iubeste, dispretuindu-se, e pentru mine un mare indragostit si un mare dispretuitor. * * * * * * * Ce mi s-a intamplat oare ? se intreba el, un ce cald si plin de viata ma reintareste trebuie ca lucrul acesta e in vecinatatea mea. Ma si simt mai putin singur ; presimt tovarasi, frati necunoscuti ce tarcolesc in jurul meu, rasuflarea lor calda imi tulbura sufletul. * * * * * * * O, fericire ! fericire ! De ce nu canti tu, suflete al meu ? Te-ai culcat in iarba. Ci iata ora tainica si sarbatoreasca, cand nici un pastor nu canta din fluier. Ia seama ! caldura amiezii se revarsa peste livezi. Nu canta ! Nu-ntrerupe tacerea ! Lumea si-a implinit chemarea. Nu canta, pasare a livezilor, o suflete al meu ! Nici nu murmura ! Ci priveste numai tacere ! Batrana amiaza doarme, misca gura : nu bea ea oare in clipa asta o picatura de fericire ? - O picatura de demult, innegrita de fericire, daurita de vin chihlimbariu ? razatoarea-i fericire se strecoara pe furis spre dansul. Asa rade un Zeu. Tacere ! - Cat de putine lucruri trebuie fericirii ! Asa spuneam odinioara, crezandu-ma intelept. Dar asta era defaimare ; iata ce am aflat acum : nebunii intelepciunii vorbesc mai bine. Ceea ce este mai mic, mai tacut, mai usor, zgomotul unei soparle in iarba, un sst ! o clipita de ochi, e catimea cea mica ce faureste calitatea celei mai bune fericiri. Tacere ! * * * * * * * Dezobisnuiti-va deci de mahnirea si toate tristetile norodului ! O, cat de triste mi se par astazi paiatele norodului ! Aceasta zi dupa zi plevustii apartine. [...] Cate nu sunt inca cu putinta ! Invatati deci sa radeti pe deasupra capetelor voastre ! Inaltati-va inimile, buni dantuitori, sus, mai sus ! Si nu uitati nici rasul sanatos ! Aceasta cununa a celui ce rade, aceasta cununa de trandafiri, voua fratilor, va arunc aceasta cununa ! Am sfintit rasul, oameni superiori, deprindeti-va de aici inainte sa radeti ! * * * * * * * Prietenii mei, voi toti cei adunati laolalta aci, spuse cel mai urat dintre oameni, cum vi se pare ? Din pricina acestei zile e pentru intaia oara in viata mea cand sunt multumit, de cand vietuiesc eu. Si nu

mi-i de ajuns sa fi marturisit lucrul acesta. Face sa vietuiesti pe pamant : o zi, o sarbatoare in tovarasia lui Zarathustra a fost de ajuns sa ma invete sa iubesc pamantul. Sa fie oare viata acolo ! ci atunci as spune mortii, Ei bine ! inca o data ! Prieteni, cum vi se pare ? Au n-ati vrea sa spuneti ca si mine mortii : Au sa fie oare acolo viata, ei bine, pentru dragostea de Zarathustra, inca o data ! Astfel grai cel mai urat dintre oameni, dar nu era mult pana la miezul noptii. Si ce credeti ca se intampla atunci ? De indata ce oamenii superiori auzira intrebarea lui, avura pe loc constiinta transformarii si vindecarii lor, si intelesera cine era acela ce le-o procurase : atunci inaintara catre Zarathustra, plini de recunostinta, de respect si de iubire, sarutandu-i mana, dupa deprinderea fiecaruia, asa ca unii radeau si altii plangeau. [...] Invatat-ati acum cantecul meu ? Ghicit-ati ce vrea el sa spuna ? Ei bine ! Haide ! oameni superiori, cantati-mi cantarea, cantati-o in hora !... Cantati acum voi insisi cantecul al carui nume este <inca o data>, al carui inteles este <in intreaga vesnicie> ! cantati, o ! oameni superiori, cantati in hora cantecul lui Zarathustra : O, omule ! ia Seama ! Ce spune profunda miaza-noapte ? Am dormit, am dormit, Dintr-un somn adanc m-am trezit : Lumea profunda e, Si mai adanc decat n-o cugeta ziua Profunda e durerea sa. Bucuria si mai adanca decat suferinta. Durerea zice : Treci si sfarseste ! Dar orice bucurie vrea vesnicie, - Vrea profunda vesnicie !

