DICȚION

AR
ELEMEN
TE DE
URBANI
SM

STUDENTĂ :
ATANASIU
FLORENTINA
SIMONA
GRUPA I
ANUL II DREPT
 TERMEN
I
URBANISM = este amenajarea teritoriului în localităţi, oricare ar fi ele, urbane sau rurale, deci
sfera sa de cuprindere este subscrisă sferei amenajării teritoriului în ansamblu.

AMENAJAREA TERITORIULUI =
- în sens restrâns, cu semnificaţii concret tehnice, de echipare, dotare, remediere sau
ameliorare funcţională a unui teritoriu (ex. amenajare funciară, turistică, silvic-forestieră, urbană,
etc)

- în sens general, semnificând atingerea tuturor sectoarelor majore ale vieţii societăţii
(politic, economic, juridic, ecologic, socio-cultural, tehnic).

În acest caz ne aflăm la contactul direct cu celelalte sintagme cu care amenajarea teritoriului
este asimilată – sistematizare, planning, politică regională, dezvoltare regională, politică de
coeziune economică şi socială, etc

  ORAȘ= unitate administrativ-teritorială de bază alcătuită fie dintr-o singură localitate urbană, fie
din mai multe localităţi, dintre care cel puţin una este localitate urbană. Ca unitate administrativ-
teritorială de bază şi ca sistem social-economic şi geografic oraşul are două componente:

a. componenta teritorială - intravilanul, care reprezintă suprafaţa de teren ocupată

sau destinată construcţiilor şi amenajărilor (de locuit, social-culturale, industriale,
de depozitare, de producţie, de circulaţie, de recreare, de comerţ etc.) şi
extravilanul care reprezintă restul teritoriului administrativ al oraşului;
b. componenta demografică socio-economică, care constă în grupurile de populaţie
şi activităţile economice, sociale şi politico-administrative ce se desfăşoară pe
teritoriul localităţii.

· AGLOMERAȚIE URBANĂ= semnifică o concentrare urbană formată din oraşul

propriu-zis şi o parte din localităţile apropiate lui, cu care acesta întreţine relaţii intense de natură
ecnomică şi de aprovizionare cu forţă de muncă

·   CONURBAȚIE= se defineşte ca sistem urban apărut pe baza accentuării relaţiilor dintre
două sau mai multe oraşe apropiate spaţial, dar care îşi meţin, în general, personalitatea.
·         MEGAPOLIS= este considerată orice arie urbană supradimensională care a evoluat
gradat prin unirea structurilor metroplitane şi a oraşelor, şi care operează cu un sistem urban
polinuclear. Confrom lui C. Doxiadis, megalopolisul se individualizează prin populaţii de peste
10 milioane de persoane şi prin faptul că încorporează mai mult de o metropolă

MORFOSTRUCTURĂ URBANĂ= oraşului este caracteristica reliefată prin forma,

structura şi textura ţesăturii urbane determinate de evoluţia istorică, politica urbană, regimul
proprietăţii, tradiţii şi modele urbanistic-arhitecturale, etc. În mod clasic se deosebesc trei tipuri
majore (rectangular, radiar-concentric şi mixt polinclear) şi mai multe tipuri derivate
(liniare/biliniare, mixte, arborescente, dezordonate, etc)

·         ORAȘ LINIAR = se dezvolta de-a lungul unei artere de circulatie principale,din care se
desprind lateral strazi mai mici.Ex:Topoloveni

·         ORAȘ POLINUCLEAR= Orasul are mai multe "Centre" care sunt unite prin
bulevarde largi .Ex: Timisoara,Budapesta,Praga,Berlin.

·         ORAȘ RADIAR CONCENTRIC= Strazile principale sunt dispuse concentric in

jurul unui nucleu central,iar din acest nucleu se desprind alte strazi orientate radiar. Ex:
Bucuresti,Paris,Milano

·         ORAȘ RECTANGULAR= Reteaua stradala se intretaie in unghiuri drepte,iar

cladirile au forme paralelipipedice.Ex:Orasele Nord-Americane,din Europa:Torino,Buenos-
Aires,Montreal.

