Dr. inf. TITI TURCOIU, mt.

GHEORGHE CATRINESCU
5«f mec»nit miritim CONSTANTIN ROMAN

Comanda,
supravegherea si
protectia motorului
naval
Coordonator: dr. ing, TITI TURCOIU

Editura TehnicS
Bucuresti — 1984
400, 520 si 900 mm. Find in anul 1985 motoarde navale asimilate sau In curs
 2.6. Elcmeute d • csecvutic .............,...................................................................................... 69 I ^-T 5.3. Conaponen'a, ainplasarea si functiile sistemelor de supraveghere................................................... 143
2.6.1. Serv.-vmotoarc .......................................................................................................... 70 | 5.3.1. Modulul de masura cu limitare............................................................................................. 151
2.6.2. Kleu.enie inr-canice do reglar •....................................................................,.............• 75 I 5.3.2. Modulul de valoare medie ................................................................................................. 151
2.6.3. Supape dc pornire ....................................................................................................•■- 77 5.3.3. Modulul de abatcre si suprimare a semnalizarii.................................................................. 152
2.7. Kcgulatoare automate.................................................................................................................... 70 5.3.4. Modulele de cilindru ?i de turbosuflanta ........................................................................... 152
2.7.1.
Kcgula'.oare de turaUe ............................................................................................... %& 5.3.5. Modulul de indicare............................................................................................................ 153
2.7.2. 5.3.6. Modulul de simulare si comanda........................................................................................ 134
Kcgutatoare d<- t-mperat ura ...................................................................................... S';
2.7.3. 5.4. Particularitati constructive si fuuetionale ale unor sisteme de supraveghere... 154
ReguUroare dc- pacteailifte......................................................................................■■•- °S
2.7.4. 5.4.1. Sistemul de supraveghere KM I (tip Autroniea)................................................................ 156
Kcgulatoarc de debit si uivel ...................................................................................... 90
5.4.2. Sistemul de supraveghere AMI 16/22 (tip AEG).............................................................. 165
2.8. lndicatoare, mr^giin-attiare si -vjmualizaioa;<.- ........................................................................... 90
5.4.3. Sistemul de supraveghere SRM 31 (tip Jugner)................................................................. 170
2.8.1. ] ndicatoare ................................................................................................................ 91
5.4.4. Sistemul de supraveghere VMS 213 (tip Soren LyilgM').................................................. 175
2.8.2. Inregivt;u<.:ut- .....................................................................................»..................... 93
2.8.3. Scn-Jialimrarc................................................................................................................... 95
6. Comanda motorului naval................................................................................................................... 180

3. Posturi de coniauda................................................................................................................................. 97 6.1. Comanda motorului principal......................................................................................................... 180

6.1.1. Lansarea.............................................................................................................................. 180
3.1. Postul dc comanda local................................................................................................................. 99
6.1.2. Modificarca turatici............................................................................................................. 186
3.2. Postul dc comanda .antral-............................................................................................................. 100
6.1.3. Oprirea................................................................................................................................ 187
3.3. Postul de comanda dtn timonerie................................................................................................... 1°3
6.1.4. Inversarea sensnlui de mars.............................................................................................. 187 '
6.2. Comanda motorului auxiliar........................................................................................................... 188
4. Sisteme de comanda. a motorului naval ................................................................................................ IOS

4.1. 7. Protecjia motorului naval ...............................................................................i.............................. 192

Evoluf ia sisU*melor de comanda....................................................................................................... 10$
4.2.
Clasificarea sistemelor de comanda................................................................................................... 10iJ
7.1. Protectia motorului naval prin iatermediul sistemelor auxiliare aferenie...................................... 192
4.2.1. Sisteme de comanda a moiorului principal........................................................................ 109
7.1.1. Protectia prin iatermediul sistemului de racire................................................................... 192
4.2.2. Sisteme de comanda a motorului auxiliar.......................................................................... 114
7.1.2. Protectia prin intermcdiul sistemului dc ungere............................................................... 206
4.3. Component, ainplasarea si functiile sistenv-ior de romar.dA......................................................... 115
7.1.3. Protectia prin intermediul sistemului de alimentare cu combustibil................................. 216
4.3.1. Componcnta si ainplasarea sistemelor de comanda............................................................ 115
7.2. Protectia motorului naval prin intcrmediul Jispozltivcior speciale................................................ 225
4.3.2. Functiile sistemelor de comanda ale motoarclor principals .............................................. 11"
4.3.3. Eiinctide sistemelor dc comanda al■" motoarclor auxiliare..............................................., 120
8. Comanda. supravegherea si protectia motoarelor navale fabricate in tara............................................. 228
4.4. Particularity constructive §i func^ionalc ale unor sisteme de comanda.......................................... 121
4.4.1. Sistem de comanda automat pentru motoare principals cuplare cu elicc cu
8.1. Comanda. supravegherea si protectia motoarelor semirapide de tip 6L 52'55 A.. .. 228
pas fix (lip BBC)................................................................................................................ 121 8.1. t. Sistem de comanda,.supraveghere si protcctic cu componcnte de comanda 228
4.4.2. Sistem «!•.• comanda automal pentru niotoare principal'.1 cupLite «.u elice cu
si automatizare AUG........................................................................................................... 228
pas reglabil (tip Siemens)................................................................................................... 127
8.1.2. Sistem de comanda, supraveghere si protcctie cu componcnte de comanda
4.4.3. Sistem de comanda automat pentru motoare prineipale cu plate cu elice
«i automatizare HDW......................................................................................................... 234
cu pas reglabil (tip ASEAj................................................................................................... 131
8.2, Comanda, supravegherea si protertia motoarelor lelite de ;ip KSZ 90/160 A. . .. 242
4.4.4. Sislem de comanda pentru motoare lente KSZ (tip Anritsu iilectric Co. Ltd.) 13-i
4.4.5. Sistem de comanda pentru motoare lente Sulzer (tip Xuiiotaiiij........................................ 133 Bibliosrafie ............................................................................................................................................. 250

3. Sisteme de supraveghere a motorului naval............................................................................................ 141

5.1. Evolu^ia sistemelor de supraveghere....................................................................................... HI

5.2. Clasificarea sistemelor dc supraveghere........................................................................................ 142
5.2.1. Sisteme de supraveghere in mai multe puacte................................................................... 143
5.2.2. Sisteme dc explorare ....................................................................................................... 144
5.2.3. Sisteme de supraveghere cu inregistrare DATA-LOGGERS .......................................... 145
5.2.4. Sisteme de supraveghere cu calculator.......................................................................... 146

8
 Lista abrevierilor folosite fn lucrare
SCSP — sistem de comanda, supraveghere
si protectie
SSGE — sistem de supraveghere
gazele de evacuare
SSTP — sistem de supraveghere
presiuni si temperaturi
general)
STAC — sistem de transfer al alarmei si
comenzii
EMR — element mecanic de regla
EPF — elice cu pas fix
EPR — elice cu pas regiabil
PCC — post central de comanda
PCX — post de comanda local
PCT — post de comanda din timouerie
SAA — sisteme auxiliare aferente
SAN — sisteme automate navale
SCA — sistem de comanda automata
SRA — sistem de reglare automata
TPD — tablou principal de distri
AO — amplificator operational
CC — camera de comanda
CG — combustibil greu
CM — compartimentul masini
CV — converter
DA — dispozitiv de automatizare
DG — diesel-generator
EC — element de comanda
EE — element de executie
Introducer©
IA — instalatie de automatizare
LS — lainpa de semnalizare Exploatarea navelor flotei comexciale propulsate cu ajutorul motoa-relor
pentru MA — motor auxiliar navale (MK) implica efectuarea a numeroase comenzi ale acestora atit in timpul
MP — motor principal naviga£iei, cit si in timpul sta^ionarii. Totodata, mentinerea MN in permanenta si
pentru MN — motor naval perfects stare de functionare irnpune supravegherea si pro-tecjia acestuia, precum
(de uz PC — post de comanda si a sistemelor auxiliare aferente (SAA).
RA — regulator automat
SC — sistem de comanda Prin motor naval se injelege, in prezenta lucrare, orice motor diesel, lent in
SP — servomotor pneumatic doi timpi (cu sau fara cap de cruce). semirapid sau rapid in patru timpi, destinat
e
ss — sistem de supraveghere propulsiei navelor comerciale — motor principal (MP) sau serviciilor auxiliare pe
— sistem de urmarire
sv
TC — termocuplu
nave—motor auxiliar (MA).
E/P — eiectropneumatic Sisteme auxiliare aferente motorului naval se considera, in prezenta lucrare,
Ad — adaptor (tensiuse-curent etc.) sistemul de racire, sistemul de ungere si sistemul de alimentare cu combustibil.
Bb — babord
Dz — dioda Zener
Comanda, supravegherea si protect ia MN se realizeaza prin intermediul
Tb — tribord unor sistemc de comanda., supraveghere si protectie (SCSP) specifice scopului si
Tr — tranzistor domeniului de utilizare naval.
A — amplificator Sistemul de comanda reprezinta totalitatea mecanismelor si dispoziti-velor
butie C — comparator
D — dioda care asigura pornirca, oprirea, inversarea sensului de rotatie al arbo-relui cotit al
H — hupa MX si modificarea cantitatii de combustibil injectat in cilindrii motorului
K — comutator vintrerupator) (modificarea turatiei, accelerare-decelerare).
L — lam pA
P — potentiometru (pompa) Sistemul de supraveghere reprezinta totalitatea dispozitivelor si apara-telor
R — rezistor care asigura masurarea, controlul si reglarea parametrilor functional! ai motorului
T — traductor {transformator, tenipe- si sistemelor axiliare, precum si semnalizarea depasirii valorilor Umita prescrise
ratura etc.). pentru acesti parametri.
Sistemul de protectie reprezinta totalitatea mecanismelor si dispozitivelor
care asigura reducerea turatiei motorului, sau oprirea func^ionarii acestuia, la
apari^ia unor dcfcctiuni sau comenzi gresite sau la depasirea valorilor limita.
prescrise ale parametrilor functionali caracteristici.
Funcjiile sistemelor de comanda, supraveghere si protectie pot fi specifice
sistemului respectiv sau comune mai multor sisteme, corespunzator cu prmcipiul
de functionare si de construcjre al acestora.
Functia de comanda reprezinta ac^iunea cu caracter cantitativ sau cali-tativ
asupra starii sau pozitiei unor elemente ale sistemului, cu scopul modi-
11
 1

Tending fn do men iu I construe^iei

motorului naval si sistemelor
de comanda, supraveghere si protect ie

1.1. Tendinte in domeniul constructiei motorului naval

De mai bine de doua decenii propulsia navelor flotei comerciale mon-diale

este net dominata de instalatia energetica de forfa. cu motoare diesel (fig. 1.1).
De^inind o pondere de aproape 92% (tabelui 1.2) din totalul insta-lafiilor de for^a
navale clasice construite in anul 1981, se pare ca, in viitorul apropiat, motorul
diesel nu va avea nici un concurent potential in propul-sarea navelor comerciale.
Avantajele turbinei cu gaze (spatiu mic
ocupat in nava, grcutatc mica, por-nire coo
u§oara etc., tabelui 1.1) nu pot compensa,
la pre^urile actuale ale com-bustibililor
marini de origine petroliera, oonsumul
mare de combustibil si cali-tatea
superioara a acestuia. In prezent, aproape
toate navele comerciale propulsate numai
de turbine cu gaze (total neeco-noinice)
sint convertite la propulsia cu niotoare
diesel, iar construcfia turbinelor Cu-
gazenavale a incetat. De exemplu, in anul
1981 nu s-a inregistrat fabricarea niciunei
turbine cu gaze pentru propul-sienavala
(tabelui 1.2).
1972 1976 1900
Nici avantajele turbinei cu abur (raa-
Fig. 1.1. Evolufia construcfiei de nave
fiiija rotativa simpla, putere mare la arbore, comerciale pe plan mondial, in perioada
abur pentru utilizari auxiliare la bord etc.. 1970-1980 [26].

15
 Tabrtul 1.1. Instalatii energetic* de forta clasice pentru propulsia naveior coxnerciale 3--

a 5004-
Criterii dc selecjie
Tipul instalati'.'i Avamaje 0.8
o i
Dezavantaje °2S-
Q)
H
Robust:, relativ siniphi Consum specific c
Lent de combustibil mie: 175-190 tj/lcWh Greutatc mar** Xece.sita 0 &
[\jV>--140 gf/CPh) ^ Rclativ mic. spatiu mate 1 2-
relativ usor Icftin
Consum specific de combustibil mic:
1
"J.5-
300 + 1-

190-205 g'kWh (140-- 150 gJ/CFh) Idt- <ii <»j ! O

M
m ^js 200-
1
3
<S)
^ "^
1 f-
103+ 1 n1 I
a1
60Q

a
0,5-

Motor Xumar marc dc cUindri

Piston puternic solicitat mev.anic! Domenii de putere Fir ma constrvcioore
Semiranid si termic
Fig. 1.2. Domcniilt de putere acope-de
Diesel Combustibil de calitate supe-! motoarele diescl lente in perioada
rite
rioara 19~6-1980 ;26].
Combustibil superior
Rapid Pip, 1.3. Putcrra totala a motoare-lor lcntc
pe,ntru nave comerciale. construite la
Combustibil inferior Consum specific de combustibil 1. mare: inceputui anului 1981 de cclc mai
Turbina cu a bur Marina. ro]tativ& 285-300 g'WH (210-j -220 gf.CPhj importante firme pro-ducal oare ilc M,\ '36\
Abur pentru utiluari auxiliare
la bewd motoare lente (fig. 1.2). in gama dc puteri 2940—5880 k\V (4000-8000 CP). Cele mai
Xecesita. spatiu mare pentru importante firme producatoare de motoare diesel lcntc (Sulzer, Burmeister & Wain, MAN,
cazan______________________ CRIANSK) asigurau, la inceputui anului 1981, peste 90% din puterea totala a motoarelor
________________________I lente (fig. 1.3) destinate naveior flotei comcrciale mondiale. Caracteristicile
Kclativ mica, relativ icftina Masina Consum specific de combustibil' constructive .<i func^ionale ale unor motoare lente, fabricate de aceste firmc , sint
Turbina cu g;ui' rotativa Porn ire f'apirfa mare: 500-315 */kWh (220-. prezentate in tabelul 1.3. Concurenta puternica a motorului lent a determinat intensificarea
-230 gf,'CPh) cer-cetarilor in vederea sporirii eficientci motorului semirapid, caruia nu i se1 pot reprosa
Combustibil superior | decit numarul mare de cilindri, necesar pentru realizare-a unci puteri echivalcntc, si
calitatea supcrioara. a eombustibilului utilizat. Trecerea motorului semirapid, in patru
timpi, la functionarea cu combustibil greu a fost primul pas intreprins de catre constructorii
Tabclul 1.2 Productia mondiala de i n s t a l a t i i de forta navale la inceputui anului 1981 (pentru nave comcrciale
mai mari de 2000 td«r; :J$J acestuia, in competitia cu motorul lent. Gteva ex cm pic sint cdificatoare; firma Pielstick a
Putt-i'-a lotaKi
trecut motorul din familia PC2.6 la functionarea cu combustibil dc viscozitate 420 cSt
Tipul ii.swlajid (4000 seconds Redwood no. 1): firma Dent! utilizeaza pentru motoarele semirapide
Total buciji CP
combustibil cu viscozitatea de 240 cSt (2000 sec. Red. 1), iar firma Wiirtsila, pentru
_ aceleasi motoarc, foiose.ste comhustibti cu viscozitatea de N8$ cSt (1500 sec. Red. 1)
Motoarc diescl lente
ipide 459 3 70 "7.1 58,45 3 [23"i. Astazi, motoarele diesel semirapide care functioneazil cu combustibil greu au
Motoarc diescl semirapide
fjfi5 si rapide
3 2512^2 3,% devenit ceva comun. Aceasta a fficut ca muiti con-SfcmtrfMi de nave sa-si indrepte atcntia
Turbine cu abur 22 830 100 8.49
Turbine cu gaze §
spre motoarele semirapide care, pe Iinga greutate mica, ancombrament, utilizeaza acum si
0 U combustibil de calitate inferioara. La inceputui anului 1981 de exemplu, ponderea
Total motorului diesel semirapid la propulsarea naveior flotei comcrciale mondiale era de peste
1146 9 "75 145 HW.00
33% (tabelul 1.2),preferinta pentru acest motor fiind in continua crestere. La aceeasi data,
numai finnele Pielstick si MA-V asigurau peste 55% (fig. 1.4) din puterea totala a
v. tabelul 1.1) nu mai pot compensa consumul mare dc combustibil de ori-,gine petroliera. motoarelor diesel semirapide destinate propulsiei naveior din flota comerciala mondiala.
Dc accca si productia de instalatii de forta cu turbina cu abur s,-a rcdus simtitor (de la In tabelul 1.4 sint prezentate caracteristicile unor motoare diesel semirapide, in patru timpi,
52%, in anul 1975, la numai 8,5% in anul •1981), convcrsia abur-dicsel fiind o problema fabricate civ firme specializate.
la ordinea zilei [43].
Dm considerente de eficienta economiea (consum specific dc combustibil redus,
antrenare directa a elicei, simplitate tn mtretinere) motorul die-ssej lent, in doi timpi cu cap
dc cruce, este astazi preferat de catre proprie-tarii naveior comercialc. La inceputui anului
1981, ponderea cu care motorul diescl lent participa la propulsarea naveior flotei
comercialc mondiale era de peste 58% (v. tabelul 1.2). Eficienta si simplitatea acestui
motor au facut ca el sa fie solicitat si in domeniul puterilor mici, clonieniu . <„rezervat"
pina acum motoiarclor diesel semirapide in patru tuopi. Numai in perioada 1976—1980, de
exemplu, au lost solicitate peste 4Sd de
« 16 2— Comanda motorului — c. 983 17
Tabnlul 1.3. Caracteristkile constructive $i funcjionale ale unor motoare navale lent*, in doi timpi (v. fig. 1.3):
/> —alezajul; S — cursa; i — numirul de cilindri (/-—in linie, V— !nV); %t* S/D; V, — rilindrrea; Pe — puttTra pfi-ctiva: „— twrajia; t>», — presiunea meAUf
el«ctivu; />, — presiuni-a de supra.-ilimfiitare; •, — COUMHIIUI specilic rli-rtiv; tipa,— viteza niedii- a pisumului; A/ • niasa; /. — lungirtiea; t—lajimoa; / —
inSljimi-a

• Cu pistoanc opusc
 Motoarele diesel rapid'e in patru tinipi,
utiUzatc in flota comerciala. raon-dialii mai
mult pentru servicii auxiliarc si ca motoare
principale la unele nave specialc sint, de
asemenea, convertite la functionarea cu ^0,8--
combustibil greu. La acestea se incearca Q»

adaptarea com-bustibilului cu viscozitatca dc ■§06-

180 cSt (1500 sec. Red. 1), deoarece, intre -a
accsta $i motorina utilizata frccvcnt in
domeniul naval exista saltul eel mai mare dc cu .e
0,2- a
A I
pret (de aproape 80%, tabelul 1.5). In tabelul
1.6 sint prezentate ca-racteristicile unor
motoare diesel rapide, in patru timpi.
Fir ma construcioare
nn n
l;i'4. t.4. Pmerea totals, a motoavtlur se-
miiapide prmru nave comerciale, construite
la iiueputul auului 10S 1 de crle mai impor-
tante. firnic prod mat'taro de MX r.lfi ,
Pentru viitor, constructorii de nave comerciaie isi dirijeaza eforturile in vederea
men^inerii efieientei si rapid i-ta^ii (mai ales pentru marfurilc perisabile) transportului
naval de bunuri intre (arile lumii, chiar si in conditiile crizei de energie si a cresterii
prejului combustibilului marin de origine petroliera.

Tabelul 1.5. Pretul combuslibililor marini de origine petioliera, in funrtie de viscozitatc, in anul 19NI, 26 ■

Pc; 11:1. dolari.toni

\'isc-,izit.i:c-«

cSt
CombuslibUui marin
yc. Kftl. 1

Motorina superioara 3 IS
Motorina obisuuita mi
Combustibil greu 207
Combustibil grcu
161
Combustibil gnu
153
Combustibil greu
150
Combustibil greu
m
Pornind de la faptul ca, din cantitatea totala dc energie continuta in .5)
combustibilul ars intr-un motor diesel, doar 20°0 (fig. fru este utilizata pen-
propulsia efectiva a navei 64\, constructor!! na-v&u ac^ioneaza
pe toate caile pentru diminuarca plerdenlor de energie si pentru
sporirea efieientei propulsiei. Atenjia lor'este concentrate atit la ni- Psraen prn rlicre
£trder< pria jaw
w%\ velui motorului in sine, cit si la nivelul propulso- |fe^J ^ni si
navei.
Reducerea, in continuare, a consumului specific "ectiv tAxy C&vd
de combustibil la MN (si asa aflat la un nivel aestul de
Q Fig. 1.5. Pierderile de energie spec
scazut, comparativ cu motoarele diesel estinate altor if ice navelor pro-pulsate cu
utilizari), reprezinta felul de baza al motoare diesel.

21
20
 oc W, .._ ^Jrui constructor de motoare navale. Consumuri specifice mai mici chiar
S sT'cu 1 g/kW° decit cele actuate nu sint de neglijat la MN deoarece, avind In
vedere consumul orar mare al acestui motor (datorita puterii to tale man),
1 1 1 economia de combustibil obtinutS. este importanta. In acest sens, se ae|io-neaz5
o V")
VI T- OO atft la nivelul ameliorarii procesului de ardere, cit si la reducerea la njiainium a
IS pieselor motorului aflate in frecare, care sint man consumatoare de energie. Se
procedeaza 2a recuperarea caldurii evacuate prin gazeie arse f64], precum si la
cresterea gradului de automatizare a comenzii motorului, care' sporeste sensibil
es © — raspunsul la comenzi al acestuia si ca atare, diminu-eazi consumul de
combustibil [61\
La nivelul propulsorului, in vederea obfinerii unor economii de energie, se
manifesto tending de sporire a randamentului elicei, prin scaderea tura-tiei.
Aceasta implica insa cresterea diametrului elicei, ceea re duce la marirea
sensibilS a greuta^ii acesteia, la modificarea pupei si pescajului navei, la peri-
OC
— I
colul ca elicea sa iasa din apa si la imposibilitatea accesului navei in porturi cu
adincimc mica a apei. Ccrcetarile [64] au demonstrat ca reducerea tura|;iei elicei
duce la economii de 12—26% din cantitatea de energie con^inuta in
combustibilul ars in motor. De aceea, chiar <i la propulsia cu motor diesel lent se
preconizeaza iniroducerea reduciorukn de turafie *. Turafcia optima in aceste
•
8I 3 1 1 1
condifii este de 50—60 rot/min, iar diametrul optim al elicei de 9— 10,5 m.
V~J O © Men^inerea unei carene curate in exploatare, sau proicctarea unei carene cu
T- 00
«-)
ej
CN

(N
rezistenfe mici la inaintare, poate sil sporeasca cu 10 — 20% '61, 64] econo-mia
© O
de energie la o nava. comerciala.
"Xintnd seama de toate acestea, echipamentul de propulsie cu motor diesel
«*5 (N
va taminc In continxiaie echipamentul de propulsie dominant al navelor co-
n
10
« merciale, ambele variante de motoare de propulsie, lent sau semirapid, avind
M
90 oc
r- adepfii si domeniile lor specifice de aplicatie, pina cind viitorul, mai apropiat sau
© — '_ <s o © o> r- r-J mai indepartat, va apela la o alta alternativa de propulsie.
—-
dp I f £
O r~ fS iN
-*
N — ® r>
R
■r r-
r-l <-
W! >
<
& vr> r-
M"i
va
V
lifl
*r« cs ** "- r»
CI -■
— •a p
—i e»

,_. o O
©
-v- VT <N -r
oc ©
r) —
* « « t> e
o ca *i — ri
©
©

3B 04 © PC
>
2 , ©
o<
CO <N * '
 p* 2
<-i as '
rN r-» P 2 ^
1.1.1. Motoare navale construite in fara

«e —1 © ■-: In tara noastra, cresterea substantia si diversificarea construe£iei de nave

> 00 so a impune necesitatea asigurarii motoarelor diesel navale cele mai adecvate pentru
t> f-1 ©rt oo•rN oc «*? X*

I 5 diversele aplicatii. Pina in anul 1978 s-au produs motoare pentru propulsie sau
^-
i^
©
rl <N 0 pentru servicii auxiliare pe nave, in cadrul familiilor ALCO, Sulzer, Maybach,
| 1170

m
■--

tH fi X
rt ' ' *~* MAN auto, D 108 si D J21. In anul 1978 s-au livrat prirnele motoare lente (cu
cap de cruce) si semirapide, realizate pe baza licensor achizitionate de la firma
MAN, pentru marimile de alezaje 400, 5Z0 si 900 mm.

PU
? <a
^j, * L* propulsarea anei nave cu o instalatie de ior\& formats din doui motoare lente de <*20 IcW (9000 CP),
la 167 rot/min, care ailtrenau prin reductor o elice de 10,5 m, la tura^ia * 54 rot/min, s-au obfcinut economii de
-2
i "H
e s
i
a,
•M
E £
3
-
|
*f
combustibil de 22"Q [261, faffi <le situafia in cure •<*ea?i nava era propulsata de un motor lent de 12 360 kW
{16 800 CP), la turafia de 122 rotfrnin, ^Plat direct cu elicea de diametm 6,5 m.
1 i *
4
23

In perioada 1981 — 1985., motoareie diesel asimilate sau in curs de asimi-lare in
productia tarii noastre trebuie si satisfaca. toate cerin^ele, astfel incit. prin alegerea ciclului
de functionare, regimului de turafie si a puterii pe cilin-dru, sa fie posibila obtinerea oricarei
puteri totale pentru propulsie sau pen-, tru servicii auxiliare.
Caracteristicile constructive si func^ionale ale motoarelor navale fabricate in prezent
in tara noastra si in curs de fabricate stnt prezentate in ta-bclul 1.7.
Tab''\fl 1-7. Caracteristicile constructive si functionate ale unor motoare naval* fabricate in' tari si in curs de
fa br ie a tie
1.2. Tendinte in domeniul constructiei sistemelor de comanda, supraveghere si
proteose
1.2. lr Automatizarea navala
Automatizarea navala. reprezinta acfiunea de aplicare a tehnicii de comanda.,
supraveghere si reglare, fara participarca omului, la diversele meca-nisme, dispozitive,
agregate, instalatii si sisteme care se afla la bordul navelor*
Comanda, supravegherea si reglarea diferitelor instalatii navale, utili-' zind in
cxclusivitate omul, necesita in primul rind un numar mare de oa.ra.erit,]
*
c*ea ce in cazul navelor complexe duce la sporirea sensibilS. a echipajului. In al doilea
rind, uncle comenzi si reglajc, practic, nu pot fi efectuate de catre oameni datorita
rapiditatii cu care decurg procesele comandate sau reglate, precum si datorita fort.elor
mari necesare pentru actionarea organclor de comanda sau de reglare. In al treilea rind, in
condi^iile de exploatare specifice navelor (ruliu, tangaj, vibratii, zgomote, temperatura. §i
umiditate mare in mediul de lucru etc.), unele comenzi sau reglaje nu pot fi efectuate
timp in-delungat, chiar de catre oameni cu experienta si bine antrenati. tn al patru-lea
rind, la navele cu propulsie nucleara, de exemplu, accesul membrilor echipajului este
interzis in anumite compartimente destinate anumitor opcra^ii de comanda, supraveghere
si reglaj. Toate acestea determina un cost ridicat al exploatarii navelor ale caror instalatii
sint comandate, supravegheate ?i reglate numai de catre oameni, expHcabil atit prin
cheltuielile efectuate cu un echipa] numeros, cit si prin calitatea redusa a operajiilor
respective. In plus, la aceste nave, efkienta diferitelor instalatii este mai redusa., fiabili-
tatea lor mult diminuata, lucrarile de remediere a diferitelor defectum necesita o durata
mai mare de timp etc.
Ameliorarea sensibila. a eficien(ei instala^iilor navale se poate realiza.prin automata-
art a diferitelor procese de comanda si reglare. Automatizarea navala este in masura sa
realizeze indici tehnico-economici ridicati pentru instala^iile navale, sa asigure o
fiabilitate sporita a acestor instalatii, chiar si in conditiile de exploatare specifice navelor,
si sa elimine participarca directa. a omului la comanda si reglaj. In plus, automatizarea
navala poate indeplini unele sar-cini de supraveghere a instala^iilor navale mult .mai
bine decit omul.
. Introducerea automatizarii la navele comerciale s-a lovit initial tie greu-tatea gasirii
unor sisteme automate specifice mecanismclor si instalatiilor de la bord, de garantarea
eficientei acestora (care trebuia sa fie eel pu|in €gala cu cea a sistemelor ncautomatizate)
si de .ostul rclativ ridicat pe care il implicau. Rezultatele nesatisfacatoare oferite de
sistemele automate nayale (SAN) timpurii, care erau versiuni ale celor terestre adaptatc
navelor comer-cialfe1, au impus cautari asidue in vederca gasirii celor mai burnt variante
de SAN.
Problema esen^iala. a automatizarii navale a fost realizarea unor SAN sknpte din
punct de vedere constructiv si functional, care sa elimine meca-nism«3e':de mare
precizie, acolo unde aceasta nu era neapaiat neeesara, si cat^'sa fie sigurc si simplu de
intretinut in exploatare. Atentia cea mai mare s-^aacordat instala^iei care trebuia
autbmatizata si mai putin automatizarii m sine, deoarece instala^ia este aceea care, prin
a
e'lementele clasice, traditio-
ecare le confine, poate sa faca. automatizarea mai simplii sau mai com-• De exemplu,
la o instalafie care comporta pompe pentru vehicularea flI ^e lucru, schimbarea rolului
pompei in instala^ie este simplu de reali-■**«^manual, dar complicat si costisitor cind
acest lucru se vrea automat. •ura+wr astfel de caz, eel mai bine este sa. se prcvada mai
multe pompe in **r*"PPS; fiecare avind de indeplinit urt singur rol.
^_Jn^aceste condi^ii, chiar dac«\ costul automatizarii navale este mai ridicat,
JWJ*anJa oferita de instalatiile automatizate si efkienta sporita a acestora
^'^^cut pe priniul plan. Aceasta a creat o astfel de situate incit, in prezent,
un santier naval nu construieste nave fara automatizarea intr-un grad
25
mai mic sau mai mare a principalelor dispozitive, masini, instala{ii si sisteme de
la bord.
La gradul mare de automatizare a navelor comerciale contribuie din plin:
— factorul tehnic, impus de numarul mare de mecanisme, dispozitive,
instala£ii etc. existente la bordul navelor moderne;
— factorul economic, impus de tending de reducere a echipajului si de
economisire a combustibilului (prin comenzi si reglaje automate ale masini-lor
si instala^iilor navale);
— tending de imbunata^ire a condifiilor de munca si viafa. ale echipajului
(prin eliminarea eforturilor fizice mari depuse in cadrul deservirii instalatiilor
navale si prin introduCerea centralizarii in PC a operatiilor de comanda si
supraveghere a acestora);
— tending de sporire a manevrabilita^ii navei (prin introduccrea siste-melor
automate de comanda si reglaj);
— expcrienta si rcclama.
Pentru majoritatea navelor comerciale gradul optim de automatizare este Fig. 1.6. Scaderea uumarului membrilor echipajului navelor comerciale cu cre?
acela care permite unui echipaj obişnuit să manevreze nava în condiţii normale terea gradului de automatizare a navei [76].
şi exceptionale (regim de avarie).
pajul s-a redus de la 53 la 43 de membri (fig. 1.6). Daca. s-ar modifica legi-.sla^ia
*
*
*
curenta referitoare la naviga^ia pe mare, automatizarea complexa ar permite
reducerea sensibila a numarului membrilor echipajului unci nave (fig. 1.6). Deja,
Începuturile automatizarii navale au constat in automatizarea proceselor intre anii 1979—1981, au fost lansate la apa. 14 nave de transport (5 containere, 6
continue si discrete ale diverselor mecanisme, dispozitive si agregate de la bord. petroliere si 3 mineraliere), la care ecliipajele au fost iormate doar din 18 membri
ulterior s-a trecut la automatizarea diferitelor echipamente din CM, apoi la (9 ofiferi si 9 marinari) [76].
procesul de centralizare a comenzii si supravegherii instalatiilor ener-getice de
for^a. navale intr-un PC.
Urmatorul pas 1-a constituit automatizarea individual;! a instalatiilor de
propulsie, instalatiilor electroenergeticc navale, mccanismelor auxiliare, Pentrij viitor, automatizarea navala urmareste extinderea tehnicilor ■de
instalatiilor de guvernare, instalatiilor de ridicare, instalatiilor de incarcare si automatizare la toate compartimentele navei, concomitcnt cu introduccrea unor
manevra, instalatiilor de remorcare etc. sisteme de control dotate cu calculatoare, si centralizarea inalta a ope-Ta^iilor de
comanda si supraveghere pentru toate masinile si instalatiile navei. Aceasta
Prima nava din lumc cu un grad ridicat de automatizare si centralizare, reprezinta faza de super automatizare navald.
..Kinkasan Maru" [31], s-a lansat la apa in anul 1961. N'ava, un cargou de 9800 Superautoraatizarea navala va permite reducerea in continuare a numarului
tdw, era propulsata de un motor diesel de 8800 k\V (12 000 CP) comandat si
supravegheat atit din postul de comanda din timonerie (PCT), cit si din postul membrilor echipajelor (v. fig. 1.6), insa. presupune eliminarea distinctiei
central de comanda (PCC). conventionale existente intre compartimentele de la bord, crearea unui echi-paj cu
Tendintele actuale vizeaza automatizarea navald complexa, care pre-supune atribu^ii multiple, precum si dotarca navelor cu cele mai moderne ,SAN: sisteme
trecerea de la automatizarea individuals a mecanismclor, agregate-lor si automate de navigate, antiesuare, anticoliziune, sisteme automate de frinare, de
instalatiilor navale, la crearea unor sisteme automate complexe, care sa unifice comanda, supraveghere si protectie a motoarelor navale $£a celorlalte instala^ii de
sistemele automate individuale intr-un tot unitar, in vederea asigu-rarii la bord, sisteme de detectare a defectiuntlor instalatiilor navale, sisteme automate
regimurilor optime de func{ionare comuna. a acestora. Automatizarea complexa de minuire a marfii, de amarare, de detectare si stingere a incendiiior, de
permite imbunata^irea conditiilor de munca si viata ale echipajului, apropiindu-le achizi$ie .si prelucrare, de tclecomunica^ii etc.
de cele terestre si, totodata, contribuie la reducerea echipajului la minimul necesar Superautomatizarea va rezolva multe probleme, in principiu noi pentru
de membri pentru manevrarea navei in regim de avarie pina la eel mai apropiat uavele comerciale, printre care si cele legate de imbunata^irea conditiilor de
port. De exemplu, in cazul navei „Kinkasan Maru", prin automatizarea comenzii tminca si viafa. de la bord. La navele superautomatizate, in func$ie de fiabili-
si supravegherii de la distant a MP si MA,echi-
tatea SAN, este posibila absenta cartului din PC timp de 8 ore (fara cart de
ooapte), 12 ore (fara cart de seara si noapte) sau chiar 24 de ore.
26

27
 1.2.2. Automatizarea sistemelor de comanda
;- ^i supra voghere . . . .
La itavele comcrciale moderne, utilizatea exclusiva a omului la operafiile de
comanda si supraveghere a MX estc ncindieata si nceconomicoasa intrucit pe dc o parte,
implica, cchipaje mari (costisitoare, mai ales datorita penuriei de personal dispus sa
mearga pe mare) si veghp pcrmanenta. in PC, iar pe de alta parte, uncle operatii de
eomanla si supraveghcre nu sint realizate cu rapidi-tatea si eficienta caracteristiee
sistemelor automate. De asemenea, protec^ia MX trebuie sa. actioneze prompt in
situafiile de coman la. gresita. sau hazar-danta, sau de functional". • periculoasa a
motorului. Ca atare, automatizarea sistemelor de comanda si saf>rave inhere a MN
constituie, la nav-uV coinereiale moderne. o necesitate de prim ordin.
Automatizarea trebuie astfel realizata ineit e oinenzlle date sa fie corect executate,
motorul sa fie in permanenta supravegheat si prolejat, iar perso-nalul de cart s«"i poata fi
inlocuit. De asemenea. in cazul defeetarii uneia dintre componentele sistemului
automatizat, aeusta trebuie sa fie usor decuplabil, pentru a sc treci- la comanda maauala
si la supraveghere a de eatrc om, fari a stinjeni func^ionarea normala. a motorului.
Indiferent de complex it at ea sistemelor dc comanda si supraveghere sau gradul lor
de automatizare, acestea trebuie sa lie: fun.tinnale, eficiente, /labile si durabile. Aceste
calitati depind de tipul constructiv al sistemului, dc firnia constructoare, de modul cam
sislemul este exploatat si intretinut etc.
Tendinta actuala estc ra sist uncle de comanda sa fie astfel rcalizare incit sa permila
atit comanda automata a MP, cit si comanda manuala din PCC si comanda manuala tie la
motor (de obicei. comanda de la motor se mentine ca o comanda de rez-Tva pentru
situatii spcial--). De asemenea, sc mani-festa tendinta de ec hi pare a sistemelor de coman
:1a. cu blocuri de incarcare programata a MP, care se cararterizeazit prin repetabilitatea
absolute a pro-ceselor si facilitatea deservirii, iar in eaxul lips'i alimentarii cu curent
electric sau a avarierii partii elcctrice a blocuhii, prin posibilitatea continuarii comenzii
motorului. In 1%. I. 7 se prezmta curbol-' dc fncarcare si descarcare programata a unui
Ml', realizate cu ajutoml blocului de incarcare programata electropneumatic al unui
siste-ii autDmat de comanda [33],
Firmele Sulzer Bros. 45, 46' si Soren T. Lyngso [18] etc. au introdus, in ultimul
timp, comanda romplet electronic^ pentru modificarea turatiei motorului in tunc tie de
eonditiile de navigatie si pentru cresterea sau reducerea treptata a turatiei (in special la
manevrele de iesirc si intrare in port), intr-o perioada de timp presrahilita.
O alta tending cste aceca de dezvoltare a telegrafelor, care pot transmite comenzi de
modificare fi-- lina, fie in salturi a turatiei MP. La acestea [33], pe scara emitiitorului
telegrafului. este inscrip^ionata, in afara cimpurilor traditional STOP. FOARTE tXCET,
iXCET, JUMATATE, CU TOATA VITEZA si plaja de turatii functional ale motorului.
De asemenea, la multc sisteme tie comanda. moderne, se manifests, tendinta de
introducere a dispozitivelor de testare a comenzilor (care pot Simula diferitc operatii de
comanda fara afectarea elementelor componente ale siste-
28
Jimpul , s
Fig. J.T. Curbele <1«: iiicarcan-ilescaicarc programata. a MP:
?— <:utbi de iucArcarc; 2 --curba normal) de descftrcar.-; J—l>jrcursitl prcscuruH ' ""swfcjcrrea pintru
incarcarii; / — parcursul t»ontru rrriacvrra. incSrcirii dupS as^zarea manctei .• . . ' torului tMegtafului
ds pjzljie STOP; I. II si III-vit*ze de IncArcare (:ujfc, mt'Jii-. itiig,
mului), deosebit de utile pentru testarea comenzilor inainte de pornirea In ctirsa sau
inainte de sosirea in port.
In cazul sistemelor de supraveghere a MX se manifesta tendinta de automatizare
complexa si control cu ajutorul calculatoarelor electronice. Aceasta, datorita atit costului
ridicat al MP (imprcuiiR cu motoarele auxiliare, MP reprezinta. aproape un sfert din
valoarea navei), a carui defectare din lipsa. de supraveghere si protec^ie la pornire sau in
timpui functionarii ar produce pa-gube inscmnatc cit si a asigurarii unci fiabilita^i si
durabilitati sporite a aces-tuia si a obtinerii unor economii importante de combustibil.
Exista deja sisteme de supraveghere a MX si SAA care permit controlui pennancnt
al starii de func^ionare a acestora, afisarea si inregistrarea valorilor parametrilor
func^ionali controlati, afisarea limitelor prescrisc pentru para-metrii respectivi. alarmarea
optica si (sau) acusti<a a situatiilor de depasire a limitelor prescrisc, precum si reglarea
valorilor parametrilor funetionali conrrola^i. Cel mai des, aceste sisteme sint controlate
cu ajutorul calculatoarelor si sint in masura sa suprave^heze sute si chiar mii de
parametri. Acestea fac parte din categoria sistemelor de supraveghere complexe.
Semnalele sau informatiile cu care opereaza calculatoarele sint achizitio-nate de la
traductoare de masura sau dc la o serie de subsisteme de supraveghere locale. In memoria
calculatorului se gasesc tabclate toate \alorile ^ptime prestabilite pentru toti parametrii
supravegheati, la toate regimurile oe /uncfionare a MX. La un anumit regim de
tunc^ionare, valorile reale ale parametrilor supravegheati sint comparate cu cele optime
tabclate in memorie. wect sau dupa. ce calculatorul efectueaza calculele necesare. In
functie de iStf13 i fcf de ca,cu^tor, in urma comparatiei efectuate, dispozitivel? de m J?ie
s stemu
* '«i actioneaza sau nu. in vederea optimizarii valorilor para-«etrilor supravegheati,
astfel tnett, functionarea MX sa fie optima la toate ^sgummle de incarcare, iar fiabilitatea
acestuia cit mai mare.
tea* w*tmele f^e suPraveahfr^ dotate cu calculator sint capabile sa depis-tocul I1 ca«zele
eventualelor defectum ale MX sau SAA si sa indice masu-
29
rile de remediere. Valorile parametrilor supravegheati sau masurile de reme-diere
indicate sint afisate §i inregistrate.
Utilizarea sistemelor de supraveghere complexe la bordul navelor comer-
ciale permite eliminarea operajiilor de intre^inere a motoarelor si instala^iilor din
CM, in timpul voiajelor, prin introducerea intre^inerii preventive, in timpul cit
nava se afla in port. Informatiile clare si precise despre functionarea motoarelor si
a celorlalte instala{ii navale se transmit anticipat specialistilor cu sarcini de
intre^inere si interven^ie, din portul de acostare, iar cind nava so-seste in port
acestia nu mai procedeaza la diagnosticare, ci direct la remedierea defecjiunilor,
inlocuirea pieselor etc.
In cazul dispozitiveior de protectie, tending actuala este ca acestea sa. fie 2
inglobate in sistemele de comanda (protectie la pornire) si supraveghere
(protectie in timpul func^ionarii) ale motorului. De asemenea, pentru reali-zarea
protectiei preventive, sistemele auxiliare ale motorului se echipeaza cu Elemente componente specif ice sistemelor automate de
dispozitive „stand-by", care permit intrarea automata in functiune a elemente-lor
de dublura (de ex. pompe de circulate), asigurind astfel continuitatea func^i- comandS, supraveghere si protectie ale motorului naval
onarii sistemelor si, implicit, protectia si functionarea normals a motorului.