20. SEMNUL

Totusi dimineata, a doua zi dupa aceasta noapte, Zarathustra sari din culcusul lui, isi incinse coapsele si iesi din pestera, dogoritor si puternic ca Soarele diminetii care rasare din negurile muntilor. Mare astru, spuse el asa cum vorbise si odinioara, profund ochi de fericire, care ti-ar fi fericirea ta, de nu i-ai avea pe aceia pe care-i luminezi : Si daca ei ramaneau in odaile lor, pe cand tu te-ai si trezit si vii sa dai si sa raspandesti : au cum ar putea sa se supere pudoarea ta !... Ei bine ! dorm inca, oamenii superiori, in timp ce eu m-am desteptat : nu acolo sunt adevaratii mei tovarasi ! Nu pe ei ii astept eu in muntii mei. [...] Mila ! mila pentru omul superior ! exclama el si fata lui deveni de bronz. Ei bine : Asta, avutu-si-a vremea ei ! Mila si compatimirea mea , ce-mi pasa de ele ? Au caut eu fericirea ? Eu imi caut opera ! Ei bine ! venit-a leul, copiii mei sunt pe aproape, Zarathustra s-a copt, mi-a sosit ceasul : - Iata-mi aurora matinala, ziua mea incepe, scoala-te deci, scoala-te, o, mare amiaza ! Asa grait-a Zarathustra si parasi pestera sa, inflacarat si puternic ca Soarele diminetii, care tasneste din negurile muntilor.

- sfarsit -

DINCOLO DE BINE SI DE RAU e-book

Esenta vietii

A te abtine reciproc de la practicarea ofensei, a violentei, a jafului, a recunoaste vointa semenului ca fiind egala cu a ta : acestea pot deveni intr-un sens general reguli de buna-cuviinta intre indivizi, in caz ca exista conditiile necesare pentru aceasta (si anume, o reala asemanare a puterilor si criteriilor indivizilor, precum si apartenenta lor comuna la unul si acelasi corp social), insa din momentul in care s-ar incerca extinderea acestui principiu, mergandu-se pana la considerarea ei ca principiu fundamental al societatii, ea s-ar arata pe data in adevarata ei lumina: aceea de vointa de negare a vietii, de principiu al

descompunerii si decaderii. In acest domeniu trebuie sa patrundem temeinic pana in strafunduri si sa ne stavilim toate slabiciunile sentimentale : viata insasi este in esenta sustragere, ranire, biruinta asupra celui strain si asupra celui mai slab, oprimare, duritate, impunere cu forta a formelor proprii, asimilare sau, cel putin si in cel mai bland caz, exploatare*+. Exploatarea apartine nu numai societatii corupte sau imperfecte si primitive ; ea apartine esentei vietii ; ca functiune organica fundamentala, ea este o consecinta a vointei de putere propriu-zisa, cea care este insasi vointa de a trai.