·         ORAȘ SEMICIRCULAR= Imbina dezvoltarea liniara,determinata de un element

natural.Ex:Tarmul marii cu dezvoltarea radiara si concentrica,Braila,Chicago,Bordeaux.

·         MUNICIPIU = Oraș mare care se impune prin importanță deosebită în viața economică,
socială, politică și culturală a statului, având o administrație proprie

·         ZONA FUNCȚIONALĂ= reprezintă grupuri de terenuri pentru care, prin

documentaţii de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate, se stabilesc funcţiunea
dominantă şi celelalte funcţiuni permise şi se reglementează unele elemente privind modul de
realizare a acestora. Prin funcţiunea urbanistică înţelegem gruparea unor activităţi umane ce au
ca scop satisfacerea unora dintre necesităţilor populaţiei dintr-un teritoriu din punct de vedere al
amenajării teritoriului şi urbanismului..

ZONA REZIDENȚIALĂ= pot fi formate din locuințe individuale (vile) sau/și blocuri cu
apartamente. În cazul ansamblurilor de vile, casele pot fi înșiruite, pot avea un perete comun (în
acest caz numindu-se duplexuri sau vile cuplate) sau pot fi individuale (adică nu au pereți
comuni)
·         ZONA INDUSTRIALĂ= este un teritoriu (zonă) special planificat (amenajată) în
scopul dezvoltării industriale (hale de producție, facilități energetice, infrastructură, condiții
administrative și juridice), condus de către o companie specializată.

·         ZONA DE INFLUENȚA=teritoriul şi localităţile care înconjoară un centru urban şi

care sunt influenţate direct de evoluţia oraşului şi de relaţiile de intercondiţionare şi de cooperare
care se dezvoltă pe linia activităţilor economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a
accesului la dotările sociale şi comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură şi cu
amenajări pentru odihnă, recreere şi turism. Dimensiunile zonei de influenţă sunt în relaţie
directă cu mărimea şi cu funcţiunile centrului urban polarizator

·         ORAȘE DE RANG 0 ȘI 1= este dat de Capitala României, municipiu de importanţă

europeană si municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;

·         ORAȘE DE RANG 2=- municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol
de echilibru în reţeaua de localităţi;

·         ORAȘE DE RANG 3= reprezinta orasele;

·         PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL ( PATN)

= este suportul dezvoltãrii complexe si durabile inclusiv al dezvoltãrii regionale a teritoriului si
reprezintã contributia specificã a tãrii noastre la dezvoltarea spatiului european si premiza
înscrierii în dinamica dezvoltãrii economico-sociale europene

·         PLAN REGIONAL DE AMENAJARE A TERITORIULUI (PATZ ) =

se întocmeşte pentru teritorii grupate într-o zonă cu caracteristici comune, geografice, istorice
sau de altă natură, zonă care cuprinde în întregime sau parţial teritoriul administrativ al mai
multor judeţe

·         PATB-
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI
MUNICIPIULUI BUCUREȘTI= se întocmeste pentru teritoriul administrativ al 
judetului si reprezintã expresia spatialã a programului de dezvoltare socio-economicã a acestuia.

·         PATJ
-PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI
JUDEȚEAN= se întocmeste pentru teritoriul administrativ al  judetului si reprezintã expresia
spatialã a programului de dezvoltare socio-economicã a acestuia. PATJ are rol de armonizare a
dezvoltãrii durabile a teritoriului si preia prevederile planurilor de amenajare a teritoriului zonal
sau national.
·         PATL- PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI LOCAL =
Aceste planuri au ca obiect fie teritoriul administrativ al unei comunei sau al unui oraş, fie
teritoriile administrative ale mai multor comune sau oraşe alăturate. Aceste planuri au caracter
director pentru întreg teritoriul în cauză şi caracter reglementator pentru teritoriile care se află în
afara localităţilor