2.1. Structura sistemelor automate navale

Sistemul automat naval (SAN) este un ansamblu de elemente inter-

conectate, parcurse de semnale purtatoare de informa^ii. La intrare se aplica
mSrirea de intrare (semnal de intrare) xt, iar la iesire se obtine marimea de iefire
(semnal de iesire sau raspunsul SAN) xe. Marimea de intrare x( este o mirime
fizica (constants sau variabila. in timp), independents, de sistem. Poate fi de
natura mecanica (de ex. deplasarea manetei de comanda), pneu-matica (presiunea
aerului), hidraulica (presiunea uleiului) sau electrica (tensi-une, curent). Marimea
de iesire xe caracterizeaza procesul din instala^ia de automatizare (IA) si poate fi
de natura electrica (tensiune, curent) sau ne-electrica (presiune, temperatura,
debit). SAN asigura, in regim sta^ionar de funcfionare, o dependent x,=>f(xf)r
denumita caracteristica statica a sistemului.
Structura SAN este determinata de scopul si partieularitatile IA. In. general,
IA navale se caracterizeaza prin neliniaritatea caracteristicii statice, diversitatea
legaturilor interne si a parametrilor, numarul mare de pertur-ba^ii accidentale ce
acfioneaza asupra lor, precum si prin vitezele mari de evolve a proceselor
tranzitorii. De asemenea, caracteristic IA navale mai este faptul ca procesele
tranzitorii care apar la o IA influen^eaza si alte IA, deter-nunind procese
nesta^ionare in acestea din urma. In cazul in care condifule oe aparifie a acestor
procese tranzitorii se succed in mod nefavorabil, pot aparea situafcii de avarie in
sistem. Totodata, perturba^iile exterioare modifici Caraeteristicile statice si
valorile parametrilor functionali ai IA. .. Eiectele proceselor tranzitorii si ale
perturba$iiior exterioare nu pot fi "Maturate mimai de catre IA, de aceea este
necesar sa se utilizeze dispo-»tive de automatizare (DA), care impreuna. cu IA
formeaza SAN.

31
 (PC)

Fig. 2.1. Structura schematics a unui SAX. Schema de comanda a deiiitului dv i 'J:TI!■•.t—ti 1:;] injei-tar in lilindrii MP, printr-
un sistem In c ir c u i t d ts c h is (SC'Al.
Elemehtele cftmponcnte ale DA (fig. 2.1) sint: traductorul T, elemental de
comparatie (comparatorul) C, amplificatorul A, elemental de comanda (dispozitivul <lc La sistemele in circuit deschis, in cazul unui MP cuplat diivct m elieea (fig. 2.2),
comanda) EC si clementul de executie EE. In mod obisnuit elemental de comparable, pentru o anumita corespondent:*! nitre pozitia man-lfi de comanda fi pozifia cremalierei
amplificatorul si elemental de comanda sint montate intr-un singur aparat, denumit pompei de injectie, turatia elicei se stabilrste la o valoare dictata de echilibrul dinamic
regulator automat (RA). Elemental P repre-zinta partea din sistem prin care marimea de dintre momentul motor Mm si momentul rezis-tent MT. O astfel de valoare insa nu poate fi
perturbatie xp produce semnalul xep, iar elementul S reprezinta un sumatoi. mentinuta riguros eonstanta, deoarece echilibrul dintre momentul motor si momentul
Schema de structura a unui SAN este prezentata in fig. 2.1. Semnalul x( se aplica rezistent al elicei este hi permanen^a deranjat atit de functionarea motorului (prin injec^a
SAN ; xr este transformat de traductorul T, montat pe calea de areac-tie, obtinindu-sc neuniforma de combustibil — fenomen caracteristic sistcmelor de injectie care echipeaza.
semnalul pe calea de reactie xr. Semnalele xt si .vr sint com-parate, la iesirea lui C, motoarelc diesel policilindhee — ^70"), eft si de conditiile de navigajie (mare, vint,
rezultind semnalul de eroare £ = .v,- — .vr, care este aplicat amplificatorului A. La iesirea starea corpului navei etc."). Prin urmare, men'tinerea unei vitezc constante de inaintare a
din A se ob|ine un semnal (eroare) amplificat xa care este aplicat EC. Semnalul de navei (turatie constanta a elicei) este sarcina operatorului din PC, care trebuie sA
comanda .vc. obtinut la iesirea EC se aplica EE care, prin semnalul xm, actioncaza asupra actionize in permamnta maneta de comanda (in conformitate cu imliratia tahometrului),
IA. La iesirea din IA se obtine semnalul (marimea reglata.) xem, care prin T se transmite pentru refaceroa echi-librului dintre momentul motor si a;\ rezistent.
dan nou comparatorului C, unde se reia compara^ia- La sistemele in circuit inchis (fig. 2.3), motorul este prevazut cu un regulator de
Daca xt = .vr (e --= 0), semnalul de iesire (marimea reglata) x. are valoa-rea impusa turatie, care permite reglarea automata a debitului de combustibil
prin semnalul aplicat la intrare (marime impusa sau prescrisa) .TV Conditia xt = xr este ma de comanda a debitului de comlnjstibil injectat in ti'indni MP. printr-un
indcplinita in cazul SAN m eroare stationary nula. sistem in circuit kiehi.s (SRA).
Daca x\ ^ .vr (e # 0), inseamna ca asupra sistemului actioneaza. o perturbatie P sau
programul impus prin .v, modified valoarca % In aceste con-di^ii EC va actiona in mod 33
corespunzator, in sensul modificarii procesului din IA, astfel ca xe si xr sa
indeplineasca. conditia .v, = .vr.
In schema de structura a SAN (v. fig. 2.1) se observa ca fluxul informational se
transmite odaty. de la C la IA (calea directa) si a doua oara. de la. IA ia C (calea inversa
sau de reactie). SAN la care fluxul informational se transmite numai pe cale directa se
numeste sistem in circuit deschis; aeesta__cara<> terizeaza1 comenzile automate—sistem
de comanda automata (SCA). SAN la :care fluxul informational se transmite atit pe calea
directa, eft si pe e'ea de reactie, se numeste sistem hi circuit inchis; acesta caracterizeaza
regiafile automate—sistem de reglare automata (SRA).
In exemplu de aplicare a acestor doua sistemc il constituie comanda ? l
reglarea debitului de combustibil injectat in cilindrii MP. • ■ ■ - '•

Fig. 2.3. Sche * — Comanda

motorului — c. 983
livrat motorului, astfel incit este mentinut in permanent.! echilibrul dintre momcntul
motor si momcntul rezistent al clicei. In acestc conditii, pentru o anumita pozi^ie a
manetei de comanda, turatia elicci este constanta si deci viteza de inaintare a navei nu se
abate de la valoarea prcstabilita. Cu un astfel de sistem, sarcina operatorului din PC sc
reduce numai la fixarea manetei de comanda in pozitia dorita, deoaroce modificarea
(reglarea) debitului de combustibil in functie de sensul dezechilibrului (dictat cle turatia
elicei — valoarea semnalului de rcac^ie) dintre momentul motor si eel rezistent este rea-
lizata de catre regulatorul de turatie (v. §. 2.7.1.).
La SRA, intotdeauna, semnalul de reactie trebuie sa cuprinda intregul circuit si sii sc
intoarca la elementul de comparatie al RA pentru a fi coni-parat cu semnalul dc relVrin^a.
2.2. Elemente de masurare
Masurarea paramctrilor (um^ionali ai M\ si SAA, impusa dc operatiilo dc
supraveghcre si protectie, se realizcaza cu elemente sau sisteme dc masurare specifice,
care transmit informatia asupra parametrilor masurati sub forma indicarii vizibile. a
inregistrarii, a semnalizarii, a utilizarii pentru reglare automata, pentru calculc etc.
Prima etapa a procesului de masurare consta in ob^inerea informa^iei primare, sub
forma unui semnal, prin intermediul unui clement sensibil la actiunea paramctrului
masurat (fig. 2 A) numit captor (senzor, traductor). Pentru obtinerea semnalului, captorul
primeste cnergie fie din mediul in care se rcalizeaza masurarea, fie dc la o siirsa d-: cucr-
^ic auxiliara (generator de
semnal).
În etapa urmatoare a procesului de măsurare, semnalul variabil emis de captator
este convertit iutr-o variabilă de altă natură, mai convenabilă (în general, în semnal
electric), cu ajutorul unui element de tratare (prelucrare) a semnalului.
La navele cu centralizarea cimenzii si supravegherii MP si MA, dupa. prelucrare,
scmnalnl trebuie transmis la distanta, in vederea afisarii lui in PC.
Fi^. 2.-4. RcpiV7«.-utar?a s..hema'ira a flemcmclor lunetionale ale procosului
u:1 masurare.
Transmiterea la distanţă. se realizează printr-un element dc transmiterc a semnalului,
care comportă, pe lângă captatoarc şi circuite de măsurare amplificatoare, modulatoare si
demodulatoare speciale de masurare (în general, de frecvenţa sau de impulsuri), canale
de comunicaţii etc.
In final, elemenhd de prezentityc a datelov afiseaza. informatia otyinuti prin
masurare. La masurarile de tip analogic, rezultatul se poate'prezenta ci ajutorul unui
indicator cu scala gradata sau se poate inregistra pe hirtie Daca masurarea este de tip
numeric, datele sint afisate pe un ecran sau tiparesc (v. §.2.8.2).
s4
Parametrii specifici starii de functionare a MX si SAA, care constituic
obiectul masurarii (telemasurarii) in cazul operatiilor'dc supraveghere si pro-
tecjie, sint: turatia, temperatura, prcsiunca, debi'tul si nivelul. In continuan
se prezinra. schemcle de principiu privind constructia fl func^cnarea imoi
elemente de masurare (in special traductoare) a tura^iei, temperaturii, rarest-
unii, debitului si nivelului, precum si caracteristirue mai imnortante ale
acestora.
1
2.2.1. Masurarea turatiei
Turatia arborelui cotit al MX sau a turbosullantelor de supraalimentart A motorului
se mascara, cu ajutorul U-homclrelor, a caror function are se bazea-za pe utilizarea unei
game variate de fenomene si eicctf f'zice. Se pot utiliza tahometre mecanice, magneticc,
electrice, electronicc sau stroboscopice [2\
Tahometre mecanice. Acestc tahometre isi bazeaza funetionarea pc depen-denta
existenta. intre forta dc inertic ¥& la care estc supusa o masa vi aflatu in miscarc de rotatie,
cu viteza unghiulara w (<o — xn/SO, unde n este turatia, in rot/min) .si situata la distanta
r fata, dc centrul miscarii: Fr. -= mroy-. Schema de
principiu a umii astfel de tahometru este prezentata
in fig. 2.5. Suportul7se rotestc In jurul axci sale,
sub acHunea arborelui cotit, axului cu came sau a
unui angrenaj mtermediar, detcrminlnd modificarea
po-zijtiei contragrcutatilor / si, implicit, a tijei
culisante 3 si acului indicator J. Datorita
dependence! parabolice dintre forja de inertie si
turatic, arcul 2 care echilibreaza pozitia
contragreutritilor sau mecanismul care transmits
miscarea la acul indicator al tahometrului trebuie
sa. .aiba o caracteristica parabobca pentru a S*^* 6
utuizar
fa unei %c:u\ Jiniare de Wasura. Se pot stabili
clomenii de masura
S<.hei::a de priucipiu talio-
mt-trului mccauic:
— C'-'j,!r.(t;rciif3(i ' — arc; J" - . tij.t i-.if;?Sr.t J ;
S - - ac irKiir,,H (, — rudran;
?>4
35
diferite, prin cuplarea suportului 7 la un reductor cu mai multc trepte. In general so
stabilesc urmatoarele scari: -40—160; 120—480; 400—1600-1 200- 4 800 ; 4 000— 16
000 ; 12 000 — 48 000 rot/min.
Tahometrelc mecanice indica, valoarea instantanee (caz in care, datorita
neuniformitatii funcfionarii motoardor, acid indicator oscileaza permanent, fiicind
greoaie citirca exactd) sail valoarea medie a tura^iei motoarelor. Masu-rarea la distanta
{max 25 m) este posibila. cu ajutorul conexiunilor flcxibile.
Tahometre electrice. Tahom''trolc electrice isi bazeaza functionarea pc fenomenul
inductiei electromagnetice, potrivit caruia senmalul generat estc proportional cu turatia.
Pot fi de curent continuu, de curent alternativ sau Cu impulsuri (tahometre
elcctronkv).
Tahometrul dc curent continuu este constrnit sub forma unui mic generator de curent
continuu, cu magnct.i permancn^i. Indusul generatorului este. fix, iar inductorul se
roteste, primind misearea de la arborele a carui turatie se
ma soar a. Fie. 2.6. Schema de principiu a Iaho- Fiq. 2.7. Schema de principiu a taliom.e-
Teoretic, tahometrul de curent continuu produce o tensiune clectro-motoaiv u,, care metrului de curent alternativ: tmlui cu impulsuri:
est • proportionals, in fiecare moment de timp. cu viteza un-ghiulara to. Cuplat la un ;—rotor; 2 — stator. /—<li&c rotitor; 2—plăcuţă jcu|rtj Jrrt'ir.afcnf t:cJ;
voltmetru analogi:: (v. § 2.8.1), tahometrul indica o rnarime porportimiala cu valoarea J — iK'bir.i.
medie a turatiei [it:
n -* 60 ucX,,./ (X;,.Y,. <I>) "rot/miiv , iilor generate va fi egala cu frecvenţa de rotaţie. Numărul ele impulsuri ;\\ citit în
decursul unei perioade de timp foarte precis determinate, poate fi convertit în turaţie cu
unde: X, t) repr^zinta numarul de cai in parale] intre periile pozitive si negative; H" —
formula
numarul de poli; .V, — numarul d? conductoare pe armatura ; <t> - - flu-xul magnetic pe
pol, n ;•= 60 .V'.V,, >ot/minJ,
Tahometrul de curent alterthiliv este un generator de eurent alternativ, cu rotorul
format. dintr-un magnet permanent multipolar (fig. 2.6), care isi modifies, liniar tensiunea unde Nm este numărul de neregulari taţi (proeminenţe, plăcuţi) cu care este prevăzut
si free vent a in funcr.ie de turatie. Statorul este coin-pus din tole niagnetice cu ples:le discul rotitor.
pMare spre interior. Pe stator st leaga in serie un uumar de l»:)bine egal ca numarul dc
poli ai rotorului. Tensiunea indusa este propor^ionala cu turatia rotorului. In calitate d ■ Precizia măsurării depinde de numărul de neregulari taţi practicate pe discul rotitor
indicator se foloseste un vMtmetru de curent alternativ, a cirui scald s.' gra:l^azfi direct in (frecvenţa impulsurilor electrice): cu cît turaţia care se măsoară este mai redusă, cu atît
rota^ii trebuie folosite discuri cu un număr sporit de neregulari taţi.
pe minut. Numărătorul de impulsuri poate fi un frecvenţmetru universal sau un numărător
In cazul tahometrelor de carcnt continuu si alternativ (taliogeneratoare), aparatul specializat de impulsuri la care se poate varia şi perioada de timp în care se face
indicator poate fi plasat in alt loc decit generatorul, astfel incit masu-rarea turati?i este numărarea.
posibila cle la distanta. In acest caz kmgimea cablurilor de legatura. (rezistenta lor)
influentea/.a asupra indicator aparatidui, ceea ce presupune etakmarea acestuia (dupi Tahometrele cu impulsuri permit măsurarea continuă şi la distanţă a
instalare). turaţiei. Sînt utilizate, în special, la măsurarea turaţiei turbosufiantelor (cu
Tahometrul cu impulsuri miUoara turatia prin numararea impulsurilor produse de un h ajutorul unui selector manual, traductoarele de impulsuri plasate pe axul
traductor adecvat, plasat pe piesa aflata in miscare de rotatte. «ecarei turbosuflante se conectează la un indicator analogic sau numeric).
Traductoarele utilizate pentru producerea impulsurilor de tensiune sint: discul cu In tabelul 2.1 sînt prezentate principalele caracteristici ale unor tipuri uzuale de
orificii «ji traductor fotoelectric si discul din material neferos cu placate din otel si
tahometre. Utilizarea tahometrului stroboscopic în domeniul naval este limitată atît de
traductor inductiv (fig. 2.7).
Pe discul 1 (de ex. din aluminiu) se fixeaza plaeuta 2 din material fcro-magnetic. faptul că metoda stroboscopică impune ca arborele să se rotească în mod
Deplasarea placu^ei prin fata bobinei 3, cu miez din magnet permanent, determina stabil cu o viteză unghiulară constantă, cît şi de faptul că metoda se pre-
modificarca brusca o reluctantei si apari^ia unui impuls de tensiune. Daca discul este tează' puţin la automatizarea şi centralizarea supravegherii MN.
prevazut cu o singura placuta, frecven^a impulsu-
37
Tabclul 2.1. Caracteristicile unor tipuri de tahometre '2\ pe baza variatiei volumului sau dimensiu-nilor
unui corp termometric (metal, lichid, gaz)
_. I DouK-mul "1e m^surarp, . Eroarra de masurare, Principiul do funC^ionare supus ac^iunii temperaturii.
Tipul taoumetrijlut I rot'mill % Termometrck metalice (fig. 2.8) se
bazeaza pe dilatarea liniara a doua cor-puri
Masoara frecvcnta impulsu-rilor metalice cu coeficienti de dilatare difcriti-
X 2601 < 300 000 eaptatc cu un traductor inductiv Depiasarea capatului liber al corpului
Tahometni electric termometric, sub actiunea temperaturii, poate fi
9 2401 transformata (pe cale electrica) Jntr-o maxim e
Turomat Tin 412 Fiff. 2.8. Termometru motalic:
Jaquet I—langimea UimPlatuIui; «i. o»—endicienji d*
comoda pentru masurare la distan^a, comanda
2200 dilatare limura; S •--= / (ot — «,J - st-nsibililato.1 sau reglare,
lerroomeirului, in mtii.'C.
2500
l o.s
s$ 10 000
s£ 10 000 0,5
0,5 Tahometre mecajiice

< 20 000
< 50 000

2.2.2. Masurarea temperaturii

Supravegherca si protectia MX presupune masurarea continua, in timpul

func^ionarii, atit a tcmpcraturii fluidelor dc lucru specif ice SAA, cit si a gazclor de
evacuare si a celor mai putemic solicitate tcrmic piesc sau cupiuri dc picse in frecarc ale
MX. Astfcl, se masoara: temperatura aerului din mcdiul ambiant (in CM) si aerului dc
admisie sau dc supraalimentare a motorului, temperatura apei dc racire (apa dulce, apa. de
marc), temperatura uleiului de ungcre, com-bustibilului, gazclor de evacuare,
temperatura lagarelor, cilindrilor etc.
Varictatea mare existenta. intre natura fluidelor de lucru specifice SAA, gama
dtferita de materiale utilizate la piesele sau cuplurile de piesc in frecare, precum si
diferentele sensibile existente intre nivelurilc termice ale acestora (de ex. 10—30'C la apa
de mare si 600—800°C la gazele de evacuare) fac ca, atit mctodele, cit si traductoarele

utilizate pentru masurarea temperaturii, sa fie dif.-rite. -

In cazul MX s: utilizeaza atit metoda de masurare prin dilatarc tcrmi-ca, cit si
metoda electrica de masurare a temperaturii.
Metoda de masurare prin dilatare termica. Masurarea temperaturii prin dilatare
formica se roaliz-*aza cu ajutorul termometrclor, care func^ioneaza
 masoara.
ki, J^rm«metrele de sticla cu lichid nu permit masurarea la distanta (sint
;"peciflce mstalatiilor din CM). '
Termotnetrele manomdrice i^i bazeaza funetionarea pe variaza cu tem-
ura tie a volumului unui lichid, fie a presiunii unui gaz sau a vaporilor
5vi ai unui lichid. Rezervorul care contine lichidul sau gazul (fig. 2.10)
^jnersat in mediul a carui temperatura se masoara. Printr-un tub capilar,
b ft, jCSte pus In datura cu un instrument de masurare a presiunii
■ oourdon, burduf sau membrana), care poatc fi gradat direct in unitati
temperatura.

39
ce face util tcrmometrul metalic in special in operatii •yeglare (releu
de temperatura).
Traductoarele de acest tip sint utilizate pentru dome-
mi de temperatura — 50 ... -f-SOO5 C, cu o precizie de
•5rfinul a i(!-5)% _
Tertnomdrele cu lichide se bazeaza pe dilatarea în volum a
acestora. Cel mai cunoscut este termometrul de sticla cu tub capilar, la
care lichidul termometric se afla, in cea mai mare parte, in rezervorul
termometrului (fig. 2.9). jn timpul functionarii, rezervorul este pus in
contact cu mediul a carui temperatura se masoara.; dilatarea lichidului
termometric determina. depiasarea lui in tubul capilar, care este
ctalonat pentru indicarca directa a temperaturii. Ya-riatia dcplasarii h a
coloanei de lichid, in tubul capilar. este data de rela^ia h ~ 4V{$ - - 3y.) Fit;. 2.9, Tt-rino-
AT/(~d-), in care V este volumul rezervorului; ,2 — coefieicntul de tiiclru (ir sticla
dilatare in yolum a lichidului; a—coeficientul de dilatare liniara a en lirhid-
t—r<zprvi>r (cajilt.iri :
mate-rialului rezervorului si capilarului; d — diametrul capilarului. 2 — lub Capilar: j—
■t —
sc,-il."i carcasS
ill |>roi.c(ie.
Termomctrelc de sticla cu lichid se executa din .sticla de diferite calita^i, cu lichide
termometrice variate, acoperind astfel un domeniu larg de tem-peraturi (tabelul 2.2).
Precizia de masurare depinde de tipul si calitatea termometrului, precum si de intervalul
de temperatura. Aceasta variaza. intre ±0,1 si ±5%.

Tabclul 2.2. Lirjjitcle de utilizarc a licliidelor lermomcCrice [2

T<-mpor.iliiri carai'tcristier. C l.iuiitf d'-. ulilJZ'Ui-. C

Vi'/rbtre

SuperioarA
Lichidul
Solidilxure ::.;irii

Mercur Toluen —."?JS,S: 356." 300

-'J 5 110.S —i55
AIcool etilic 10
Pentan AUaj de - ir ?$ 36 -SO 0
- 130 -23 -110 ^0
galiu roo -120 25

I.)

Pentru utilizarile navale, termometrele de sticla se protejeaza cu o car-^sa metalica

care, totodatii, le permite montarea ^i demontarea usoara in mediul a carui temperatura se
 « ^ Caracttfisticile unor metale folosite pentru realizarea tcrmorexisteotelor [2*
Tuburilc capilare ale termometrelor Docoenjul de Coeiicientul de
Observajii
temperatura. °C temperatura, 1/"C!
manometries pot avea lungimi dc circa 75 m 65],
ceea cc -50.. . +180 4,26- 10" 3
Termorezistente cu infasurare din sirma de 0,1
Cvpro mm, izolate cu lac de bacuelita
permitc masurarea temperaturii de la distant*.
Precizia maxima care se poate asigura este de -50. . -180 6,17- 10-3 —
ordimil a i;5% din seala_ instrumentulur. -100. . +600
Wolfram 4,80 • 10"3 Termorezistente din sirma deO.Ol —
In tabelul 2.3 sint prezentate limitele de -0,015 mm
FJatina —220... +850 3,92- 10"3 ] Termorezistenfe din sirma de 0,01-0,1 mm
utilizare a unor fluide si substance in stare de (intermitent i I sau pelicula, protejate impotriva coatac-
vapori la termometrele manometries pina la 1000) j _____________, tului direct cu gazele de cvacuare__________

Metoda electrica de masurare. Metoda

electrica utilizeaza pentru masurarea tem-peraturii Pentru masurarea temperaturii mediilor fluide fnfasurarea
rezistentele electrics, de tipul con-ductoare din sirma se introduce intr-o carcasa de protecfie (fig- 2.11),
formata dintr-un tub din alama {sauotel aliat, inchis etans la
Fi?. 2.10. TcriujiiiL'tni manometric: / capatul de imersarc in mediul a carui temperatura se masoara.
—reiervor; 2 —tub capilar; J—tub manometric
(Bourdon ; 4—seals. La celalalt capat al tubului se prevede un suport cu borne pentru
(termor ezistente) si semicortductoare circuitul de masurare.
(tcrmistoare), si termocupliirile. La masurarea temperaturii pieselor de motor, traductorul
Termorezistentele (iraductoarelc rezis-tive) isi bazeaza. func^ionarea pe fcnomenul de rezistiv se fixeaza pe suporti de forma plata, care se sudeaza, se
variatie a rczistenfei eiectrice a unui conductor metalic, in raport eu lemperatura. lipesc sau se cimenteaza pe piesa respective, Rezisten^a
Masurind variatia rezistentei eiectrice R se poate stabili temperatura traductorului este de J0Q - 30 kO.
corespunzatoare T, daca se eunoaste legea de variable, in general ncliniara R—f(T), Traductorul rezistiv se racordeaza. la indicatoare sau la
printr-o etalonare prealabila. punti de masura (in special de tip Wheatstone), facind posibila
masurarea de la distant* a temperaturii.
Tabelul 2..'. Limitele de ulilizare a unor fluide si substante (in stare de vapori) la termometrele In domeniul naval, eel mai utilizat este traductorul ' din
rnanomefficc .r2~ platina (termorezistenta Pt 100), cu care se obtine o precizic de
Tempi ratura ! l.mperatura masurare de i0,3%.
Fluid"1 -c "timed Variatia rezistentei cu temperatura pentru ter-morezisten^a
T i
Minim* Maxima .itinim J Maxima Pt 100 este standardizata, ceea ce-i asigura
Mt-rcur — 35 600 F.ter e ilk- i 60 : 160 intcrschimbabilitatea pe oricare dispozitiv de masura conceput
pentru acest tip de traductor, indife-rent de firma furnizoare si
Alcool -50 320 A pa 120 200 de domeniul de temperatura (in general, domeniile de masurare
Xilen -40 120 AI LOO I etilic wo 220
Hexan -80 T\>lucn 150 250 uzuale la bord sint: '0o...100oC;0°...150oC; 0°...250°C;
Bulan 20
%m
150 Anihiu' 200 i 350 0°...400°C- 0°...600°C: 0°...800°C).
Tertnistoarele se disting printr-un coeficient de
temperatura negativ, de circa 10 ori mai mare decit al
Variatia eu temperatura a rezistentei eiectrice (pentru materialele din care se executa termorezistentelor. Legea de variatie a rezistentei cu
termorezistentele) se evalueaza prin coeficientul de temperatura a|^ (definit pe intervalul temperatura este de tip exponential.
O^.-IOO^C, in &&g se admite o variable liniara a rezistentei); Termtstoarele se fabrica in general din amestecuri '^de
pulbere de oxizi de magnan si col>alt cu un Jiant, care se
unde R0 si Rm sint rezistentele eiectrice la 0= si, respect iv, 100°C. In tabelul 2.4 sint preseaza si apoi se sinterizeaza.
indicate cai'acteristicile principalelor metale folosite pentru reali-zarea termorezistentelor.
Termorezistentele so realizeaza sub forma de infiisurare din sirma (sau pelicula, in
cazul platinei) pe suporti, diferiji prin material si forma, dupa modul de utilizare si
domeniul de temperaturi. Pentru masurari pina la 650°C se folosesc suporti din sticla
specials., por^elan sau mica.: la temperaturi mai mari se foloscste alumina sinterizata..
Izolarea traductorului se face cu acelasi material ca p suportul.

: Fig. 2.11. Traductor rezistiv (termorezistenta):

!<"• n«'ia m!st ^^'b'1 {conductor): 2 — tub d>> protwtie; .? —supirt; -/ - pl.ic.a - •aounta;
5— cablu bifilar; 6 — borne; 7 —piulifa; / .-. i50...200() mm.
41
 Neliniaritatea accentuata a dependenţei rezistenţei Conectarea termocuplurilor la aparatul indicator sau
electrice de temperatură şi fenomenul de îmbătrî-nire au instalatia de masurare se realizeaza cu conductoare dc
făcut ca, în practica navală, acest traduc tor să aibă o •jngire (cabluri de compensare), care necesita respec-
râspîndire limitată. naturii celor doua metale ale tcrmocuplului. In practica navala,
Termocupktrilc îşi bazează funcţionarea ne efectul tcrmocuplurilc se livreaza im-■«aiia cu cablurile de compensare,
termoelectric potrivit căruia, dacă două conductoare din care au dimensiuni tin tn acest fel, la motoarele navale, este
materiale diferite-l si B (fig. 2.12), sînt za două joncţiuni la posibila conec-■2rea jonctiunilor de referinta, dc la toate
temperaturi diferite, i\ si 7", termocuplurile, |a aceeasi incinta termostatata.
4 Neliniaritatea accentuata. a dependentei rezisten-
\ fei electrice de temperatura si fenomenul de imbatri~
\r2 nire au facut ca, in practica navala, acest traductor
------3 £- '-——r sa aiba o raspindire limitata.
Tis. 2.12. Schema tle principiu a PIE. 2.12. Schema de prin- Tcrmocuplurile isi bazeaza
terinocuphilui. functionarea pe
cipiu a termocupiniui. cfectul termoelectric potrivit carina, daca doua con-ductoarc din
materiale diferite-1 $i B (fig. 2.12), sint conectate pentm a realiza dona jonc^iuni la
temperaturi diferite, T1 si T2, apare o tensiune termoclcctromotoare E, care depinde de
natura materiale-lor conductoarelor .si de temperaturile jonctiunilor (ei'ectnl Seebeck).
Cele doua conductoare rcprezinta. in aeeste conditii un termocuplu. Masurind £ si
cunoscind temperatura uncia dintre jonctiuni (jonctiunea de referin$-n st 1 poate
<letermina temperatura celeilalte jonctiuni, care se afla in contact cu mediul a carui
temperatura se masoara. Rclatia dintre tensiunea terrno-t'lectromotoare si temperatura se
stabileste prin etalonare.
Cuplurilc de materiale penlru constructs termocuplurilor sint prczen-tate in tabelul
2.5. Conductoarele se executa din sirma subtire cu diametrul de 0,1-0,5 mm, jonctiunea
dc masurare fiind realizata prin sudare.

'! abilul 2.5. Caracteristicile unor cupluri de materiale pentru termocupluri 2. r*3~ 2.2.3. Masurarea presiunii
Domt-mul -lo tJ.jn ..(.rutur... C
| Cerintele supraveghcrii si protectici MX impun masurarea
CtmluJ <lr maiwialc
Coiitiriuu Intermit out Ii continua, in timpul functionarii, a presiunii fluidelor de lucru din
Cupru/G >ristan tan -200... • -400 ' s* 600 | L'tili/utv c'ti prep«iidercn{a pen tru I i SAA. In general se masoara pre-«ioni cu valori constante sau lent
tt-iiiperaturi joase; preci/ic — O.J-.J variabile, cum ar fi: presiunea ulciului din sistemul de ungcrc,
presiunea ae-fohii din sistemul de lansare, presiunea apei din
FiiM-jConstantan -200... 600 « 900 Preci/k- ; l°0 sistemul 4e racire etc.
CromeliAhimel -50... 900 ^ tJW I'tilizatc pen tru atmusfere oxidante; •
precizie — 0,75",o ,_ Traductoarcle dc presiune pentru aeeste utilizari sint tealizate
N ichcl-Crom ,'Xichcl 0...-900 «S 1200 P'rei i/ie 4- I0,, cu ajutorul elementelor elastice (tuburi Bourdon. ^embrane sau
Platiu/Platin-Rhodiu 0...-T LvOO I s£ IfiOO Precizit- ± 0.25";, buxdufuri), care se deformeaza proportional •can presiunea
aplicata. asupra lor. Masurarea se poate realiza utilizmd direct
defonnapia elementului elastic (cu ajutorul unui sis tern mecanic-
Pentru masurarea temperaturii m medii fluide jonctiunea de masurare se introduce manometrul) sau pe princi-piui transformarii deforma^iei Fip. 2.13. Terniocu-
intr-o teaca metalica de protectie (fig. 2.13). Pentru masurarea temperaturii in piesc elementului elastic in va-na^ia unei marimi electrice (traductorul plu pentru medii
jonctiunea de masurare se introduce intr-un dop special care se preseaza (sau lipeste) in electric sau electronic de presiune). fluide:
/ — tiji de protec'."-:
piesa respective. J — suport cu borne :
Cele mai utilizate termocupluri la MX sint de tipul fier-constantan (Fe-Co) si J= 1,?...24 mm;
= 250...2000 mm.
l-
nichclcrom-nichel (NiCr-Ni) ~86], Pe obicei, pentru crcstcrea sensibilitafii masurarii, la
bord se racordeaza. mai multe termocupluri in serie (termopile). avind cite o jonctiune la '*■ .Manometrele si traductoarele electrice care lucreaza J>e principiul elementului
temperatura care se masoara $i cealalta. jonctiune, la temperatura de referinta comuna. elastic au o precizie de masu-Wre mai mica, in raport cu precizia manometrelor cu lichid
Temperaturile de referinta adoptate pentru utilizarile dc la bord sint: 40°, 50°, 60" si de exemplu dar sint eel mai usor adaptabile la utilizarile navale, si permit transmiterea
70CC. Mentinerea constanta a temperaturii de referinta se realizeaza cu ajutorul incintelor ^laforma^iei la distanta.
termostatate (cutii termoizolate care eontin un regulator electronic de temperatura)- Masurarile de presiune cu variatie rapida (presiunea in cilindrul motoru-se executa la
Masurarile dc precizie impun ca jonctiunea de referinta sa se gaseasca la 0°t- bord in mod discret, cu ajutorul unor traductoare de presiune *-*mce* (indicatoare)
Prin intcrmediul termocuplurilor, masurarca temperaturii este posibua de la sau piezoclectrice. Acestca precizeaza. variatia presi-Sn raport cu timpul de evolufie a
distanta. Yalorile masurate pot fi citite cu milivoltmetre indicatoare sau proceselor din cilindru.
tratoare, gradate direct in JC, sau cu o instalatie Manometrul cu tub Bourdon. Acest monometru are elementul elastic
-urare cu compensator. tat dintr-un tub curbat, cu perete subtire si secfiune transversala necircu-
 (ovala), din alama. sau otel, care se monteaza. in interiorul unei carcase ^^ *Qtr«ctt masurarea presiunii in cilindrul MN" nu vizeaza operafiile de supraveghere -***» pe,
traductoarele utilizate pentru acest scop nu sint descrise in lucrare.

42 43
 fn mijlocul membranei se racordeaza una dintre pirghiile care formeaz't :'—-jj (j e
transmitere a deforma^iei la acul indicator al manometrului. LeRatura dintre
presiunca p §i deplasarea (sageata) in centnil membranei care se masoara, este
exprimata de relatia [2]
p = {16 Et4/ [3R4 (1-µ2 )]} [ h max/t +0,488(h max/t)3],
în care: E este modulul de elasticitate,: t — grosimea,; R — raza de incas-
trare; µ — coeficientul lui Poisson.
Cu ajutorul membranelor clastice se pot masura presiuni in domeniul
1 • 10-3...350 daN/cm2, precizia de masurare fiind mai mica decit la tubul
Bourdon.
Elementul elastic în forma de burduf se adoptă pentru măsurarea unor presiuni
moderate (maximum 20—30 daN7cm2), cu
avantajul că se obţin deformaţii mari şi deci, creşte
precizia măsurării.
Fig. 2.M. Schema manomcTnilui cu tub Fig. 2.15Membrane elastice:
Bourdon: a) — plată; b — ondulată (tip Traductorul electronic de presiune. Acest
7 — carcasa ; 2 — tub Bourdon ; 3 — sistera de pir- capsulă)
gbii; 4 — aC indicator. traductor este utilizat pentru măsurarea
presiunii (absolute, relative si diferenţiale) pe
metalice (fig. 2.14). Un capat al tubului curbat (tub Bourdon) se monteaza in mediul a principiul balanţei de forţe [25], transmiţând la
carui presiune se masoara. direct sau prin intermediul unui pre-lungitor special (de ex. ieşire un semnal elec-trie unificat (de ex. in
{cava metalica). Celalalt capat se cupleaza cu un sistem de tije si pirghii. care pot misca gama 4 — 20 mA), proportional cu presiunea
acul indicator al aparatului de masura, gra-dat direct in unitati de presiune. măsurată.
Cind presiunca din intoriorul tubului Bourdon este mai mare decit pre-siunea din Elementul sensibil este o membrana
exterior, tubul se deformeaza, cu tendinta ca sectiuneu sa devina circulara si, pc elastică de tip capsula (fig. 2.16), dar poate fi si
ansamblu. sa ia forma de tub drept. Ca urmare, sc inregis-treaza o deplasare unghiulara a un tub Bourdon sau un burduf. fJeformafia
capatului tubului cuplat cu sistemul mecanic de masurare, care, tradusa de acesta in elementului elastic sub actiu-nea presiunii,
unitaf i de presiune, reprezinta valoa-rea presiunii masurate. exercita o forta la capatul Inferior al barei de
Deplasarea unghiulara a tubului Bourdon poate fi calculate cu formula i78] forfa, care este cchili-brata de forja produsa. de
bobina de reac-•Be; aceasta se aplica la capatul
A9 = [?0- ahj(El % Vl-ibja)*] R* \p [grd^,
superior .iu barei de forta, prin intermediul pir-
undo: ?0 este unghiul care precizcaza pozijia initiala a capatului tubului; <r si b — 4Jfciei vector.
semiaxele sec^iunii ovale; E — modul de elasticitate al materialului tibtilui; / — i' Orice deplasare a barei de for^a este »8esizata de
momentul de inerfie al sectiunii ovale; R — raza medie, la soli-citare; Sp =*■ p — p0. armatura detectorului, fapt "Care provoaca o
Limita superioara a presiunii masurate cu tuburile Bourdon depaseste 5000
crestcre a curentului In "Secundaruldetectorului.
daN/cm2, iar precizia de masurare eFte de ^2,5%.
Acest curent este **pnficat si transmis simultan la
Manometrul cu membrana. Elementul elastic al acestui manometry este realizat bobina Rg , 16 Traductor clrctronic de Pre-
dinti-o membrana circulars plata (tig. 2.15, a) sau ondulata (fig. 2.15, b), din ofel, ^e reacpie si la aparatul receptor. Forta siune diterentiala cu membrana:
incastrata pe contur. VJttvoltata de bobina de reaCtle echill- >— membranl (capsutS) clastica; 2~ mfmbranl
AfflajT t . , i « , , ■*• trec?re; 3 — bara de lor(a; 4 — plrghie W««
'■JHBM* iOr^a dCZVOltata de elementul tur; 5—detector: 6 —armatura detectorulu:;
»r C^r.^4.. 1 J ■ t , tn A\ 7 —bobini iJe reacjie; S — magnet: 9 —jurub
44 «-. v-urentul de iesire (4 — 20 mA) care de regiaj (zero); ro —?urub lie re^iaj itm&-.
ermina for^a de echilibrare reprezinta SwiSSSfw^^MsuSTI^asciJ"$%*$**.
45
s-'mnalul de iesire al aparatului si este proportional cu presiunea masurata. (absolute, metru isi bazeaza functionr.roa pe dfpen-
rclativa sau diferentiala). Dcbitmt trii diferential cu denta care exista intre turatia unci turbm«'
Precizia de masurare cu traductorul electronic de presiune este de ±(0,5- ■ lialragma: (sau a unuj rotor excentric cu palete) si
1,25) °,' ^nTi:.CM.dSuLT,rjd'Jr,rrdi' debitul de fluid care o traverscaza. Prin

2.2.4. Masurarea debitului

Neccsitatca masurarii debitului in cadrul opcra^iilor de supraveghere si proteetie a

MN este impusa de reglarea valorii acestuia mai ales in ea/.ul fluid elor specifice
sistcmelor de racire a cilindrilor, lagiirelor, pistoanelor, chiulaselor, injectoarclor etc. La Fig. 2. IS. Rybitmetru cu iurbinS: / — mrbin.V 2
bord m mai efectueaza musurari de debit, in vederca cunoasterii consumurilor de -- traductor indtictiv; 3 —carcasS.
combustibil, ulei, apa. etc., dar acestca nu vizeaza operatiile de supraveghere si proteetie
a motorului.
Masurarea debitului se poate rcaliza cu mctode si mijloaee de masurare diferite,
utilizind traductoare de debit complexe, denumite dcoiimctre.
Debitmetrul diferenfial. Debitmetrul difcrcntial isi bazeaza functio-narea pe
masurarea difcrcntei de presiune, la curgcrea unui fluid prititr-o conducta (in regim
stationar de curgere). create prin strangularca curgerii cu ajutorul unci diafra^me (fig.
2.17). In cazul unui fluid compresibil care tra-verseaza. diafragma. debitul volumetric
3,v-;

m
este exprimat de relatia 2^
?§^mA^{h-h)
m care: % este coeficientul de debit; .1 — aria sectiunii gcometric.e minlme;
$
en
- densitateafluidului: (px ■ p2) <-= AjS — diferenta de presiune; s - - coeiici-
tul de detenta (s — 1, pentru fluide incompresibile).
intrucit censtructia diafragmelor *sua
siandarclizata [_41~!, iar a depinue do a:- de
factorii consmvtivi si de eifra Rev<v.>lds ('Re)
earactcristica regimuKii de eitt'g -iv. rezulta el
dcbitul se poate determine prin masurarea
diferentei de presiune (,.!•< ex. cu ajutorul unui
traductor electronic de presiune diferentiala, fig.
2d 6) fi a c! \isi-tritii z (eunoscuta la fluidel-. id
U'.oru specifice SAA).