Vointa puternica vointa slaba si libertatea

Asa-numitul liber arbitru este de fapt sentimentul de superioritate asupra celui care trebuie sa se supuna : eu sunt liber, el trebuie sa se supuna iata lucrul ce se ascunde in toate vrerile, laolalta cu acea incordare a atentiei, acea privire dreapta fixata exclusiv asupra unui singur lucru, acea apreciere absoluta : In momentul de fata acesta e lucrul necesar, si nici un altul. [...] In cazul tuturor vrerilor este vorba pur si simplu de porunca si supunere. *...+ Vointa incatusata este un mit : in realitate, se poate vorbi despre vointe puternice si slabe. Cand un ganditor simte ca a descoperit deodata in intreaga inlantuire cauzala si in intreaga necesitate psihologica ceva ce seamana a constrangere, a necesitate, a succesiune obligatorie, a presiune, a incatusare aceasta este mai intotdeauna semnul ca in cazul lui ceva nu este in regula. [...] Trebuie sa ne dovedim noua insine ca suntem haraziti la independenta si la poruncire...

AMURGUL IDOLILOR sau CUM SE FILOSOFEAZA CU CIOCANUL

Eroarea liberului arbitru

Azi nu mai avem nici o mila pentru conceptul de liber arbitru : stim prea bine ce este el de fapt cel mai ticalos dintre toate artificiile teologilor, menit sa faca omenirea raspunzatoare in sensul lor, adica dependenta de ei.

Aici eu nu fac altceva decat sa furnizez psihologia oricarei actiuni de a face raspunzator. Oriunde se cauta responsabilitati, ceea ce actioneaza este de obicei instinctul de a vrea sa judeci si sa pedepsesti [...] ; doctrina liberului arbitru a fost inventata in esenta pentru scopul de a pedepsi, adica pentru ca se dorea imputarea vinovatiei. Intreaga psihologie veche, psihologia vointei, era conditionata de faptul ca initiatorii ei, preotii si conducatorii vechilor comunitati, voiau sa-si creeze dreptul de a pedepsi sau voiau sa creeze acest drept pentru Dumnezeu. Oamenii erau considerati liberi astfel incat sa poata fi judecati si pedepsiti - , astfel incat sa poata deveni vinovati ; ca urmare, fiecare act trebuia considerat drept intentionat, iar originea fiecarui act trebuia considerata drept legata de constiinta [...]

* * * * * * * RAIDURILE UNUI INTEMPESTIV Nietzsche ne dovedeste aici ca stie sa danseze si sa se joace cu cuvintele pentru a rade ! Dupa ce a luat in deradere cultura germana a timpului sau, el ii enumera pe cei pe care nu-i tolereaza (in sens medical) intre celebritati-idoli. Nu este o intamplare, in acest sens, ca el se opreste asupra a 4 ganditori recunoscuti ca morali (Seneca, Rousseau, Schiller, Kant) si asupra autorilor contemporani cu el, pe care ii socoteste idealisti. In felul acesta, Nietzsche isi asigura o distanta fata de admiratiile idealistilor si fata de moda timpului. A fi intempestiv inseamna a invata sa vezi, nu urmand moda, ci luandu-ti campii, parasind actualitatea o data cu respingerea traditiei morale. Nietzsche va dezvolta cele mai multe dintre aceste notatii in paragrafele urmatoare. Toate formulele sale sunt aluzii si jocuri de cuvinte, de unde necesitatea de a le explicita. Nietzsche declara razboi prin ras incetinelii mintii si idealismului. Aici, rasul vrea sa aduca la realitatea prozaica, pe pamant (si chiar mai jos !), zburatorii spiritualisti si idealistii de toate felurile.

Intolerantele mele :