·         PLANUL URBANISTIC GENERAL (PUG) =Planul urbanistic general este

documentaţia care stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru o localitate
existentă sau viitoare pe o perioadă determinată, pe baza analizei situaţiei existente

·         PLANUL URBANISTIC ZONAL (PUZ) = coordonează dezvoltarea urbanistică

integrată a unor zone din localitate şi corelează programele de dezvoltare urbană integrată a
zonei cu PUG. Elaborarea unui astfel de plan este obligatorie pentru zonele centrale ale
localităţilor şi pentru zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor, a complexelor de odihnă
şi agrement, a parcurilor industriale, a parcelărilor.

·         PLANUL URBANISTIC DE DETALIU (PUD) = se asigură condiţiile de

amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară a unuia sau mai multor obiective, pe una
sau mai multe parcele adiacente, în corelare cu vecinătăţile imediate

·         REGULAMENTE DE URBANISM (RGU) = stă la baza elaborării planurilor

de urbanism, şi regulamentelor locale de urbanism fiind un sistem de norme tehnice, juridice şi
economice

·         PLU- REGULAMENT LOCAL DE URBANISM = cuprind şi detaliază

prevederile PUG (în cazul celei aferente planului urbanistic general) şi PUZ (în cazul celei
aferente planului urbanistic zonal) referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum
şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor

principalilor termeni utilizaţi

1. Localitate - formă de aşezare stabilă a populaţiei în teritoriu, alcătuind un nucleu de viaţă

umană, cu structuri şi mărimi variabile, diferenţiate în funcţie de specificul activităţilor de
producţie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale,
numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturală şi de
echipare tehnico-edilitară. În funcţie de specificul şi de ponderea activităţii economice
dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populaţiei şi a
locuinţelor, de nivelul de dotare social-culturală şi de echipare tehnică localităţile se împart în
două mari grupe: localităţi urbane şi localităţi rurale.
2. Localitate urbană - localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activităţi
neagricole cu un nivel diversificat de dotare şi echipare, exercitând o influenţă socioeconomică
constantă şi semnificativă asupra zonei înconjurătoare.
3. Localitate rurală (sat) - localitate în care:
a. majoritatea forţei de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit,
oferind un mod specific şi viabil de viaţă locuitorilor săi, şi care prin politicile de
modernizare îşi va păstra şi în perspectivă specificul rural;
 b. majoritatea forţei de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice,
piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării
ei ca oraş şi care, prin politicile de echipare şi de modernizare, va putea evolua spre
localităţile de tip urban.
4. Unităţi administrativ-teritoriale - potrivit legii unităţile administrativ-teritoriale sunt comunele,
oraşele şi judeţele. Unităţile administrativ-teritoriale de bază sunt oraşele şi comunele care
cuprind una sau mai multe localităţi.
5. Oraş - unitate administrativ-teritorială de bază alcătuită fie dintr-o singură localitate urbană,
fie din mai multe localităţi, dintre care cel puţin una este localitate urbană. Ca unitate
administrativ-teritorială de bază şi ca sistem social-economic şi geografic oraşul are două
componente:
a. componenta teritorială - intravilanul, care reprezintă suprafaţa de teren ocupată sau
destinată construcţiilor şi amenajărilor (de locuit, social-culturale, industriale, de
depozitare, de producţie, de circulaţie, de recreare, de comerţ etc.) şi extravilanul care
reprezintă restul teritoriului administrativ al oraşului;
b. componenta demografică socio-economică, care constă în grupurile de populaţie şi
activităţile economice, sociale şi politico-administrative ce se desfăşoară pe teritoriul
localităţii.

Dimensiunile, caracterul şi funcţiile oraşului prezintă mari variaţii, dezvoltarea sa fiind strâns
corelată cu cea a teritoriului căruia îi aparţine. Oraşele care prezintă o însemnătate deosebită
în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au condiţii de dezvoltare
în aceste direcţii sunt declarate municipii.