Debitmetrele cu diafragma pot li uci-lizate

la oric^ fed de fluide ; precizia d- :;u-surai*'' eu
diafragma este de .- (0,5-- !)-,,■
i- Kalrayiii
Debitmetrul cu turbina. Acest debit
reducerea la minimum a frecarilor din debitul lichidului respectiv, ue = BDv, unde B este inductia cimpului magnetic ; /) —
lagarcle turbinei se realizeaza, pentru un diametrul interior al eonductei; v — viteza medie dc curgere a fiuidului.
fluid cu o anumita viscozitatc, o dependent Debitmetrele construite pe acest principiu au o conductri dintr-un material
liniara a debitului Q fata de turatia turbinei neconductor si nemagnetic, cu doi electrozi plasati la nivelul peretelui, in zona unde
n, adica Q ~ Kn (/v — constanta dependenta diferenta de potential este maxima. Cimpul magnetic este in general altemativ, rezultincl
de fluid), pe o gama de debite suficient de un semnal de iesire de tip altcrnativ. Debitul volumetric masurat este independent de
marc. viseozitatea si densitatea lichidului.
Tunisia se poate masura precis folosind Instalatia electrica a debitmetrului este prevazuta, in general, cu un servosistem cu
un traductor de tip inductiv fixat in carcasa, reacts, gra^ie caruia semnalul de iesire devine independent fata de micile \ariatii ale
in planul turbinei. Cu ajutorul unor circuitc densitadi fluxului magnetic.
dc masurare adec-vate se poate citi debitul,
pe scala aparatului de masura, direct in uni- Debitmetrele electromagnetice se utilizeaza numai pentru lichide conductive a caror
tati de debit. viteza de curgere minima este de eel pu^in 0,1 — 1 m,'s; precizia de masurare este de —(I
Constructia unui debitmetru cu turbina. care se introduce in mediul a carui debit se —2)'J0. Debitmetrele electromagnet ice suit mult folosite in instalatiile de reglare
masoara, este prezentata in fig. 2.18. automata.
Debitmetrele cu turbina se utilizeaza pentru lichide si gaze ale caror viteze de
curgere prin eonduete variaza. intre 0,8 si SO m/s; precizia de masurare este de ^h {0,5--
l)° o . La utilizarea debitmetrelor cu rotor excentric. cu palete se recomanda pozi^ia
orizontala de masurare. 2.2.5. Masurarea nivelului
Debitmetrul electromagnetic. La acest debitmetru functionarea se bazeaza pe efectul In cadrul operatiei de Supravegher.1 de la distanta a MN. misurarea nivelului este
inductiei magnetice. Intr-un lichid conductor care curge printr-un cimp magnetic se determinata, in principal, de controlul si reglarea acestuia in tancurile de combustibil, ulei
induce o tensiunc clectromotoare, propor^ionalj. cu vitcza medie de eurgere si deci cu si apa.
47
 Masurarea nivelului se rcalizcaza cu o serie de
traductoarc complexe care Sfistei&i variatiile de nivel
(pe principiul plutitorului sau difcrenfcci de presiune)
si le transform;! in variatii ale unci maxim! electrice
sau cu traduc-toare de nivel electrice dirccte.

Traductorul de nivel cu plutitor. Traductorul permite masurarea dirceta a nivelului Ti:. 2.-0. Traductor dc r.ivel fsifaf pe lis?. 2.21. Tif.ductor de nivel!
sc urtcirtuitarca unur nv.isteut?' tic eiitre
cu ajutorul unui plutitor care se aflii in permancn-{a pe suprafata lichidului (fig. 2.19). lichi'!i:l cil I'Hrni Jiivrl se l!5*vsj>3ra.
Variatiile de nivel sesizate i& plutitor se transmit, printr-un orificiu al rezervorului, unui cOp«lciti/:
traductor de dcplasare electric (rezistiv, capacitiv sau inductiv). Traductoarele de nivel cu ,' — verges m> talici (izclata sau nr\\
zolata); 2 — izclatr.r electric: i—reJ
plutitor din metal, sticla sau materiale plastice asigura o iervor; CA - C0A(er — 7). ufcdr ci fstr
capacitatea sps-cific.1 a ce»ervo^ rului, /;
Fig. 2.19. Traductor de nivel cu — nivflu] lichidului In re.'fi'J V'T, £r -
plutitor: precizie de masurare de ordinul --10,,. pcruiitivttatea relatui Kehidului.
; —plutitor; 2 — traductor de depiasarc
inductiv, J — rtzei\ur.
tionala cu inaltimoa lichidului din rezervor. Prin urmare, in functie de valoa-rea
capacitatii partii din re/.ervor umpluta cu lichid, se poate determina nivclul actstuia, cu o
Traductorul de nivel deferential. Traductorul isi bazeaza funetiona-rea pe masurarea precizie de -r(l — 3)0o. Pentru preeizii mai inalte este nevoie si (.]>' o corec^ie de
presiunii in partile superioara si inferioara ale rezervorului in care se afla liclvdul al earir temperatura.
nivel so masoara. Pentru masurarea presiunii se pot utiliza traductoare elcctroniee de
presiune diferentiala (v. fig. 2.1ft), la care scala aparatului de masura se etaloneaza direct
in unitati de nivel.
Precizia de masurare a acestor traductoare osto impusa. de variatia greu-tatii 2.3. Elemente de comparafie
specifice a lichidelor cu temperatura.
Traductoarele de nivel cu plutitor si diferential permit urmarirei in mod liniar a hkmciiiclc tie com para (if sau comparatoarele sint elemente componmte specifice
modificarii nivelului lichidelor, ceea ce le face utilizabile pe in-trcgul domeniu de SRA. Cu ajutorul lor se stabileste rela^ia in care se afU\ semnaUil de reactie (parametral
varia^ie al acestuia. masurat), fa^a de semnahil de intrare (parametral pre-scris): mai mare, mai ink sau egal.
In tehnic a auto-.natizarilor navale, eompa-, ratoarele mi apar ca elemente componente
Traductorul de nivel electric. Acesta isi bazeaza funetionarca pe variatia rczistentei
distincte, ci se asociaza fie cu tra-l ductorul, fie cu elem-.ntele de ampliiicare sau de
intre doi electrozi introdusi in lichidul al carui nivel se masoara. in functie de nivelul
acestuia, sau pe scurtcircuitarea succesiva (fig. 2.20) a unor rezistente de catre lichid, comanda.
cind acesta are o cou.luctivitate electrica, apreciabila. In ambele cazuri, variatia Dupa natura semnalului furnizat de traductor, comparatoarele pot fi:J comparatoare
conduciivitatii lichidului la mici variatii ale compozi^ici lui poatc produce erori mecanice si comparatoare electrice.
importance, de atvea se prefera traductoarele electrice capacitive. Comparatoarele mecanice sint destinate compararii parametrilor masurati cie catre
Traductorul capacitiv de nivel este constituit dintr-o vergea metalicd introdusa in traductoarele de forta si deplasare. Pentru forte si deplasari liniare se utilizeaza pirghia de
rezervorul al carui nivel se masoara (fig. 2.21) si fata de care se izoleaza. electric. ordinul I (v. fig. 2.68 si 2.70), cu bra|e egale sau inegale, iar pentru deplasari unghiularc,
Capacitatea traductorului apare intre vergea (electrodul cald) si peretele rezervorului
(electrodul rece, legat la masa) si se poate calcula ca suma a capacitatii partii din rezervor 49
umpluta cu lichid [63] si partii umpluta cu aer. Capacitatea partii din rezervor umpluta cu
lichid este propor- grupul de patru rop dintatc conice care functioneaza pe principiul diferentialului auto [29\
4 — Comanda motorului — e. 983
 Comparatoarele eiectrice .sint des-
tinate compararii paramotrilor masu-rati de mator. Primarul transformatorului 7\ se intcrcalcaza in circuitul c colector al
cat re traduetoarcle rezistive. capacitive, tranzistorului Trl, iar secundarul, intre baza tranzistorului T si polul plus. In situa^ia cind
inductive si eele care gt.ne-reaza la kn*ir*» tensiunca de intrare cste nula., curentul d tranzistor si implicit fluxul din transformator
p tensiune clectromotoa-re. Comparatoarcle au valori constante; ca urma: tensiunea la bornele secundarului este nula. In cazul unci
flee trice sint constitute, in general, din punti variatii a curentul dm primar, la bornele secundarului apare o tensiune propor^ionala
Wheatstone sau mqntaje eiectrice, in care numai ( variatia de flux (dtWd-r). In acest fel, tranzistorul Trz primeste nuinai tend unea
estc pr?-zenta o tensiune de referinta proportionals, cu componenta alternative (semnalul amplificat).
generata de o sursa separata, de curent Amplificatoarele eiectrice cu tranzistoare cu baza, comuna realizeai coeficienti de
constant (fig. 2.22). Tensiunca de referinta amplificare (Ka — i't,/(.",) cie ordinul 500 -1500 si chi; mai mari.
est^ obtinttta potentiometric, respectiv prin Amplifieatoarele eiectrice pot fi de curent aiternativ, eaz in care element v.rmator
Fig. 2.22. C./inpavaTor ek-ciric (iHoutaj i.lc-- caderca de tensiune inlrc eapatul fi cursorul in montaj este un motor asincron bifazic, si de curent continuu, ci in care amplificatorul
tric dc L-onipavafic cu traductor iji-ntiator): unui rcostat. so cupleaza cu un motor electric de curent continuu s£ un grup de relee (amplificatoare
/ — tra«iuct.ir yrufr.WJ.r; J - sesU fiS.iiJ.it5; i— rcoi-
lat: I'c ~ t',-:j' !l
---
sensibile la l'azii).
Amplificatoarele eiectrice nu suporta temperaturi aie mediului ambia mai mari de
2.4. Elemente de amplificare 45"C (au stabilitate termiCa redusaj, ceea ce constituie prind paiul lor dczavantaj.
Amplificatoarele magnetice isi bazeaza functionarea pe principiul modi carii
pcrmeabilita^ii magnetice a iicrului, cind o bobina infasurata pe un mi din fier este
Sensibilitatca SAX depinde aproape in t'xclusivitate de marirnea semna-lului iesit alimentata de 3a o sursa de tensiune eleciromotoare alt'^rnathj !)e excmplu, scazind
din comparator, la care EE intra in actiune. Peniru ca El sa iatr* in actiune la un semnal pcrmeabilitat'.a miezului bobinei A, (fig. 2.2-4), se obtii n crestere a curentului /* [29".
de abatcre % (v. fig. 2.1) cit ami mic (SAX cu sensibili-tate mare), este necesar ca acesta Aceasta este posibil prin realizarea unci i fasurari Lr (bobina de comanda) pe miezul din
sa fie amplificat. In acest scop Se utili-zcaza elemente de amplificare sau amplif icatoare. fier. care Se alimenteaza de o tensiune electroniotoare continua.
Amplificatoarele SAN m constituie ca elemente distinct*; sau pot fi eombinate cu
Amplificarea curentului I se realizeaza atunci cm i cimpurib? produse bobini'le /-..
elementul urmatnr al sistemului automat (EC sau EE, v. %- 2.1). si l.x se insumeaza. ("oeficientii de amplifica/e (A', T — / f,.) rea zati cu aceste
Dupa natura semnalului (parametrului) amplificat. s^' disting amplificatoare
amplificatoare pot ajunge pina in jurul valorii de 1000. Pentru (Htxiiv: valori mai man se
eiectrice, magnetice, hidraulice si pn-mmatice. folosesc am{)liiicatoar:- magnetic:- echijnate cu bobina de comanda suplimentara
Dupa tipul caracteristicii statice a SAN. v,^/(.v,;. s- disting amplificatoare de tip
(denumita bobina d^ reactie), CL%re se int4 cid^aza in circuitul tie sarcina (iesire) al
liniar si amplificatoare de tip nebniar. Primele se foloses^ in SRA cu actiune continua, ampltficatoralai. Cu astb.l ele amp fieateare (cu reactie pozitiva) se pot realiza cojficienti
celelalte in SRA cu actiune discreta si in SCA.
de amplificare pi la valori de 10 000.
Amplificatoarele eiectrice isi bazeazu
functionarea pe fenomenul emisinnii elec- Amplificaioarelc liidrauUcc realizeaz.1
tronice controlate san al transferului con-trolat amplificarea cu ajutorul pistoanelor-sertar
de electroni de la un el-Jctrod la altul [29\ sau a distribuitoarelor rotative, care, uti-
lizate m circuite hidraulice cu debit si
putere de valori I'LHIUS--, detennina. func
tionarea r.nor circuite cu debit ^i ])atere l-'i_-. 2.2-.. Si;lu-:na rit* principiu a ainj fnatunihii
mari, mentinind totodata. proportionali- niacntiic'
tatea dintre deplasarea organului de co- ru —fi:-.-.■::><• ■]■• alinifnuir..': f*i- tensiune ; S rrj;istt t
r,,:;„- :;aA: i| - - iV.TTB^r <k <ri ''; ~ '
inanda si deplasarea organului actionat. :
.'- — îmvoU.'-nii . 1
|
>_ _inn.,..u.'.nto.
0
C'nreti'.al care cirinla prin bobitia t-.^te clat dt? rcii'.n.i / fat's tens *.\ 'li r /.'Jco-, U:K
Amplificatoarele eiectrice utilizat- in i an r a S"R rsr i:
Ll — nvist'crita 'ri inum tanta !:iii«.i. c, — qiij mj:sp.i.
domeniul naval sint rcalizate cu ajutom;
tranzistoarelor NPN sau PNP. Preluar.a
semnalului amplificat se realizeaza pe cale
rezistiva, capaeitiva sau inductiva. In
fig. 2.2,> se prezinta schema de principiu
a unui amplificator electric cu doua ^titje,
cu preluarea inductiva a semnalului
amplificat.
Fig. 2 2:,. schema amplif icainnjl* *i«.- Amplificatorul este reabzat din doua
trie cu cuplaj prin translormator; r i - f
r.-tensiuned.intrarc; fV-enMuncde i.sicc. tranzistoare cuplate printr-un transte:-
 in care d cste diametral pistonului-sertar; F — forta neccsara deplasa pistonului-sertar,
in da\ ; &p — Pi~ p4 — difercn^a dc prcsiune care dt volta forta F, in daN/cm-; 7]m —
randamcntul mccanic la prcsiunea dc luci in °0 ; 9 — d2/(d2 — d"2) — raportul
sec^iunilor pistonuhii-sertar si tijei ac< tuia. Diferenta dc prcsiune A/> dctermina.
deplasarea pistonului-sertar cu vite
v == 4o{)j{-d-) - s:t Vm/s],
uncle Q este dcbitul de ulci consumat pentru a realiza viteza v, in cm3;.s ; .* — cur
pistonului-sertar, in cm; t — timpul neresar pistonului-sertar pentru a p? eurge cursa s,
dat dc relatia
t = 7:d-s<(-}?0) '&..
Puterea hidraulica consumata pentru dezvoltarea fortei F si vitezei so calculcaza
cu relatia
1\ - ±t>Q;6U kYY],
In care Q cstc introdus in 1/min.
Pentru pistonul cilindrului hidraulic, iratarea prin calcul cstc similar l >rntru
orifieiile (conductele) dc legatura, diamctrul £ se dctermina dintr conditie tic
Fig. 2.25. Sch:iu;i ifc pi'indptu a amoiifictitiorului ■ a — ftliirauUe ; b — »-l:ctro-hidraulir . ,"
continuitatc,
P1 •■,>»•.: «-ruf; J iuit-tfi, ,j - aj u tn j c ; .' ■— cil;iidr« hulra-il.c.
$>s'iQ;iTriiu) Vm",
Amplificatoarele hidraulicc folosesc en agent dc lucru amestecuri d" apa-glicerina in care vu cstc viteza ukiului prin orifieiile (conductele) de legatura., in cm/ Pentru
sau apa-glicol. sau uleiuri mineral-:- obisnuite, care, pg linga. faptul ca sint mai ieftine. amplificatoarele hidraulicc cu distribuitor rotativ se utilizeas urmatoarele rela^ii de
ofera si avantajul compatibility tii cu cchipamentul calcul -10]:
standard, comercial. —- capacitatea geometrica a amplificatorului
Conditiili; specialc de securitate si cerintcle unci manevrabilitati sporit-* a navel or,
impunc tuturor component dor din sistenide hidraulice, dcci si amplifi<atoarelor r un grad T' — (?,'(>?"/i.) "_cm3,'rot"'i;
inalt dr fiabilitate. In acest scop, clcmentclc hidraulice c;;rc afccteaza direct siguranta in — momentul neccsar pentru dezvoltarea presiunii de lucru
exploa'are sint, in multe cazuri, dublate si chiar triplatc.
in fig. 2.25 sint pf'-zauatc doua tipuri dc ampliiicatoare hidraulicc cu piston-sertai". M == p VrJ{2-) da\ - cm];
in fig. 2.25 a. ampUficatorul cu un singur piston-sertar (distributor) 7, cuplat prin — puterea mecanica consumata (de antrenare)
intcrmcdiul unui sistem de pirghii cu pistonul cilindru-lui hidraulic /; in fig. 2.25, b,
ampUficatorul cu doua pistoane-sertar si dublu circuit. Acesta este, dc fapt, un Pm -- M -ni97 403 rlHl [M^, { M m introduce in rot/min);
amplificator el^ctro-hidraulie, deoarececircuitul dc joasa prcsiune (deservit dc pompa P Jp) — puterea hidraulica produsa
cstc dirijat dc releul polarizat 7C 0 (elapeta 2 inchide unui sau altul dintrc ajutajcle In
opozi^ie 3). Deplasarea scrtarelor / aciiveaza circuitul hidaulie de inalta prcsiune Ph ^ pQ;612, [k\A*j, (Q se introduce in 1/min),
(deservit dc pompa l\t). care dirijeaza fluidul cat re conductele C, sau C*. in functie de
pozitia oeupata dc scrtarelc /. iu care: Q este dcbitul produs la turatia //]rot/s], in cm3;s; p — prcsiunea nominala de
lucru, in da\/cm2; %• %P %# — randamentul volumetric, mecanic, total, la presiune de
Pentru amplificatoarele hidraulicc cu piston-sertar (distributor), mari-mile
lucni, in °a. Amplificatoarele hidraulicc pot transmite semnale la distanta, pot
hidraulicc dc intrare sint prcsiunea p si dcbitul (). iar marimile niecanicc dc icsire sint amplasate in orice pozitie relativa si, de asemenea, pot realiza in final o mi* care de
for{a F si viteza f. rotatie sau una de translate. Xecesita in schimb. un agent special d hicru, iar fiabilitatea
Dimcnsionarea pistonului-sertar (fig. 2.25, ii) m realizeaza cu ajutorul lor este pcdclitata de citre furtunurile (conductele de legatura si garniturile dc etansare,
relatiei mai ales la presiuni de lucru man
d>,J^{^\pr;iu) [cm].
5.'
52
 Amplificatoarele hidraulice realizeaza asemenea, dupa timpul de riispuns, EC sint instantanee (timpul de raspuns este practic
coeficienti dc amplificare importanti- nul) .si cu temporizare (semnalul de iesire apare dupa o durat.i. de timp prestabilita)'.
La SCSP ale MM cele mai intilnite EC sint: telegraful masinilor, releel<-\
distribuiloarele, convertoarele clectro-pneumatice p circidtelc Jogice ('EC fara contact).

2.5.1. "IVlegraful masinilor

Amplificcttoarde pneumatice isi bazeaza. "1 elegraful masinilor este un dispoziiiv de eomnnicatie (EC specific siste-melor de.
functionarca pe un prinripiu analog celui al comanda de la distant a) ear-- serveste la transmit'.'iva comenzi-lor din P( r in PCC sau in
Fig. 2,2fi. Schema dn pnncipi.i a PCL. In acrst scop este previizut cu un emitator.
amplifu atoruluL pneumatic: amplificatoarelor hidraulice. Acestea lucrea-za, in
/ — mcinbruil'' sup^ri'wA ; 2 — niembranA Suplimentar, telegraful mai indeplineste si alte functii: confirmarea co-mcnzilor
ialcdoari; j si ■" - supap.- cu blU. 5~Carpul
general, cu semnal pneumatic unifi-cat: presiunca (pentru aceasta, in PCC .si PCL, telegraful este dotat cu un receptor, < are reproduce
amplificatoiul-ai- de comanda pc —■ 0,2 ... 1 bar ; prcsiunea de comanda • transmisa din PCT), semnal izan-a unor eomenzi ^rcsite, precum si
alimentare pc = i ,4 bar, nansmiterea unor informant, de la PCC sau PCL efttre PCT. cit privire la oprirca MN sau
Pentru debite mici de aer so utilizeaza reducerca turatiei acestuia, in cazul apa-ritifi unor avarii.
amplificatoare dc presiune (preamplificatoa-
re), bazate pe sistcmul duzo-pabta 29\ iar 'I elegraful clasic i^i bazeaza functionary pe principiul traductorului dc deplasare ]
pentru debite mari de aer, amplificatoare de 29~, care permite transmitcrea, in mod nemijlocir, la distanfa a unci deplasari unghiulare.
debit (amplificatoare de putere), care foloscsc Practic, se poate folosi un traductor de deplasare rezistiv sau until inductiv, dupa cum
clement.' elastice {membrane, burduluri). alimentarea telegrafului se face in curent continuu sau in curent alternativ.
In fig. 2.26 este prezentata schema de prineipiu a unui amplificator <&* Hmitatorul telegrafului clasic se monteaza pe pupitrul de comanda din J 5CT si are
debit, cu bila. In regim stationar de lucru presiunea de intrare este egala. cu forma unui semicilindru. Pe circumfcrinta acestuia se poate deplasa maneta de comanda,
prcsiunea de comanda (/>,- = p,.; A/> = />, — pc = 0). in cimpurile de functionary IN'AIXTE si IN'APOI, de o parte si de alta a pozifiei STOP
Oaca p; >/>c (A/> > 0), membranele amplificatorului ac|ioneaza su-papa cu bila. din (in general, verticala). Keceptorul poate h identic cu emitatorul sau poate fi un disc
circuitul de alimentare, in sensul deschiderii acesteia, iar acrul de alimentare determina. montat in PCC sau in CM.
eresterea presiunii />,., cu valoarea A/>, pina cind pt --^ pr. In accst moment se produce In practica navala se utilizeaza atit tipuri clasice dc telegrafe (cu im-pulsuri. cu
egalizar^a presiunii in spathic delimitate de cele douii membrane si corpul potentiometru si cu selsine), cit si telegrafe moderne (cu butoane, cu sen'omotoare de cc
amplificatorului. iar orificiile contro-late de snpapele cu bila sint obturate; se realizeaza etc.)
astfei, un regim stafionar dc lucru.
Baca pj < pc (A^> < 0), membrana supcrioara se deplascaza astfel incit permite Telegraful cu impulsuri. Acest telegraf are emitatorul format dintr-un tambur din
deschiderea orificiului controlal dc supapa cu bila. montata in membrana inferioara, iar material izolant, pe care se afla montat un sector (sub un unghi > 120") din material
aerul de alimentare este evacuat in atmosfera. Cind se restabileste egalitatea pc === pt, sc conductor (fig. 2.27). Pe tambur calca trei perii fixe, dispuse la 120". Aceste perii
realizeaza un nou regim stationar de lucru. alimenteaza bobinele a trei perechi de electro-magneti (cu axclc la J20=), care formeaza
receptond tc'egrafului.
Aceste amplificatoare sint utilizate, in special, ca regulatoare pneumatice. Sint Sub actiunca impulsurilor emitatorului. armaturile electromagnetdor sint atrase intr-
simple, robuste si se intrctin usor. Distan^a la care se pot transmite semnalelc este, totusi, o anumita online, ceea ce detcT-mina rotirea axului recep-toruiui.
limitata. La rotirea, intr-un sens, a manetei emitatorului, periile fixe inlesnesc contactul
Amplificari importantc ale semnalului pneumatic se pot obtine cu aju-torul succesiv cu sectorul conductor, conectind astfel, la sursa dc curent si bobinele
amplificatoarelor cu burduf. clectromagnetilor. !n timpul unci rotafii, fiecare pereche de electromagnet! se alimenteaza
o singura data si astfel acul indicator al reccptorului poate sa ocupe trei pozitii pe
cadranul telegrafului.

2.5. Elemente de comanda

Comanda organelor sau elementelor de executie ale SCSP este reali-zata cu ajutorul
elementelor de comanda. Acestea primesc la intrare un semnal amplificat xa, sau
neamplificat, iar la iesire furnizeaza. seinnalul de comanda Xf, capabil sa. activeze EE (v.
fig. 2.1).
Dup5. natura agentului purtator de semnal, EC se clasifica. in EC electrice (cu
contacte si fara contacte — clectronice si magnetice) si EC neelectrice •{termice si
mecanice — de deplasare, de turatie, de presiune, nivel etc.) De
54 OD
 Fig. 2.2". Schvma telegrafului cu impulsuri,: 7 — tiuliinek- olcctromagrieţilor; 2 --
armăturile elec «omag neţilor; 3— tije mobile ; 4 ş: -' — Jice indicatoare; '; —perii L'-
emiţătorului: 7.—contact ulunt-cîior. 8 - tambur izolaiit: b— «Sfteit din material
conductor.
Pentru Câ arul inilicatnr al receptorului să ocupe mai mult de trei poziţii pe cadran,
axul acestuia M; cupl.-a.ia cu receptorul prin intermediul unui reduc -tor (cadranele
receptorului şi emiţătorului telegrafului sînţ identice, iar acele indicatoare se rotesc
sincron). Din acelaşi motiv, acul indicator al emiţătorului se cuplează cu tamburul, prin
intermediul unui angrenaj multiplicator.
Acele indicatoare s? deplasează pe cadranele emiţătorului şi receptorului, într-un
sens şi în celălalt faţă de poziţia STOP, in conformitate cu acţionarea manetei
emiţătorului, indicînJ toate eom-.mzile posibile în cîmpurile de comandă ÎNAINTE şi
ÎNAPOI.
Pentru realizarea luturor funcţiilor menţionate, telegrafele se montrază ca ansamble
emiţător-receptor, instalate atît în PCT cit şi în P(X (PCL). Aceste ansamble sînt echipate
cu lămpi şi sonerii de semnalizare.
Telegraful cu impulsuri #• alimentează în curent continuu.
Telegraful cu potenţiometru. Arest telegraf '9" se alimentează tot hi curent continuu.
Are emiţătorul format dintr-o rezistenţă montată potenţio-metric, de la care se pot culege
tensiuni parţiale in funcţie de unghiul cu care se roteşte maneta emiţătorului.
Receptorul este un motor monofazat sincron, cu rotorul monofazat bipolar şi statorul
trifazat. în stator se obţine un cîmp magnetic fix. a cărui axă depinde de poziţia manetei
receptorului. Rotorul, care joacă rol de in ius, capătă o poziţie corespunzătoare direcţiei
câmpului inductor (din stator» şi astfel acul indicator montat pe axul rotorului (indusuuii)
receptorului capătă o poziţie identică cu poziţia acului emiţătorului.
Emiţătorul potenţiometric se compune din două discuri din material fzolant, unul fix
şi celălalt mobil. Discul fix comportă două suprafeţe inelare de contact (fig. 2.28), la care
se leagă capetele unei rezistenţe, ;ar discul mob'l. •cinci perii de contact. Periile (-J-) şi
(—) alimentează rezistenţa d-" pe discul
56
Tig. 2,lS, ("onstrurna t'lrurariij-ului putpntiornetni:: !, 2 ji J' — p:rii
(J* C'-.,itaci' I - ineie de contact: R — reilstent.i.
fix, iar celelalte trei, statorul motorului receptorului. La rotirea disoului mobil cu un
unghi dat (pr^scris). se modified intensitatea cur'niului in bjbinele receptorului. iwa ce
det.-rniina deplasareu axoi eimpuiui inductor si deci modificarca pozitiei rotorului cu
unghiul respectiv.
In fig. 2.29, a se prezinta schema electrica a unui telegraf en o^ten.io-meiru. in
varianta ansamblu emitator-reeeptor, instalai in PCT si PCC (PCL). Schema este
prevazuta si cu m sistcm de urmarire (.S'Ci, care pun? in funr|iune, in PCC sau
CMfPCI.!, semnalizare^ acusticii si o^uiea.
Sistcmul de urmarire este for.pat din tamburul d<j con'.aci /. CSTB" $,t* L. a^a la
axul receptorului din PCC sau CM si rolele 2 si 3, care sin: legate rigid de diseul mobil al
emit:atorului. Rola 2, printr-un inel continuu de contact, alimenteaza contactorul C, iar
rola J estc legatil la br>rna (—) a surs..u dc ali-mentare. in pozitie de repaus, rola 2 calvj.
pe o portiuno i?->lanta a iamburu-lui, astfel inci[ contactorul C nu este alimentat si deci
soniria 5 si lampa .l.j semnalizare LS nu functioneaza.
La primirea comenzii, receptorul se rot-stc cu un an-.mit rmubi. erea ce face ca rola
2 sa calce pe suprafa^a conductoare a tarnburului /. Astfel contactorul C se alimenteaza si
isi inchide contactele sale din rircuitul Limnii LS si soneriei 5. Personahd de cart din PCC
sau CM da raspansul in PCI' prin rotirea manetei cmitatorului cu aceiasi imghi.
Concomitent & rotesc si rolel' de contact ale SU. La un raspuns eoreet, rola 2 se asazA
din uou p: supraiata izolanta a tamburului, iar contactorul C iesc din functiun^ .si cieci
s:irmali-zarea inceteazii.
Telegraful cu selsine. Telegraful este alimentat m curent alternativ. Elemcntele de
baza ale acestui telegraf sint selsinele monofazate, montate in cuplaj de transmitere
sincron.a [9, 29'. De obicci, s:2 utilizeaza selsine care an infasurarea monofazata pe rotor
(de obicei, bipolara), iar infasurarea tri-fazata (care are rol de inductor) pe stator. In fig.
2.29, b se prezinta schema de principiu a unui telegraf cu selsine, in varianta ansamblu
emitator-ri.'ceptor.
57
£ Daca rotorul emitatorului Zs^ se rotes to cu un unghi oarecarc, cu acelasi unghi se
va roti si receptorul R.2. intre pozi^ia rotorului rcccptorului R» si a rotorului emitatorului
Ez va exista o diferenta. dc unghi care produce o diferenta de potential intre liniile Lx si
L2. Aces t a" face sii anclanseze contac-toarele Cv care prin inchiderea contactelor lor pun
in func^iune soneria $t si contactorul C2. Acesta, prin inchiderea contactului sau, pune in
functiune soneria de chemare S2-
Personalul de cart va roti rotorul emitatorului E2 cu acelasi unghi cu care s-a rotit
R2; astfel confirma primirea comrnzii. Ca urmare contactoarele C± ies din functiune si
prin ele soneria J^; ulterior ies din functiune C-, si S». Receptorul /?! se va roti si el cu
acelasi unghi, semnaUzind in PCX confir-marea comenzii primite in PCC sau CM.

Telegraful cu butoane. In prineipiu, telegraful cu butoane este un telegraf traditional,

la care maneta emitatorului este inlocuita prin butoane cu lampi indicatoare.
Corcspunzator, forma corpului emitatorului este adaptata noii construi-.tii. !):• asemenea,
receptorul telegrafului este prevazut cu butoane cu lamps indicatoare, corcspunzator cu
numarul de functii ale telegrafului.
Avantajul principal oferit de telegraful cu butoane este o mai mare fiexi-bilitnte in
exploatare.
Telegraful cu butoane poate sa lucreze combinat cu pupitrul de comanda si
supraveghere al MN sau independent de acesta (indeplinind functiile unui telegraf
c<
TT - traditional). In cazul in care telegraful lucreaza combinat cu pupitrul de comanda si
-'I supraveghere se prevad, suplimentar, module (s^ctiuni) speciale dc control si
r = semnalizare.
Telegraful cu butoane este de constiuctie modulara, modulcle dc baza, pentru
telegraful PTS 929 ~37~ de cxemplu, fiind c<4e prezentate in fig. 2.30. Modulele 7 si 4
sint utilizate pentru transmiterea sj coniirmarea comenzilor, iar modulele 2 si 3, pentru
inregtstrarea si memoraroa acestora (modulele 2 si 3 sint unitati electronicc). Constructiv,
modulele 7 ; J si 2; 3 pot fi iden-tice sau pot si difere. Modulele 7 si J sint echipatc cu
comutatoar^, lampi de comanda si lampi dc testare a functiilor lor.
Comenzile transmise prin butoane sint: CU TOATA VTTEZA, JUMA-TATE,
1 INCET, FOARTE INCET, STAND BY. STOP si o comanda de stop care solicits
realizarea unor functii suplimentarc fata de comanda STOP obisnuita. Pentru fiecarc
i dintre aceste functii, telegraful este prevazut cu un buton de comanda (primele patru
comenzi se refera la cimpurile de comanda. INAINTE si tNAPOI).
- =
3 '5- Comenzile normale sint semnalizatc cu lumina constants.; in caz de neconcordaiita
•J* c.
intre comenzile transmise si cele executate in rcalitatc se semnalizeaza cu lumina.
intermitenta si acustic.
3? ,v
In fig. 2.31 sint prezentate construc^a unui cmitator telegraf (clasic) produs de firma
Sulzer (fig. 2.31, a) [60] si pupitrul de comanda si supraveghere al unui MN, dotat cu
telegraf cu butoane (fig. 2.31, b) [37].
Pentru navele cu doua elice, telegraful clasic com porta doua manete de comanda
(cite una pentru fiecare arbore portelice), care pot fi folosite independent.
59
 2.5.2. Kelee
Releele sint EC car.? determina moiiticarea brusca (salt) a s-vnnalului de iesire, la
cresterea sau scaderea semualului de intraro pina la o valoare prestabilita. Acestea servesc
la ar.tivarea unar elemente de a>mutatie de mica putcre, in seopul c;>inenidi unor
eontaetoaiv, intrcruptoare et<\
Pentru sistemele automate rel?cle sint considerate EC tipiee. Dupa timpul de
raspuns, releele se clasifiea [29, 471. in wfes it^tantan-e (electro-magnetice. electr.miee,
electrostatic-.-. »& inductie, de rezDivanta etc.) si relee temporizate sau de timp (relee
rl'Ctroma^n-tice care actiotv.-axa contactele cu o intirziere pivstabilita).
Rdeid elcdrom.ignetk cu pjlstJ estc un releu instantancu cu contact care poale fi
alimentat in curent continuu sau in curent altcrnativ.
La alimentarea in curcnt continuu, contactele sint mentinute in stare deschisa cu
ajutorul unui an- ffkf. 2.32 a). Cind curentul de comanda Ir tra-verseaza lobina montata
pe miezul magnetic, apare un flux magnetic care produce o forta de stwfjk f«*m, in
intrel'ierul 8.
' Dara F„lr > F„r,. (farr - A"2 - M ; £* &s - constant-), paleta esro atrasa catre bobina, d<--
terniinind inchiderea contactelor releulm (so include circuitul prin rare circula curentul de
sarcina ],).
Pastila din material ne magnetic montata pe pale I a are rolul de a men-tine o
F:J. 2,%i. $s.mw ,'-'-" ■< '•''-• •iju,,:: '"' ,,,,t'a "■ distant* $,„,-„ care sa permita arcuhu sa aduca paleta la pozitia mitiala S , cind I,. -= 0.
Data 8,, ,, s= 0, ma^netismul remanent nu ar mat per-mite rexenirea paletei, iar ontactele
relului nu ar mai putea fi deschise.
La releul cu paleta, cu un curent de comanda I„ m poate obj:me in circuitul de lucru
un curcnt de sarcina L mare (fig. 2.32 b); earartcristica relc-

V /

Fig. 2.32, Kelevi ci vtroiua^nc-tir en paleta; l.i d^ |

a — scV- >rinc.p:j: b -- car:tc:i*ristka de d[:iphUC-»r---r ii rvk-ului: I —ink? ti>; i r»r-i\ it -iri i:i '->!,i lb-; i — Lwl- in^i
3 -pjtet J — lam-: elastic ; i — omtactr : '■ — pio».- l^e-ljnte
tili «ii:i mit»r..i! n-roiitii'-'tic, v—spir.i !:. fCurt.'irrint.