Seneca : sau toreadorul virtutii. (nascut in Spania [toreador], filosof stoic latin, prezentat aici ca avand capacitatea [virtutea] de a infrunta cu indrazneala destinul si de a-si domina pasiunile [taurul : simbolul violentei si al fortei sexuale].) Rousseau : sau intoarcerea la natura in impuris naturalibus (in starea naturii impure). (Nietzsche il evoca ca partizan al intoarcerii la natura, idee pe cat de raspandita, pe atat de eronata. In puris naturalibus vrea sa spuna : in cea mai simpla infatisare, cu totul nud. Transformand expresia, Nietzsche sugereaza ca natura imaginata de Rousseau este mai curand atinsade o impuritate morbida, idealista, moralizatoare, care ar evoca aici starea de natura a unui nudism dezgustator !) Schiller : sau trambitasul moral din Sackungen. (Trambita din Sackingen se afla in Suabia *Germania de Sud]. Or, Nietzsche, care e din nordul Germaniei, se foloseste de traditia care ia peste picior peste suabi, cunoscuti pentru prostia lor. Schiller era originar din Suabia, si s-a consacrat mai intai vietii militare [trambita]. Ca dramaturg, el este un mare clasic, simbolizand apararea idealurilor de libertate politica si generozitate morala * este autorul Odei bucuriei, pusa pe muzica de Beethoven+. Nietzsche crede spiritual si subversiv sa opuna pe Schiller, naiv si generos, realismului ar trebui sa spunem cinismului politic si snobismului aristocratic al lui Goethe.) Dante : sau hiena care cauta versuri in morminte. (autorul Divinei Comedii, care descrie un itinerar spiritual prin alegoria unei calatorii in lumea de dincolo mai intai, in Infern sau in tara mortilor. De unde asocierea cu hiena, animal necrofag.) Kant : sau cant ca un caracter inteligibil. (caracterul inteligibil este libertatea eului inaccesibil cunoasterii prin experienta si principiu al legii morale. Kant e un cuvant englez, care desemneaza moralismul auster si predicator.) Victor Hugo (1802-1885): sau farul pe Oceanul Absurdului. (Nietzsche parodiaza stilul vizionar al lui Hugo, gandindu-se poate la Oceano Nox sau la Travailleurs de la mer. Lui nu-i plac nici grandilocventa lui Hugo, nici ideile sale politice de libertate, socotindu-le a fi ale unui idealist. Din cauza stilului sau pompos, Nietzsche l-a numit pe Wagner, Hugo germanul...) Liszt (1811-1886): sau scoala velocitatii pentru a alerga dupa femei. (Velocitate : viteza si agilitate ale degetelor, de care e nevoie pentru a canta la un instrument muzical aluzie la celebra virtuozitate a pianistului Liszt, elev al lui Czerny, autorul Artei velocitatii. Dar, in limba germana, acelasi cuvant inseamna a alerga, aluzie la cuceririle intre femei ale lui Liszt, care a avut, de la Marie dAgoult, o fiica, pe Cosima, viitoarea sotie a lui Wagner, aici vizata indirect. Nietzsche i-a iubit si urat cu pasiune pe Wagner si pe Cosima.) George Sand (1804-1876): sau lactea ubertas (abundenta laptoasa), traducerea germana : vaca laptoasa cu stil. (lui Nietzsche nu-i placea idealul sau umanitar, pretinzand ca el e ostil mai ales feminismului. Se stie ca romanele lui Sand au ca loc de actiune mediul rural de unde vaca cu lapte, evident o aluzie licentioasa la formele feminine. Aceasta gluma se vrea cu atat mai mult haz, cu cat G. Sand trecea adesea sau vroia sa treaca drept barbat, datorita si fizicului sau, atitudinilor sale, ca si numelui sau de scriitoare.)