6. Comună - unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală reunită prin
comunitatea de interese şi tradiţii, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de
condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Satele în care îşi au sediul
autorităţile publice ale comunei sunt sate reşedinţă.
7. Teritoriu administrativ - suprafaţă delimitată prin lege pentru judeţe, municipii, oraşe şi
comune. Este constituit din suprafaţa agricolă (teren arabil, păşuni şi fâneţe, vii şi livezi),
suprafaţa fondului forestier, suprafaţa ocupată de construcţii şi amenajări de infrastructură
(căi de comunicaţie, altele decât cele aparţinând domeniului public al statului, echipare
energetică, lucrări de gospodărire a apelor), ape şi bălţi şi suprafaţa aferentă intravilanului
(construcţii şi amenajări), delimitată prin planurile urbanistice.
8. Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zonă
funcţională), ale căror existenţă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii
desfăşurate pe multiple planuri (politico-administrativ, social-cultural, economic etc.). Reţeaua
de localităţi este constituită din localităţi urbane şi localităţi rurale.
9. Ierarhizarea funcţională - clasificarea localităţilor pe ranguri în funcţie de importanţa în reţea şi
de rolul teritorial, a localităţilor urbane - asigurându-se un sistem de servire a populaţiei
eficient din punct de vedere economic şi rurale - şi social şi o dezvoltare echilibrată a
localităţilor în teritoriu.
10. Rang - expresie a importanţei actuale şi în perspectivă imediată a unei localităţi în cadrul
reţelei din punct de vedere administrativ, politic, social, economic, cultural etc., în raport cu
dimensiunile ariei de influenţă polarizate şi cu nivelul de decizie pe care îl implică în alocarea
de resurse. Această importanţă trebuie să îşi găsească corespondentul şi în nivelul de
modernizare.
11. Zonă metropolitană - zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între
marile centre urbane (Capitala României şi municipiile de rangul I) şi localităţile urbane şi
rurale aflate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relaţii de
cooperare pe multiple planuri.
12. Centură verde - zonă delimitată în jurul Capitalei României şi al municipiilor de rangul I, în
vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a acestor
municipii şi a asigurării spaţiilor suplimentare de agrement şi recreare.
13. Zonă de dezvoltare - perimetru delimitat în cadrul teritoriului administrativ al unui municipiu
sau în cadrul unei zone metropolitane în care se propun unele facilităţi de natură fiscală, în
scopul favorizării dezvoltării economice prin atragerea de investiţii de capital străin sau
autohton.
 14. Zonă de influenţă - teritoriul şi localităţile care înconjoară un centru urban şi care sunt
influenţate direct de evoluţia oraşului şi de relaţiile de intercondiţionare şi de cooperare care
se dezvoltă pe linia activităţilor economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a
accesului la dotările sociale şi comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură şi cu
amenajări pentru odihnă, recreere şi turism. Dimensiunile zonei de influenţă sunt în relaţie
directă cu mărimea şi cu funcţiunile centrului urban polarizator.
15. Sistem urban - sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare
economică, socială şi culturală, de amenajare a teritoriului şi de protecţie a mediului, echipare
tehnico-edilitară, fiecare păstrându-şi autonomia administrativă.

Planul Urbanistic General are un caracter director ce cuprinde anumite prevederi cu privire la

zonele pentru care se impune elaborarea de planuri urbanistice zonale,schema sistemului de de
circulatie al localitatilor si a retelelor tehico-edilitare.Planul Urbanistic General are si un caracter
reglementator ce cuprinde anumite prevederi care se refera la delimitarea zonei a localitatilor,la
delimitarea intravilanului localitatii.Intravilanul localitatii este acel teritoriu ce este determinat
prin Planul Urbanistic General si cuprinde ansamblul terenurilor cu si fara constructii ce
constituie o localitate.