Bin. 2.31. Construcna emijatonitui telesfrafiihii de masini: * Wmt— F-a2 5(.S-^al; un:lc: /•' cstp forti magtietomoioar.-. in As; ;x — permiti roagneuc& a •/ltatf^a
i_ . ,_ » .T i c ,r. n T I voesol; / — majicta emitatorului; jciui^a
intiVfirrnlui. in W>,'As:ti: 5 - sectiunca intrefierului, itt m*; S - Ui intrefteruhii, in m
. l-kgraf clwio (SuU.t STS): * - ttfcptf N W«g ^S n Uniru , 1-odii'rarea u^ttfrl: .5- valvulA piMt P«i-

61
uhii cstc de tip amplificator (functionarea lui caracterizeaza functionarea unui circuit
monostabil).
Kclcele cu palcta aliment ate in curent alternativ se deosebesc de cole alimcntate in
curent contimui prin aceea ca miezul magnetic este format din tole de otcl electrotehnic,
iar spira in scurtcircuit este realizata din tabla. de cupru.
Releid electromagnetic cu plonjor (fig. 2.33) este tot un releu instantancu ru
contacte, care se caracterizeaza prin aceca cii, in momentul in care bobina 1 este parcursa
de un curent de comanda Ir. se creeaza. o fortii de atracjie F , care activcaza plonjorul 2,
determinind astfel inchiderca sau deschi-drrea contaetelor relcului (se mchid sau SH
deschid circuitele de lucru prin rare circula cuivntii de sarcina I,v /„»...). Cind bobina
nu^este sub tenriune, t onta^tele 1-2 si && se considera. normal deschisc. iar 3--J si 7-8.
normal inchise. Cind bobina este parcursa de curcntul ] lt contactcle normal deschisc devin
normal incbise si invers.
Releul cu plonjor permite multiplicarea contactclor.
Rclcele clcrtronicc sint realizate cu contacte sau fara contacte. Cele mai raspindite
sint relcele fara contacte, cunoscute si sub denumirea dc cimtftf. hasculanic. Acestea se
caracterizeaza printr-o tuni'tionare in doua etape cute-rite: m prima etapa, care dureaza un Fig. 2.35. Circuit basculant histalnl cu tran^istoarr:
timp foarte scurt, se produc xariat^u rapide ale tensiunilor si curentilor (are loc 7r,.'/''. - • trah'ist'-sarf • flit. .Mj, rczistf:i;f ; (',. <". — cviukirSat'esre: £;,... ^, —diode;
..-,. isj — fe*W pentru i.'jin . i'r — Le:i5iu:i ,-,i pe: Culetior f-';; — ten»Hi«a pe emit ir; .•<,
baseularea), iar in eealalta etapa, rare dureaza mai mull, tensiunile si curentii variazl lent j*i '-. " • pui.';te de contact.
sau ramin nes'him-bate.
fireuiiele baseulante se clasific'i dupa numarul starilor stabile in: cir-cuite baseulante Daca comutatorul se comuta pe pozitia .S' 0> apare somnal 1 la borna $& si semnal 0
bistabile (caracterizate prin doua stari, ambele stabile), circuits baseulante monostabile la borna Sr La o noua comutare, apare sernnal / pe S\ si 0 pe ^"n m asa mai departs.
(cu o stare stabila si alta insiabila) si circuite baseulante astabile (cu doua stari instabile). Rezulta ca, atunci cind pe o iesire exista. semnal 1, pe eealalta exista semnal 0 si invers
Functionarea circuitului basculant bisiabil <>ste a^-manatoare cu a unui eomutaior si ca, la fiecare comutare, se schimba semnalul JK- iesirea respi-ctiva.
cu doua pozitii (fig. 2.3-4), prevazut cu o borna. dc intraiv I si ,ioua borne de it-sire^, si
Circuitele baseulante bistabile sint realizate cu tuburi electronice, inele din
.S"0.Yiud comutatorul *« affe pe pozitia .b', apaiv semnal la borna de iesire .% ; accstci
materiale magnetice, tranzistoare sau circuite integrate in diferite va-riante. Comutarea
iesiri i se asociaza. cifra binara /. In acest timp, la borna §t nu exista semnal; acestei iesiri
<le pe o pozitje r>e alta (de la o stare stabila la alta star.? stabila) se realizeaza automat si
i se as[>ciaza cifra binara IK
se numestc basculare.
In %. 2.35 se prezinta un circuit basculant bistabil, rcalizat din doua tranzistoare,
opt rezisten^e, douii condensatoare si trei diode [3^3T. Semnalele 1, pe iesirea St si 0 pe
iesirea 5n se obtin cind T>\ este bbcat si 2>2 saturat. iar tensiunea pe colector este
putemic negativa (Uc< ^ p tensiunea pe emit a tor poziti\ra {UK > 0).
Bascularea se obtinc prin aplicarea la intrare a unui impuls poziti\' ; d-> ainplitudine
mai mica decit nivelul sursei. In acoste conditii, potentialul punctului C este mai mic
decit potentialul punctului D (de ex. L'c « — 10 V; VM — 0 \'), iar dioda DL este mai
putemic blocata dtrcit dioda D2. Impul-sul pozitiv va trece prin Lh si va bloca 1\. Prin
blocarea lui Tr2. iesirea S0 primeste semnal logic /. In acelasi timp, potentialul punctului B
(devenit putemic negativ) se transmitc la baza lui T)\, ccea ce conduce la saturatia
accstuia. Saturatia lui Trx inscamna nivel logic 6 la iesirea Sv
In nou impuls pozitiv, aplicat la intrare, face ca D, sci conduca, iar 7>, sa se
magnetic tu pjoiijor: f
blochcze; 7>2 se va debloca si la iesirea S$m va obtine semnal 0. iar la Mx, semnal 1.
— bobitii; .' — I'ionjur. Fenomenul se poate repeta la intinit.
63
Fig. -.M. Scln-m;; princ.piului
ue iunc.Tioiiare a cuvuitului
basculant histabi-1.
 Fig. 2..VS. Keleu cu comirn>;itnr:
ciricj . J — rrtspufrSu] cirruituhii RC; Ti — rezixtmta; C— ecnfitT.sBior: »—rr'n L't, s
f riff <i~;l'c — h (I < -~.'r L'c — <-' ptntru ? —0 «*i l~. h ptntru - -
£=

Auuceiva circuituU'.i basculant bistabil la starea initiala. m face prin aplirarea unui
impuls pozitiv, pe linia de stergere (punerc lit zero).
Rclccic temporizate realizeaza intirzierea pn-siabilita la acjionarca c<m-taetelor prin
intermediul unui niccanism de ceasornic, cu motor electric, cu condensator e%. In tig.
2.36 se prc.inta schema electriea. a unui relcu dp ttmp cu condensator. ^b
Intirzierea la andansarea reWlui (temporizarea) se icalizeaza cu un circuit RC, a
carui Constanta de timp arc valoarca T AT (in realitate, r'.-lenl r mi andanseaza dupa
timpul - ~ T, ci mai tirziu, la o tensiune- (*a> cind T, - t %. 2-366).
u
>? J
:2 ue
2.5.3. Circuite logice
0 0 0
Circuitele logice smt EC realizatc prin matcrializarea functiilor logice NU, SAC , S, G i
;
I etc., cu ajutorul circuitdor cu contact*:-, cu diode, tranzistoare, circuito integrate sau i 0 f
inde din ferita. j
In SAN so prefera, in general, EC f.ira contacte, datorita avantajelor lor in < -,
eomparatie cu EC cu contacte. Aces tea sint: lipsa contactelor si a pio-selor in miscare Fi3- -.>". Cinnii'-iil logic N'." cu i.rH-iwi.-lfr. Y:L-. 2.."S. (.'i:\uiiul l.'uic SAU cu trail ziyli.T.
care se uzeaza rapid, independenta marimilorde iesire (curent, tensiune) fa{a de actiimil--'
mecanicc, insensibilitatca la actiunile perturba-toare ale mediului ambiant (umezeala, praf
etc.). o marc durata tie exploa-tare si independenta acesteia fata de sarcinfi. rapiditate Chid ni\'elul color dou.l tensiuni se ia avind ca referin|a potcntialul ma-sci, se
mare, com pact i-tatoa blocurilor .si a panourilor care c^ntm asemenea elcmcnte, consider;! ca logica adopiatil cste pozitiva. Daca nivdul inalt 7/exprima starea logica 0,
comoditatea montajului si a instalarii, lipsa nee«. sitatii supravegherii continue a stariilor iar nivelul scazut L, star-.-a logica 1 se considera ca logica aloptata esie negativa. Cifrele
fizice. Acestc elemento se construi^se sub forma de module, care nu necosita reparatii. 1 si 0 se numesc biti (binary digit) -M roprezinta cantitati-a minima de informatie.
Totusi, EC. cu circuite logice fiira contact cont'm in medio de doua-trei ori mai multc Pcntru circuttele logice NT, SAl", SI, labelele do adev'tr corespund color din fig.
demente dccit EC cu contacte. In plus, timpul d> treeere al semnalului prin lantul <le 2.37 — 2.39, undo s-au reprrzentat schemele electrice ale circui-telor respective, cu
circuite logice depindc de numfirul acestora, fapt care presupune limitarea timpului tranzistoare.
minim dc aotiune al semnalelor de intrare.
Circuitele logice lucrcaza in sistom binar, fiindu-le earaeieristicc urma-toarolc
niveluri:
- nivelul malt H, sau starea logica 7 (tensiune maiv), — nivelul
scazut L, sau starea logica 0 (tensiune mica).
 Circuital hxic XI (fig. 2.37) are urmatoarea functionare: la aplicarea semnalului de Circuital logic SAT (fig. 2.3S) produce
intrare 7",, se j>rocluco un curent dc circulatie prin A' (. care anu-leaza cfcctul sursoi Ii,Y; semnal la iesire ((.") cind la intrare se aplicii
tranzistorul L r se blocheaza si nu mai exista scmnal la iesire. Deci cind Vi —- 7, V4 = 0. In fie tensiunea ("(1, fie Cr2, fie l.'l3, fie doua
lipsa semnalului de intrare. tranzistorul este in dintre ele, fie toate trei.
stare de conductio datorita sursei Etl. adica Cir.uitul logic SI (fig. 2.39) func-tioneaza in modul nrmator: nnmai cind conduc
Ui=ti., si U„ — 1. u
i2
Ms ambole tranzistoare J t\ si Ti'2 se obrine curenl in A', si deci o cadere de tensiune la
m bornele ei. In abseiita semnalelor la intrare, 7"^.si 7> 2 sint bio- Tic,. 2.39. v.t&ffltm
0 0 Q si j..t tranzbioair.
0 1 0
1 0 0 I — Comanda motorului — c L>83 65
1 1 7
cate datorita potcntialelor pozitive aplicate pe bazcle lor. Pentru a le debloca trebuie Pfe, 2.42. Sţ-l'-iMj- patr cu pas.
aplicate semnale negative simultane la ambele intrari (Ua si Ci2}-Aplicarea unui semnal
negativ numai la o intrare lasa. celalalt tranzistor blocat, ceea ce impiedica aparitia
semnalului la iesire.

2.5.4. Distribuitoare
Distribuitoarele sint EC care asigura transmiterea mai multor comcnzi, succesiv, in
cadrul aeeluiasi ciclu dc func^ionare.
in cazul SCSP ale MN se intilncsc distribuitoare dc aer si distribuitoare de contact.
Distribuitoare de aer. Aceste distribuitoare comanda deschiderca suc-cesiva a supapelor
automate de lansarc, in conformitate cu ordinea de aprin-dcrc a motorului, si introducerea
aerului de lansarc in cilindri, la pornirea MX. Distribuitoarele de aer sint KC specifice
sistemelor dc comanda ale MN a caror pornire (lansarc) se efectueaza cu aer CDmprimat.
Sint antrenate mecanic, dc la arborele cot it al motorului. pneumatic sau hidraulic
Constructia distribuitoarelor dc aer difera, in functic cle tipul motorului si dc tipul
F;^. 2,41. J^iNfn!.t!i;..r :n«-* anic i« ..ame.
sistemului dc comanda. In fig. 2.40 este prezentata o variants constructive de distribuitor
de aer antrenat mecanic.
Distribuitorul propriu-zis/ cste antrenat I):*!nh:<i!oar:L'y mccauicc comanda include rea succesiva a contactelor <-\ ••• (~t
in miscare de rotate de arborele canclat 7, (fig. 2.41) prin intermediul unui arbore cu came actional de un micromotor sincron.
prin intermedial picsei 3, eu caneluri la Semnalele sint distribuite in functic de vitcza de rotate a arbor-.lui cu came si de unghiul
interior si la exterior. Carcasa 2 este
prevazuta cu o seric de canale interioare, a, de decalaj dintre came.
care fac legatura (prin intermediul Sdcctoarclc pas cu pas (fig. 2.42) stabilesc succesiv contactele C\, C2, ... in Jelul
conductelor de aer) dintre supapele de r.rmator: la primirea unui semnal, b.-nSina / atrage ;irmatura mobila 2, care deplaseaza
lansare si spa^ml de aer din distribuitor. clichetul 3 de pe roata cu dinti oblici J. 0a urmarc a depla-sarii clichctului, contactul Cu se
Treccrea aerului catrc supapele de lansare se deschide, iar bobina ramine fara tensiune; arcul J face ca armatura mobila sa revina si sa
reali-zeaza in momentul in care sectiunea
orificiul circular §, practicat in distribuitorul actioneze clicbetul 3, care, angrenind cu roata /, determina deplasarca acesteia cu un
prorpziu-zis, m suprapune pestc sectiunea dinte. Prin aceasta, peria 0 avanseaza cu un pas, respcctiv pc contactul C.2. in acest
canalelor interioare practicate in carcasa 2. moment contactul (\, se include, bobina primeste un nou impuls si procesul se repeta pina
Contactul permanent al distribuitorului la ter-minarea ciclului.
propriu-zis cu suprafata plana, prelucrata la 4--
inte-riorul carcasei, se asigura prin arculJ. ob
Distribuitoarele electronice sint de mai
multc tipuri, ecle mai uzuale fiind reali-
Fi?. 2.40. Scc£iune printr-un disrribnitor ci<? aer rotativ: zate en ajutorul diodelor semieonductoare
t —arbore de aatrenare; 2—carcii5 : i — pies'' Cu Caneluri;
4—disUibuUoful propriu-zis; -» — arc ; 6— jpliut: 7— (fig. 2.43). Pentru pozitia intreruptoarelor
capac; 8—orificiu de distribut.!?; 9 — orifjeii de legating
cu conductele de a-*r; 10 — spajiu de aer; // —canal de Distribuitoare de contact. Acestea <h ?i a2 Pc contactele 2 (a12 si a22), conduce
un^ore. comanda inchiderea succesiva a unor circuitul h, semnalul putind fi aplicat pe
contact*? eleetrice, in conformitate cu baza unui tranzistor care sa-1 amplitice.
eerintele unui anumit proces. Distri-
buitoarele de contact pot fi meeaniee, Pentru pozi^iile an si azl se obtine semnal ... '.'-, Tv
electromecanicc (selectoare pas cu pas) si , ,
electronice. 4
T
... . . , . * , , Fig. 2.4J. DistriLmtor electronic cu
de iesire pe circuitul c si a^a mai departe. d,ocle scmkoiHluctoarc.
cs 67
 Tenzune de
atuveritate
Semnal pneuma^c de
ie$irt!pe , m

2.5.5. 0 on vert oa re e lee t ro-pn e u mat i m

Convertoarele E'P sim EC cure realizeaza converiirca semnalelor elec-trice in
semnal' pneumarice. De ob:cei s-iuna!cle electrice folosite suit semnale unificate 0 ... 20':
2... 10; 4 ... 20 mA). iar semnul'-l^ pn'umaLicc Obtinure pot t'i unificate (0,2 ... i bar) sau
nruniiicate. in functie eh urilizare.
In cazul sist-m^or automate al.? \f\. convenorul K P _ esre intilnit la sistemele de
corn an.la eleen\>piieumH?iiy\ seainalul pneumatic la iesirca din converter fiind in
general eup.'ins nitre 0 si ~ bar,
In %. 2.44 este prezentafi schema furictionala a convertorului E P Wabco—
WestiiKhoase" ":i6 . S-mnalul de presiun* cste s.-sizat cu ajutorul
unui traduclor de presiune piezoelectric 7.
I "lienor, acesta estc tran-!
o:mat in semnal
'•lectrir cu ajutorul
adaptorului Ad |i comparat
cu s-'innalul de intrare
uniiicat, fatty interme
dial unui amplitis a'.or
operational AO. R-jzui-
tatnl '-omparatiei intr^
tensiunca (curental)
.somnalului de intrare si
tensiunea (oarentul)
M-mnalului de reaetie poatc
ti nui, pozitiv sau
ne^ativ. Acest re/aHat esie utilizat pentru
tiiorjizarea electrovalv^lor I", si !".> {prin inter
medin! trigt*erelur tx ... /4 si al amplifieatoarelor
A
i":e put ere J2 si A.:). cure ofera sectiuni de
I riA
" curler? (pentru aerul comprimat) proportionalc
Viz. 2A5. Caracteri^tica convcr- ctl \.aioarea smmaUilui de intrare unificat.
tomlui electro-pneumatic Warvm- ... , ... ,.,
Westitighou,,-. Klectrovalvele I j si \ , s&tt ulilizate diferen-
}iat, dupa cum scnsul dc cvolutic a prcsiunii aerului comprimat estc de crcstere sau
descrestcre.
Dependcnta semnalului pneumatic de iesire fata de semnalul electric! unificat de
intrare, pentru accst tip de convenor, estc prezentata in
fig. 2.45.
Convertoarele E,'P se pot utiliza la temperaruri ale inediului ambiant cuprinse intre
()- si ~Q'C est o precizie de : - z 1°0. Accstea nu sint sensibile la eventualele impurificari,
cu apa, gate aerului ctunpriinat.

2.6. Elemente de executie

Elemcntclc de executie sint elemente #? automatizare care primesc la intrare

semnalul de comanda transmis de cutre EC, direct (v.fig.2.2) sau prin intcrmediul unui
regulator automat (v. Up 2.3) si furnizcaza la iesire un semnal de executie care
actioneaza asupra IA sau proccsului, prin internicdiul elemcntelor mecanice de reglare
(EMR).
Klementele de executie suit alcatuite din scrvomotoare (motoarc coman-date),
elemente mecanice de revhxrc si traductoare dc politic, care sint practic niste
potcntiometrv* /fig'. 2.46).
EK asigura vehieularca imor puteri importante, cu ajutorul clemen-tclor mecanice
de re^lare, si tran.vmiterea continua, cu ajutorul traductoa-relor de pozitii- (pozi'innere),
a informatiilor privind "aportul in care se afla semnalul de executie si eel de comamia.
Clasificarea EE se fa1-'* dupa urniatoarelc criterii: caracterul prelucrarii semnalului,
natura agvnudui purtator de semnal si tipul miscarii imprimate de servomotor
elemcntuh.i niecanic dc rce;]are.
Dupu caraciernl prducrari: sen:;;alnlu:, EE sint continue si discrete. EE continue
primesc semnalul .v(, il prelucreaza si ulterior transmit semnalul xm, continuu in timn
(marime analogica). Dupa cum relatia de dependeutu. x,„ -— f(x,) are un caracter liniar
sau neliniar, tot astfel si EE continue suit Jiniare sau neliniare. EE liniare sint cu actiune
proportionala (P), actiiun.'
intcgrala (I) si aperiodica, iar cele neliniare sint bi-
si tripozitionale.
EE discrete functioncaza cu seinnale sub
forma unei succesiuni de impulsuri.
Dupa naiitra agenfuliti purtator de semnal,
EE sint elecirice (.v, estc de natura electrica: curent
sau lensiunc), pneumatice (xe — de natura.
pneumatica) si hidraulice (xf — dc natura
hidraulira).
Dupa tipul miscarii imprimate dc servomotor
elementului nice an ic de re glare, EE sint cu
miscare de rotatie sau dc translaiie.

69
 Motoare electrice de curent alternativ (ca).
2.6.1. Servomotoare Acestea sint frecvent utilizate in cadrul SCSP. Sint
motoare asincrone cu rotorul in scurt-circuit. Pot fi
Servornotoarele sint electrice, pneumatice si hidraulice. Servornotoarele elcctrice monofazate (fig. 2.48), bifazate (fig. 2.49) sau
sint reprezentate de motoarele electrice de curent continuu si curent alternativ (EE trifazate.
continue, liniare) si d<- rlcctromagneti (EK continue, nelini-arc). Servomotoarele La motorul monofazat, actionarea butonu-lui bx
pneumatice sint cu nvmbrana (pentru cursa. scurta) si cu piston (pentru cursa. lunga). iar face ca bobinele Lx si Lz sa fie parcurse de curen£i care
ej*le hidraulice sint cu piston si cu organe rotative. produc cite un cirnp magnetic in jurullor. Rezultanta
acestor cimpuri este un cimp magnetic invirtitor, care
Motoare electrice de curent continuu I c e ) . Acestea se folosesc in cadrul SCSP
determina o mis-care dc rotatie a rotorului (de ex. coj.
datorita. posibilitatii reglarii continue si in limite lari;i a turatiei prin variatia tensiunii de Daca se acjioneaza butonul b2, sensul cimpului magne-
alitnentare si a curentului de excitatie. tic invirtitor este invers si, ca urmare, apare o iriiscare
Cele mai utilizatc sint motoarele de cc r® excitatie separata (fig. 2.47), care de rotatie a rotorului in sensul <o2.
rcalizeaza. comanda pentru acjionarea EMR prin variatia curentului de excitatic Irx din La motorul bifazat, bobinele Lr fbobina de
iniasurarca statorica; curentul /,, din infasurarea rotorica, este ment^inut constant alimentare — de excitatie) si L2 (bobina de comanda) ¥ig. 2.48. \rotor electric <lc curent
(procedeu de comanda prin excitatic sau prin inductor). Comanda pentru acfionarea EMR alternativ, asincron monofazat ivnentru
sint montate pe stator. Bobina Ll este alimentata la Uj sensul oj, circuitul principal este Faza-
se poate realiza si prin variatia lui Ir, men^inind constant IeJ. (procedeu de comanda prin = 220 V si 50 Hz, iar £2 la V2 variabila si 50 Hz. Rolul b^L^O iar circuitul auxiliar este i;aza-bt-
indus). Cind procedeul de comanda prin excitatie nu poate asigura curentul indus condensato-rului C este de a asigura un defazaj C-Lz-0; pentru sensul c>2, circuitul
constant, se uti-lizeaza procedeul de comanda prin indus. principal este Fa;a-b,-!.»-Q iar circuitul
electric de 90° intre curenfii din /-] si L.z. Pentru un auxiliar este I'aza-b^C-L^O).
Motoarele elcctrice de cc cu excitatie in uerivatic au o caracteristiea mecanica cuplu rezistent constant, turatia motorului este
rigida, cuplul de pomire fiind destul de mic. Expresia analitica a caracteristicii mccanice. aproximativ propor^ionala cu U2, iar sensul de rotate
care defineste dependenta turatiei n de cuplul electromagnetic invirtitor M csV de forma depinde de faza tensiunii de comanda in raport cu cea
'22] de excitatie. La faza 0" corcs-punde un sens, iar la
faza 1S0C, cclalalt sens.
-= ftfkfl) - M&ttk- n kJP
unde: U este tensiunea la borncle motorului; A' — rezistenta infasurarii roto-rului si a
infasurarilor auxiliare si de ompensaiv ; tf) — fluxul magnetic al masinii; kt, km —
coeficienti de proportionalitat? (constante ate masinii). Cuplul electromagnetic
invirtitor se determina. cu expresia

Scaderea turatiei motoruiui se apreciazii prin raport ul s=(«0—n)!n0, unde s este

alunecarea, iar «0—turatia la mersul in gol; >i0 se produce cind M — 0. Motoarele electrice trifazate se folosesc
Limitele de varia tie a turatiei prin variatia curentului in cazul in care sint necesare puteri mai mari.
de excitatie depind de turatia nominala .si de puterea Inversarea sensului de rotatie se ob|ine prin
motorului P — 2—nM.
Intrudt puterea motorului de cc creste odata cu »
cresterea turatiei, la motoarele cu tura|ii mari, indicele invcrsarea a doua faze intre cle (se schimba ^° Hz\ L2 sensul cimpului
constructiv „masa pe unitatea de putere" (kg.kW) este mic. invirtitor).
Motoarele de ca au turatia mare si cuplul mic. Pentru
a putea actiona clementele mccanice de reglare este
necesar un reductor de turatie. Miscarea transmisa Fig. 2.49. Motor electric de curent
poate fi dc rotatie sau de translatie. alternativ, asincron bifazat.
Capacitatea de suprasarcina (de scurta. durata)
a motoarelor dc cc este limitata de reactia rotoru- Caracteristiea mecanica a motorului asincron, neglijind rezistenta sta-torului, este
[22]
_, „ m lui si de conditiile de comutatie. Motoarele lente
Fjg. 2.47. Motor electric
admit
A-^IU i -«• t. ■ i» J l i. • I M a, 2MmajsJ(S2 -f si),
dc curent continuu, cu ° tfrpasire tnpla de cuplu si curent, iar cele
excitatie separata. rapide, o depasire dubla. un^ie: Mmax este cuplul electromagnetic maxim, corespunzator alunecarii critice sm*K
definita. ca raport intre rezistenta raportata a rotorului si reac-tanfa motorului asincron; s
— (n0 ~ ;?)■■ n0 — alunecarea («0 — turatia de sincronism).
70

*' Dc obicei 5m = (4...6) jn, in care sn = {»„ - »,„]/« este alunecarea nominala («B— — turatia
nominala)

71
 C'uplul electromagnetic
determina cu exoresia:
al motorului se Servomotoare pneumatice. Servomotorul pneumatic cu membrană este un
servomotor liniar cu acţiune proporţională (tip P). Este alcătuit din membrana 7 (din
cauciuc cu inserţie de pinză sau material^ plastice — fig. 2.53), tija 3 şi arcul 2, care se
montează în carcasa 5. Capacul o'delimitează împreună cu membrana, camera de
comandă 7. Cind presiunea de comandă />,.. (semnalul x,) acţionează asupra membranei,
torţa creată determină deplasarea tijei cu valoarea .S" (semnalul xm) deplasare care se
aplică la EMR.
Deplasarea tijei încetează în momentul în care tensiunea arcului (reglabila cu
ajutorul piuliţei 4) echilibrează forţa creată de membrană. Deplasarea .S poate fi
calculată cu o relaţie de tipul celei de la § 2.2.3 (manometrul cu membrană).
Suprafaţa efectivă a membranei servomotorului din fig. 2.53, asupra căreia
acţionează presiunea de comandă, se poate determina cu relaţia [78]
A = *(D2 -f Dd -j- i*)/12,
unde D este diametrul de încastrare, iar d — diametrul talerului.

M = I<bcosy,
in care / este curentul rotorului; <!> — fluxul
magnetic; 9 — unghiul dintre vectorul curcn-t u l u i s i
al tensiunii electromotoare a rotorului. In ultirnul tinip
m inccarca introducerea ia nave a moto?._:lor
asincrone cu alimentare la frecventa riiHc-ti (de ex.
4)0 Hz). Aeeasta duce la scaderea greutatii mo'oarelor
de la de patru plna la do ^apte ori.
Fiff. 2.50. Klci:tr<u;iay;ic-: Electromagneti. Acestia sint utilizati in reglarilc
eursa luiitji. bipozitionale. Se disting electromagnet! pentru cursa
lunga (tig. 2.50) si electromagnet i pentru cursa seurta
(fig. 2..51).
In principal, electro magneţii sint alcătuiţi dintr-
o armătură fixă 1. o armătură mobilă 2 şi o lobmi 3.
Cind bobina 3 este parcursă de cur:nt. Sf creează u:i
cîmp magnetic care se închide prin armăturile fixă ?i
mobilă. Cu etect, armătura mobilă este atrasă. Cind
bobina na este parcursă de curent atunci armătura mo-
bilă revine Ia poliţia iniţială.
F.ş. 2.51. E!f-t:i:V'tnAq;;-i^r i.'.i i ur-i
scurtă..
Cel mai d -s, el-c[roinae.neţii sini asociaţi robinetelor ivalv-, ventile} de reglare. Ifi
fig. 2.52 esie prezentată construcţia unui robinet ele "tromagn-uie (ventil, valvă
electromagnetica, electrovalvală). La primirea unei comenzi electrice, electromagnetul /
deplasează ventilul 2, comutind circulaţia fluidului din direcţia 6-7 în direcţia 7-8, dacă
robinetul este cu trei cai sau oprind circulaţia acestuia, dacă robinetul este cu doaa căi.
 La servomotoarele cu membrana, raportul SiD < 0,12 ... 0,14.
Servomotoarde pneumatice cu piston sint cu simplu efect {cu caractcria tica tip P -
— fig- 2.54) si cu dublu efect (cu caracteristica tip I — fig. 2.55
Servomotorul cu simplu efect este alcatuit din cilindrul 7, pistonul c tija. 2, arcul 3
si capacele 4 si 5. Presiunea de comanda pc (xr) se aplica p suprafata pistonului dinspre
capacul 5, creind o for^a care imprima tijei miscare'de translatie (semnalul .r m).
Deplasarea tijei inceteaza in moment! in care tensiunea arcului (reglabila prin
intermediul capacului 4) echilibreaz forta creata de piston. Diametrul pistonului
(cilindrului) poate fi determine
cu formula [78] _________
D- sAkFj{*p,:),

j
in care F este forta produsa. de presiunea de comanda, iar k — un coeficiei care depinde
de tipul segmen^tlor (k = 1,1 ... 1,3, pentru segment metali ^i k = 1,3 •■ 1.5, pentru
manseta elastica).

72

Fig. 2.5A. Servomotor pne-
umatic cu piston, cu simplu
efect:
7 — carcasa ; 2 — pistm C\i tija ;
3 — arc; 4 %i 5 - - capa.ee
Fig. 2.55. Servomotor pneumatic cu piston,
cu dublu eJect.
Fig. 2.56. Servomotor liidraulic ro-tativ cu
paleta:
7 — carcasa ; 2 — paleta ; 3 — arbori-.
Servomotorul cu dublu efect nu are arc, iar presiunca dc comanda poate fi aplicata.
pe ambele fete ale pistonului. Deplasarca tijei se realizeaza in ambele sensuri.
Servomotoarele cu piston pot fi prcvazute cu dispozitivc dc transfor-mare a miscarii
dc translatic in miscare de rotatie.
Servomotoare hidraulice. Acestea functioneaza. cu fluide incompre-sibile (uleiuri
mineralc). Se utilizeaza cind sint ncccsare viteze sau forte mari de ac^ionare.
Servomotoarele hidraulice sint cu piston (cilindri hidraulici) sau cu organe rotative
(motoare hidraulice). Cele cu piston sint realizate cu cilindru fix sau cu piston fix.
Servomotoarele cu cilindru fix au aceeasi forma constructive ca si a servomotoarelor
pneumatice cu piston (v. fig. 2.54); coeficicntul k are valori intre 1,1 si 1,15.
Servomotoarele cu organe rotative se realizeaza preponderant cu ro^i dinfate, cu
palete, cu pistoane radialc si cu pistoane axialc. in fig. 2.56 este prezentata, schematic,
constructia unui servomotor hidraulic cu paleta, pentru eforturi mici. Servomotorul este
alcatuit, in principal, din carcasa fixa. 1, paleta mobila 2 si arborele J. Dupa cum lichidul
de comanda este
74
admis prin orificiile 0l sau 0£, are loc deplasarea paletei in stinga sau in drcapta
concomitent cu rota^ia (oscila^ia) arborelui (s^mnalul xm).
For^a hidrostatica pe paleta servomotorului este Fh = (D — d) b(pcl — ~JMA iar
punctul de aplica£ie al acesteia la distanpa R = (D -f rf)/4./[ll.
Momentul la arbore poate fi dcterminat cu rclatia
U - rimFhR = (LP - #| b(ptl - pi2) rJS,
in care: D este diametrul interior al carcasei servomotorului; d — diametrul arborelui; b
— latimea paletei; pcl > p,, — presiunea de comanda. de intrare si respectiv de iesire; rlm
— randanicntul mecanic.
Viteza unghiulara modi': a rotorului
m - SQrj b{D- - 0%
unde Q este dcbitul iar r„. — randamentul volumetric.
Unghiul de bascalare in cazul servomotoarelor cu o singura paleta este m = 270 ...
280'; cind a trebuie si fie mai mic, se realizeaza servomotoare cu mai muHe paleta.
L'tilizarea servomotoarelor hidraulice in SCSP ale MX necesita o insta-latie
complicate si voluminoasa, compusa din rezervoare pentru agentul de lucru, pompe de
cireulatie, acumulatoare etc., care pun probleme de insta-lare si de intretinere in timpul
exploatarii. In general, inertia mare a agcntului de lucru impune utilizarca aecsiuia la
presiuni mari (avantajoasc din punctul de vederc al rcducerii dimensiunilor de gabarit ale
instalatiei hidraulice), ceea ce spore.ste pericolul scurgerilor.
Toate acestea, precum si faptul ca este posibil ca in instalatia hidraulica sa patrunda
acr (ceea ce-i afecteaza fiabilitatea), iar agentul dc lucru este sensibil la variatiile de
temperatura (se modifica viscozitatea), fac ca servomotoarele hidraulice sa. fie utilizate
cu prudenta. la SCSP ale MN".
2.6.2. Elemente mecanicc de reglare
Elementele mecanicc de reglare sint robinetele de reglare si clapetelc dc reglare.
Robinete de reglare (valve, valvule). Acestea asigura. func^iile de trecere.
distribute .si amestecare. Clasificarea acestora se face dupa mai multe criterii.
DupH nutnarid de cai se disting: robinete cu doua cai sau de trecere (fig. 2.57) si
robinete cu trei cai sau de distribute sau amestec (fig. 2.58).
Dupa numarul de scaune, robinetele pot fi cu un scaun, cu rol de reglare si inchidere
(v. fig. 2.57) si cu doua scaune. numai cu rol de reglare (nu inchid complct— fig. 2.59).
Robinetele cu un scaun necesita for^e de acpionare relativ mari ; cele cu doua scaune
necesita. forfe de actionare relativ mici.
75
 (se modifier*. Ssntiii de curgcre — v. fig. 2.57).
Fie. 2,57. Robini't rji- r<- 1*3 g 2 5V. isUi'Uiiff
lare Fig. 2.59. Ki.T.inrt cir- [■f->'Tajii

Dupa fornui disp^zitivulyti ic sirangnlare (partea fixa. — scaunul si par-tea mobila

— venlilul) SM intilnese robinete cu. con sirnplu ?i tija. dc ghic'.ar'* (v. fig. 2.57 si 2.59),
robinete cu pahar i*a fante (v. fig. 2.5S), in V sau aire profiluri, robinete cu ac etc.
Yentilele cu con sirnplu sint cele niai utilizale datorita usurintei de prelucrar•;•: prezima
dczavantajul descentrarii sail chiar blocarii. Vontilclc cu con §J l i j a dc ghidare elimina
accst dczavantaj, iar cele cu pahar cu fante realizeaza auiocentrarca pc scaun. Yentilele
cu ac sc utili-zeaza la debitc mid si presiuni mari.
Caracteristica intrinscca a robinetului de reglare exprima. relatia tiintr<* debitul dc
fluid Qf si cursa tijei de actionare h (in conditiile unci diferente de presume constante
mtrc secthmea de intrare si iesire a robinetului) %\ se n-pr.'-
zinta prin valori raportatc ale debitelor in fune-tie de
valorile raportate ale curselor;

undo Qf„n;.. cste vale area debitului de fiuid la des-

chiderea maxima a ventilului, iar /7„. ar — cursa totala a
acestuia. In fig. 2.60 sint trasate carac-teristicile
intrinseri (liniara, logaritmica si rapida) ale unui robinet
de reglare; acestea stau la baza
alegerii robinetului pentru diferitele utilizări, în
concordanti cu valoarca maxima, a debitului de fluid
Fig. 2.60. Caracteristica intrin-
care trebuie reglat.
seca a unui robinet dc reglare:
J—liniara ; 2 — logaritraicS; 3 —
rapida.
Clapete de reglare. Acestea modified scctiu-nea de
curgere a fluidului dintr-o conducts (tu-

glare colfar, cu 'lcn:;1 LCU i^i ■.'u ".rvi I.: mi

\.le .;<ji* iu Iillie i:u doua ciii £i do;!.5
soautt^: ,"—rrrv: 2 —
«anK : J- t t.i.l'
— i«:i r.-j !:;i c?<- s.h':i..r'-
un scauii: - . r.-TJ- - «;.|!r,( : ._; _ vr-.uiii
7—corp; _' jcaui:. .."— \i-r.-::i ;>..~«.r L>.I .*«;;•?*.

Dupd saisi.i dc ciwwfrt a /!;tiJ:;iU! la intn-rca ^i icsirca din mix ul lobin, '.u-lui, so
disting robincti: in iiule i -•.. paMnaza scmul dc curgcrc — v. fig. 2.59) si robinete collar
 poate detrrmina cu ajutorul
formulei

D --- ^F^r.p,),
in care F este forta produsa de
presiunea aerului tie comanda
(lansare) />,., iar.,<p — &*/(&* ~
&)■ pcntru supapa pneumatiea, si
9 = (D- — 4AJT:)/ ^P* ~ ^' Pcntru
supapa automata, este raportul
secfiunilor pistonului si tijei
acestuia (AQ — sectiunea
orificiilor praclicatc in pistonul
supapei automate).
Ft,§, 2f>\. Ciano-^ i& :^^laro <:mpia: |
B—s^iii:-.* A': princip::!, S — *r^s**' MgKS*fe»aS- (| "—-:jrc-i3"-; | — ax ; J—e!ap?U.

bulatura), prin rotirea axuUii elapcttd de cauv un servomotor, dupa o leg cimoscuta
(rotirea axului clapetei #e poace face si manual).
Clapeta 3 (fig. 2.61 a) >:■ monteaza in carcasa J u^or excentric, astf« incit, in
pozitia inchis, actiunea fluidului de lu>'"ru S.\ crceze un mic momer de apasare asupra ei.
Unghiul y. ia vaiori intr-j 0~ si max. 75 — S5~. Ueoarcc mchidL-rea clapetei dc reglare
se realizeaza iu citcva secunde (2 — -1 s), aceast este con^iderata un EMR cu
caracteristica intrinseca. rapida. i*iC. - f>-. Supapp '!<■ rornire flam-
Clapetele de ivylare utilizat^ in domeniul naval sint simple, cu doi .cai (fig. 2.61 b). are)
'
In fig. 2.62 sint pivzentate
sup dona n'puri tie supapc de
2.6.3. Supape de pornire pornire (lansare): apa de pornire
pneumatiea ('%. 2.62 a), la care
^papele de pornire (lansar*.) sint EE >i!npl<- cm sint prevazutc cu EM si deschidcrea se realizca/.a cu aer
pozitionere), care intra in eompouenta sis'Lemeior tfe comanda ale MX care pornirea dc comanda .si supapa de pornire
(lansarea) se realizeaza cu ajutorul aerului comprimat. automata (■%., 2.62, b), la care
S;mnalul de comanda .v. (prcsiunea aerului comprimat — aer de c mauda) emis deschiderea se realizeaza cu a»*f
de catre EC (distribuiiorul dc $#£'$ M aplica direct supapelor c pornire, care s:- deschid de lansare.
inspre interiorul ciiindrului motorului (semnalul xl in vederea introducirii aerului de La supapele pncumatice,
pornire. dcplasarea talerului / de pe sediul
Dupa priivipiul de funetionare, supapele de pornire sint im fel de serv motoare prelucrat in corpul supapei 2 se
pneumatic- cu piston, la caiv deplasarea tijei pi>tonului (semna .v m) nu se mai aplica realizeaza in momentul in care
uniii EMR. ci este unlizata ca atare. Capatul tijei pisl nului dinspre cilindrul motorului aerul dc comanda, &%* la
este prevazut cu un taler in forma de a perca, care, impreuna cu sediul prelucrai iu corp, distribuitorul de aer. patruns in
formeaza un sistem de eta sare gen supapii de distributie (admisie sau evaeuare). camera 7 prin orificiul 5, creeaza.
Deplasarea taleru supajiei de pe sediu se realizeaza numai la actiunea aerului de coman asupra pistonului J forta necesara
(sau Lmsare). la pornirea MX. Din m$M motiv, supapelc de pornire sint co sidcrate EE mvingerii tensiunii arcului -/.
discrete. Aerul de pornire patrunde in
avalul pistonului 3 prin orificiul
racordului de legatura 6.
La supapele automate, aerul
de pornire este si aer de comanda.
La aceste supape, pistonul 3 este
prevazut cu orifieii pcntru
trecerea aerului outre talc-rul
supapei.
Diametrul pistonului 3 m
 Condifia de deschidcre a
supapei de pornire este
TT(D2 - 0jfj4 > K- nf* &PH 4
A0pc,
unde: K reprezinta tensiunea
arcului 4; dt — diametrul talerului
1 ■ Ap = — pc — peit (pcit —
presiunea in cilindrul motorului in
momentul dcschi-dcrii supapei de
pornire). La supapele pneumatice,
termenul A0' pc lipseste.
2.7. Regulatoare
automate
Regulatoarele automate (RA)
sint elemente specifice SRA, care
primesc la intrare semnaiul de
abatere s (v. fig.2.1), il prelucreaza
dupa o anumita lege, iar la iesire
transmit elementului de execute
semnaiul de comandi xc (v. fig.2.1
si 2.3). Semnaiul de abatere e
confine informafiile curente cu
pri-vire la abaterile semnalului de
iesire xt de la varia^ia in timp
prescrisa prin semnaiul de intrare
x:.
Scopul RA este de a mentine
invariabili anumiti parametri daji.
In cazul MS* acestia sint: turatia,
presiunea, temperatura, debitul si
nivelul.
Dupa niodul de transmitere a
comenzii, RA sint cu acfiune
directa si indirecta. Gele dtrecte
actioneaza. asupra EE cu energia
preluata direct din proces; RA
indirecte actioneaza asupra EE
utilizind o sursa auxiliara dc
energie.
Dupa viteza dc raspuns a
procesulm in car? B ntilizeaza, RA
sint pentru procese lente si rapide.
Primele se utilizeaza la procese cu
constante de timp ee depasesc 10 s
(reglarea presiunii, temperaturii,
debitului, nivelului), iar celelaltc
— la procese cu constante de timp
ce nu depasesc 10 s (reglarea
turati-.u)-
Dupa caracterul prdu:rarii
semnalului, RA sint continue si
discrete. R?gulatoarele continue
primesc continuu semnaiul dc
abatere s, il prclucreaza si transmit
semnaiul .v.. continuu in timp.
Acestea pot fi liniare si neliniare,
dupa cum relafia de dependenta v
= f(z)*> are un caracter liniar sau
neliniar.
*■ In lunette de relafia ,v,_-
f l z i se deosebesc:
— regulatoare c*J actum*
propurlisiiala I'. la c~Lr--
Xc(~) -~ A'Kzi-:}, in can- !\it
e.ste factor::! < l - a:npf:ii:care
al rc'ujatorului;
— regulatoare cu attiune iiueaial.t I.
la care
XC{T)~ (1 7";)-^ E;T) dt. i:i
rare T,: esle 0 cT:i-:a::t3. tu
dimensiunile uaui timp
•denumiia constatua de imegrarc,
— regulatoare cu actiunc
pmwrtiona'-intcsrala PT, la care
x,:(-) = KHz,~) - (I, Y\) \ s;r) dt
- KR[i:~\ - {I Tg ^ m *0
in care 7'/este constauta de timp de
tnte«rare a regulatorului,
— regulatoare cu acfiunc
propc5rtLonal-clerivati/a PD, la
care
*,(7) = Knt{-) - 7-rf-
<Ir[T),dT = %:sfT| -
7VdE(TVdT\
in care Tr>estc constauta de timp derivative
a regulatorului:
— regulatoare cu a;tluue
proportional-integral-derivativa
PID, la care
*c(~) = *'«[*{•) - I' 'Ti)
J :(T)dT Ww<M^m
%;.
79
Rcgulatoarele discrete ftfe 2M. Wmm '.li:Kii:n- i in
functioneaza cu semnalc sub recua tran/.itoriu) ai
forma unei succc-siuni de rr<ciil;:;<>r-iltu meca-
:iir •venirifneal.
impulsuri.
Dupa agcntul purtiitor de
semnal, RA sint: mecanice,
pneumatice, hidrau-lice .si
electronice. Rcgulatoarele
mccanicc, pneumatice si
hidraulice au sem-nalul e de
natura mecanica (deplasare
unghiulara sau liniara), iar
scmnalul xc de natura mecanica,
pneumatica. sau liidraulica.
Rcgulatoarele electronice au
semnal el c t si xr de natura. elect
rica.
Dupu caractcristicile
constructive, RA sint cu semnal
unificat sau specia-lizate.
Regulatoarele cu semnal unificat
functioneaza cu semnalc de
aceeasi natura, intr-un anumit
domeniu, atit la intrare cit si la
iesire. Regulatoarele spccializate
sint utilizate pentru reglarea unor
anumiti parametri functionali,
avind structura si utilizind
scmnale de lucru concepute
special pentru para-metrii
respectivi.
Regulatoare mecanice.
2.7,1. Regulatoare de turatie
Rcgulatoarele mecanice utilizeaz.l
pentru reglare for^a eentrifuga a unor
Regulatoarele de turatie au ca
scop mentinerea constants a turatiei n mase aflate in miscare de rotafie.
Ecuatia de miscarc-a regulatorului
(vitcza unghiulara C-J) a MX. Pentru
aceasta se foioscsc rcgulatoare estc [&T
mecanice (centrifugale) si hidraulice ydco.dT-.u,,,-^,
sau combinatii ale acestora (hidro-
ccntrifugale). unde: J reprezinta momentul de
inertie al maselor in miscare, redus la
axa. arborclui cotit; Mm — momentul est aju si ?rddul de insensibiliUdc y, care sini
de intrare in regulator (momentul e tor cei mai importanti indici dinamiei a
motor,, proportional cu eantitatea de se ul
mn regulatorului:
combustibil introdus in cilindri); Mr — un
alul 3 --- [c-}.2 -■ <•-»:)
momentul de iesire (momentul ui
de <■•>,;. '. V ~ A;; ;•;
rezistem). Dezechilibrul dinamic dintre iesi reg
«„. — (OJ, - <v>.>)/2,
MM si Mr (v§ 2.1) antren^aza variatia re ul
turatiei ;/ (?e obtine scmnalul A;/), (se a- unde: m^ si OJ2 >int vitezele
respectiv a vitezei unghiulare m. m tor unghiulare minima si maxima, ale
Pentru a revc-ni la starea initiala. nal cen maselor reguh tonilui, care
de corespund unor caraeteristici
trebuie modifical Mm, prin modificarea trif
co date: OJm — viteza unghiulai
cantitatii de combustibil introdus in uga
ma medie.
cilindri; in acesr scop sc modifica l, Indicii dinamici ai
pozitia crcmalierei pompei de injectie nda est
) regulatorului, care apar in perioada
(se obtine semnalul e regimurilor trai zitorii (fig.2.64). se
din
A/ pre aleg astfel incit, constructia
reg
). zen regulatorului sa nu fie pre
ulat
Se tat complicate, iar prctul de cost sa fie
or.
m in cit mai redus. Astfel, in cazul
nal reglajuh regulatorului la turatia
odu fig.
ul nominala nn 35": oscilatiile turatiei in
A; l in 2.6
regim stabi] zat, A;/, trebuie sa lie —
z car 3- 0,005 ntl; abaterea instantanee
est e mat& a tu,ati<-i V« ajutnrul reflate- maxima (abaten maxima stabila ) \n'
e sc Ehaenta regulatorului centrifugal se sau A,i", la aplicarea sau anularea
se mn ruh-.i cfinrifuor.i. brusca. a sarcin nu trebuie sa
m alul depaseasea. valoarea 0.0$ n n ; durata
nal A/J «0 apreciaza prin gradid de procesului de roglare (pel oada de
ul ncregidarxtate 5 stabilizare) ATI_2 (AT3_,), la
est
de aplicarea (anularea) brusca a sarcin
in- e
nu trebuie sa. depaseasea cca ? s.
tra tra Regulatoarele nu-canice se
rr nsf amplascaza fie pe pompa de
(si or injectie, fie ]
- mat motor.
m aut Pentru motoarcle care
nal om functiomaza intr-o i^aina larga de
de at varia^ie. a rea
ab in murder de turatie, in conditiile unor
ate
re) se sarcini care variaza brusc, se utilizeai
in mn regulatorul mecanic pentru toate rt-
re alul gimurile, care asigura stabilitatea de
gu A/ fum
lat (re tionare pentru orice regim de lucru al
or; gla motorului.
. rea .. I
sc Schema de principiu a accstui
tur
m regulator t'Ste prezentata in tig.2.65.
atie axul /, antrenat de la arborele pompei
nal
i), de injectie sau de la arborele co al
ul
A/ cu motorului, este fixatii pirghia 2, care
se rotcste odata cu axul. Pirghi .?.
articulate in punctele 4. au fixate la
unul dintre capetc masele (greuta^i J,
iar cu celalalt capat se sprijina pe
mansonul 6, solidar cu tija 7. Prin int<
mediul pirghici <>■', sistemul poate
acriona asupra crcmalierei 13 a
pompei injectie. Arcul // se sprijina eu
un capat pe mansonul 0, iar cu
celalalt cap pe discul mobil 12;
reztilta ca. tensiunea arcului este
variabilii in raport po/.itia manetri de
comanda 9, drci regulatorul poate
intra in functiune orice turatie.
t- — Comanda motorului — c. 983