Carlyle (1795-1881): sau pesimismul mesei de pranz care ramane in stomac. (Nietzsche l-a citit mult si ii va dezvolta criticile dupa acest capitol. Admirator al marilor oameni [in special germani], Carlyle a insistat asupra stilului geniilor in istoria umanitatii. Ca bun geneaologist, Nietzsche gaseste radacina pesimismului sau in proasta functionare a stomacului, idee obisnuita pentru el, dar care contrasteaza cu aura glorioasa a geniului.) John Stuart Mill (1806-1873): sau lumina care supara ochii. (logician si teoretician empirist al cunoasterii [clare], atras de socialism si utilitarist in morala. Nietzsche ii reproseaza de a fi facut din fericire scopul actelor noastre.) Fratii de Goncourt (Fratii Goncourt) (Edmond : 1822-1896 ; Jules : 1830-1870): sau cei 2 Ajax care rivalizeaza cu Homer. Muzica de Offenbach. (Nietzsche a citit extrase din celebrul lor Jurnal, care contine remarci mondene nefavorabile lui Homer. Cei 2 Ajax nu erau frati se distinge cel mic de cel mare ! dar amandoi sunt renumiti prin vitejia si pentru insolenta lor : unul in infrunta pe Hector, celalalt o violeaza pe Cassandra [Homer : Iliada]. Offenbach, contemporan cu fratii Goncourt, este, in primul rand, autorul Frumoasei Elena : la el, ca la Nietzsche, aici exista in mod aparent un burlesc de opereta, intre nobil si vulgar.) Zola (1840-1902): sau bucuria de a duhni. (asemenea conservatorilor din vremea sa, Nietzsche detesta naturalismul lui Zola, pe care-l asimila cu neglijenta, dar si cu bunavointa pentru scenele respingatoare :bucuria de a duhni parodiaza titlul romanului lui Zola, aparut in 1885 La joie de vivre [Bucuria de a trai], ca si cum, pentru Zola, viata reala duhnea. Nietzsche nu aprecia mai ales preocuparea pentru social si opiniile socialiste ale lui Zola : bucuria de a duhni inseamna, pentru Nietzsche, etalarea mizeriei, a murdariei. Un alt joc de cuvinte, in care Nietzsche asociaza ideea de respingator cu cea de om care duhneste ar putea explicita notatia lui Nietzsche : Gorgon-Zola, Gorgona *monstru hidos, infricosator al mitologiei grecesti+ + Zola = o branza cu parfum mai mult decat puternic.)

Unii se nasc dupa moarte.

O preferinta a celor puternici pentru chestiunile care astazi nimeni nu mai are curajul sa le lamureasca : curajul fructului oprit ; predestinarea labirintului. O incercare a celor 7 singuratati. Noile urechi pentru o muzica noua. Ochi noi pentru cele mai indepartate lucruri. O constiinta noua pentru adevarurile ramase mute pana aici. Si vointa economiei marelui stil : adunarea puterii sale, a entuziasmului sau... Respectul de sine insusi...

Ei bine ! Acestia sunt singurii mei cititori, cititorii mei preursiti... Ce-mi pasa de rest ? Restul nu-i decat omenirea. Trebuie sa fii faptura superioara omenirii in tarie, in inaltime de suflet, - in dispret... Datoria este sa afli care ti-e datoria si apoi sa te daruiesti ei din toata inima Buddha Nu de unde veniti sa constituie de-acum inainte onoarea voastra , ci incotro mergeti ! Nietzsche Crede ca poti si vei fi deja la jumatatea drumului Theodore Roosevelt Ceea ce merita sa fie facut , merita sa fie facut bine Nicolas Poussin In viata nu e suficient ca ai ales drumul cel bun . Daca nu mergi repede inainte , te calca in picioare cei care vin din urma Will Rogers Nici un lucru maret nu a fost vreodata realizat fara entuziasm Ralph Waldo Emerson De cate ori aud : lucrul acesta nu poate fi realizat , stiu ca sunt aproape de succes Michael Flatley Tot timpul par imposibile lucrurile pana ce le realizam Nelson Mandela In fiecare moment avem mai multe posibilitati decat realizam Thich Nhat Hanh Invinge durerea , razi cat se poate , caci tot la zi ajunge si cea mai lunga noapte William Shakespeare Gaseste curajul de a fi tu insuti , chiar daca inca nu stii cine esti Paolo Coelho Daca lupti poti sa pierzi , daca nu lupti ai pierdut deja Anonim Nu voi fi un om obisnuit , pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar Peter O Toole Lucrurile nu sunt greu de facut . Greu este sa te pui in stare de a le face Constantin Brancusi Adevaratele greutati pot fi depasite . Doar cele imaginare sunt de neinvins Theodore V Nail Pentru cei mai multi dintre noi , marele pericol nu este ca tintim prea sus si nu reusim , ci ca tintim prea jos si reusim Michelangelo Succesul se ascunde in ambitia de a renunta Marius Torok Asuma-ti riscul ! Viata intreaga este un risc . Cel ce merge mai departe este , in general , cel care e dispus sa faca si sa indrazneasca Dale Carnegie Atata timp cat nu incetezi sa urci , treptele nu se vor termina ; sub pasii tai care urca , ele se vor inmulti la nesfarsit Franz Kafka