Fig, 2.65. Regulator mccunic oeiuru toate reqimurile: a — schema Je
prmc.ipm ; b — caraci.-ristic-ilr do regulati""".
Momcntul de intrare in funetiune a regulatorului este deterrninat de con-ditia ca
forta produsa de masele in rotatie, asupra mansonului, sa. fie mai mare decit forfa de
tensiune a areului. Xumai respectind aceasta condi^c, manso-nul se poate deplasa.
Pentru o pozi^ie data a menetei de comanda, cresterea turatiei motorului (-)- An)
determina. cresterea fortei centrifuge a maselor .5, care actioneaza prin pirghiile 3 asupra
mansonului 6, producind comprimarea areului 11. Aceasta face ca intregul sistem sa se
deplaseze catre stinga, modificind pozi-tia cremalierei 13, in sensul micsorarii cantitatii
de combustibil injectat {— A/). Fari a modifica pozi^ia manctei de comanda, o data, cu
incarcarea motorului (aplicarea sarcinii), turatia tinde sa scada (—\n), greuta^ile se
apropie, iar cremaliera se deplaseaza. spre dreapta, marind debitul de combustibil (+ A/).
Caracteristiea de sarcina totala si caracteristicile de regulator pentru toate regimurilc
sint prezentate in fig. 2.65 6: curbele 1—5 reprezinta caracteristicile de regulator pentru
diferite pozitii ale manetei de comanda.
Regulatoare hidraulice. Acestea isi bazeazu functionarea pe principiul variatiei
presiunii unui lichid, refulat de o pompa rotativa (la mirirea sau micsorarea turatiei
acesteia) sau de catre un amplificator hidraulic. Variable dc presiune pot fi utilizate pentru
producerea fortei necesare deplasarii cremalierei pompei de injectic.
Reguiatoarele hidraulice prezinta. citeva avantaje importante in compa-ratie cu
reguiatoarele mecanice: o siguranti mai mare in timpul functionary, o stabilitate mai mare
a reglarii, o durabilitaternare si uugradridicatde adap-tabilitate la diverse tipuri de
motoare.
Majoritatea MX sint echipate cu regulatoare mecanice cu amplificare hidraulica, tip
Woodward. O reprezentare schematic! a acestui tip de regulator este aratatu in fig.2.66.
In principal, regulatorul este format dintr-un
amplificator hidraulic, care actioneaza asupra cremalierei pompei de injed si un bloc
centrifugal care aetiveaza amplificatorul hidraulic. in conformita cu necesitatile
procesului de reglare sau cu valoarea prescrisa pentru turati
Amplificatorul hidraulic <'Ste alcatuit dintr-o sursa dr u!ei (de presiu: Constanta)
si un servomotor hidraulic cu piston. Presiunea uleiului este pr dnsa. de pompa cu roti
dintatc 1. reversibila. care este antrenata la turat motorului. Revcrsibilitatea pompri se
asigura cu ajutorul a patru bile -supapa 2. Mentinerea eonstanta a pf-. siunii nominale a
uleiului se asigura ( ajutorul aeumulatorului en wsJwir J (valoarea presiunii nominale a
uleiui in acumulator este de cca IS bar si este asigurata cu ajutorul arcurilor 4 U.nti
presiunea 't'tSftv peste valoarea notninala, pistonul acumulatorului cs ridicat, iar
orificiile (7 pun iu comunicatie spatiul acumulatorului cu rezc vorul de ulei al
regulatorului. Ca urmare, presiunea scade la valoarea nomina Fi nieiodata sub aceasta,
dcoarece debitul de ulri refulat ih* catre pompa este suficient pentru a merit in'" aceasta
valoare. In acest fel, pe conducta presiunea uleiului est- 1 permanent constant;! fvaloarra
nominala), indiferei de turatia axului pompei.
Cremaliera pompei de injectie (ncreprezentata in figura) este antrena d:- axul
terminal -v, in >eusul ercM-.-rii sau sc.'iderii cantitatii de combustil injectat in cilindri.
Axul terminal este actionat dc servomotorul cu piste (s.'-rvopistonul sau pistonul de put
-iv) f>, prin inhjrmediul tijei 7 si pirghi 9. Activarea servopistonului 6 este realizata de
pistonul-sertar 10, care poate misca \\\ bucsa rotatirfi / / .
Bucsa rotativa 11, in care sint prelucrate orificiile de acces b, colcctoa c si scapari
d ale uleiului care actioneaza asupra suprafetclor inferioara si sup rioara a
servopistonului 6, este antrenata la turatia motoruhii prin ax 16. He la acesta, prin
interuT'iliul angrenajelor 17 si IS y. axului 19, cs antrenat si blocul centrifugal format
din contragreutatile II si arcul cor 1') (roata dintata a angrenajuhii /•¥', care se afla
montata pe axul 13 al bl <nlui centrifugal, este baladoarej. Cuplajul elastic 20 (format
din areuri ft plasat pe arborele IV serveste pentru amortizarea vibratiilor.
Modificarea turatiei motorului, transmisa prin axul Hi blocului centi fugal,
determina modificarea pozitiei d>j echilibru a contragreutatilor 7 care actioneaza
asupra pistonului-sertar 10, prin inti-rmediul tijelor 12 13 si al pirghiei flotante Mi.
Daca orificiul c este obTiirat de ciltre pistom sertar 10, servopistonul (> se afla intr-o
poziti" de i-chilib:u care corespund unei anumite cantitati de combustibil injectat in
cilindrii motorului. DaC pistonul-sertar 10 se deplaseaza in jos, presiunea uleiului de
lucru actionea: pe suprafata inferioara. (aproximativ de doua ori mai mare decit suprafa
supcrioara) a servopistonului 6, determinind deplasarca aeestuia in sus rotirea axului
terminal -s in sensul maririi cantitati de combustibil injecta Daca pistonul-sertar se
deplaseaza in sus. uleiui de lucru de sub servopiston 6 trece prin orificiul d inspre
rezervor; presiunea uleiului de deasupra ser\n pistonului 6 determina deplasarea aeestuia
in jos si, respectiv, rotirea axui terminal 8 in sensxil micsorarii cantitati de combustibil
injectat. Arcul I serveste la stabilirea echilibrului static al masei pistonului-sertar 10.
Component ele 22... 33 apartin sistemului de compensare al regulat rului, 31 ... 37
sistemului de limitare a cantitatii de combustibil, 3$ ... A
8
 sistcmului de modificarc automata a cantitatii dc combustibil, in eoncordanti cu
modificarca regimului de functionare a motorului (modificarea punctub dc functionare a
blocului centrifugal), iar 43 ... 46 sistemului dc sincronizai (prezent atunci cind
regulatorul este folosit pentru rcglarca turatiei mai mu tor motoarc care lucrcaza in
paralel).
Function area nov.nala. IVntru un rcgini constant de functionare a mot< rului
{turatie si sarcina constante), contragrrutatile 77, lija 13, pirghia fit lanta. 30 si pistonul
dc compensare 21 se afla in pozitii care permit pistonulu sertar 10 si obtureze orificiul c
din bucsa rotativa 11. In acestc conditi servopisionul 6 si axul terminal $ an o pozitic
stationary, iar cantitatoa & combustibil livrata motorului dr catre pompa dc injectie este
constant; corespunzitoare rcgimului dc functionare considerat.
Scihierca. tanulnrcd) sarcinii. L'aca. sarcina motorului sc reduce sau 1 anulcaza,
turatia acestuia create, ("a urmare. fort a ccntrifuga a contragreut; t.ilor 14 invingc
tensiur.ea arcului 13, iar tija 13 este ridicala in sus, concorn tent cu tija 12 si pistonul-
scrtar 10. Acesta deschide orificiul c din bucs; //, iar servopistonul 6 coboara,
dctcrminmd rotirea axului terminal in sensu scaderii debitului de combustibil injoctat si
deci a turatiei (indicatiile 0 \ 10 corespund debitului nul si maxim de combustibil).
Rotirea axului terminal b face ca pirghia V sa. deplascze In sus pirghi 41, care
actioneazi pirghia de modificarc a turatiei 40, marind tensiunc arcului 15 (care incearca
S§ echilibreze fort a ccntrifuga a contragrentatilor 14
In timp re sercopistonul 6 ss misca in jos, pirghia dc compensare 3 (racordata in
punctul de sprijin 32 la indicatorul de compensare 33) determin deplasarea in MIS a "tIj*
i 28 si a pistonului de compensare 22. Diferenta d presume creata de de-plasarea
pistonului 22 dctcrmina deplasarea in jos pistonului 24, eomprimarea arcului 26 si, prin
intermedin! tijei 29 si pirghii flotantc 30, dvplasarea in jos a pistonului-sertar 10.
Miscarile servopis: nului 6, axului terminal $, pirghiei dc modificarc a turatiei 40,
pistoanelc 22 si 24 si pistonului-scrtar 10 continua pina cind orificiul c din bucsa 11 est
compiet obti'rat de pistonui-s< rtar. In actst moment, servopistonul 6 capat o pozitie
stationara, la care cremalicra pompci de injectie debiteaza o cant tate de comhusiibil mai
marc ctecft cea corespunzatoare momentului In cai a iruvput proeesul d^- reglare. Ca
urmare. regimul dc functionare a moioruh se va stabiliza la o turatie mai marc (v. fig.
2.6-1).
Dupa ce pistonul-sertar 10 a obturat orificiul c din bucsa rotativa, area 26 se
destinde, iar pistonul 24 se deplaseaza in sus antrenind o cantitate c ulei de compensare,
prin supapa-ac 27. Debitul de ulei de compensare i reglcaza cu ajutorul supapci-ac 27 si
cl defineste durata procesului de rcglai a turatiei (pcrioada dc stabilizare) AT (V. fig.
2.64).
Crcstcrca (aplicarca) sarcinii. La aplicarea sarcinii proeesul de reglai este exact in
vers celui dcscris la anularea sarcinii. Dcoarecc la aceasta op< ra£ie pirghia de
modificarc a turatiei 40 slabestc tcnsiunca arcului 15, reg mul de functionare a motorului
se stabilizcaza. la o turatie mai mica.
Regulatorul Woodward actioneaza in ambele sensuri de reglare (erestei sau scadere
de turatie), insa nu poate permite decit debitarea cantitatii maxirr de combustibil la care
este rcglata cremalicra pompci dc injectie. In schiml

8
regulatorul poate anula cantitatea de combustibil injectat in cilindrii moto-rului, de la
orice regim de func^ionare a acestuia. In aceste condi^ii, un MX echipat cu regulator
Woodward nu se poate supratura chiar daca. elicea este defecta. sau s-a pierdut, sau daca
arborele portelice s-a deteriorat.
Regulatorul Woodward se utilizeaza si pentru MA. Este echipat cu un bloc de
comanda electronic, ce constitute dispozitivul de automatizare pentru repartizarea
uniforma a sarcinii active (intre MA care func^ioneaza. in para-lel) si reglarea statica si
astatic.i a turatiei generatorului de curent.
2.7.2. Regulatoare de temperatura
Regulatoarele dc temperatura*' au rolui de a m^ntine valoarea preserisa a
temperaturii fluidelor de lucru specifice sistemelor auxiliare ale MX, precum si a
temperaturii cilindrilor, lagarelor etc. In general, RA de temperaturii actioneaza in scnsul
reglarii temperaturii la valoarea preserisa.
Regulatoarele automate de temperatura pot i'i directe si indirecte.
Regulatorul automat de temperatura direct (valvula termoregulatoare). Valvula
termoregulatoare este utilizata pentru reglarea temperaturii lichi-
delor din conducte. Functioneaza ]>•
principiul dilatarii termice (v. §.2.2.2). liind
un regulator liniar de tip P.
Elementul sensibil 7 (fig. 2.67) este imersat in lichidul a carui temperature trebuie
reglata. Valoarea temperaturii preserise se fixeaza prin inter-mediul elementului de
prescriere 2, care actioneaza arcul 3. Cind temperatura masurata de elementul sensibil
*» Regulatoarele de temperatura se folosesc si ca dispositive dc scmnalizare (tip releu).
este egala cu temperatura preserisa, regulatorul este m echilibru si ventilul 4 are o
anumita pozitie fixa. Daca temperatura lichidului creste (semnalul de abatere AT), fluidul
termometric din elementul sensibil se dilata, trece prin tubul capilar 5 si apasa,
corespunza-tor presiunii create, asupra pistonului (plunjerului) 6. Acesta dezvolta. o forta
care invinge tensiunea arcului J, deler-minind deplasarea ventilului 4 (semnalul Fig. 2.67.
Relator dc temperatura hi- de ^mandii Ah) in scnsul micsorarii sec-drauiic, direct (valvula
termoregulatoare). tiunii de curgere (in zona scaunului 7) a
robinetului de reglare S. Sec^iunea de curgere se
mareste, daca temperatura lichidului scade.
Accst regulator este de tip hidraulic.
Termostatul. Termostatul este un RA
de temperatura indirect, neliniar, care se
utilizcaza pentru reglarea temperaturii fluidelor
din conducte sau schimbatoare de
caldura. Cind temperatura fluidului in care
este imersat elementul sensibil 7 (fig. 2.68)
este egala cu cca preserisa prin elementul
de prescriere 1 (de ex. un sumb de reglaj),
respectiv prin pirghia 5, contactele mobile $
sint pe o pozitie n-'utra. Daca temperatura
masurata de elementul sensibil creste, fluidul
termometric din interiorul sau se dilata, isi
sporcste presiunea si determina. dilatarea Fig. 2.68. Tcniiostat cu burduf.
burdufului clastic 3. Forta produsa prin
dilatarea burdufului se compara cu tensiunea arcului 6, respectiv cu temp<
ratura preserisa. In func{ie dc aceasta, sc inchide unul din contactele 7, car
conecteaza. un servomotor ce actioneaza un robinet de reglare, in scnsij
inchidcrii sau deschiderii acestuia. Valoarea temperaturii reglate oscileaz
in jurul valorii preserise.
Contactele 7 pot fi utilizate pentru reglaj e care solicit;! doua valori pre'
crise (temperatura maxima si temperatura minima); de asemenea, aceste
pot fi conectate la un dispozitiv de semnalizare.
Regulatoarele electroniee se utilizeaza pentru reglarea temperaturii cilin drilor,
lagarelor etc. Acestca [29' sint rcalizate in mod obisnuit cu component pasive
(rezistoare, condensatoare. bobine) si active (tranzistoare, circuit integrate) si sint
destinate atit pentru reglari in procese lente, cit si rapide Regulatoarele electroniee
pentru procese lento sr rapide sint specializate s
unificate.
Regulatoarele specializate sint construite cu ajutorul amplificatoarelo operational
(amplificatoare de cc cu coeficient de amplificare mare si impe-danta'la intrare mare) si
al unor elementc de corectie operarionala. (impcdanU opcrationale). Prin particularizarea
elementelor dc corec^ic opcrationala s obtin regulatoare electroniee cu ac.riuni de tip P, I,
D, PI, PD si PII (fig. 2.69).
Regulatoarele unificate sint utilizate in sistemclc dc reglare unificate acestca opereaza la
iesire cu semnal electronic unificat (de ex. 2—10 mA) Regulatoarele electroniee cu
circuite integrate utilizeaza amplificatoan operational integrate, care sint prcvazute la aceasta borna, la iesir< rezulta o tensiune de semn contrar), si o borna (+), numita
intrare cu o borna (—), numitt borna inversoare (cind tensiunea la intrare se aplica pc borna.neinver soare (cind tensiunea la intrare se aplica. pe aceasta borna, la iesire rczultl

87
 Regulatoarele automate de presiune pot fi directe si indirectte. Regulatoarele directe
de temperatura. (v. fig. 2.67), principial, pot lucra ca regulatoare direct:- de presiunc,
daca elemental sensibil si tubal capiiar se inlocuiesi cu o priz:t de presiune (o conducta in
legaturo. cu fLuidul a c.irui presiune trcbuie reglaU). Regulatoarele directe *.* utilizeaza
pentru reglarea in jurul unei singure valori preserise (presiunea maxima). Regulatoarele
indircctc d< presiune sint r^prezentatc dc categoria presostatcior si a regulatoardor elec-
troniee.
Presostatu!. Acest regulator lucreazt pe principial tcrmostit.iiui, cu con ditia ca
elcrrvnitul sciisibil si tubal capiiar si fie iulocuite cu o prizi de pre siune. TermostaHil din
fig.2.6S, modificat astfel, poatc eoastitui un preso stat pentru reglarea presiunii in jurul a
doua valori preserise (prcsiunile maxim^ si minima).
Schema do principiu a unui pres:">stat cu o singur.l valoare prescrisa
cst<( prezentata in tig.2.7(). Acesta este format din burduful /', ca element dc masura a
presiunii, butonul 2 p«-nr_ru reg-area valorii presiuaii preserise, pitj ghia J, cu rol de
comparator, si .oiuactel'- mobil ,' si fix J.
Daca valoarea ma-uraia a pre-dunii fluidului de lucru (de ex. uleiul dii sisteniui de
ungere) estc mai mare decit valoarea prescrisa pentru aceast (de ex. presiunea maxima),
forta dez\oitata. de burduful elastic invinge ten siunea arcului r> (rrurimea prescrisa),
contactui i include contactul 5. ia KK primeste comanda pentru micsorarca debituhii de
fluid, pina cind valoa r< a pr-.siunii devim- mai mic?. deck valoarea preserisa.
Contactel-- prcsostatului se pot roivcta la un semnalizator; in ace; caz. presostatul
constituie un dispozitiv de semnalizare capabil sa atentk neze (alarmeze) asupra
situatiilor critice de funeuonare (presiune peste limit maxima prescrisa, presiune
insufici^nta).
Regulatoare electroniee de presiune. Aceste regulatoare, utilizate penti reglarea
presiunii fluidelor de lucru din sistemele auxiliare, implica o inst; latie (fig. 2.71]
formats, dintr-un traductor de presiune relativa Tpr, un ada
Fig. 2.f><). S.h-ma bloc a resiiilatoarelor electroniee:
a — tip P, b — tip I. -• — tip I): J -tip PI; e —rip I'iJ; /— tip PIl).

o tensiune de acelasi semn). Aceste regulatoare se folosesc prepondenrcnt in sistemele de

supravcghere.
Regulatoarele electroniee pot fi utilizate si la reglarea tcmperaturii fluidelor dc lucru
specif ice sistemelor auxiliare ale MX. De asemenea, reguki-toarele electroniee pot fi
utilizate la reglarea tcmperaturii in mai multe punctc de lucru (care an valori (■&•
referinja diferitc).

2.7.3. Regulatoare dc presiunc

In mod obisnuit, regulatoarele de presiune au rolul de a men^ine valoarea prescrisa
pentru presiunea fluidelor de lucru din sistcmele auxiliare ale MN. Periculoasc sint atit Fig. 270. Presostat. Fig. 2.71. Reglarea presiunii intr-o cond ta,
situatiile in care valoarea presiunii fluidelor de lucru depascste valoarea maxima prescrisa cu aparatura cu semoal unificat.
(apar sparged de conducte si rezervoare), cit si situatiile in care presiunea cste prea mica
(apar gTipaje ale pieselor in frecare sau cresc solicitarile termice ale utnr organe ale
motorului).
 tor presiune-curent Ad, un RA continuu electronic cu semnal unificat (2—10 mA), un
converter electro-pneumatic CV, un servomotor pneumatic SP si
un EMR (robinet sau clapeta). Variable de prcsiune sint transformate in variapi de curent,
prin TPT si Ad. RA compara semnalul prescris cu semna-lul de reac^ie si, prin CV si SP,
comanda EMR, care modified corespunza-tor debitul de fluid.
2.7.4. Regulatoare dc debit 51 nivel
Regulatoarcle de debit si nivel au rolul de a mentine debitul de fluid prescris si
nivelul constant in conductele si tancurile care deservese sistemelc auxiliare ale MX.
In general, regulatoarcle de debit si nivel sint regulatoare clectronice cu scinnal
unificat, care utilizeaza pentru masurare traductoare dc debit (diafragmc, debitmetre
clectrornagnetice) si dc nivid. Regulatoarcle elec-tronice sint parti componente ale unei
instalatii complexe de reglarc, ase-nianatoare celei din fig. 2.71.
Instalatia de reglare a debitului. care utilizeaza diafragma ca element de masura,
este prevazuta, in plus, cu un extractor de radical (element de
calcul care opcreaza. radicalul \Sp, v. §.2.2.4), amplasat intre adaptor si RA electronic.
Pentru reglarca riguros constant;! a d-bitului si nivelului se utilizeaza SRA in
cascada, care comporta doua RA electronice legate in serie; al doilea RA primeste
semnalul de prescricre de la primul RA, pe care il compara cu un semnal de reac^ic cules
dc la iesirea EE sau a EMR [29].
In cele mai dese cazuri, indicarea se face continuu, in forma analogic*! cu ajutorul unui ac
sau al unui alt element mobil (usor vizibil), care se deplaseaza sub ac^iunea parametrului
masurat in fata unei scale fixe, eta-lonate direct in unitatile de masura ale parametrului
respectiv. Prccizia care se poate obtine la o astfel de indicare este de 0,2— 1%.
In ascmenea cazuri, inregistrarea se face cuplind la acul indicator un element de
inscriere care se deplaseaza dcasupra unei hirtii, inscriind parametrul masurat. Hirtia se
deplaseaza cu o viteza. (liniara sau unghiu-lara) constanta, ceea ce pcrmite inscrierea
varia^iei in timp (in coordonate earteziene sau polare) a parametrului masurat. Prccizia
care se poate obtine la o astfel de inregistrare este de 0,5 — 2,5%.
La indicarea numeric;!, care se lace ciclic (periodic), prccizia obtinuta
este mult mai buna (0.01 — 0,1%) : in asemenea cazuri. inregistrarea se
realizeaza de obicei cu ajutorul unei masini de scris electrice, care ofera
acceasi clasa de precizie. 0 astfel de inregistrare (sau pe banda magnctica)
este p:>sibila si la indicarea analogies, insa, in acest caz, s-.;mnalul analogic
trebuie convertit intr-un s^mnal numeric (in general, in cod).
I
Indicatoarele si inregistratoarele folosite in cazul supravegherii func
tionarii MX sint dc la cele mai simple instrumente dc indicare, pina. la cele
mai so fistic ate echipamente electron ice de inregistrare automata.

j
2.8. Indicatoare, inrogistratoare si semnalizatoare

Supravegherca functionarii MX si a SAA presupune pre/.enta in PC a tuturor

dispozitivelor (aparatelor) de indicare si inregistrare a parametri-lor masurati, supusi 2.8.1. Indicatoare
supravegherii. Pentru atentionare asupra depasirii valorilor admisibile a parametrilor
functional sau asupra situa^iilor de avarie, PC sint dotate cu elemente de semnalizare.
Indicatoarele sint dispozitive (aparate) care afiseaza rezuhatul masu-rarii, numai in Instrumente conventionale cu cad ran. Instrumentele cu cadran sint aparate care
timpul efectuarii accsteia. Inregistratoarele sint dispozitive (aparate) care afiseaza si indica valoarea parametrului masurat prin simpla extensie a conductei dc legatura de la
accesibile si dupa ce masurarea s-a efectuat. Semnalizatoarcle sint elemente de punctul de masura.
atenfionare (alarma). Ai.est sis tern de indicare se foloseste in cazul irusurarii presiunii flui-dclor de lucru
Care Sf Cftnr>rte>w/Z In *«S»I*J **.* —X ~ ~ - - i specifice sistemclor auxiliary, la distante dc 20—25 m. Instrumental cantine un traductor
de presiune (v. fig. 2.14) §i un cadran prevazut cu o scala etalonata. direct in unitati de
presiune. Sistemui este simplu, economic si fiabil.
Pentru indicare la distante mai mari, daca apare pericolul scurgerilor <le fluid (de
90 lucru) pe traseul instrument-punct de masura, se poate apela la solutia cu fluid
intermediar si rezervor de separare.
In categoria instrumentelor cu cadran se includ si tcrmometrele mano-metrice (v.
fig. 2.10), care au scala gradata in unitati de temperatura.
Cu ajutorul conexiunilor mecanice flexibile, instrumentele cu cadran
pot fi utilizate si la indicarea turafiei MX" (in special in PCL). In fig. 2.72
sint prezentate doua tipuri de indicatoare de turatie pentru MP.

I
De asemenea, instrumentele cu cadran pot fi utilizate la indicarea
debitului si nivelului, daca acestca se masoara ca presiuni sau presiuni
diferen^iale.
I
 Fig. 2.74, Instrumente analogice
a - cu cadran plat; b - cu cadran de formă cilindrică
Indicatorul numeric. Acest indicator
Indicatorul analogic. EST-- aparai.il mf%> afi.:caza rczuiiaiul masara-rii prin afiseaza numeric rczultatul masu-raii.
Aparatul accepta la intrare un scmnal dc
!•:.: trice specific''. Indicatorul ue tensiune pe care il COnver-
n.a<ui'a a p a:\imcliTJui mastirat.

transformarea par^metraba: mis ir.it iiv:r-an .-" .mi n ?.l L-Iertric 'curent
sail tcnsiune), cu ajutorul iraductcar'-lov are
scala eialonata dirut in unitat
Is(1 i ca toru1 an a 1c gi c tin at maMirarn tensiunilor continue ^i a unor
rmi nam est e £.
de hidicare.
auiairnetica a 'A
cimpul clear-
paramctri rai'aet'-'ristku ai t^n>innb\»r v a r i a b i i - in limp -«i roitii::tn: dtf-ti&i/k
ific ; .2.7.i) si es:;> :t. I mai rasrmdk ap^ Indicatorul isi bazeaza fimctionarea pe
intcracuunea c-lcc' unui cimp magnetic fix, produs d- magnctul per man-'ni -, trornagnelic
produs de mrentul care strabaie infasurarea mabila 7. Infa-surarca mobiia se poate roti pe
doua lagare axiate, din pie-ire; de axul acestcia se U**t|# rigid ami indicator J, care se
misca in firs scalci 7. Adu-cerea acului indicator in pczitia coivspun/.atoare iii:lica{Id .vro
a scalci m
realizeaza cu arcul spiral ">.
Piv<riz ia dc masuraiv a aparatu-lui
cste de 0,1",, (din ealoarea limilei supcrioare
a scalci).
Indicatoarele analogice se rcalizeaza <
u eadranul plan (fig. 2.74 a), dezavantajos
pentru faptul ca. ocupa. o suprafata marc pe
panoul din PC. sail cu cad ranul dc forma
cilindrica (fig. 2.74, /■), care elimina
dezavan-tajul mentionat.

Fig. 2.73. Schema de principiu a indicatorul ui

analogic.
teste in scmnal de frecventa variabila, proportionals cu tonsiunca aplicata T2 . Timpul
ncesar pentru convertirca si afisarea rczaltatului variaza, iij fimctie de tipul aparatului, de
la o secundi pina la citeva seeunde.^ Preei zia de milsurare a indicatorului numeric
depind-- de precizia sursci intern* a tensiunii i" rcferinta si de numare.i unitatilor fizice
|'easutek>r) de afi saj. Astfel, un anarat cu cinci casut.^ cie afisaj j^oate avea o precizie df
6,001'"■,,. in I'/ipon cu valoarca maxiiiu cc po;Kc fi masurari.

2.8.2. I nregist ratoari1

Inrc^istratoarvlc utilizat- in cadrul sistcmelor d: suprav.^iier;- al M.\ dm <lintrj c-

l-.> mai modern.; , curespunzin i -radului inaii de auioma tizar.-' si cennali^arc dc la bard.
Aparatele dc inrcgistrar^ sint construit aslfel incit pot ^ furniz-.zc in format id-■ sui; <ele
mai ad.-cvate forme. 1. intrare, acestea a'.vcpia scmnale elcctrice.
l;irc^is/i\it'Mi;':'!: rralizat.-- cu ajutorul iniiid'ilo;' lo^iC'- -ini de form modulara si
i.feitin componontc rd.jrtrorsice de fiab'.Htate mare, care cor vcrlosc, in cod binar, toatc
s-'mnalclc- r.rceptionate.
In general, aparatcle dc -nregi.-trare 5; con-ctca/i la ptJ^tti descru i-hrtrice
(imprimarit»-[, pentru imprimarc automata (la inten-alc de tim prcstabilkc sari cind este
ncccsar) a ciat^ior inrogistrat- sau calculate Masinile de scris utilizatc sint din cate^oria
cclor cu rap sfenc, cu stabil tate sporita in conditii de os< ilatic a navei. In fii<.2.7a se
prczinta miag m-a unui aparat d • inrc^istraiv. eonectat la o masina d.e scris a-1 . Aparj t
ul dc inrcgistrar..' esre capabil sa supravegheze (ai'i>are si inregistrar< toti parametrii
functionali ai MN $1 SAA, prin conectarca la el a jutun trailuctoarelor prcvazutr
j > c n l r u mr.--urar;-. .\fi.7area rezultatulm masurai ^ r-:ali7..:a/a numeric, prin
internvxiiul unui s-lector fiind posibda com; tarea pe ticcarc canal de masurare /afisar-.-a
fiecarui parametru), dup .ne<*esilati.

01

FiC. 2.-5. Apar.it de ir.rcgistrarc cu masina de scxis: a - vr-defe d;n ia?
4; 5—vedcre din spate.
Pentru inregistrare. eonecrarca la canalele de m.lsurarc %■ face automat ; timpul de
inregistrare r&tg prestabilit pentru fiecare canal (parametria). In conditii rrjticc,
inregistrarea se face automat pentru toate canalele (toti parametrii), fara sa se mai respecte
intervalul de timp prestabilit pentru imprimare.
La utilizarea masinilor de seris pentru imprimare, valorile prescrisc pentru
parametrii masurati sint imprimate odata cu valorile rcale, cele care depasese limita
prescrisa fiind imprimate in culoare rosie. Masinile de scris mai imprima: ora la care se
face inregistrarea, numarul total de rota-tii ale arborelui cotit al MP si eventualele
defectum ale MP, SAA sau SCSP {in cod).
lnre°istratori(l cu banda magnetica [1] permite inregistrarea si stocarea rezultatelor
masurarilor cu ajutorul unei benzi magnetice. Redarea (afi-sarea) rezultatelor. in timpul
masurarii sau dupa efectuarca acesteia, se poate face cu ajutorul unui osciloscop.
Inregistrarea magnetica presupune un dispozitiv, numit cap de inregistrare, care
transform^ scmnalul electric aplicat intr-un cimp magnetic corespunzator, si un mediu
magnetizabil, numit bandit magndica, pe care este fixat cimpul magnetic aplicat.
94
La redare, banda magnetica se deplaseaza in dreptul unui cap de rcdare {similar
constructiv cu eel de inregistrare).
Deplasarea benzii magnetice prin dreptul capetelor de inregistrare si redare se
realizeaza cu ajutorul unui mecanism cu doua cabestane {role motoare) — cind
mecanismul este cu bucla deschisa — antrenate de doua motoare de curent alternativ sau
de curent continuu.
Banda magnetica trcbuic sa aiba grosime si latime uniforme, in limite foarte strinsc
de tolerante. Caracteristicile mecanice ale benzii sint determinate de materialul bazei de
suport al stratului magneto-sensibil. Benzile cu baza, de suport din poliester au calitati
superioare sub aspectul stabili-ta^ii dimensionale, al absorbtici de umiditate si al
tempcraturii de lucru (-60°C ... -r 1503C).
Benzile magnetice trebuie pftstrate in locuri feritc de umezeala (se rccomanda o
umiditate de 40 — 60%). do temperaturi extreme (sc reco-manda 15—2S°C) si de
vecinatatea cimpurilor magnetice.
2.8.3. Semnalizatoare
Cind personalul de cart trebuie atentionat asupra situatiei de depa-sire a valorilor
prescrise a paramctrilor functionali ai MNT sau SAA, sau asupra situatiei de aparitie a
unor defectiuni {anomalii) in timpul func^io-narii acestora, se utilizeaza dispozitive de
semnalizare optica si acustica (semnalizatoare).
Semnalizatoarele optice (luminoase) sint preferate pentru pupitrele de comanda si
panourile de supraveghere din PC, datorita dimensiuntlor lor mici in raport cu cele ale
indicatoarelor. Semnatizatoarele optice, in general, segrupeaza. pe schemeie functionale
ale SAA sau pe panouri cu semnaliza-rt-a paramctrilor de acecasi natura. (numai presiuni,
numai temperaturi etc.).
SemnalizatoaTcle optice sint constituite din lampi electrice cu incan-descenta.
(beeuri), care pot scmnaliza cu lumina continua. sau intermitenta. Lampile electrice cu
incandescenta pot fi racordate direct la orice fel de curent si orice marime de tensiune,
pina la 250 V. De asemenca, costul lor este rcdus, permanent sint gat a pentru a fi pusc in
functiune, iar por-nirea si functionarea lor nu implica un aparat sau dispozitiv auxiliar.
Lam-pile electrice pot fi actionate de regulatoarele automate din circuitele de ma.-surare
(tcrmostate, presostate etc.) sau de relee instantanee sau temporizate.
ScmnalizaioareU acustice folosite la bord sint soncriilc si hupele; sone-riilc se
folosesc mai mult pentru PC, iar hupele, mai mult pentru compar-timente, pun^i etc.
Hupele electronice utilizate pentru semnalizare acustica, in general, sint formate din
trei oscilatoare, care lucreaza pe frecven^e difcrite, fi un
95
lan{ de amplificatoare de putere. Alimentarea osciiatoarelo r si amplifica-toarelor se
realizeaza di> la mi alimentator partial stabilizat. Hupa cste prevazuta cu posibilitatea
reglarii frecventei de lucru, pentru trei tonuri distincte de semnalizare: inalt (9S0 Hz), jos
(-400 Hz) si strident (vobu-lat — 650 Hz, cu derivatic de 125 J Iz *i free vent a de
vobulare do 2Hz).
Ansamblul diluzor constitute, o parte separata a aparatului, si se compline dintr-un
difuzor de 10— 12 \ A cu o impedanta de 611 si o pi hue acus-tica. metalita de protectee,
care se poate orient a in planurile orizontal si vertical, pentru dirijarea semnalelor
anistice emisc. 3
Ca si semnalizatoarcle optic c, Irjpele se conecteaza. la regulatoanTe automate din
circuitcle de masurar^ sau la rclee. Semnalele sonorcpotfi continue sau intermitente.
Posturi de comanda

Posral de comanda I PC) reprezinLl locul special anunajat la bordul navei din care
>e pot efectua comanda (in confonnitate cu nccesitatile de mamvrare a navei) si
supravegherea MP si MA. In functie de tipul navei, de destinatie si de gradul de
automatizare si centralizare a SCSP al MX, PC se poate amenaja: a) in CM, in general pc
platforma mijlocie a MP, linga. regulatorul de turatie (Tig. 3.1 si 3.2), si se numestc post
de comanda locul [PCL); 1>) intr-o camera special amenajata (camera de comanda CC
— fig. 3.2), al carui spa tin, in general, este luat din spatiul CM, si se mimeste post
central de comanda (PCC') ; c) in afara CM, in compartimen-tul de navigatie (timonerie •
- v. fig. 3.1 si 3.2) si se numestc post de comanda din timonerie (PCT). FCC si PCT sint
posturi de comandi de la distan^a.
In cazul navelor foarte marl sau a navelor militare mai pot exista si alte PC, care pot
indeplini iunctiile acestor trei PC, sau functii limitate, specializate.
Postul de comanda loeal (PCL), asigur.i comanda MP in situatia in care sistemul de
comanda de la distanta s-a defectat.
Posiul central de comanda (PCC) estr prtzent aproape la toatc navele ennnTeiale
moderne. Acesta nu trebuie omis, chiar si in cazul existentei PCT. deoarecc, pe linga rolul
de comanda a MX, mai are fi rol de supra-veghcre si control al celorlalte instalatii ale
navei si, indeosrbi, al uzinei electrice a navei, prin tabloul principal de distribute (TPD).
Xumai la unele nave mici de transport, la care personalului de punte i sc pot atribui si
rcsponsabilitatile CM. PCC si implicit CC pot fi eliminate.
Postul de comanda din timonerie (PCT) se instaleaza din ce in ce mai mult la navele
romereiale moderne, eomanda MP direct din PCT contribuind substantial la sporirea
manevrabilitatii navei, prin elimina-rea fazelor intermediare de receptionare si ex ecu tie a
comenzilor de catre ofiterul de cart din PCC sau PCL.
PC trebuie astfel realizat incit sa nermita interventh prompta a ofi-terului de cart la
comanda MP si a celorlalte instalatii din CM, precum si supravegherea lesnicioasa a
acestora. In acest sens, o conditie esenfiala

7 — Comanda motorului — c. 983 97

o reprezinta gruparca rationala a manetelor $i butoanelor de comanda indicatoarelor,
inregistratoarelor §i semnalizatoarelor, astfel incit sa s evite supraincarcarea pupitrelor
(consolelor) si panourilor din PC.
In PC trebuie sa. se reproduca starea de funcfionare sau nefuncfio narc a MN |i
SAA. precum §i a celorlalte instalatii din CM. Pentru aceast; este de preferat sa se
foloseasca semnalizatoare luminoase simple, plasat pe pupitre sau pe scheme
func^ionale amenajate pe panouri, care sa inlo cuiasca. instrumentele cu cadran,
indicatoarele analogice san numerico acolo unde acestea nu sint neaparat necesare.
Dotarea PC cu aparatur adecvata. opera^iilor de comanda si supraveghere, de la cea mai
sirapl pina la cea mai complexa, automatizata (care permite eliminarea supra vegherii
umane m PC), se face in functie de gradul dc automatizare * clasa navei *}.

3.1. Postul de comanda local

Postul de comanda local, denumit conform specificatiilor RNR (Regis trul Naval
Roman) si post principal dc comanda sau post de comanda c avaric, este utilizat numai
in cazul defectarii celorlalte posturi de comandi Din PCL, comanda MX se executa
manual, actionind direct asupra elemer telor de execute. PCL trebuie sa dispuna de un
minim necesar de cchipa ment dc supraveghere.
La navele la care MP este cuplat direct cu clicea (cu pas fix), PCL csl echipat cu
dispozitive care asigura. pornirca, inversarea, oprirea motoruli si modificarea cantitatii
de combustibil inject at In cilindri, cu receptc telegraf, cu indicatoare. pentru turatie,
presume si temperatura, precum ! cu semnalizatoare optire iji acustice.
La navele la care MP este cuplat cu elicea prin intermediul unui redu( tor-inversor,
precum si la navele echtpate cu elicc cu pas reglabil, PCL n este prevazut cu dispositive
de inversare a sensului de rotatie. De asemene la MA. PCL nu este prevazut cu aceste
dispozitive si nici cu receptc telegraf.
PCL poate fi amenajat la partea frontala a MP (fig. 3.3) sau later (fig. 3.4), pe
platforma inferioari sau mijlocie. PCL se amenajeaza pentr fiecare MN in parte.
Supravegherea MP sau MA din PCL se realizeaza cu ajutorul instr^ mentelor cu
cadran. Instrumentele de supraveghere absolut necesare un

* Clasa na/ei este data dc r> sock-tat e de ilasificare, care arala, ca na/a a lost const nu potrivit unor
reguli si apoi este periodic ir.spectata. De piijina vreiric '5|, in cazul navelor des nate sa- fimctioneze periodic
fara supraveglK re umani in CM sau PCC. e\ist?v metoda ca notarea clasei navei si st introduca o menjiune
specials. De exeniplu, Kegistrul Lloyd adan menfiunca CMS [Unattended Machinery Spaces) pentru a arata
acordnl de a functiona ie supraveghere nmana in i'M. Acordarea de notatii speciale impune insa ca na/a si fie
construi in conformitatc cu regulile si recomandftrile de automatizare navala.
In general, socktatilt Internationale fie r.lasificare au vederi dif trite in legal ura cu regul de automatizare
dar, in principiu, sint de acord cu functionarea CM iara supraveghere umai

9
 Fig. 3.5. Comanda MP <$* la un pupitru de comanda separat de motor:
j___pupitrul (consola) de comanda: 2 — maneta dc <". manda - ? — ryata pentru ril'4di{i«Sji-
rca debitului de combustibil; 4 — r,-ccptorul telegraiului; 5 - indicator dr> tu&tk:; 0 — set de valve
de comanda; 7—dispozitiv pneumatic Jtsuru cr>t^rt>iiil jKjniirij, ...prirr. si i'ivc-r-sarii; g —
Fi'/. 3. i. PCL arrenajat la par- Ftf. 3.4. PCX amenajat la partea latet&JI a MP, dispozitiv pfijitru opt.tea awteaalS a Comli.stibiSului la inversare: !' — dispozitiv pentru oprirea
automata a (ombust^hil,il;jl la dpp&strca iura{ioi maxiiuc; ,'0 — du-p-Jxitiv pentni Ciintr.:-]-,:!
tea irc-mala a MP: p'* plat forma iufcrioaru. urifji.rii Cilindriluf MP.
1 -diipozitiv de pornire. oprirc «j
inver.sare; 2— hiaia pcutrn in-jciti-car^a
debitului dec. mb-jstiHI; 3 re* ctptorul
telegvafului: -/ - uidicjt'jr de turatie: 5 —
indieatnare d> pros:-une .si temperaturS.

PCL sint: tahomctrul MX, manometrele pentru apa dulce, apa de raare, ulei de ungcre,
combustibil, aer de baleiaj, aer de lansare, aer de comanda }i indicatorul multiplu pentru
temperatura gazelor de evacuare la icsirea din fiecare cilindru.
Pentru navele eu dona sau mai multe MP, PCL solicits pentru comanda $i
supraveghere un numar mai mare de oameni. corespunzator cu numa-rul de PC.

3.2. Postul de comanda central

O solutie simpla si eccmomici care permits centralizarea comenzii §i supravegherii

MN (avantajoasa, mai ales, in cazul in care nava este pro-pulsata de mai multc MP), este
concentrarea pe un pupitru (consola) sepa-rat de motor a tuturor dispozitivolor de Fig. 3.6. Pupitru de comanda scparat de motor: a—vedviv
comanda., indicatoarelor si semna-lizatoarelor. Pupitrul se amplaseaza la o distant i'.jr fa(a; t — \crUte genera!^.
oarecare fata de motor, in general in CC, iar comanda se poate realiza manual sau
automat. In fig. 3.5 se prezinta. aranjamentul schematic al comenzii unui MP de la un
pupitru separat de motor. Separarea se obtine prin extinderea conexiu-nilor (mecanicc,
pneumatice, hidraulice, electricc) de la motor la pupitru, atit pentru sistemul de conianda,
cit -fi pentru eel de supravcghere. In principal, pe pupitrul de comanda se monteaza (fig.
3.6, a): maneta de comanda 1; dispozitivul 2 pentru modificarea cantitapi de combustibil
injectat in cilindrii MP (roata de mina sau maneta, fig. 3.7); indicatorul dispozitivului 2
(indicatorul de sarcina 3) cu gradatii intre zero fi ^ece
***ig. 3.7. Telegraf combinat cu

maneta de raodiiicare a debitului

de combustibil:
1 — manetS de Comanda ; 2 — mam-ta de
coaj.boM.ibit-, 3— indicator al debitului de
combustibil injectat in cilindrii -MP (cu
 gradajii intre zero si tecej.

100
(zero pentru debit nul do combustibil, zece pentru debit maxim); indica-torul 4, pentru 1--,
temperatura gazelor de evacuare (indicator multiplu cu selector manual); indicatorul de
turajie 5; rcceptorul telegrafului 6; mano-metrele 7, pentru aer, apa. ulei, combustibil;
semnalizatorul 8, pentru si'mnalarea defec^iunilor la sistemul de ungere a cilindrilor;
semnalizatorul Q, pentru semnalizarea ungrrii corecte a eilindrilor; semnalizatorul 10,
pentru semnalizarea presiunii insuficiente in sistemul do ungerc; semnali-zatorul //,
pentru semnalizarea depiisirii temperaturii preserise a apei de racire; scmnalizatoarelc 12
... 16, pentru semnalizarea neconcordan^ei dintre comenzile transmise prin telegraf si
celeexecutat'e in realitate, pentru sensul de rotatie etc.; semnalizatorul acustic / / ;
semnalizatorul 18, pentru semnalizarea alimentarii cu curent electric a pupitruhii.
Pupitrul de comandi poate fi completat, in func^ie di- tipul SC si SS si de gradul lor
de automatizare, $i cu alte dispozitive si si^tcine suplimen-tare de semnalizare (pentru
recircularea automata a combustibimlui, reum-plerea automata a rezervoarelor de ungere
a cilindrilor etc.).
La navele moderne, cu grad mare de automatizare si centralizare, pupitrul de
comanda se amplaseaza in CC. Camera de comanda sau cabina de comanda este un spatiu
izolat tonic si termic faja de CM, care, in afara de pupitrul de comanda, mai contine: toate
tablourile de comanda si supra-veghere pentru SAA, MA si celelalte agregate si instala^ii Fig. 3.8. Aranjamentul schematic r>ucral al unei CC:
din CM, precum si pentru serviciile navei (santina, balast, transfer de lichid, manevrare de 7-—pupitrul Ac eomatida a) .MP: 2 — panouri cu scheme ppiuru supraveeherpa SAA: J —module f» apa-tatuf^ de
COntr.il si prelucrare automata a <j»telj r j ./- a^a-ratura de iiircRistraxe a datflor ; .5 — niajiui de scris automate; 6 —
marfuri etc.); toata aparatura de inregistrare $i prelucrare automata a date-lor; tabloul tablou! principal dii diMnbutie. 7— tabloul central peiuru coraarida ^i SJipra.vcfclicJfa MA
5| .•. cdc.rjal'.e instalatii navalf.
principal de distribute (TPD) al navei; alte tablouri electrice.
In fig. 3.8 se prezinta aranjamentul general al unei CC. In aceasta forma, CC Fig. 3.9. Vcderea generala a unci CC.
constitute PCC al MP si al celorlalte instala^ii navale din CM, comanda si supraveghcrea
realizindu-se de la distanta. Prin gradul ei de dotare (aparatura automatizata pentru
comanda si supraveghcro) si confort, CC asigura condi^ii optime de lucru pentru
personalul de cart.
O vedere generala a unei CC moderne, cu grad sporii de automatizare si confort, este
prczentata in fig. 3.9. La aceasta, pupitrul de comanda al MP contine, in afara de
echipamentul prezentai in fig. 3.6, u, o masina de scris, un indicator numeric si o
instalatie cu telcfon pentru comunicatii interioare.
Supravegherea functionarii SAA, MA si a celorlalte instalatii din CM se realizeaza.
cu ajutorul indicatoarelor analogies si s-unnahzatoarelor optice, montatc in panourile
pupitrului.
La un.'le nave, supravegherea functionarii SAA M realizeaza cu aju-torul unor
scheme func^ionale, conc-'pute pentru fiecare SAA in parte, care g& plaseaza pe panouri
verticale in CC (fig. 3.10). Cu ajutorul acestor scheme, in CC se poate cunoaste, prin
intermeuiul s "mnalizatoarelor optice, nu numai natura avariilor din SAA, ci si locul
unci'.1 aeestea s-au produs.
Celc mai moderne pupitre de comanda, care echipeaza PCC al navelor comercialc cu
grad inalt de automatizare si centralizare, sint preeazute cu module electronice pentru
supraveghcre, protectie si semnalizare. cu mini-calculatoare pentru achizitie, prelucrare si
inregistrare de date si cu moni-toare pentru afisarea parametrilor masurati sau calculati. In
fig. 3.11 este prczentat pupitrul sistcmului UMS 213 [18], concoput pentru comanda si
supravegherea automata a MP si SAA.

102
 Cind CC estc asezatain spatiul aferent CM (foarte aproape de MP), comanda MP se
poate realiza §£ manual. In acost caz PCL nu mai exista, iar siste-mul automat de
comanda al MP este dublat de un sistcm de comanda manual

3.3. Postul de comanda din timonerie

Comanda MP direct din compartimrnuil <l~- navigatie (thnonerie) constitute
motivul principal pentru airumajarea PCT. Comanda MP din PCT e'stt o comanda. de la
distanta (telecom anciu,) p &<:• et'eetueaza. numai cu sisteme d< telecomanda care, de
obicci smt automatizate. In fig. 3.12 se prczinta aran jamentul schematic al telecomenzii
automata a unui MP, din PCT. Sistemu de telecomanda estc astfel conceput incit <a
asigure comanda automata i MP si protectia acestuia, atit la pornire. cit si in timpul
functionarii.
Dispozitivele de comanda si supraveghere din PCT sint centralizate pi pupitrul de
comanda al MP (v. fuf, 3.12), care se afla plasat la stinga (fig. 3-13 sau la dreapta
pilotului automat (v. fig. 3.17).
Constructiv, pupitrul de comanda. m compun-' din soctiuni (module! tipizate,
unifunctionale. In functie de tipul navei, de destinatia accsteia < de gradul de
automatizare, in componenta pupitrului de comanda. pot intra sectiunea de comanda a
elicoi cu pas reglabil / ; sectiunea pentru propulsi electriea 2; sectiunea pentru comanda
MP ftelegralul de masini) 3; sectiune vinciurilor de ancora ■/ etc.

l-"ig. 3.L2L Schema t<>lecom»:izu automate a i::nu MP din PCT:

7—pupiuul sfe comanda din I'CT; 2- •» smme$3, tele«raiului ■ } — $<&*■?% tel^araiului de trafjsOiitWe a sen MOT de
ctijnanda; J - pupitrul de cumauda dm I»CC : J - irj«lnct<ir de tur,.tie ; >, - - jadiCitoare <!<• tura{ie, ten r.ttiira. prosiuno
etc. *—dispoiiuv pneurnauc pt'ntru Ojntrohil pacnirii, uprfrii si in'.erjSrii; S — dispozittv pet oprirea automata a
combuslibii'iliii l.i its vers ire : it — di^po.itiv prntru c intr-ilul ttR$p£ii cilmdrilur MP. 10 — dii ijtiv pentru opr rej j-it"iuat*i
a tS'itibu^il'dybiL U deDasirt \ mrajH Maxim;'. /—diipoztiv de blocar? a po r'i: II —dispozitiv de oprin- aut.-niata .1 acrului
de la^are; i l l —di:>pi">ziiiv d1' repetare a laiisSrii; IV —<li /iliv de reglare a-jtoiujt'i a debituiui de c-iirnbiistilii!: I - dssp-
JZitiv lie incirc.ire automata 1 programatai a m fului: 1/ dispizUfv tie littiitacf a debitului tu^\iin d'-" cicibnstihil I'll—
dispozmv de siipravtRbere auton a turativi tnaxime; I III — dispusitiv de tfduCsre auiomai-'i a turai-j: Btat-iiuUu i IX —
dispozitiv de oprire a iuatA a timt'T-j! j: d::i l:p»^ de uiei d'.- wtfrvu: X — dispoziliv d? i.ipr-re d« nri;--n;i ,:ivariei; XI
—dispoiitiv
recircnlari- am^Biaii a ca/»hu.«:l»isi!vn.

1
 Dimcnsiunile de gabarit, oricntative, pentru un astfel de pupitru de comanda
complex sint aratate in fig. 3.13.
Dimensiunile de gabarit pentru un pupitru de comanda utilizat numai pentru
telecomanda MP sint aratate in fig. 3,14, In fig. 3.15 este prezcntata. o vedere generala a
accstui pupitru de comanda, iar in fig. 3.16, modul de ampla-sare si principalele elcmente
ale SC si SS ale MP.
In fig. 3.17 se prezinta o vedere generala a compartimentului dc navi-gatie, unde. in
prim plan, sc afla pupitml de comanda din PCT, complelat cu scctiunea cu aparatura
pentru comunicatie interioara si extcrioara.

Fig. 3.15. Pupitml dc comanda RBC-7
(vedere generala).
Fin. 3. Ifi. Potarea pupitrului de comanda dii PCT:
i — telegraful de majini: 2—indicator de turajie; J—prej
selector de t ur.it ie; I -■- inanometru pentru aerul de po:
nire; 5 — paiiuu cu iiidiatoar? Luminoas* (secinaliratoari
penUu: «upraincatcarca motorului, vibrafii periculoasi
pornire ratal i, pri»siune insulicirnta PIC: 6 — panou c
butoane de comanda $i lampi de seainaiizare in cat dl urg«ua
i'stop aV Uixrie, Mifca'f de avarte eXC.) ; 7 — chei dv contact:
S — O'mutatoare : 9 — butoane pentru comai 4« incircArii si
dcscVrcarii proKtainate a MP, cre$tere sau
reducer.;:/turatiei in trepte etc.; 10 — buton pent tr^nstVrul
comer.:u. '' —buton pentru oprirea normal a motorului.

Fig. 3.1.5. Aran jam en tul schematic general al compartimcnUilui de ncvi-

gatie (timonerie):
/ — pupitrnl df crunandi aJ MP, elicei cu pasreplatal etc.: II — pupiirul cu ayaraturu de
comuiucajie: 111—piloiul automat.

Fig. 3.14. Dimrnsiunile de gabarit ale pupitrului RBC-7 T)0 : a— verier? fjju Jaj'A Fie. 3.17. Vedere generala a unui compartiment de r.arigatie cu post de comadnda peotru Mi
; />—vedere lateral*.

4 — realizarea mai precisa. si mai stabila a comenzii (la comanda mamiala, mecanicul
Sisteme de comanda a
motorului naval
4.1. Evolujia sistemelor de comanda
Din momcntul in care au fnceput si sc utilizeze masinile termicc pentru propulsia
navelor si a aparut CM, m o necesitatc fireasca. a trebuit sa apara. si modalitatea de
comunicare .si dc transmitere a comcnzilor intre postul de conducere a navci, plasat in
timonerie, si postul de comanda a instalatici dc propulsic, plasat in CM.
Tclegrafelc, de construc^ie identica, atit eel din timonerie, cit si eel din CM, fiecare
dintre acestea fiind atit emitator, cit §i receptor, permiteau trans-mitcrea comcnzilor din
timonerie catre CM, precum si confirmarea acestora in timonerie. Postul de comanda din
CM era plasat pe motor sau in imediata apropiere a acestuia. Legatura dintre telegraful din
timonerie si telegraful din CM era realizata cu trote sau lant Gall, care complicau
montajul si intrc-tinerea sistemului de comanda, mai ales atunci cind distanta dintre
telcgrafe era prea marc sau trcbuia sa se travcrscze mai multc pun|i sau comparti-mente.
Comenzile prin telegraf crau insotitc dc comunicatii prin portavocc, la capctele carcia (atit
in timonerie, cit si in CM) sc aflau dopuri cu fluier. care serveau la atcntionare, in cele
doua compartimente, atunci cind se dorea sa se faca o comunicare. Astfel dc sisteme de
comanda (SC) de la distanta se mai intilncsc si astiizi pe uncle nave fluvial e mai vechi.
O data cu cresterea deplasamentului si complexitatii navelor comerciale, a puterilor
instalate pentru propulsie .si pentru ccntrala electrica a navei, a diversificarii fabrica^iei de
MN, coroborat cu dezvoltarca puternica a indus-triei navale, care a pus la dispozijia
constructorilor de motoare s,i de nave componente de telecomanda, supraveghere sj
protecjie intr-o garna. din ce !n cc mai divcrsificata. si de nivel tehnic sporit. s-au
dezvoltat si sistemele de comanda ale MN. De la SC cu transmitere mecanica s-a trecut la
SC pneu-maticc, hidraulice, electricc, de la PCL plasat pe motor, s-a trecut la PCC plasat
in CC.
108
Ulterior, prin cresterea gradului de automatizare navala, s-a trecut la S'stemele de
comanda automate (SCA) de la distanta (telecomanda), care permit comanda MN T direct
de catre ofiterul de cart din timonerie (PCT). Comanda MX direct din PCT nu exclude
PCC si PCI., dimpotriva, aceste posturi de comanda se mentin, cu posibilitatea
transfcrului comenzii intre «le. Sistemele automate de telecomanda prezima o serie de
avantajc, dintrc care se mentioneaza:
— reducerea numarului membrilor echipajului d*> 'a bordul navei;
— micsorarea duratei de rcalizare a comenzii MP prin transferarea acesteia
ofiterului dc cart din timonerie;
de cart uncori nu reuseste sa ind^plineasca toate comenzile trans* mise din PCT, daca
acestea urmeaza uncle dupa altele, alteori el nu reusestt sa fixcze regimul de lucru necesar
pentru MP; la comanda mamiala, durats de realizare a comenzilor nu cste aceeasi si
depinde de particularita^ile indi viduale si practica mecanicului de cart);
— schimbarea gradata (in trepte) a regimului de lucru al MP, card nu intotdcauna
este comoda in cazul comenzii manualc, mai ales la mane' vrele in porturi aglomerate sau
in canale.
Cu ajutorul sistemelor automate de telecomanda, MP poate saraspunda in
permanent^, prompt, necesitatilor de manevrare a navei, intrucit seelimin; o parte din
verigile intermediare din lantul de comanda, respectiv se climini prezen^a (contribu^ia)
mecanicului de cart, care, in momentul transmiteri ■comenzii din PCT, s-ar putea sa nu
fie la PC al motorului. De asemenea utilizarea sistemelor automate de telecomanda
permite instalarea de postur <le comanda de dublura si concentrarea in unul dintre acestea
a dispozitivelo •de comanda, supraveghere si control ale mecanismelor si instalatiilor din
CM
S'stemele automate de comanda. impreuna. cu cele de supraveghere s. protectee, fac
pos'b'Ie programarea functionaxii MX, optimizarca incarcari acestuia, optimizarea
regimului tcrmic si consumului de combustibil, evi tarea functionarii in zona turatiilor
critice, a comenzilor gres,ite etc.
4.2. Clasificarea sistemelor de comanda
4.2.1. Sisteme de comanda a motorului principal
Sistemele de comanda. ale MP pot fi clasificate, in principal, dupa dou criterii:
Dupa load de unde se transmit? comanda, se dcosebesc SC locale si SC de 1
distanta. Primele sint specifice PCL, comanda reahzindu-se manual, cel< lalte sint
specifice PCC si PCT, comanda realizindu-se manual (de la distant mici) sau automat. In
cazul existentei celor trei PC (PCL, PCC si PCI v. fig. 3.1), care constituie in prezent
cazul eel mai frecvent, se prevede oblige toriu posibilitatea de transfer a comenzii intre
aceste posturi, intr-o ordine c prioritate bine stability..
10
 Dupd natura agentului purtMor al semnalulni de comanda, se deosebesc: SC
mecanice, pentru care distanta maxima de transmitere a semnalelor de comanda este
limitata pina la circa 15 m: SC hidraulice, care permit transmiterea semnalelor de
comanda pina la circa 50 m; SC pncumatice, care permit transmiterea semnalelor de
comanda pina la distanta de 250 m; SC elec-trice, SC electrohidraulice, SC
electropneumatice, care permit transmiterea semnalelor de comanda la distante mai mari
de 250 m.
Sistemele de comanda cele mai vechi au fost cele mecanice, numite si de mica
distanta. Acestea s-au folosit in PC amplasate, la inceput, in imediata apropicre a
motorului, si in PC amplasate pe una dintre platformele CM.
Sistemele de comanda hidraulice, pneumatice, electrice etc. sint, in general,
automatizate. La acestea, partea logica a sistemului se realizeaza de obicei cu elemente
electrice sau pneumatice, iar partea de lcgaturi la distanta, de amplificare, comanda si
execute, cu elemente pneumatice, hidraulice, electrice si chiar mecanice.
La inceputurile utilizarii comenzilor de la distanta s-au folosit sistcme care lucrau cu
un singur agent purtator al semnalului de comanda. Acestea, neautomatizate sau chiar
automatizate, avcau posibilita^i Iimitate de lucru (fara iesire programata din regimul dat,
fara. repetarea automata a inccrcarii de lansare sau trecere rapida. prin zonele de turapi
critice etc.).
Incercarile ulterioare de extindere a sistemelor care foloseau un singur agent de lucru
(denumite ..curate") au condus la complicarea SC si, ccea cc era mai important, la
inrautatirca caracteristicilor lor dinamice (datorita lipsei mijloacelor tehnice de rezohare a
dezavantajclor introdusc de utilizarea unui singur agent de lucru).
Practica utilizarii SCA de la distanta a aratat cil cele mai reusite sisteme.. care
realizeaza func^ii complexe si complete, relativ simple si robuste, sint SCA care utilizeaza
toti eei trei agenti de lucru. La aceste sisteme: partea logica. se realizeaza cu elemente
electrice, clectronice sau pneumatice; partea de transmitere la distanta, cu Jegaturi
electrice sau pneumatice, iar in cazuri speciale chiar cu lcgaturi mecanice; partea de
sesizare a turatiei si scnsului de rotate, cu elemente electrice; partea de executie (inclusiv
blocajele specifiec din sistc-mul de alimentare cu combustibil), cu elemente electrice sau
pneumatice; partea de lansare, cu elemente pneumatice; partea de inversare, cu elemente
hidraulice sau pneumatice.
Avantajul de baza al acestor sisteme (denumite ..combinate") fata de cele ..curate",
consta in posibilitatea utilizarii celor mai uzuale mijloace tehnice pentru ameliorarca
caracteristicilor lor dinamice.
La navele flotei comerciale. de obicei, exista la bord toate cele trei surse de energie
solicitate de SC combinate (encrgie electrica de diferite tensiuni. aer comprimat la
presiuni de 5—30 bar, ulei la presiuni de 4 — 6 bar). De aceea, pentru functionarea SCA
nu este necesara producerea speciala a ener-giei electrice, aerului comprimat sau uleiului
sub presiune.
Utilizarea energiei electrice in SCA permite, in primul rind, constructia unor sisteme
care pot transmite comenzi la distante mari. In al doilea rind, constructia simpla, asigura
dublarea posturilor de comanda. si deci posibilitatea instahtrii oricarui numar de PC, in
oricare loc de pe nava.. In al treilea
J10
rind, pentru optimizarea si programarea comenzii se pot utiliza masini electn nice de
calcul. fara necesitatea convertirii semnalelor de alta natura in semna: electrice.
Utilizarea aerului comprimat in SCA inlesneste posib'litatea montar unor parti ale
SC direct pe motor (in special, elementele de executie care part cipa. la operatiile de
lansare si inversare). De asemenea, se pot utiliza o serie c elemente pneumatice simple
si sigure. Avantajul eel mai mare il constitu faptul ca in SC se poate utiliza aerul de
lansare existent in buteliile de la bor<
In prezent, la majoritatea SC existente in exploatare se utilizeaza a< comprimat la
presiune de 6—8 bar (mai ales la sistemele construite cu el mente ale firmci
Wcstinghouse). Valor i mai mari pentru presiunea aeruli comprimat (de ex.30 bar) nu
sint recomandabile, din motive de instabilitai a presiunii la valori mari (la lansarea si
invcrsarea motorului, deci in timpi cind SC lucreaza intens, presiunea aerului scade
brusc in buteliile de lansare Modificarea valorii presiunii aerului de alimentare a SC
poate modifica carai teristicile dinamice ale elementelor pneumatice, care, din acest
motiv, functic ncaza instabil. Cu atit mai mult nu trebuie utilizata presiunea de 30 bar 3
elementele pneumatice analogice. In acest caz trebuie instalate supape c reductic.
Nici valorile prea mici (1—2 bar) ale presiunii aerului comprimat nu sii
recomandabile, deoarecc aerul actioneazfi si in elementele SC care solici' conditii
speciale (curatire, useare, mentinere exacta a presiunii cerute la ii trare etc.). In plus,
reducerea puternica a presiunii (de la 30 bar la 1 — 2 ba antreneaza pierderi important?.
In SC care lucreaza cu aer la presiuni de 6 —8 bar, dezavantajele ari tate mai
inainte fie lipsesc, fie exista intr-o mai mica masura.
LItilizarea uleiului sub presiune este indicata pentru actionarea elementel< de
forta cu efecte rapide (de ex. cilindri hidraulici). In SC se poate utiliza ulei din sisternul
de ungere al MP (nu este nevoie de o static hidraulica. speciala
In general. SCA ale MP pot fi realizate cu el?mente mecanice. electrice
clectronice, calitatile acestora depinzind de caracteristicile proprii fiecar
element si de gradul de automatizare dorit.
j
Datorita. simplitatii sale constructive, dar mai ales faptului ca utilizea2
aerul ca agent de lucru, eel mai agreat este sistcmul de comanda electropne,
matic. Acest sistem este realizat in diferite variante constructive, in functic <
tipul si marimea navei, tipul motorului, firma constructoare etc. In fig. 4
este prezentata schema de principiu a SC electropneumatic ZSPN-33A [33
fabricat de uzinele Cegielski din Polonia. Sisternul echipeaza o serie de W.
de pe navele flotei noastre comerciale.
'
Comanda motorului din PCT este realizata cu ajutorul manetei emit:
torului telegrafului de masini 7. Deplasarea manetei din pozitia STOP influe-
teaza ansamblul de comanda 6, compus din came si supape pneumatice, ca:
porneste ansamblul de incarcare programata 13. Comenzile INAINTE s«
INAPOI (semnale pneumatice formate de ansamblul 6) sint transmise
cihndrul de forta cu trei pozitii 21 (pe motor), ansamblul 20, care compai
directia ceruta de comanda cu directia in care motorul a fost in realitate c<
mandat, si blocul de pornire 15.
11

Fi?. 4.1. Schema bloc simplif-catd a SO Hrr. ropnnMiiatic ZSPX-33 A (Cegielski) [33;: ;—maneta
tclegrafuhii din PCT; 2- - b-j'.<n';I intrt-mpturulHi pr.^raiuului «Se incircure a MP; 3 — maneta reccptorului
iPlcpratuhu dm PCC: J — pii#ma -i supapa ■'"■ poVnirp din ICC; J — pjrgbU de modih-rare a iuraii>->, Am PCC: 6 fi
7 — ?.:<.,«mUr <!'• uomandi dm PCT si PCX'; H — fauna si Mipapa de mod if;-care a tutatici. dm PCC- fii <i 70- - r-
utoam-le .^Misc^rt dc a-Ytftit" dm PCT $i rCC : // $i 72 — buloaneI-..Stop do avarie" din PCT si PCl - ;i— ans«nd,:ul
de incir.arr- pr<.?ran:at a a mouTtilm; i'J — hautatr-r do combustibil: 7 J — liluc d\- pnEa&e: 7<C — ansuiiibJu de pt-
rmTv si air.rf.tfiC.srp a turatiei: i 7 si 7S—butnar.Hc de avarie din PCT, utilizatc in cazul cwtaanatu u.o-,i-.rului dm
TCC : /P — ansajublu dc a- ujiializare a termi-narii opcratiei d<- comanda ; 2ft — anfamlilu dt- C'..ii.pjr„.!ie, ij' —
C;hi.i.!ru dc- tortS ru trei pozijii; 22- re-crpicrul teleigfahilui dc pe motor .PCL ; A? — surapa hjdraulicJ rlf- rnmanrti
din PCL; 7/ - - disp<mnv«l de deplasare a arbmclui c u fame; /> -- twh^pweiteivr ; .r, — ansamblul dc cciiipaiai.f- a
sensultii de rctauc t-vrut priii upcr«(ia di' cvmanda. cu swul de ruatie criiiandat m roalilate: 27 — piryhia dr pornirr.
cilindrul de forta si supapa preliminara de puniirt : 28 - Supapa titan rcat;nttiCd ; 2'J — supapa prinCipala d.-pornire:
31 i "distr-buit.r de a»r: .-.> - s-upat't ceSrtisaTe; 32 — pirghia dp mcftWieanp a tura'sii ?i ciluuJru! ■If I'ortA d<-
poziUe; JA — nirulainr de turatie: .:-! - my&mMvA de blucare a akuitiitirii cu toraburtsbil; .;j _ pnmw d' injftlif-: 5fj -;
diwzitiv Cx opr.r.- „ MP it: Catzul icidem jreslunii ap*i de rf'are si ukm-u; df uneeie; J7 — cilntdr'u tb"- dtcriik^rr a
WocsifckT "•* — rrculatnr dt- supraturap.i ; S'.i — ai.sanjhlul dt, ;rni.si«-t ai coiisciui: tin: Pl-'I iu PLC s: iiiViXs.
Cilindrul dc forta cu trei pozitii 21 deplaseaza supapa de comanda 23, ,.., debitiud ulei
c arc, in camera core^punzatoare a dispozitivu'ui 24. de depla-sare a arborclui cu came,
produce asezarea arboreKii in pozitia ct-ruta {iN'AlXl E sau INAPOI). Dupa.
terminarea proccsului de comanda, dispozitivul de deplasare 24 transmite un semnal la
ansamblul 19, de semnalizare a termi-narii procesului de comanda. Acest ansamblu
identified directia comenzii^ si transmite aceasta informatie la ansamblul 20, care
confnmta directia reala a comenzii cu comanda ceruta. In cazul conformitatii, ansamblul
20 transmite un semnal la blocul de pornire 7J.
Dupa. obtinerea informatiei despre terminarea procesului de comanda si despre
directia corecta a comenzii, blocul de pornire transmite semnaluL pneumatic, primit
anterior, la cilindrul de forta-pornire 27 $i la ansamblul 16\ care conecteazil pirghia de
modificare a turatiei. Conconiitent, supapa electro-
112
magnetica 28 conectcaza supapa preliminara de pornire 27 cu distribuitoi
de aer .SO. t
Cilindrul de pornire deschide supapa preliminara de pornire, ceea ce pi ducc
deschidcrea supapci principale de pornire 29 si debitarea aerului pornire la supapele de
pornire 31. Deschiderea supapclor 31 este comanda de distribuitorul 30.
in momentul cind se atingc turatia de pornire si incepc introducer combustibilului
in cilindri, blocul de pornire 15 intrerupe transmiterea semr lului la cilindrul 27 si la
ansamblul 76' (aerul de pornire este intrerupt). Blo( de pornire controleaza tot timpul
turatia motorului, prin conectarea tar metruhi' 23.
Pentru accelerarea j)roccsului de intrerupere a pornirii, conconiitent
intrerupcrea semnalului de catre blocul de pornire 15, supapa electrons
netica. 2S cotiecteaza distribuitorul de aer 30 cu atmosfcra, ceea ec produ
inchiderea imediata a supapclor df pornire 31.
!
Turatia molorului t-ste controlata tie regulatorul de turatic 33, care, functie de
scnsul de modificarr a turatiei (crestere, scadere) si de incarcarl motorului, reglcaza
doza dc combustibil debitata de pompele de injec^ie i
In timpui [)ornirii, scmr.alul de comanda este format de ansamblul 3 iar dupa
tcrminarra pornirii tk ansamblul de incarcarc programata 13. Ma mea semnalului
transmis de ansamblul 13 poate fi limitata de supapa plasata pe pupitnil din PCC ( i n
schema, pentru simplificarea desenul aceasta supapft a fost plasata in partca rcferitoare
la pupitnil din PC
In afara de maneta tclegrafuhii df masini, pc pupitnil din PCT sc n afla: butonul
intrerupatorului dc program 2, care pcrmite, in zmyn justi cate, descarcarea rapida a
motorului: butonul ,.Miscare dc avarie" 9, Ci deconectraza blocajele motorului si care
poate fi folosit in cazul unci situa de coliziune (conectarea butonului ..Aliscare de
avarie" produce comutai ansamblului de prognmiare 13 pe incarcarca rapida a
motorului); butor ,,Stop de avarie" 77. care permite oprirea motorului, fiind omis
telegraf
Blocul dc pornire 15 si ansamblul de incarcare programata. 13 sint c mentel^ cele
mai importanie ale sistemuhii. Blocul de pornire asigura: \ carca pornirii in perioada
iK- rralizare a inversarii motorului; blocarea p nirii in causa! in care s--nsui dc mar? mi
coivspunde comenzii cerute; int rupcrca aenilui de pomirt;, cind turatia motorului
atinge valoarca suficier pentru ca accsta s?i lucivzc cu combustibil; rcprtarea automata
a pornirii comanda din PCTj. in cazul in care prima pornire n-a lost reusita {cc!
mai( blocul dc pornire estt- proeramat sa rcpete pornirea de treiori); blocarea de tani
aerului dc frinarc la mamvra dc la IXAINTE la INAPOI, la o tura prea joasa a
motorului (acerista blocare este deconectata de la „Pornirea
avarie").
Ansamblul de inciircare p.rogramata a motorului este plasat pe pupiti din PCT si
se cupleaz,\ cu rmititorul telei:rafului de masini. Ansamblul e: eompus din: sistemul de
intrare. cuplat cu maneta emitalorului teleg; lului, sistemul de iesire de urmfiriru,
sistcmul electric de comanda-control lunct'ionarii sistemului <ie urmarire, cinitatorul
pneumatic al semnahijui comanda (supapa dc reductie), care actioncaza o cama de
comanda, leg; rigid de sistcmul dc urmarire.
is — Comanda motorului — c. 983 1
 Ansamblul de incarcare programatii a motorului cste in stare de echi-libru (men^ine
valoarea constants a semnalului pneumatic de comanda) cind pozitia sistemuiui de
urmarire de iesire coincide cu pozi^ia sistemului de intrare.
Programul dupa. care func^ioneaza. ansamblul de incarcare programata a motorului
prevedc trei viteze de incarcare a acestuia (v. fig. 1.7): viteza I, folosita. de la turatia
minima, pina. la turatia care corespunde la circa 40% din incarcarea motorului; viteza II,
folosita de la turatia care corespunde la 40% din incarcarea motorului pina. la turatia care
corespunde la circa 55° 0 din incarcarea mototului; viteza III, folosita la turatii care
corespund la peste 55% din incarcarea motorului.
Viteza I nu cste reglata. Aceas'ta este sufieient dc mare pentru a asigura manevra de
avarie (rapida) a navei. \'itezele II si III sint reglate intr-un domeniu larg, ceea ce permite
incarcarea motorului in mai mult de 1 orii.
Schimbarea vitezelor de incarcare a motorului este realizata prin modifi-carea
caracteristicilor de functionare a motorului electric care actioneaza sistemul de urmarire.
Functionarea continua a motorului electric corespunde vitczei I. Vitezele II si III sint
obtinute prin comutarea motorului electric din functionare continua in functionare
intermitertta. Yitezele II si III diferi intre ele prin durata pauzelor. Parcursul ideal de
incarcare a motorului este prezcntat in fig. 1.7.
Descarcarea motorului se poate realiza dupa un program similar cu programul de
incarcare sau dupa un program prescurtat. Scurtarea programului este realizata prin
eliminarea vitezei III, adica reducerea inearcarii motorului se parcurge in intervalul de la
100% pina la 40% din incarcare cu viteza II. iar mai jos de 40'-'.-, cu viteza I. In cazul
asezarii manetei telegrafului in pozitia STOP, reducerea turatiei in tot domeniul este Fie. -4.2. Schema SC al unui MA: ?_MA: 2 — generator: 8 — inaneta de pornire: [d — fleet .rovalv a de
realizata cu viteza I. pornire: •; — regulator de titrate; ,, _ dectromotur dc siawm&**; 7—valv-i suienoiddia (pentru sKMrertt din tuucpnai-
l: S~ indicator dv turatie: 9 — tahoger-.rr.itoi. 10 si '2 - butoane de pornire si uprire din PCC: // si 73 — 'elee dc pornire
Programul de incarcare a motorului poate fi deconectat prin apasarea butonului si oprire din PCC: U■ — feleu ill' tufa; it-; .' ~> — releu penUu semnaltzari si protect*•; It, -panim cu iQanoroetre: /?—
„intrerupcrea programului" sau prin folosirea butonului „Mis-care de avarie". In acest pompS de ult i principals : /A — electroponij>a de ulfi; if— filtru ; 2<>~ raotor; 27 fi 22 — pOsost.*te: 23 — panou
cu r»uita«*at»- pentru elccrropompa de ul*i iserf,nali*ari U uivelul sistf • uiul'ui de linger?; - 24 ■- pott-r.linroetru
caz, schimbarile de incarcare a motorului se parcurg cu viteza I pe tot domeniul de turatii. ptntru modilicarra turatiei d<; la distanta : a — a*r il'r la butelia de aer; i — a-.r tpr<- valvula pilot si supapele de p-
Tnirc.