Construieste-ti in minte o imagine a reusitei tale .Pastreaza aceasta imagine cu tenacitate , nu ii permite sa dispara . Mintea ta va cauta modalitati de a dezvolta aceasta imagine si nu iti imagina nici un fel de obstacole . Norman Vincent Peale Nu-ti fie teama ca inaintezi prea incet . Teme-te daca te opresti. Sun Tzu Intotdeauna fa ceea ce iti e frica sa faci Nu putem descoperi noi oceane daca nu von avea curajul de a pierde din vedere tarmul Andre Gide Toti suntem genii . Insa daca judecam un peste dupa abilitatea de a se urca in copaci ,el va trai toata viata ca nu este destept Albert Einstein Cel mai bun moment de a te apuca de ceva e tot timpul : acum Grafiti Nu exista nu stiu , ci nu stiu inca Anonim Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta Dale Carnegie Nu conteaza atat de mult ce faci , ci cata dragoste pui in ceea ce faci Maica TerezaNu spune niciodata nu se poate , ci incepe cu sa vedem Nicolae Iorga Intreaga lume se da la o parte din fata omului care stie unde merge Anonim Esecul nu ma va dobori atat timp cat determinarea mea de a reusi este suficient de puternica Og Mandino Pentru a realiza lucruri mari trebuie sa si visam , nu numai sa facem ; trebuie sa si credem , nu numai sa planuim Anatole France Cel mai curajos lucru este , inca , sa gandesti singur . Si cu voce tare ! Coco Chanel Daca nu iti cunosti limitele , defineste-le ! Daca le cunosti , depaseste-le Adrian Moisei Acest pas : alegerea unui tel si hotararea de a nu-l schimba , schimba totul Scott Reed Daca nu ai timp sa faci un lucru bine , crezi ca vei avea timp sa il faci din nou ? John Wooden Dupa insucces , planurile cele mai bune par absurde Feodor Mihailovici Dostoievski Sansele de a obtine succesul sunt direct proportionale cu nivelul de placere pe care il obtii din ceea ce faci . Daca faci o munca pe care o urasti , recunoaste imediat acest lucru si renunta Michael Korda Obstacolele sunt acele lucruri groaznice pe care le vezi cand iti iei ochii de la telul tau . Henry Ford Oamenii normali nu stiu ca totul este posibil Winston Churchill