4.2.2. Sistemc dc comanda a motorului auxiliar
Clasificarea sistemelor de comanda ale MA se face tot dupa. criteriile pre-zentate la
§ 4.2.1.
Din PCL, amplasat pe motor, comanda >e realizeaza manual (PCL se mentine ca
post de dublura atunci cind exist! un PC de la distanta). Comanda de la distanta se
realizeaza de obicei din PCC, echipamentul de comanda fiind plasat intr-o sectiune a
TPD, de exemplu.
In fig. 4.2 se prczinta schema unui SC cu posibilitatea realizarii comenzii manuale a
MA. de la PC amplasat pe motor, si a comenzii automate, de la distant (din PCC).
Comenzile de pornire si oprire de la distanta se realizeaza prin ac^ionarea butoanelor
Start/Stop, iar comanda de modificare a turatiei (accelerare-decelerare) prin acfionarea
potentiometruiui 24.
114
Pornirea motorului este posibila numai dupa ce s-a asigurat preungered accstuia prin
intermediul electropompei 18. In caz contrar, presostatul 21 nu deblocheazi
clectrovalvula de pornire 4. Dupa oprirea motorului, electro pompa 18 mai asigura. un
timp circulajia uleiului in sistemul de ungere
4.3. Componenta, amplasarea si funcfiile sistemelor de
comanda
4.3.1. Componenta si amplasarea sistemelor de comanda
La navele comerciale modeme. constructia $i functionarea SC al Ml trebuie sa Una
seama de particularity tile constructive si functional ale intre gului sistem (lant) de
propulsie (motor, reductor-inversor, dice, generator d curent antrenat de la linia de arbori
etc.).
114
 In accst sens, structura sistemelor de comanda oste determinate atit de numarul
posturilor de comanda do la bord, cit si do numfrul si tipul mecanis-melor si agregatelor
din lantul de propulsie, tipul eletnentelor de exocutie, traductoarelor etc.
La SCA m p«ate vorbi de un cchipament periferic care cuprindc traduc-toarele si
EH, precum si de un echipament central, care cuprindc blocurile cu circuite electrice si
electronic ce primesc infonnatiile, le proluercaza. si L? transmit spre EE.
Conform acestei structuri, eomponema gonerala. a furniturii unui SCA este:
a. Tabloul central de automatizatv montat in CC (v. fig. 3.8), care re-
une.ste toaie circuitele deslinate prcluci\1rii s:nmalelor de intrare si elabo-
rare a marimilor de comanda. Tabloul este alimentat la 220 V, 50 Hz si la
24 V cc pentru circuitele de avarie (manevra urgent!).
Tabloul cuprinde: blocul cu sursele de alimentare, sertarelc cu circuite electronic^
(formate din placi cu circuit? imprimate grupate pe functii, debro-.<abile, cu byrne de
control, cu semualizatoatv si potenriometre de reglaj pe partea frontala etc., pentru
realizarea functiilor logice si analogice din sistcm; si relcele pentru scmnalele de iesire.
Constructiv, tabloul trebuie sa realizeze gradul de protectie IP 21. Accesul la placi nu
trebuie sa. fie posibd dec it dupa deschiderea usilor tabloului.
b. Panoul de comanda. si semnalizare care se monteaza in PCT si care
contine (v. si 3.3) indicatoarelc pentru pasul elicei si turatia MP si butoanele
de comanda pentru: Start.'Stop, Stop avarie, Anulare protectie, Manevra
<le urgenta, Stand-by, Finish, Start ratat. Confirmare start ratat, Transfer
comanda, Oprire MP prin protectie (reducerca automata a sarcinii) etc. 0
parte din aceste butoane au lam pa incorporate.
c. Panoul de comanda si semnalizare care se monteaza in PCC si care
confine (v. si 3.2) indicatoarelc pentru pasul elicei si turatia MP si butoanele
de comanda care corespund cu cele din PCT.
d. Instalatia telegrafelor (v. fig. 2.29 si 2.30) care cuprinde un telegraf
in timonerie si doua telegrafe receptoare (unul in PCC si unul in PCX). Pe
axul telegrafului emitator din timonerie este montat transmitatorul marimii
de refernta. In cazul comen/.ilor manuale din PCC, telegraful asigura trans-
miterea comenzilor tradi^ionale cu indicarea si confirniarea accstora.
t'. Traductoarele de pozitie pentru pasul elicei si tija (eremaliera pompei de injectie)
de combustibil si traductorul de turatie.
/. Convertoarele pentru convertirea marimilor de iesire din sistemul de telecomanda
in marimi aceeptats de elementele care urmeaza in sistem (EE).
4.3.2. Functiile sistemelor de comanda ale motoarelor principale
In ceea ce privestc functiile sistemelor de comanda, o analiza complete este posibila
daca sc {me seama de toatc clementele componente ale sistemulu de propulsic. Astfel se
disting variantele:
— motor semirapid nereversibil cu reductor si generator pe arbore cuplat cu dice cu
pas reglabil (EPR);
— motor semirapid rcvcrsibil cu reductor, cuplat cu elice cu pas ih (EPF);
— motor lent rcvcrsibil cuplat cu EPF.
In cazul sistemuhii de propulsic cu motor semirapid nereversibil, cu ret ductor, si
generator pe arbore, cuplat cu EPR, motorul se porneste (intr-ui singur sens) si se
accelcrcaza. (respectind anumite conditii de incalzire) pini la turatia nominala, antrenind
permanent rcductoml, Hnia de arbori, EPR <ji generatorul, daca acesta a fost cuplat la
reductor in prealabil. La acest sister de propulsie manevrarea navei inaintc si inapoi sau
oprirea sc fac prin oricn tarea corcspunzatoare a palelor elicei.
Generatorul de pe arbore (antrcnat permanent la turatia nominala este prevazut cu
posibilitatea dccuplarii inaintc de pornirea motorului. Exci tarea si punerea lui pe barele
TPD este funcp-e de solicitarca sistemului dc ali mentare cu energie al navei, care este
complet separat de sistemul de pre piilsie.
Pentru asigurarea functionarii sistemului de propulsic motor-reductoi linie dc arbori
— EPR — generator sint necesare o seric de agregate si sisteme anexe (compresoare
pentru aenil de lansare, pompe dublc pentru asigurare racirii, ungerii si alimentarii cu
combustibil a MP, pompe pentru ac.tivare circuitelor hidraulice ce actioneaza palcle
elicei etc.) care complica func^iil SC utilizat.
In principal, SCA trebuie sa asigure efectuarea tuturor operator d comanda
(pornire, accelerare. incarcare cu sarcina etc.), protectia si supn vegherea pcrmanenta. a
MX, precum si transferul comenzii, astfel incit, i orice moment sa se poata. trccc de la
comanda automata la comanda manual din PCL.
In cazul sistemului de propulsie motor semirapid-reductor-linie de arbori EPF (fara
generator pe arbore) dispar conditiile refcritoare la generatorul c pe arbore, iar in cazul
sistemului de propulsie motor revcrsibil-EPF, disp? conditiile referitoare la comanda si
reglarea palelor elicei si cele referitoare 1 generatorul dc pe arbore; aici, apar in schimb,
in cadrul secventei de pornii a motorului, condign de tcrminare a inversarii, de permitcre
a inversarii et(
In afara acestora, in echipamentul dc comanda se introduc condij privind protectia
MP la suprasarcini, la variatii bruste de sarcina (de ex. ies rea elicei din apa.), la
ncccsitatea unor manevrc de urgenta. etc.
Modul in care sint realizate functiile SC, in variantele de sisteme de pr< pulsie
men^ionatc, este descris in cele cc urmeazi.
11
 Lansarea (pornirea) motorului. Varianta de sistem de propulsie cu motor
nereversibil si EPR. Lansarea so executa din PCC si do la postul de avarie (PCI.) si
constii in deschiderea venitului de aer de lansare.
Comanda de lansare din PCC este acceptata de sistem daca sint indepli-nite
conditiile logice <le tipul: viror decuplat, elice in pozitie dc impingere nula (sau
reductorul decuplat) , absen^a semnalului „Stop de urgenta" etc. Ventilul este mentinut
deschis pina la atingcrea turatiei de autoaprindere, dupa care rste inchis automat.
Daca. intr-un interval de timp stabilit, turatia motorului nu ajunge la turatia de
relanti, se emite un semnal de „Stari rarat" si operatia de lansare se repeta.
Dupa trei incercari succesive nereusite, operatia de lansare este blocata.
Lansarea locala se face numai prin deschiderea manuala a vcntilului. conditiile
logice si secventele procesului fiind controlate de personalul de deservire.
Varianta de sistem de propulsie cu motor reversibil si EPF. Lansarea sc poate
executa de la toate trei PC. Din PCC sau PCT comanda de lansare este efectuata prin
aceeasi maneta. cu care se comanda si turatia motorului, prin scoaterea acesteia din
pozitia STOP, intr-un sens sau altul, echivalent cu sensul de rotatie dorit (in PCX maneta
de comanda este eomtmata cu tele-graful de masini).
Procesul de lansare decurge in mod similar cu eel de la varianta prece dents, numai
ca exista alte conditii logice (de ex. terminarea inversarii. existenta unci turatii inertiale
mai mici decit turatia la care se admite inversarea, viror decuplat etc.).
La pornirea si oprirea automata a MP, prin ac^ionarea manetci tele-grafului din PCC
sau PCT, functia logica a SCA care autorizeaza lansarea motorului este detcrminata de
alimentarea bobinei valvulci care deschide aerul dc lansare, pozitia axului cu came a
motorului. existenta comenzii de „Start", lipsa comenzii ,.Stop" si selectarea regimului de
lucru-
Functia logica de supraveghere a pornirii permite trei lansari consecutive. dupa. care
se semnalizeaza. „Start ratat"' (daca dupa terminarea introducerii aerului de pornire in
motor turatia nu a tinge o anumita valoare, lansarea se repeta).
Oprirea motorului sc face de la acelasi PC, iar functia logica. care autorizeaza
oprirea este determinata de: alimentarea cu tensiune a valvulei care inchide
combustibilul, existenta comenzii de oprire, start gresit etc.
In cazul motoarelor reversibile, in circuiteie logice de Start/Oprire nu mai sint
necesare conditiile referitoare la pasul elicei; acestea se inlocuiesc cu cele referitoare la
pozitia axului c\\ came pentru start inainte sau inapoi, pre-cum si cu existenta comenzilor
de pornire pentru unul dintre sensuri.
Reglarea vitezei de deplasare a navei. Reglarea vitezei de deplasare a navei (turatia
MP) se poate efectua de la toate trei PC.
Din PCT reglarea vitezei navei se realizeaza prin sistcmul de telecomanda automata.
Mariinea de referinta este introdusa in sistem prin maneta telegrafului, care are atasat un
emitator (potentiometru). Dupa ce acest semnal este prelucrat de sistemul de
telecomanda, el este convertit intr-o marime
118
acceptata de EE (presiune aer. deplasare tija etc.). in timpul accstui mod < comanda,
tclegrafelc din PCC si PCL indica comanda data din timonerie, fa a fi insa nevoie de
confirmare.
Din PCC reglarea vitezei navei se realizeaza prin maneta dc comand rare
transrnitc semnalul de comanda direct la EE. Manevra se face in co formitate cu
ordinul transmis din PCT prin intermediul telegrafului de mash Care, de aceasta data,
lucreaza ca un telegraf clasic, necesitind confirmari comenzii primite.
Din PCL, reglarea vitezei navei se realizeaza prin actionarca direc asupra EE
(tija pompelor de injectic, distribuitorul hidraulic etc.), in co formitate cu ordinul
transmis din PCT, prin intermediul telegrafului.
In functie de tipul sistemului de propulsie, reglarea vitezei navei se poa face in
mai multe moduri:
Varianta de sistem de propulsie cu motor nereversibil si EPR. La aceas varianta,
reglarea poate fi realizata cu ajutorul combinatorului, cind sint moc ficate atit pasul
elicei, cit si turatia motorului, in conformitate cu un prograi dinainte stabilit. In cazul
comenzii din PCT, marirnca de referinta este transfoj mata de SCA in doua marimi de
comanda: una pentru turatie si alta pent] pasul elicei. In cazul comenzii din PCC sau
PCL se vor actiona doua mane de comanda (una pentru turatie si alta pentru pasul
elicei).
Daca. sistemul de propulsie este prevazut cu generator pe arborc, reglar< vitezei
navei se realizeaza numai prin modificarea pasului elicei, deoare< tura^a liniei de
arbori trebuie mentinuta constants (la valoarea corespunz toare frecventei retelei
electrice).
Varianta de sistem de propulsie at motor reversibil si EPF. La aceas varianta. r<
glarea vitezei nav.i se realizeaza numai prin modificarea turatiei M In cazul comenzii
din PCT, SCA trebuie sa suplineasca. ofiterul de car In acest ca£ functiile SC sint mai
complexe, iar sistemul trebuie sa realizcz Prog r a m ul d c i n c a r c ar e (pr o g r a m
u I 4 c t i mp), penti evitarea suprasolicitarilor tcimice si mecanice a MP, pe toaia durata
intrai acestuia in regim stabil dc functionare. In acest caz este ne.c»:sar ca, indifcrci de
viteza de vaiiatie a marimii dc referinta (vitcza de miscarc a manct telegrafului), s<
mnalul de ccmandii introdus in EE sa. varieze knt, dupa u program dinainte stabilit. De
asemertea, pentru situatiile dc urgenta, tn buie sa i xisir r:osil:ililatcn accelerarii sau
anulcirii programului de tim in vedcrea depasirii unei situatii critice de navigatic.
Evil a r e a t it r a / i i I o r c r i t i c e in cazul propulsie i cu EPR. Ii functionarca cu
comlinator < sic pesibil ca. in gr.ma de turatii functicnale a motorului, gt <xislc una sau
mai multe zone cu vibratn paiculoase ale lini de arbori (zone de turatii critice). SCA
trebuie sa asigure depasirca accstc zone, printr-un progrnm dc accelerare rapid, prccum
si evitarea functicnar dc durata la turatii critice, chiar daca marimea de rtferinta
corespundc acej tor zone.
P r o t e c t i a la s u pr as ar c in a a m o t o r u l u i in cazul pre pulsi-'i cu EPR.
Pentru evitarea suprasarcinilor este ncctsar sa se intrcduc in SCA un circuit care sa"
compare sarcina motorului la un moment dat c sarcina maxima admisa de motor la
turatia respectiva, iar in cazul in car Sarcina existenta depaseste pe cea admisa, sa reduca
automat pasul eUct
11£
 (indiferent de comanda data), pina la o valoare la care sarcina motorului sc situeaza suli
limita admisa.
/. i m i i a r e a & a r c i n i i m o t a r u I it i prin limitarea turatiei, in razul propulsiei
cu EPE, sau a pasului elicei, in cazul propulsiei cu EPR, indiferent de comanda data,
Transferul comenzii. Transferar«_-a comenzii intre PC so poate face in timpul
functionarii motorului, fara a fi necesara oprirea acestuia, daca sint asigurate toate tipurile
de blocaje.
Cu ajutorul SCA SB pot asigura urmatoaivie posibilitati de transfer:
-••din PCL (mmual) in PCC (manual!;
— din PCC (manual) in PCT (automat):
— din PCT (automat) in PCC (manual) ;
— din PCC (manual) in PCL (manuali.
PCL poate prelua in ori.ee moment comanda, avertizhid optic si aeusiic. fara a fi
nevoie d- confirmarea transferului de comanda. PCC poate prelua comanda din PCL si
PCT, cu aprobarea acestora (cu exceptia situatiilor de avarie a telecom?nzii din PCT,
cind comanda se preia si fara aprobare).
Preluarite, cedarile $i aprobarile de iran>fer tie comanda intre posturi &% fac prin
srmnalizari acustice si optic;.
4.3.3. Functiile -sistemelor de comanda ale motoarelor auxiliare
Sistemele de comanda ale MA (diesel-aeneratoare — DG), care antrc-neaza
generatoarele dc cureiit ale navei. si:u. in mod obisnuit, sisleme ckc-trice. Acestea sint
realizate cu circuile electri.ee si elecuonice si asigura po:-nirea si oprirea automata a
moto.uvlor, precum si supraveghc-rc-a functionarii ac?stora. Partea cl » aatomauzare a SC
se monteaza de obicei in TPD.
Aclualele solutii constructive p fun tionale de SCA ale MA permit adap-tarea lor la
oric;? tip d? MA. la cent rale eleetrice navale formate din unul pma la patru grupuri DG,
precum si la variantele de grapuri DG cu generator pe arbore.
Modul in car- sint realizate functiile S.I! ale MA est;- descris in cele ce ur-meaza.
Pornirea motorului (v.fig.4.1.,. Comanda Start (pornire) este acc^p-tata numai daca
lampa ,,Pregatit" este aprinsa. I.a primirea cornenzn de por-nire, contactorul pentru
„ Start"' cite actionat o perioada de timp Ta (dr> obicei 10 s), dupa care motorul incepe sa
>■•■ rotease.l. In acest timp, scnmali-zarea „Pregalit" se stinge. Daca moiorul porneste si
se accelereaza ifunctio-ncaza semnalul ,.DG pornit"). releul ,.Start" se decupleaza si toat. j
alarum l& de functionare sint blocate pentru o perioada de 15 — 20 s.
Daca semnalul ,.DG pornit" nu s-a primit, inainte de tcrminarea perioa-dei Ta,
releul ..Start" se decupleaza, se aprinde lampa ...Pregatit", si dupa o pauz.a de 5 — 10 s,
se face o noua incercare de pornire. Daca motorul nu por-
120
ntste nici dupa. a treia incercare, pornirea se blocheaza si se aprind semnal: zarile
..Pornire ratata" si „Resct". O alta incercare de pornire este posibil dupa ce se apasa
butonul „Reset". Eventual se poate trece la pornirea uni alt MA, prin semnalul „ Pornire
DG urmator"'.
Oprirea motorului. Comanda „Stop" (oprire; este transmisa MA i functionare, prin
cuplan a releului „Stop" o perioada de timp Tc (de obic< 30-40 s). La finele duratei Tc
ms aprinde lampa ,,Pregatit".
Comenzile de siop nu au efect asupra SC daca motorul este oprit.
La comanda simultana Start/Stop, actaoneaza comanda Stop.
La comanda de blocare transmisa de la PCL, semnalizarea ..Pregatit" j stinge si se
aprinde lampa ,,Klocat", astfel incit pornirea MA nu se mai poat face'/
Supravegherea motorului, SC al MA este astfel conceput incit permit utilizarea a
eel putin patru semnale pentru supravegh<»re si proiectie (alarme^ presiune anormala a
uleiului de ungere, temperatura anormaJa a apei de racire supravitez.a (supraturatie),
preungere defecta.
hi fiecare din Cazurile de mai inainte se aprinde lampa respectiva, cu intirziere de
0,5 s, si ramine aprinsa pina Ce se apasa pe butonul ..Reset
Alarmele pentru „Presiune ulei de imgere", „Temperatura ap<i de racirt si
„Supraviteza" au sens cind motorul functioncaza, sau mai exact, dur. i\ ?ecunde de la
pornirea acestuia, cu exceptaa alarmei pentru supratura|;i care actioneaza imediat.
Sjmnalele de alarma actioneaza un releu comun care poate conecta soneri'. 1.
Iji producerea uneia dintre alarme, semnalizarea „Reset" se aprinde si s traii'-miic
comanda „Pornire DG urmator"; comanda Stop se transmit-.: cu intirzier^ de 15 — 20 s
astfel incit noul DG sa aiba timp de pornire. Semuab ..Pornire DG urmator" sc oprcste
cind se initiaza semnalul „Stop".
Sistemele de comanda ale MA (DG) se pot construi si pentru un num. mai r.iare d-'
patru semnale pentru supra\'egliere si protectie.
4.4. Particularity constructive si funcjionale '
ale unor sisteme de comanda
j
4.4.1. Sistcm de comanda. automat pentru motoare principa cuplatc cu dice cu pas
fix (tip BBC) ~2(T
SC permite comanda automata a MP din PCT, direct prin maneta tel< grafuiui.
Intregul program de pornire, invcrsare .si moditicare a turatiei est continut in partea
clectrica a sistemului. Sistemul este previlzut cu pos bilitatea masurarii analogice a
semnalelor. Cu ajutorul unor dispozitivc c simulare, sistemul poate testa aproape toatc
functiile telccomenzii fara porni motorul.
12
 SC este compus din trei parti distincte: telegraf ul de masini, telecomanda si
echipamentul de oprire in caz de avarie.
Pentru fiecare din aceste trci parti este previizuta alimentarea separata de la TPD sau
(si) de la o baterie de acumulatoare (de avarie). In acest fel parfile SC sint separate si pot
lucra independent.

Com an da din PCT. La comanda manuala. ordinul se transmite din PCT in PCC, prin
intermediul telegraf ului. Accst ordiri trebnie confirmat la telegraf. La comanda automata,
dupa transferul eomenzii din PCC in PCT, co-menzile transmise prin telegraf nu mai
trebuic confirmate si executate dia PCC. Valorilc de referinta ale comcnzilor sint
transmise direct dispozitivelor de automatizare, din tabloul de automatizare (din PCC), cu
ajutorul unui transmitator electronic cuplat cu telegraful de masini. Mai intii se transmite
valoarea de referinta pentru lansarca motorului. Daca dupa 4 s motorul nu a pornit,
urmcaza. o pauza, dupa care se fac inca doua inccrcari similarc de lansare. Daca nici dupa
a treia inccrcare motorul nu porneste, apare un semnal ,,Pornire ratata" si lansarca este
blocata. Pentru deblocarc, maneta telegrafului trebuie adusa din nou in pozitia STOP. In
cazul in care motorul porneste, se va accelera pina. la -45 rot/min ; dupa ce turatia scade
la 40 rot/min, motorul va fi accelerat pina la turatia comandata, dupa un program dc
accelerare.
La aparitia unor defectum la motor, turatia acestuia se reduce automat, indifcrent de
pozitia tclegrafului si se activoaza alarma ..Keduccre titrate". hi cazul imor defectiuni
grave, motorul este oprit automat. Anularea co-menzii dt; oprire automata se poate face
prin apasarca butonului „Anulare protectii". I)upa o astfel dc oprire, o noua pornire se
poate face numai dupa ce maneta tclegrafului a revenit la pozitia STOP.
Sarcina motorului poate fi limitata cu ajutorul unui potcntiometru. Valoarea de
limitare nu trebuic depasita. Limitarea poate fi anulatfi prin butonul „Manevra dc
urgenta".
In cazul apari^iei unci avarii in SC dc la distanta este activata alarma co-
respunzatoare, i<xT motorul pastrcaza regimul de functionare anterior apari-tiei avariei.
Motorul poate fi totusi oprit din PCT prin butonul ..Stop de avarie" (in caz dc urgenta,
sistemul de oprire este separat de sistemul de telecomanda).

Comanda manuala din PCC. Cind motorul este comandat manual din PCC, t;l:-
graful lucrcaza in mod obisnuit. Pentru a impicdica comenzile gre-site se actioneaza p?
doua cai:
— dupa confirmarea cominzii la telegraf, este actional un dispozitiv care blochcaza
maneta de inversare, astfel ineit motorul nu poate fi lansat decit in dircctia comandata ;
— dupa confirmarea eomenzii la telegraf, in cazul in care motorul este lansat in
sens gresil, este activata alarma „Manevra gresita".

Transferul eomenzii. La transferul eomenzii manuale din PCC in comanda automata

din PCT sint necesarc urrnatoarele operatii (dupa ce, mai intii, este semnalata prezen^a
tensiunii in sistemul de automatizare): comutatorul dc transfer trebuie pus pe pozitia
,.Automat" ; maneta de co-

122
manda trebuie pusa pc pozitia „Automat" (in accst fel comutatorul dc transfer va fi blocat
pc pozitia „Automat").
La transferul comenzii automate in comanda. manuala sint ncccsare urmatoarele
operatii: maneta de comanda trebuie scoasa din pozitia ,.Automat" si miseata inainte pina
cc se intimpina o rezistenta in miscarc (in acest fel se diblocheaza comutatorul de
transfer; ; comutatorul dc transfer trebuie pus pe pozitia ...Manual".
Transferul comcnzii este insotit dc scmnalizarilc opticc respective.

Oprirea motorului in timpul comenzii automate. Pentru oprirea moto-rului din CM

sail PCC, in timpul functionarii pe comanda automata, este sufi-cient sa se scoatii maneta
de comanda din pozitia „Automat" si sa se puna in pozitia STOP.

Comanda de la distanfa. In timpul comenzii de la distanta, semnali-zarea sonora a

telegrafului receptor este anulata, astfel ineit comenzile din PCT pot fi transmise fara a fi
necesara ronfirmarea lor.
Dispunerca gcncrala a SCA BBC [20] este aratata in fig. 4L.%

Valoarea de referinta pentru viteza navci (turatia MP). M*oduI in care este reglata
viteza navei (turatia MP) este prezentat in schema din fig. 4.4. Transmitatorui pentru
valoarea de referinta este rnontat in pupitrul din PCT si concctat mecanic la telegraful din
PCT. Este constituit dintr-un traductor capacitiv care furnizcaza o tensiune variabilis,
functie de pozitia manctei telegrafului. Intrcruperea eonexiimilor. scurtcircuitarca sau
lipsa de tensiune este avertizata sonor sau acustic prin ..Tcleeomanda. defects.".
Valoarea reala a turatiei. Pe arborele motorului sint montate dona, tahogeneratoare.
Until dintre acestea (fig. 4.4) este folosit pentru tcleconianda, fnrnizind o tensiune
proportionals, cu valoarea instant anec a turatiei. In cazul in care dispare tensiunea
fumizata. de accsta, apare semnalizarca „Tclc-comanda defecta".
Redresarea valorilor tura^iei. Deoarece semnalul pentru reglarca can-titatii de
combnstibil nu depinde de sensul de rotatie al motorului. valoarea dc referin£a si valoarea
reala a turatici trebuie redresate inainte de a fi intro-duse in regulator.
Semnalul de reducere a turafiei. Rcducerea turatici se rcalizeaza prin introducerea in
comparator a unui sernnal de referinta fixat anterior, care este comparat cu valoarea de
referinta pentm viteza na\'ei. Comparatorul selectioneaza valoarea minima pe care o
transmite ca semnal de iesire.
Programul de timp. Semnalul din comparator este aplicat la intrarea unui bloc care
temporizcaza crestcrca turatici (dupa o lege stability anterior), astfel incit sa nu apara.
tensiuni tcrmicc periculoase in motor.
Programul de timp este mentinut in func^iune si in timpul comenzii manual c
(printr-un semnal de la tahogeneratorul pentru telecomanda),
l-'i-i,. I.-3!. S^iieitta blue pentru rcqlar-'a turatici MI* ,sislcm UllL:.
astfel ca. in razul transferului comenzii pc comanda autnmata. accsta sa poata intra in
functiune din punctul corespunzator turatici la care s-a incut transferul.
Reglarea cantitafii de combustibil. Exista doua modalitati de. rcglare a cantitatii dc
combustibil injectat in motor: reglarea prin curba de sarcina normala si reglarea prin
urmarirea turatiei pres.cri.se.
In primul caz, pentru ficcarc tip de nava se poate trasa o curba de variable a vitezei
navei (turatia MP) in functie de cantitatea de combustibil injectat in cilindrii MP (v. fig.
4.10), care poate fi modelata si aproximata. intr-un bloc electric generator de functie. La
intrarea in generatorul de functie se aplica semnalul de referinta pentru viteza (turatie), iar
la iesire se va eulege semnalul pentru cantitatea de combustibil (nu exista nici tin semnal
de reactic in acest mod de functionare).
In al doilea caz, semnalul de iesire din bloeul „Curba de sarcma normala" este
insumat cu semnalul de iesire de la regulatorul de turatie (v. fig. 4.4). Regulatorul de
turatie primeste ca semnale de intrare turatia prescrisa si turatia existent;! si scoate Ia
iesire un semnal proportional cu diferenta scmna-lelor de intrare. Acest semnal, adunat
algebric cu semnalul de la iesirea blocu-lui ..Curba dc sarcina normala"', determina
cresterea sau scadcrea turatiei, astfel incit turatia reala va corespunde in permanenta cu
turatia prescrisa.
Curba Hmita de incarcare. La turatii mici ale motorului cantitatea de combustibil
injectat in cilindri este mica. Aceasta cantitate crcste cu cresterea turatiei. Daca se dispune
de curba de variatie a turatiei in functie de cantitatea de combustibil injectat, cantitatea
maxima de combustibil poate fi modelata Sntr-un generator de functie si transniisa unui
comparator de minim (v. fig. 4.4). In acest fel motorul este protejat impotriva
suprasarcinilor, valoarea de TC-ferintii pentru cantitatea maxima dc combustibil injectat
nefiind depasita..

124 125
 Limitarea sarcinii. Sc poate prevedea ca puterea (sarcina) motorului sa fie limitata
la o valoare prestabilita. Prescrierea acestei valori se face cu aju-torul unui potcnUometru
care transmite unui comparator valoarea de referinta, proportionate cu cantitatea maxima
de combustibil corespunzatoare sarcinii respective. Comparatorul de minim nu permite
depasirea cantitatii maxime de combustibil prrscrisa pentru sarcina respcrtiva, indiferent
de pozitia manetri de combustibil.

Fig. $M Diasrrama dc inversare a MP (>isU-m BBC )

1 ... 7/ — ordinca opera^iilor la tnviTsari:.

Semnale de referinta pentru lansare. in timpul lansarii, maneta t combustibil csU*

deconcctata. Cantitatea dc combustibil injectat va fi r glata cu ajutorul potentiomctrelor
de prescriere a valorilor dc referinta, functie de cerin|ele opcratiilor de lansare si
accelerare a motorului.

Inversarea. Procesul de inversare a sensului de rotatie este prezent in schema

logica din fig. 4.5 si diagrama de inversare din fig. 4.6.

4.4.2. Sistem de comanda automat pentru motoare principa cuplate cu elice eu pas
reglabil (tip Siemens) [3]

La acesl SC transmitt-rea comenzilor sc face, in mod normal, prin intt mediul unui
sistem de telegrafe. Sistemul transmite comenzi atit penti motor, cit si pentru elice
(turatie si pas), functionarea fiind complet automat
Turatia dc referinta a motorului cste transmisa netemporizat, prin int< mediul unui
convertor electropneumatic. Sistemul semnalizeaza atit defeet( din partea de
automatizare, cit si defectelc din sistemul de telegrafe.
Schema bloc a SCA pentru MP cuplate cu EPR este data in fig. 4.7 acest SC sint
posibile urmatoarele modalita^i de lucru:
Comanda din PCC, la care comenzile sint transmit.- cu telegraful, pot fi utilizate
si alte organe de comanda, cum ar fi: butoanele pentru St si Start, potentiomctrele
pentru pas si turatie etc.
Comanda din PCT cu combinator, la care, prin intermediul manetei com natoruiui,
Fig. 4.5. Sih^ma logica pentru lansarca $j mvcrsimu MP(sistero BBC). comenzile sint transmise cu semnal continuu partii de automa
126
 Programul de incarcare pas-timp (pro-gramul
de mars). Acest program este pre-scris iii functie de
tipul motorului si al navei. Programul prevedc
modificarea pasului elicei in functie de felul
manevrei (fig. 4.8). in general, programul prezinta
doua pante di-ferite, al caror timp de enstere este
reglabil in domcniul 1...36O0 s. Pentru manevrele
de urgen^a, pasul creste sau scade rapid, timpii de
reglare fund la limita inferioara a do-meniului.
Functionarea cu combinator. La functi-onarea Fig. C*. Programul dc inc&rcare MP
cu combinator, MP poate fi tele-comandat din PCT (pas-timp).
prin intcrmcdiul func^ii-
lor combinatorului. Turatia prescrisa se a plica la intrarea unui generator cf functie, care,
ulterior, prescrie pcrechile de valor i optime pentru pas si tu ratie' (fig. 4.9). Curba
turatie-cantitate de combustibil injectat (fig. 4.10 la functionarea cu combinator, este
situata sub curba dc sarcina limita poate fi reglata cu un poten^iomctru dispus in tabloul
de autcmatizare. Regl; jul se face in functie de puterca MP, de durata maxima de
funcfionare a ace tuia, de conditiile dc incarcare a navei etc.
Valoarea turatici prcscrisc este prelucrata dc un converter eleclropne matic care
comanda regulatortil dc turatie al motorului. Convertorul es comandat cu un semnal de
curent, ceca ce-1 face insensibil la variable ten: unii din re^ea.

Comanda pasului elicei. Pasul elicei poate fi comandat: pneumai (valoarea

prescrisa a pasului este transmisa prin intcrmcdiul unui convert
60 70 80 90 100

Fie. -i. . Schema bloc a SCA tip Siemens PROF A 22.

zai'e a si<tcmului, carp elaboreaza valoarea optima p ntru pas || ttuatic, iar de aid cfttfe
HE ale sistcmului. MP poate fi pornit d oprit direct, prin butoanele dispuse in pupitrul din
PCT.
Comanda din PCT pentru lariania de sistem de propu/sic cu ^aerator pe arborc, la
care eomenzile se transmit simitar en cazul anterior, cu precizarea cii turatia liniei de
arhori trebuie mentinuta, in acest caz, constant;! (se modified rmmai pasul elicei). Pentru
asigurarea operatiri de sineronizare a p*«iyra-torului montat pe arborc. prin intermeniul Turatie, %
urtui potent iometru montat in PCC, turatia MP poate fi modificata cu circa 10°(",. Fig. 4.10. Curba limita de sarcinJ
Comanda din I'd., la tart* pasul si turatia sint controlate local. Fig. 4.9. Corclarta pasului elicei 51
turatiei MP la functionarea cu combinator.
Pornirea si oprirea. in funcpe de necesitatile dc manevraro a navei, eomenzile de
pornire .sau oprire se pot transmits atit din PCT, cit si din PCC. C ind motorul atinge
turatia de* ITKTS in gol, comanda de pornire este supri-mata automat. MP poate fi pornii
numai cind pasul elicei t'ste zero.

128
 electropneumatic), hidraulic (in circuitul hidraulic sint instalatc dou5 valvule solenoidale
pentru INAINTE si INAPOI, care asigura si posibilitatea unei comenzi pe cale
mecanica ; comanda valvulelor se face prin intcrmediul unui regulator, la care rata
impulsurilor depinde de marimea prcscrisa- la intrare) sau electromecanic (valoarea de
referinfa a pasului este transmisa direct la sistcmul hidraulic printr-un motor electric
connndat cu tiristoare).
Controlul Hmitarii sarcinii. Daca pasul elicei create continuu, la aceeasi tura^ic a
MP, apare pericolul de suprainearcare a motorului. In accst scop, precum si pentru a
elimina neccsitatea controlului permanent al sarcinii (prin masurare), in SC este prevazut
un bloc de limitarc autcmata a sarcinii. La atingerea curbei do limitarc sa sarcinii (v. fig.
-4.10), pentru fiecare tura{ie prescrisa, are loc modificarea adecvata a pasului (reaiizata
de blocul de limitarc). In acest fel, MP este protejat la suprasarcini pe durata accelerarilor.
Blocul de limitare compara continuu valoarea reala a pasului cu cea elaborate. In
cazul unei abated se emite un semnal dc corec£ic a pasului care restabileste concordanta
intre cele doua valori. Blocul de limitare este ini-\ia.t numai cind sarcina motorului atinge
valoarea limitata. Blocul este astfel reglat incit, pentru pozi^ia cremalierei pompei de
injectie corespunziitoare debitului maxim dc combustibil injectat mi sint admise reglajc
ale pasului.
Avantajele utilizarii blocului de limitare automata a sarcinii sint urma-toan-le:
— blocul dc limitarc Iuereaza independent de procesul de accelerare a motorului;
— corectia pasului se face numai cind conditiile prescrise de curba combi-natorului
sint depasite si motorul atinge sarcina limita. (reglajelc pasului la sarcini aflate sub curba
de sarcina limita sint evitate) ;
— limitarea sarcinii poate fi facuta la fiecare tip dc motor diescl de pro-pulsie si
este independents de regulatorul de tura^ie;
— blocul de limitare a sarcinii Iuereaza atit pentru domeniul IXAIN'TE, cit si
pentru domeniul IXAPOI.
Limitarea pasului. Valoarea maxima pentru pas poate fi limitata cu ajutorul unui
poten^iometru de limitary montat in panoul din PCC (priori-tar). In acest caz, semnalul
de limitare este transmis si in PCT si in PCL. Limitarea pasului este suprimata pe timpul
manevrei de avarie.
Detectarea pasului si turajiei. Pasul este detectat printr-un traductor de unghi.
Semnalul de la traductor este transformat apoi intr-un semnal electric, care Iuereaza ca
semnal de reactje pentru blocul de comanda a pasului si ca semnal de intrare pentru
amplifieatorul care alimcnteaza toate indica-toarele de pas de pe nava.
Turatia este detectata cu ajutorul tahogeneratoarelor sau cu ajutorul detectoarelor
eiectronice de proximitate. Acestea sint montate fie la periferia volantului. fie pe flansa
de cuplare a liniei de arbori.
130
Detectarea cantita^ii de combustibil injectat in MP. Cantitatea d combustibil
injectat in cilindrii MP este detectata printr-un traductor c unghi, care se monteaza
adecvat in lan^ul cinematic al sistemului de modif care a debitului de combustibil.
Semnalul de iesire din traductor este folos ca marime de referin^a momentana pentru
blocul de limitarc a sarcinii pentru indicatorul de sarcina.
Indkatorul de sarcina. SC poate fi echipat suplimentar cu dispoz tive dc masurare
si afi^aj pentru sarcina motorului.
Sarcina motorului, la un moment dat, poate fi si calculate, £inind sean de valoarea
turatiei si a cantitatii de combustibil injectat in MP.
Sistemul de avarie. SC este conccput sa ac^ioneze pentru manevra < avarie si
oprirea de avarie.
In primul caz, poate fi obtinuta o cre^tere accelerate a pasului prin ap sarea
butonului „Mancvra dc avarie". Accasta comanda poate fi suprimaf apasind a doua oara.
butonul. Manevra de avarie este semnalizata optic PCT si PCC. Limitarea pasului
prescris cu potentiometrul de limitarc dc tabloul din PCC este suprimata automat pe
timpul manevrei de avari
In al doilea caz, oprirea imediata a MP se realizcaza prin apasarca but nului
„Stop" din PCT sau PCC. Comanda de stop actioneaza direct asup valvulei de oprire a
motorului. Revenirea poate avea loc doar cind buton ..Anulare protcc^ii" este apasat
sau cind pasul este zero.
Atit timp cit butonul „Anularc protectii" este apasat, toate comenz dc oprire de
avarie sau dc reduccre a sarcinii sint blocatc. Lampa „Anula protectii" este activata atit
in PCT, cit $i PCC. Comenzile de stop sau reduce devin operantc numai dupa
revenirea butoanelor respective.
Sistemul de siguranja. SC poate fi echipat suplimentar cu un sist( de siguranta
(protec^ie), care poate transmite automat un semnal de st sau de reducerc. Activarea
sistemului dc siguranfa este reaiizata cu semnale la regulatoarele automate (prcsostate,
termostate etc.).
4.4.3. Sistem de comanda automat pentru motoare principa cuplate cu elice cu pas
reglabil (tip ASEA) [7]
Sistemul foloseste un calculator de proces, ceea ce il face usor adapta la diferite
variante de sistemc (lanturi) de propulsie.
Sistemul asigura comanda simultana a patru MP conectate la acee linie de arbori.
Partea dc automatizarc a sistemului este reaiizata cu circu integrate, ceea ce il face
mult mai ancombrant in comparatie cu alte sistc care realizcaza aceleasi functii.
Sistemul permite comanda automata din PCT si comanda manu din PCC.
Schema bloc a sistemului ASEA este prezentata in fig- 4.11.
1

Fig. 4.11. Schema bloc a S.CA tip A SKA.
Comanda din PCT. La comanda din PCT, turatia motorului si pasul elicei sint reglate dc
la distanta, direct dc la telegraf. Comanda din PCT se realizeaza in doua variante.
Comanda cu combinator. La aceasta varianta comanda transmit d. v telegraf se
traduce intr-o combinatie pas-tura{ie. Pentru a realtza cea mai convenabila combinatie
pas-tura£ie, programul combinatorului tine s<-ama de tipui de motor si dc dice, precum si
de marimea si dostinatia navei. Programul combinatorului este stocat in memoria
sisternului; echipamentul astfel livrat nu mai permite decit foartc mici modificari in
cxploatare. Sistemul poate fi prevazut cu maximum trei programe dc combinator, pentru
diferite conditii speciale,
Comanda cu turatie constanta a motorului. Aceasta varianta de com and J este
folosita la navele cu generator pe arbore. Turatia motoralui este menti-nuta la o valoare
constanta. Comanda transmisa de telegraf nu afecteaza turatia motorului, variatia vitezei
navei realizindu-se prin modificarea pasului.
Comanda din PCC. Comanda manuala din PCC este folosita ca o comanda de
rezerva. In accst caz. telegraful din timonerie este comutat automat pentru utilizarea ca
telegraf conventional.
Pasul elicei este modificat cu ajutorul a doua butoane „Scade-Creste'1 plasatc in
pupitrul din PCC, iar turatia motorului este modificatS. de la PCL
In principal, SC tip ASEA permite rcalizarea urraatoarelor func^ii
Control id sarcinii. In cazul comenzii automate, programul combina torului este
reglat astfel ca motorul si elicea sa. lucreze in combinatia cea ma favorabila. Totusi, la
func^ionarea cu combinator nu se ofera o protec^ie sufi cienta a motorului la variajii
importante de pas si la navigafia in conditi de mare rea sau de supraincarcarc a navei. Dc
aceea SC este prcvazut cu ui dispozitiv de control al sarcinii. Sarcinile permise, in
funcfiede tipul motorulu, si de turatia acestuia, sint programate in memoria sistemului,
de unde sin selectate si reglate cu ajutorul unor butoane din PCC.
Dispozitivul dc control a sarcinii asigura:
— orice corectie de sarcina, prin rcglarea pasului elicei (reducerea pasult in cazul
depasirii sarcinii maxime admisc);
— conditii ca variatiile mici de la sarcina nominala sa nu sc materiali zezc imediat
in coree^ii pentru pasul elicei (prin intermediul unui circuit specis de filtrare);
— corectia rapida a pasului (prin intermediul unui circuit de reacji negativa);
— valoarea de referinta pentru turatie (este utilizata turatia reala motorului,
asigurindu-se astfel gi protcc^ia in timpul accelerarii).
In situatia in care sc utilizeaza comanda manuals, dispozitivul este cficac
dar, in em de suprasarcina, se aetiveaza scmnalizarea pentru rcducerea pasuh
sub Hmita de sarcina.
)
Optimharea incarcarii motorului. Aceasta functie este o completare functiei de
protectic la suprasarcina. Pe lingii func^ia dc reducere a pasul elicei in cazul aparijiei
unci suprasarcini, SC transmite si comenzi de modi; care a pasului in cazul in care se
constats, ca MP functioneaza cu rezen mare de putere (situatie frecventa cind nava este
descarcata integral sa partial).
Functia de optimizare este operanta numai pentru comanda „Toai viteza".
Programul de limp. In cazul motoarelor lente este nccesara echiparea S cu un
program de timp, al carui scop este de a temporiza incarcarea motoruli La navele cu
EPF acesta realizeaza si reduccrea turatiei motorului (progra de decclcrare), iar la
navele cu EPK, reducerea pasului. In ultimul caz, deoare in timpul programului de
descarcare turatia nu este afectata, generator de pe arbore poate fi cuplat tot timpul.
Rcparti'.area sarcinii. In cazul in care exista mai mult de un MP ca acfioneaza
aceeasi elice, SC este prcvazut cu un repartitor de sarcina.. Sarcii este distribuita in
mod egal intre motoare. Este posibila. si o inc&rcarc neui forma a motoarelor; in acest
caz raportul sarcinilor se stabilestc din PC cu ajutorul unor butoane de comanda.
Sistemul de proiectie. Sistemul de protectic asigura oprirea automa a motorului,
in cazul in care sc depasesc valorile prescrise pentru paramet functional!, si oprirea de
avarie. Sistemul este astfel realizat incit oprirea aui mata si oprirea de avarie sa fie
eficace, indiferent dc starea dc func^ionan sistemului de teleeomanda.
1
 4.4.4. Sistem de comanda pentru motoare lente KSZ (tip Anritsti Electric defectum si conditii anormalc de functionare.
Co. Ltd.) [8]
Comutarea posturilor de comanda. Prin folosirea comutatoarelor din PCL si PCC se
poate alegc PC dorit, comutarea postului avind loc imediat ce comutatorul a fost actionat.
Din accst motiv, inainte de actionarea comutatoarelor, trebuie luata legatura telefonica
intre posturile care se comuta.
Schema de comutare este prezentata in fig. 4.12.
Lansarea. Comanda de lansare se transmite prin scoaterea manctei telegrafului din
pozitia STOP. Cind pozitia arborelui cu came este diferita. de cea comandata prin mancta
telegrafului, sc actioneaza. valvula solenoida de schimbare a pozi^iei arborelui cu came si
acesta este adus in pozitia corecta. In cazul in care nu exista o comanda „Stop de avar'e" dc
la unul din PC, valvula de aer de lansare este excitata si acrul de lansare este introdus in
motor. Daca motorul se roteste in direct la dorita, la turatia minima, se introduce
combustibil in motor si se deconecteaza valvula „Stop". Daca motorul se aceelereaza,
electrovalvula de aer dc lansare se include si intra in functiune servomotorul regulatorului;
motorul se accelereazu, in continu-arc, in conformitate cu programed de incarcare.
Daca turatia motorului scadc dupa ce s-a
atins turatia minima, aerul de lansare este
intrerupt si se considers pornirea ratata; opera
tia de lansare se repeta dupa o pauza scurta.
Daca motorul nu pornestc nici dupa a treia
incercare. se activcaza alarma dc „Por-nire
ratata", iar lansarea este blocata. Deblocarea se
face prin aducerea manctei telegrafului in
pozitia STOP.

Programul de accelerare si fnce-tinire.