Sunt putine lucruri imposibile in sine insele si staruinta pentru a le face sa reuseasca ne lipseste mai mult decat mijloacele La Rochefoucauld Cine poate rabda acela merge inainte . Rabdarea este amara , dar roadele sale sunt dulci J J Rousseau Nu-ti minimiza virtutile spunand : Ele nu inseamna nimic . Picatura cu picatura se umple ulciorul . Astfel inteleptul devine plin de merit Buddha Cu cat veti lucra mai mult in directia corecta , cu atat mai mult va veti apropia de succes . Prea multi renunta la succes cand sunt doar la departare de un pas . Il lasa la indemana altora . Napoleon Hill Atunci cand dorinta mobilizeaza forta importante in scopul de a obtine victoria nu va retrageti ; victoria este sigura . Napoleon Hill Cum putem sa ne cunoastem pe noi insine ? Niciodata prin contemplare , ci prin actiune . Incearca sa-ti faci datoria si vei afla de indata cate parale faci . Goethe Cerul nu il ajuta niciodata pe cel ce nu trece la actiune Sofocle Faptele mari sunt rezervate oamenilor mari Cervantes Pentru cel pregatit de lupta batalia e pe jumate castigata Cervantes Sa fii mereu cel mai bun si mereu deasupra tuturor Homer Nu slabi planul tau prin lancezeala si amanare William Shakespeare Pentru fiecare individ cea mai buna alegere inseamna maximum din ceea ce poate el sa realizeze Aristotel Fii intreg cu adevarat si toate vor veni de la sine Lao Tzu Marile lucrari nu se fac prin forta , ci prin perseverenta Samule Johnson Oamenii se nasc sa reuseasca , nu sa esueze Henry David Thoreau Suntem ceea ce facem in mod repetat . Excelenta , prin urmare , nu este un act , ci o obisnuinta Aristotel Tine cu dintii de visele tale , caci , daca visele mor viata se transforma intr-o pasare cu aripile frante ce nu poate zbura . Langston Hughes Esecul reprezinta doar oportunitatea de a incepe din nou, de data asta mult mai inteligent. Henry Ford Oamenii nu sunt lenesi . Au doar teluri incapabile adica teluri care nu ii insufletesc Anthony Robbins O calatorie de 1000 de km incepe cu un singur pas Lao Zi

Taraganarea este hotul timpului- Edward Young Daca amani sa traiesti in timp ce astepti o viata mai buna, exista posibilitatea sa astepti o viata intreaga Warren Veenman Mintea singura poate face din Iad, Rai , si din rai, Iad John Milton Nu ceea ce esti te tine pe loc, ci ceea ce crezi ca nu esti- Denis Waitley Redescopera copilul din tine . Acesta poate cuceri lumea -Warren Veenman Viata noastra este asa cum gandurile noastre o fac sa fie Marc Aureliu Maestrii comunicarii cu sine isi controleaza vietile Warren Veenman Puterea mintii este cea care poate transforma un om sarac intr-unul bogat, un om trist intr-unul fericit si unul bolnav intr-unul sanatos Warren Veenman Hraneste-ti mintea cu ganduri bune, pozitive, protejeaz-o de ganduri nepotrivite , negative, acum pregateste-te pentru recompense uluitoare Warren Veenman Lucrurile mici afecteaza mintile marunte Benjamin Disraeli O viata dominata de teama este o viata doar pe jumatate traita Warren Veenman Nimeni nu te poate face sa te simti inferior fara ai permite tu Eleanor Roosevlet Nu esti ceea ce crezi ca esti; ci ceea ce crezi, asta esti Norman Vincent Noi suntem ce suntem si ne aflam unde ne aflam pentru ca intai ne-am imaginat toate acestea Donald Curtis Daca motivele noastre sunt suficient de puternice , putem face aproape orice ne propunem Warren Veenman Sa spui un lucru si sa faci e un altul Montaigne Daca nu vaslesti in propria canoe, nu te misti Katharine Hepburn Imagineaza-ti, priveste, simte si traieste-ti visurile de parca s-ar fi implinit . Spune-ti ca ai deja ce iti doresti si in curand vei avea Warren Veenman Realizarile importante se datoreaza nu puterii , ci perseverarii Samuel Johnson Cel care pierde nu castiga niciodata si cel care castiga nu renunta niciodata Napoleon Hill Triumful continuu asupra problemelor tale , reprezinta baza succesului tau in viata Warren Veenman Singurul care nu greseste este cel ce nu face niciodata nimic Theodore Roosevelt

Prin depasirea problemelor cresti in viata si obtii succesul pe care il doresti Warren Veenman Corpul spune ce nu pot spune cuvintele Martha Graham