SC dispune de doua programc de accelerare:
unul dc vitcza medie si altul de vitcza joasa..
Pina la 65 rot/min motorul este accelcrat dupa
programul de vitcza medie. Dc la aceasta.
turafie in sus, programul este comutat automat
pe programul de viteza joasa. Pen-

134

Fig. 4.12. Schema logicS, de coimnare a

posturilor de comanda.
SC este dc tip electro-pneumatic. Comanda de la distantii se realizeaza. automat, cu
ajutorul manctei telegrafului. MP poate fi actionat din PCL, PCC sau PCX. prin
comntarea posturilor de comanda. In cazul comenzii locale, telegraful de masini revine la
functia lui conventional^. Sint prcvazutc difcrite tipuri de alarme si indicatii pentru
tru evitarea supraincarcarii motorului, in cazul in care turatia motorului nu urmaxeste
pozitia tijei de comandS. a regulatorului, programul de accelerare se comuta automat pe
viteza joasa.
Incetinirea (decelerarea) se realizeaza dupa programul de viteza ridi-
cata (v. fig. 1.7).
In cazul in care turatia motorului, la un anumit regim dc functionare. corespunde
cu turatia critica, motorul este automat accelerat (sau incetinit) dupS. programul de
viteza ridicata.
Oprirea. Cind mancta telegrafului este adusa in pozitia STOP, cilindrul de oprire
aduce tija de combustibil in pozitia de debit nul.
Incetinirea automata. La apari^ia semnalelor de depasire a valorilor presense
pentru parametrii func|ionali, ti ja de combustibil este adusa automat la pozitia
corespunzatoare debitului de mers in gol. La dispari^ia semnalelor, programul de
accelerare este concctat automat si motorul este adus la turatia
indicata de telegraf. Comanda de incetinire automata poate fi anulata, cu
ajutorul unui comutator, numai de la PCC.
Oprirea de avarie. In cazul in care este actionat butonul „Oprire de avarie", din
PCT sau PCC, valvula de oprire de avarie activeaza servomotorul regulatorului, care
aduce tija de combustibil in pozitia de debit nul.
Comutatorul „Furtuna-Mare calma". Pentru protec^ia motorului in conditii de
supraturarc, se utilizeaza, in funcjie de starea vremii, comutatorul „Furtuna-Mare
calma." din PCX. Pe mare calma semnalul de supra-turare duce la oprirea definitiva a
motorului, prin anularea debitului de combustibil. Pe furtuna, semnalul dc supratura^ie
intrcrupe alimentarea cu combustibil a motorului pina cind turatia motorului scade la o
valoare pre-scrisa anterior, mai mica decit turatia nominala, dupa care intreruperea com-
bustibilului este anulata, motorul reluindu-si functionarea.

4.4.5. Sistem de comanda pentru motoare lente Sulzer

(tip Xunotani) [48'

Acest SC dc la distantii este conceput sa. funcnoneze in conditiile in care este

mentinut si SC mecanic, conventional. SC este prevazut cu o singura maneta de
comanda, care este folosita. atit pentru comanda motorului. cit si pentru telegraf.
Alimentarea cu encrgie electrica. a celor doua sisteme este totusi separata (pentru
siguranta).
Sistemul este de tip electro-hidraulic; presiunea ulciului este realizata de un bloc
hidraulic actionat de doua pompe prevazute cu sistem „stand-by".
Lansarea. In cazul operatiei de lansare, inversarea, introducerea aeru-lui de lansare
si reglarea cantita^ii de combustibil pentru lansare sint reali-zate automat, prin asezarea
manetei din timoncrie in pozitia dorita: iNAINTE
sail JNAPOI. J)aca motorul tm aducerea manetei dc
135 porneste din prima incercaro, se comanda in poz,i-fia
mai fac inca clbua lansari. fh caz STOP.
cle nereusita apare un semnal de Schema logica
,,Start ratat" si lansarea estc pentru lansarea
blocata. Dcblocarca se face prin motorului este
 prezcntala in fig. 4.J 3. urgenta. senmalul de re-ducere este anulat $i Fig. 4.13.
Modificarea tura^iei motorul poate fi accelerat din nou. ComaniJa de lansare a
se realizeaza tot prin Evitarea motorului: a — schema iogici; 6
maneta dc comanda. i
turatiilor critice. In —diagrjitaele d* variable a
Inversarea. In cazul in care cazul in eare exists,
t:irajj-i in ca-'ul laai^rilot raiat<?.
motorul este oprit, inversarea se
zone de turatii critice,
produce simplu. Daca motorul 136
trebuie invcrsat de la turaiie mare, in timpu!
atun< i accasta se realizeaza dupa programului de
un program diferit (fig. -4.14). accelerare, se
foloszstc un
Oprirea. Se realizeaza prin dispozitiv de evi-tare
aducerea manetei de comanda in a acestora (zonele
pozitia STOP. critice sint depasite
automat).
Dispozitive de siguranta. Cu Dispozitivul estc
ajutorul dispozitivelor de siguranta
eficace si in cazul in
(proteose) SC asigura;
care maneta
Oprirea automata in cazul
lipsei presiunii ulciului de ungere telegrafului se gaseste
a hgarelor, lipsei presiunii apei de intr-o pozitic care
raeire a pistoanelor, cilindrilor etc. corespunde imei
Yalvula de oprir: este actionnta si turatii critice.
ramine astfel chiar daca presiunea Dispozitivul lucreaza.
revine la normal. numai la comanda
Motorul este, de asemenea, din PCT.
oprit si in cazul in care turatii
crcste anormal. Reducerea
Oprirea de avarie prin butonul automata a turafiei.
..Oprire de avarie" din PCT sati Turatia motorului
din FCC-In fig. 4. 15. este poate fi redusa
prezentatS. schema logica in cazul automat la valoarea
opririi automate si manuale. corespunzatoare
Transferul automat al comenzii FOARTE
comemii hi PCL in cazul unci IXCET, indifcrent de
defectiuni a sistemu-lui de pozitia manetei de
telecomanda sau a disparitiei comanda, pentru
tensiunii de alimentare (fara ca urmatoarele situa^ii:
motorul sa He oprit). prcsiune minima a
uleiului de ungere a
Programul de accelerare. lagarelor, temperatura
Cind maneta telegrafului este pusa maxima a aerului de
pc pozitia TOATA V1TEZA. supra-alimentare, cea|
turatia motorului va crestc treptat a de ulci in carter si
dupa un program stabilit, care ungere defect a a
poate varia intre 0,5 si -4 ore cilindrilor.
(pentru trei divizium ale tijei de Prin aducerea
comanda a combustibilului). Acest manetei in pozitia
program poate fi anulat in ca* de FOARTE iNCET,
 Fi;/. 4,'15. Schem.i lo;ic& tn :.iid\ <;•.m •nzilor ..Stop autom U'1 *i „Srop manual".

Transfcrul comenzii. Comutatorul pentru tr.-msfend comenzii sc gasesie in PCC.

Transferal intre PCC si PCL s? face direct prin mutarea comuta-torului pe pozi^ia PCC
sau local. Daca se intentioncaza transferal in PCT, atunci se pune comutatoml din PCC
pe pozi^ia corespunzatoare, iar comanda raminc la postul din PCC pina ce operatorul din
timonerie confirma pri-mirea comenzii. In cazul unei defectiuni in instalatia de
telccomanda, comanda este transfcrata automat la PCL {fig. 4.16).

Fig. 4.16. Schema logica pentru transferul comenzii.

 Comutatorul „Furtuna — Mare calma". In PCC este prevazut un comu-tor pcntru
protecjie la supraturatic. Prin punerea comutatorului pc pozitia ,.Mare calma". motorul va
fi oprit automat la tcndinta de supraturare. Pe pozijia „Furtuna", in cazul m care apare un
seznnal de supraturafie, motorul este rcadus la turajia corespunzatoare pozitiei TO ATA
YITEZA. prin ac|io-narea valvulei „Stop". Cind motorul atingc aceasta turatie semnalul
do stop estc anulat automat.

Limitarea turajiei. In cazul comenzii din timonerie, turatia motoruliu,

corespunzatoare pozitiei telegrafului, poale fi limitata din PCC cu ajutonil unui dispozitiv
de limitare.

Anularea protecfiilor (Mars de avarie). Prin actionarea butonului „Anulare 5

protectii" MP nu va mai fi oprit automat pentru eauzelv ar.ualo mai inainte. Comanda este
eficicnta numai daca semnalul de anulaiv a pro-tectiei a fost dat inainte dc aparitia unui
semnal de oprire. In caz contrai.. motorul va fi oprit. Estc posibila. totusi funcfionarea in Sisteme de supraveghere a
continuarc, in acest caz, numai daca maneta de comanda este adusa mai intii po pozitia
STOP «i dupa aceea, pe pozitia de functionary dorita. motoruiui naval

. 5.1. Evolujia sistemelor de supraveghere

Supravegherea 3|X si SAA implica mAsurarea, eontrolul si indicarea (afisarea)

valorilor parametrilor functional! specifici, precum si reglarea si semnalizarea optica sau
(si) acustica, in situatia in care valorile reale ale accstora se abat de la valorile limita
prescrise pcntru buna func^ionare a MN si SAA. In principal, parametria functionali ai
MX si SAA supusi suprave-gherii sint: turatia, temperatura, presiunea, debitui si nivelul.
Supravegherea accstora se poate realiza cu ajutorul unor tradiictoare specifice cuplate
direct cu insirnmentele de indicate cu cadran sau prin simpla cxtensie a conexiunilor (v.
§ 2.8.1), sau cu ajutorul unor sisteme de supraveghere electronice, speciali-zate pentru
uz naval.
Supravegherea MNT si SAA cu ajutorul instrummtclor conventionale cu cadran cu
simpla extensie a conexiunilor a constituit inceputul operatiei de supraveghere, PCL, la
majoritatca navelor comerciale. fiinddotat si astazi cu astfel de iiistrumente. Indicarea
valorii param^trului supravegheat so face continuu, iar opcratiile de reglare se efectueaza
de regula. manual. Functlile de semnalizaiv si de protectie se realizeaza prin intermedin!
unor dispozitivc electronice sau mecanice de semnalizare si de protectie.
Aglomerarea PC cu aparate indicatoare, in cazul crcsterii numarului para-metrilor
supra veghea^i, a determinat dezvoltarea dispozitivelor de alarmare cu tradiictoare de
contact *', avantajoase datorita dimensiunilor mici, simpli-ta^ii <i costului redus. Accste
dispozitivc se utilizeaza, de obicei, atunci cind inclicaiva eontinua a valorii parametrului
supravegheat nu este neaparat

*< Traductorul de contact realizoa/a variatia brusca a rezistetijei unui circuit la inchiderca sau
deschiderea sa. Accsta arc rolul de a transforms o deplasarc sau o abatere a unui paramctru in impuls electric. Se
mai numeste traductor sau dispozitiv ..conectat/deconectat", „cnplat,' dccuplat" sau ..inchis/deschis"
(..on/off").

141
 necesara, fiind suficienta. doar avertizarca (sonora. sau optica) ofitcrului dc cart asupra
abaterii valorii paramctrului dc la limitelc prescrise.
Dispozitivele dc alarmare ,,conectat/dcconectat" sint foarte avanta-joase atunci cind
sc supravegheaza parametri omogeni (dc acccasi natura), in mai multe puncte. In loc sa sc
montcze pe panourilc dc supravcghero nu-marul corcspunzator de inslrumcntc
indicatoare, estc mai convenabil si mai rational sa sc aranjczc un numar corcspunzator de
lumini de semnalizare, eventual grupate in functic de natura paramctrului sau tipul
instalatiei. In plus, traductoarele de tipul contactului ..inchis/deschis" (comutator termic,
intrerupator manometric, comutator de debit etc.) sint mai economicc fata de ecle
analogicc sau numcrice descrise la § 2.2. Din aceste cauze, supravegherea MN si SAA cu
ajutorul dispozitivelor ,.conectat/deconectat", cu lampi de semnalizare, se mentine si in
prezent, la un numar important dc nave.
Supravegherea MN si SAA cu ajutorul sistemelor dc supravegherc electro-nice
automatizate a fost determinata de gradul inalt de automatizare si centra-lizarc a comenzii
si supravegberii MN si de efectuarc a acestora dc la distanta (din PCC si PCX). Sistcmele
de supraveghcre electronicc automate, pc linga realizarea functiilor de alarma si de
protectie, permit indicarea continua sau prin tcstare a valorilor momentane ale
parametrilor supravegheati, inregis-trarea si prelucrarea acestora, reglarea valorilor dc
protectie sau de alarma etc.
La navele comerciale modcrnc, sistemul automat de supraveghe'e este deseori mai
scump decit ecl automat dc comanda. deoarece, in primul rind, cresterea gradului de
automatizare si reducerea supravegherii umane implica cresterea numarului piesclor
motorului si parametrilor care necesita supra-veghere automata, iar in al doilca rind,
sistemelc automate de supraveghere includ aparatura i-ofisticata de inregistrare si control
monitorial al parametrilor supravegheati-
De ascmenca, sistemelc automate de supravegherc sint prevazute cu dispozitive de
detectare si semnalizare a situatiilor de functionarc perieu-loasa sau hazardanta a MN,
care sint in masura sa efectueze reglaje sau sa ac|ioncze dispozitive de protectie.
Sistemelc automate dc supravegherc au evoluat de la sisteme logicc mici si simple,
la sistcmc complexe, care pot supraveghea sute si chiar mii de parametri. Tendinfa
actuala. estc de a se mentine trei variantc constructive de sisteme de supraveghcre, care
pot acoperi toate tipurile de nave comerciale si toate pretenjiilc sau intemtiile de
automatizare (v. § 5.2.4).
5.2. Clasificarea sistemelor de supraveghere
Sistcmele de supraveghere (SS) ale MN si SAA, in principal, se pot clasi-fica dupa
urmatoarele criterii:
Dupa locul de unde se realizeazd supravegherea, SS se clasifica in sisteme de
supraveghere locale si sisteme de supraveghere dc la distant• Sistcmele dc supraveghere
locale sint reprezentate de categoria instrumentelor conventio-
3 42
»ale cu cadran, cuplatc direct cu traductoarele de masurare a parametriloi supravegheati.
Supravegherea cu ajutorul SS locale este specifica PCL Sistemelc de supraveghere de la
distant^ sint reprezentate de categoria instrumentelor conventionale cu cadran, cuplate
prin simpla extensie a conexi unilor de legatura. cu traductoarele de masurare a
parametrilor supraveghea^ ^i de sistemele de supraveghere electronicc, care transform!
semnalul captal de traductoarc in scmnal electric pe care, ulterior, il transmit aparatelor
indi catoare, situate la distan^a (in posturile dc supraveghere), care sint etalonat< direct
in unitatile dc masura ale paramctrului supravegheat. Supraveghere. cu ajutorul SS de la
distanta este specifica PCC si PCT.
Dupa numarul de puncte (parametri) supraveghcate, SS se clasifica ir sisteme de
supraveghcre individuale, sisteme de supraveghere in mai mult* puncte si sisteme de
explorare.
Sistemele de supraveghcre individuale asigura supravegherea ficca.ru parametru
functional al MN sau SAA, cu traductoarc si indicatoare individuale (cite un traductor si
cite un indicator pentru fiecare parametru), iar cele £r| mai multe puncte si dc explorare
asigura supravegherea punctelor (para metrilor) omogene, cu un numar corespunzator de
traductoare si cu un singu' aparat indicator, care poate fi conectat la fiecare punct de
masura cu aju tjrul unui comutator selector rotativ.
Dupa modul de prezentare a valorii paramdrului supravegheat, SS se clasi fica. in
sisteme cu afisare (indicare) si sisteme cu inregistrare. Sistcmele cu afi sare prezinta
valorile masurate ale parametrilor supravegheati continuu sat prin testare, cu ajutorul
indicatoarelor analogicc sau numerice. Sistemele o inregistrare, prezinta valorile
masurate cu ajutorul indicatoarelor si, i acelasi timp, permit inregistrarca accstor valori,
prin tiparire sau pe banda
Dupa gradul de dotare cu unitdti de calcul, SS se clasifica in sisteme car au in
dotare calculatoare si sisteme care nu au m dotare calculatoare elec tronice.
Toate SS sint prevazute (sau concctate) cu dispozitive de semnalizare % alarmarc a
situatiilor de abatere a valorilor reale a parametrilor supravc gheati dc la limitelc
prescrise.
5.2.1. Sisteme de supraveghere in mai multe puncte
Sistemele de supraveghere in mai multe puncte reprezinta o solutie ra: pindita
pentru supravegherea simultana a parametrilor omogeni, care n necesita afisarea
continua a valorilor masurate si care sint verificati pri testare de catre ofi^etul de cart.
Sistemele sint prevazute cu dispozitive c semnalizare optica si acustica.
In punctele de masura sint montate traductoarele (fig. 5.1) care se cone< teaza prin
intermediul unor circuite directe la puntile de masura, unde valori reale ale parametrilor
supravegheati sint comparate cu limitelc prescrise. I
14

JM Dispozitiv aeelasi timp, traduc toarelc sint concctatc
§ I de testare ymWh la un aparat indicator prin intermediul
Ccv?*;fafof indicator A 'arrr.d
a
unui selector rotativ.Circuit cystica
el c dincte
permit alanuarca luminoasa. si acustica.
atunci find puntea de masura este
dezechilibra-ta, ca urmar^ a diferentei
dtnfre valoarea prescrisa si cca rcala a
parametridui supraveghea t.
Valorile real- moiiientanc al<-
pnrainctrilor supraveghcati p.n fi alisatc
la aparatul indicator, ; datftj fiecare
de canal traductor (punct dc mas liraj in parte,
prin actionarea conmta-tcrului selector
Fit'. .1,1, ^chuv.a £■■§ in mai muLie pumvt 1.
rotativ.
5.2.2. Sisteme dc explorarc
Sistcmeie dc explorarc reprc-zinta o alta solutie larg aplicata atunci cind numarul
punctelor omogene supravegheate este foarte mare (fig. 5.2). Setu-rile dc traduttoarc sint
concctatc la puntca dc masura si respectiv aparatul indicator prin intcrmcdiul unor
stlcetoare individuale. Acestea sint actio-natc automat cu ajutorul unui selector general, al
carui numar dc canale eores-punde cu numarul selectoarelor individuale. La rindul lui,
sclectorul general poatc fi actionat manual sau automat prin intcrmcdiul unci unitati dc
selc'tiei
Indicator
Comutator
selector de
canal
144
Fig. 5.2. Schema sistemuhii de explorarc.
Afisarea valorilor parametrilor supravegheati se poatc face ciclic, con tinuu, pontru
toatc seturile de traductoare (toate punctele s.ipraveghcate deservite dc sistem, sau
nnmai pentru setul de traductoare fun anumit numa' dc puncte) mai important. In acest
caz, comutatorul sclectorului general s« blocheaza. in pozitia coivspunzatoare
selcctorului care deserveste setul de traJ
ductoarc respectiv.
Sistemcle dc explorarc ofcra avantajul eompactitatii si al preciziei inalts in schimb
shit scumpe si nu permit semnalizarea decit atunci cind, in cadrul ciclului de cxplorare,
punctul supravegheat estc concctat la pimtca de ma sura (in situa^ia unui sistem care
supraveghcaza. circa 100 dc puncte, durat unui ciclu de explorarc este dc pestc 10 mm
[54]).
Valorilc prcscrisc pentru paramclrii supravegheati sint concentrate intr-unitate
speciala, dc unde sint sclectatc automat, transmise la puntea de ma sura, .si comparatc
cu valorile reale ale fiecarui paramctru supraveghea'
Un^le sisteme de explorare sint conceputc sa verifice abaterile valorilc
parametrilor supravegheati, dc la valoarea medic a acestora. Accstc sistem. se foloscse,
in special, in cazul supraveghcrii temperaturii gazelor de evacuard
5.2.3. Sisteme de supraveghere cu inregistrare (DATA-
LOGGERS)
Sistcmele de supraveghere cu inregistrarea (v. si § 2.8.2} valorilor par; metrilor
supraveghcati sint sisteme mai complcxc, care pot supraveghea asigura informatii
adecvate pentru citeva sute cle paramctri functiona
Accstc sisteme sint formate dintr-o unitatc dc explorarc (fig. 5.3) act vata cu
ajutorul unui selector manual dc canal (punct de masura, parameti etc.) sau al unui
selector numeric automat cu ceas, care pcrmite coneetan cictica. continua, a diferitclor
puncte de masura (canale de intrare) la aparate indicatoare sau inregistratoare, ritmul
de explorarc fiind de 0;5 — 1 s. SS c inregistrare acceptii atit scmnale dc la traductoare
analogice, cit si semnale ( la traductoare de impuls si de tipul ..concetat/deconectat".
In vedcrea afisarii si inregistrarii valoriter parametrilor supraveghea snnnalelc
emise de difcritelc traductoare sint transformatc in cod bin (mai putin semnalelc emise
dc traductoarele ..concctat/deconectat"), pentr a evita deformarca s-.-mnalelor si
alterarea preciziei sistemului, si stocate ten porar intr-o unitatc de stocare. Valorilc
parametrilor supravegheati stoca in cod binar, dupa. cc sint convertite in cod zccimal, se
pot afisa continuu aparatul indicator, prin selectia punctului de milsuri (canalului).
In vederea inregistrarii valorilor parametrilor supravegheati, de exemp prin
tiparire cu ajutorul unci masini de scris clectrice, valorile stocate in c< trebuie mai intii
transformatc in codul masinii de scris. !n acest caz, tip rirea in cod se poatc face
concomitent cu afisarea sau independent de aceast Tiparirca sc poate face continuu,
automat sau la cerere. Timpul necesar tip ririi este prescris de catre o unitate speciala
comandata manual si contr lata automat.
U
 Tjn exemplu dc sistem logic este ISIS 50 [5], utilizat fie ca sistem propriu de
alarma, fie ca subsistem al sistemului ISIS 200 (Integrated Ship Instrumentation System),
care poate supraveghea pestc 170 de parametri in CM.
Sistemui integrat. Ofera controlul, alarmarea preferentiata, inregis-trarea si afi^arca
centralizata. a valorilor tuturor parametrilor supravegheati. Afisajul, dc obicei numeric,
indica. valorile reale sj de alarmare (Hmitelc supe-rioara si inferioara) ale parametrilor
supravegheati, prin sistem VDU (Video Display Unit) sau cu ajutorul unui indicator
numeric.
Sistemui este activat de traductoare analogice, de impuls sau de tipul contactului
„inchis/deschis".
Sistemui integrat este dc construct modulara si poate fi controlat dc tm calculator
sau un microprocesor (fig. 5.4). Cele mai raspinditc sisteme integrate de supraveghcre
sint: ISIS 200, AEG, Autronica, Soren T. Lyngso etc. [5, 12, 66, 82].
Sistemui complex. Asigura achizitionarea si prelucarea semnalclor sau informatiilor
care provin dc la traductoarele dc masura sau de la o scrie de subsistcme de supraveghcre
locale, cu ajutorul calculatoarelor electronic sau m icroproc esoarelor.
Semnalele provenitc de la traductoare, in urma conversiei analog-digi-tale (v.fig.
5.4), sint stocate intr-o unitate de memorie. Aceasta confine in forma tabelara toatc
valorile optime prestabilite pentru toti parametrii supravegheati, la toate regimurile de
functionare a MN. La un anumit regim dc functionary valorile reale ale parametrilor
supravegheati sint comparate cu cele optime

Fig. 5.3. Schema SScu înregistrare

SS cu inregistrare este prevazut si cu posibilitatca semnalizarii situa^iilor dc abatere

a valorilor reale ale parametrilor supravegheati de la cele prcscrise. Unitatea de
semnalizare compara. valorile reale ale parametrilor supravegheati cu cele prcscrise ^i
activeaza, de la caz la caz, semnalizarea optica sj (sau) acustica. Valorile care se abat de
la Iimitele prcscrise sint tiparite de catre marina dc scris cu culoare rofie.
Unelc sis tome sint prevazute cu posibilitatca inregistrarii pe banda a valorilor
parametrilor supravegheati.

5.2.4. Sisteme de supraveghcro cu calculator

Sistemui logic. Este eel mai simplu si mai economic SS, de regula dotat doar cu o
unitate de memorie, care, frecvent, este utilizat ca subsistem al SS dotate cu calculator.
Sistemui logic, utilizat pe unele nave de pescuit si costiere, este prevazut cu dispozitivc
„first up" care, in situatia alarmarilor •concomitcnte, indica „mai intii" prima alarma $i
ulterior pe celelalte, in ordi-nea in care s-au produs. Sistemui este activat de traductoare
de tipul „conec-tat/deconcctat".
Fie. 5.4. Schema SS dotat cu microprocesor.
146 141
tabclatc: direct, daea op.'i'atia de comparatie nu necesitii ealeule, savi dupa ce
microprocesorul efectueaza calculele necesare {la intervale de ordinui milisecundelor).
Tn funcfie de decizia luata de microproces jr. in urma com-parafiei cu valorile prestabilit
■, dispozitivele de reglare actioneaza sail nu asupra proceselor (instalatiilor) ai caror
parametri sml sup^avegheap, astfel incit timet ionarea MS" s.l fi? optima la toate
regimurile, iar fiabilitatea aces-luia maxima.
Avind in vedere num.irul man- de parametri supravegheati de sistemul complex,
afisaiva si semnalizarea s: realizeaza grupat pe instalatii sail pe parametrii omogeni. Spre
exemplu, afisajul prin \'D\. m- realizeaza pe „pa-tfini", fiecarc paginS, reJerin:Iu-s;' la o
anumita instalatie 3au grnp de parametri omogeni.
Sistemul este e;hipat cu ma.sina de scris tip ..Teletype", care imegiL-treaza
informati le pe banda perforata, pentru stocare sau prelucrari ulteri-oarc. Totodata,
masina de scris poate sa transmits comenzi sistemului cu microproeesor, in functie de
programul care trebuie executat de catre SS sau MX. Un exemplu de sistem complex este
ISIS 300 L5J.
Utilizarea sist^melor automate de supraveghere de tipul sistemului complex pcrmite
eliminarea operajiilor do intretincre a motoarelor si instalatidor d.in CM in ti:npul
voiajului, prin introducerea intretinerii preventive in timpul cind nava se afla in port.
Informatiile clare si precise, despre functionarea motoarelor si a celorlalte instalatii
navale, se transmit anticipat specialistilor cu sarcini de interventie si intretincre din portul
de acostare, iar cind nava soseste in port, acestia nu mai procedeazala diagnosticate, ci
direct la l'eme-<lierea defectiunilor, inlocuirea pieselor etc.
mediul unor cabluri dc conectare si rezistente de compcnsa re, fie cu ajuto unor cabluri
de compensare si amplificatoarc sau cutii termostatate, ! cabluri conventionale.
Pentru supravegherea temperaturii gazelor dc evacuare unele SS s dotate cu
module specializate care sint incluse intr-un SS de uz gene (temperaturi, prcsiuni—
SSTP), iar altele sint realizate ca sisteme specializ pentru supravegherea cxclusiva a
temperaturii gazelor de evacuare (SSG
Sistcmele de uz general pentru supravegherea temperaturilor si pr< unilor
(SSTP), care includ si module pentru supravegherea temperati gazelor de evacuare,
sint formate dintr-un sertar de baza (fig. 5.5) echi cu toate modulele (fig. 5.6) necesare
operatic! de supraveghere, si unul mai multe sertare in extensie, cchipate asemanator.
Modulele se monteaza in sertare in pozitic orizontala sau vertica pozitia
orizontala se prefcra pentru modulele dotate cu indicatoare numei de inscrip^ionare a
paramctrului supravegheat. In general, se utilizeaza < un modul pentru fiecare
paramotru supravegheat, dar exista si sisteme c foloses.: un modul pentru
supravegherea a 2-3 parametri.
24 Vcc

5.3. Componenta, amplasarea si funcfiile sistemelor dc

supraveghere

Practica navala arata c.1 pcniru supravegherea WH ?i SAA, in i vine lie de inodul
de utilizare a semnaUilui emis de traductor, s-au dezvollat doua tipuri de sistcm<- de
supraveghere: SS cu s--mnal direct si SS cu sernnal indirect (de traductor standard sau
semnal unificat). Primele se folosesc pentru supravegherea tuturor parametrilor
functionali specifici M\ si SAA, ]>vin cuplare directa sau simpla extensie a traductorului
cu aparatul indicator, iar celelaltc fc|< etronicc, in general automatizate) s-au dezvoltat in
special pentru supravegherea temperaturilor si presiuniloi' (SS integrate cu centrali-zarca
supravegherii).
Tipurile c!e traductoare uzual folositc de SS indirecte, pentru masurarea
temperaturii si presiunii, sint termorezistentele Pt 100, tennocuplurile Jre—Co si XiCr—
N'i si traductoarele de presiune electronice cu eiementc elastice de masurare. Pentru Interconex'um
aceste tipuri de traductoare, firmele construc-toare de SS au realizat module de Fig. 5.5. Schema bloc a umii SS do uz general Fie. 5.6. Gabarilul si componenta sertarulil
supraveghere specializate. dispuse in ser-tare tip, la care traductoarele se eonecteaza, de (SSTP).
la caz la cax, fie prin inter- baza: a — SSTP; b~ SSGIv; 7 — moout de
indicaK: 2—i de distributie-alimentarc; 3 — ni»dul de
semnal < -; —modul de semnal acustic; 5 - modul de
com t> — modul de simulare; 7 — modul de masura cu |
tare; 8 — modul de abatexe ji supriinare a *uPra^q y —
modul de valoare medie; W — modul de ciua 77 —
modul dc turl>o«u'lanta.

148

Fig. 5.7. Dispunerea elementclor componente alt*. SSTP la hordul unci nave eonv-reul.' (STAC-
sistem dc transfer a alannei si comcn7ii).
Sertarele de baza si cele de extensie sc monteaza in pupitrele din PC sau pe
panourile de supraveghere. Masa lor nu trebuie sa depfiseasca limit a admisa (cca 6 kg)
dc majoritatea firmclor constructoare dc echipament de supraveghere. Un cxemplu de
amplasare la bordul navclor comerciale a elementclor componente ale unui SSTP este
prezentat In fig. 5.7.
Laaceste sistcme numarul de module nu este limitat; in general, ele sint
dimensionatc astfel incit sa. satisfaca numarul uzual de puncte de masura solicitat de
supravegherea unui MN de pe oricare nava comerciala.
Modulele de baza ale unui SSTp sint: modulul de masura cu limitare,
modulul dc valoare medie, modulul de abatere si suprimaiv a s-'mnalizarii,
modulul de cilindru si dc turbosufanta, modulul de indicare. modulul de simu-
lare. si comanda, modulul de semnal optic si de semnal acustic, modulul de
alarma generate, modulul de man*, modulul de distributie-alimentare si
altele. " de masura.
Sistemele de uz general realizeaza masurarea eontinua a parameirilor supra
veghcati, cu ajutorul modulelor speeializate, si afisarea eontinua. sau prin selecfie a
valorilor masurate, cu ajutorul indieatoarelor analogic? sau numericc cxistcnte pe
modulcle de indicare. Afisarea numerica este preferatu. datorita comoditafii de citire, dar
indicatotrul numeric este mai scump decit indicatorul analogic. In plus, afisarea numerica
necesita circuite si dispozi-tive elcctronice suplimentare.
Pentru afisarea eontinua a valorilor masurate, modulcle de masura se echipeaza cu
indicatoare proprii de format redus sau cu circuite de annulare la indicatoarcle montate
scparat In panoul dc supraveghere.
Sistemele dc supraveghere dc uz general mai asigura semnalizarea optica si (sau)
acustica, inregistrarea valorilor masurate, reglarea valorilor prescrise, verificarea prin
simulare si comutarea alarmelor, aflsajului, inregistrarii etc.
150
In conditiile unei fiabilitafi garantate de catre firmele constructoare, astfel de SSTP se pot
monta si pot funcjiona eficient pc orice tip de nava, in orice zona de navigate si in orice
condifii mecanoclimatice.
In continuare sc analizeaza modulelo mai importante care echipeaza un SSTP.
5.3.1. Modulul de masura cu limitare
Modulul este destinat masurarii prin selectic a temperaturiilor §i presiu-nilor, cu
semnal unificat sau cu semnal de traductor standard (de ex., traduc-tonil Pt 100). De
asemenea, modulul asigura semnalizarea abaterii valorilor masurate de la ctle prescrise
(limita superioara, limita inferioara sau ambele limitc). Modulele care asigura
semnahzarea abatcrii de la ambcle Umite sint dotatc cu doua indicatoare proprii pentru
afisarea eclor doua valori prescrise. Cele care asigura semnalizarea abaterii de la o
singura valoare prescrisa, dis-, pun frontal (fig.5.8) de un buton dc selectic si confirmare a
parametrului masurat, un indicator dc afisare (inscrip^ionarc) a parametrului masurat, un
buton de selectic a valorii prescrise pentra parametrul masurat, un potenjio-metru pentru
reglajul valorii prescrise, un buton de veriticare si doua. diode LED pentru indicarea starii
de alarma si de defectare a cablului deconectare
Valoarea prescrisa se regleaza fie la limita maxima, fie la limita minima
a parametrului masurat. Cind valoarea reala a parametrului masurat
depaseste valoarea prescrisa rcglata (limita maxima sau limita minima)
dioda LED de semnalizare incepe sa emita semnal optic intermitent.
'
Afisarea valorii reale momentan? a parametrului selectat pentru masu-rare se face
pe modulul de indicare (v.§.5.3.5), la apasarca butonului „Sclcc-{ie si confirmare". La
apasarca butonului „S?lec^ie limita reglata" sc afiseazi valoarea limitei reglate cu
ajutorul potentiometrului de reglaj pentru para metrul respectiv. Butonul ..Vcrificare".
actional concomitent cu poten^io metrul de simulare de pe modulul de simulare, scrveste
la verificarea func$ionarii analogice a modulului
La defectarea cablului de conectare,
modulul semnalizeaza. cu ajutorul diodci LED
corespunzatoare.
Hg. ?.8. Modul (Ir măsură cu limitare!
5.3.2. Modulul de valoare medie
 Modulul este utilizat pentru supra- a gazelor, butoanele. „Verificare",
vegherea temperaturii medii a gazelor de „Reglaj", „Confirmare" şi un poten-
ţiomeţru de reglaj. Dioda LEI)
evacuarc. La partea frontala. (fig. 5.9), modulul
este prevazut cu o dioda LED de semnalizare, semnalizează cu Iomină
un indicator de inscrip-fionare a valorii intermitentă atunci cînd valoarea
temperaturii prescrise temperaturii medii a gazelor de
evacuare depăşeşte valoarea medic
I-ig. 5.9. Modul «le valoare medie.
prescrisă, reglată cu ajutorul
1511 potenţiometrului. Valoarea medie
reală a temperaturii gazelor de
evacuare este' afişată continuu, la
modulul de măsură, atunci cînd se
acţionează butonul „Confirmare".
Valoarea temperaturii m.'dii
prescrise reglate cu potenţiometrul
de reglaj se poate citi la apăsarea
butonului „Reglaj".
La acţionarea butonului
„Verificare", concomitent cu
potenţiometrul de simulare de pe
modulul de simulare, se verifică
funcţionarea analogică a modulului
de valoare medie.
5.3.3. Modulul do abatere si
suprimare a semnalizarii
marimc de referinfa pentru
temperatura gazelor fiecarui
cilindru; depasirea acesteia, in sens
pozitiv sau negativ, provoaca
scmnalizarea la modulul de
semnalizare. V'aloarea abatcrii se
regleaza cu ajutorul
poten^iometrului de reglaj si se
afiseaza, la modulul de abatere, la
actionarea butonului „Afisaj
abatere".
Valoarea reala. a abaterii se
afiseaza la indicatorul de abatere,
de pe modulul dc indicare, la
apasarea butonului „ Afisaj
abatere".
Valorilc prescrise pentru
temperatura minima de la care se
suprima semnalizarea se regleaza
cu al doilea poten^iometru si se pot
citi la indi-catoarele proprii, la
actionarea butonului „Afisaj".

Modulul este utilizat pentru

supravegherea temperaturii gazelor
de eva-cuare, prin controlul abatcrii
temperaturii reale de la tempcratura
medie prescrisa. Modulul dispune
Baton ','AfHfC/" Buton "Afi$aj abatere"
frontal (fig. 5.10) de dona butoaue I-------0-------------------------------------
de afisaj fi doua potentiometre de 5.3.4.
reglaj.
Modulul asigura prescrierea
valorilor abaterilor temperaturii
gazelor fata, de temperatura medie
si a valorilor de referinfa pentru
tempcratura minima, de la care se
suprima semnalizarea (datorita
valorilor reduse ale temperaturii
gazelor la functionarea MN in
sarcini par£iale, se practiea suprima
rea circuitelor de semnalizare la
aceste rcgimuri de functionare).
Abaterca prescrisa. constituie
 p i
e e
n s
t i
r r
u e
a
s r
u e t
p u
r l r
a a b
v o
e i s
s e u
^ s f
h i l
e r a
r e n
e a t
a e
------------- »■ .. J
d l
Fbter.tjynetru- Potertometru t i o
"Reghj Unite s^w"Regia) abatere" e n r
Modulul de cilindru si modulul de m ,
Fig. 5.10. Modui dc abatere ?i p c
suprimare turbosuflanta (identic e i p
r l r
cu modulul de nva- i
a i
a semnaiizarii. sura cu n n
t
umitare, v. fig. 3.8) sint utuizate u d
r r c
i i o
i n
s t
g i r
a o
z l l
e a u
- l
l i
o n v
r t a
r l
d a o
e r r
e i
e a i
v
a s r
c a e
u u a
a l
e l ..Confirmare", dioda trece la
a semnalizare optica continua, ceea ce
a arata ca cilindrul respectiv a fost c-
t xelus de la supravegherea valorii
t e medii a temperaturii gazelor.
e m Potentiomctrul serveste la
m p egalizarea marimii abaterii astfel
p e
e - indt, la regimul nominal dc
r r functionare a MS, valoarea abaterii
a a sa fie acccasi pentru toti cilindrii.
t t Modulul dc cilindru dispune de
u u circuiie interne cu ajutorul carora se
r r compenseaza diferentele de
i a temperatura existente intre
i temperatura gazelor dc evacuare de
m la diferit't cilindri. Aceasta permitc
g e evitarea func{ianarii inco-recte a
a d alarmclor de abatere fata, de
- i tempcratura medic.
z e Modulul de turbosuflanta
e
l p functioncaza similar cu modulul de
o r masura cu limitare.
r e
s
s c
5.3.5. Modulul de indicare
i r
i Modulul (fig.5.12) este destinat
a s afUarii valorilor masurate ale
l i parame trilor supravegheati. In acest
i
scop se echipeaza cu indicatoarc
a .
b analogicc sau numcrice si se
Modulul de cilindru dispune
a frontal (fig. 5.11) dc doua. diode Fig. 5.11. Modnl de cilindru.
t LED de semnalizare, un indicator conccteaza prin cabluri de conectare
e de inscrip^ionare- a cilindrului, la prizele tcrminale ale
r doua butoane, de confirmare si celorlaltc module ale SS.
i afisaj, si. un potenfiometru de Pentru fiecare parametru sau
i cgalizare. grupa de parametri omogeni
La apasarea butonului supravegheati se monteaza cite un
a ,,Afisaj", pe indicatorul modulului indicator. Pentru supravegherea
c de indicare se afiseaza valoarea temperaturii gazelor de evacuare se
e reala momentana a temperaturii mai monteaza si un indicator de
s gazelor dc evacuare la cilindrul afisarc a abaterii.
t sclcctat, iar pe indicatorul de I
e abatere, marimea abaterii n
i momentane. Daca. valoarea abaterii cazul
a momentane depascstc valoarea supra
abaterii prescrise, dioda LED de vegh
d semnalizare emitc Semnal optic erii
e intermitent. Prin apasarea butonului tcmp
Fig. 3.12. Modul dr indicare.
eratu medi
rilor i a
si gaze
pre- lor
siuni de
lor eva-
cu cuar
ajuto e
rul scala
indic este
atoar linia
elor ra,
analo iar
gice, dom
scala eniul
aces de
tor a mas
trebu ura:
ie sa 0° ...
fie 600°
liniar C
a si sau
grad 0* ...
ata 800'
cores C.
- Indi
punz cator
ator ul de
cu abat
dom ere
eniul treb
de uie
masu grad
ra. In at in
cazul dom
su- eniul
prav : -
eghe I003
rii ...0=.
temp ..
eratu -flO
rii OT.
1
5
 Buton de comutare AMI 16,-22
Tabelul 5.1. Caracteristicile tehnice si constructive ale unor sisteme de supraveghere
KM l SKM M
Fig, 5.13. Modul de simulare §i comamia. C a r acterlstidl e
Buton „\i*r iftcare" Ritentiometru de simulant
Nuniiirij] de module pg
scrtar (scrtar de baza
sertar de cxtcnrar'l lj- 14/20 20 16-22
Numarul de canale pf
Afisarea valorilor rcale momentane ale parametrilor supraveghea$i sau ale modul Ii2) Orizoiual
abaterii reale momentane, pe indicatorul moduhilui de indicare, se face in Pozitia de funetionare sau
momentul actionarii butoanelor „Selectie" sau „Afisare" de pe cclelaltc module a modulului vertical
ale SS. Temperatura de
luiK'tionarc, C
In cazul supravegherii temperaturilor si prosiunilor cu ajutorul indica- Semnal unificai i,.,5 v
toarelor numerice, valorile reale momentane ale parametrilor supravegheati sau ]a intrare
abatcrile reale momentane slnt afisate (numeric) cu semnul lor (plus sau minus). Semnal uiufieat
la iesire
Domenii de masurare 0...1C0: 0...160 0...W
a tempciaturii. C fi.,.f>00
—i —

5.3.6. Modulul de simulare si comanda

Limita superioara pre-scrisa,
m 1
Ori?f«Hal
Modulul este destinat verificarii funcfionarii analogice, prin simulare, a pentru tempera-tura medic a
yaztdor £C \"rn i; al
^ ertkal

cclorlalte module ale SS. Frontal (fig. 5.13), modulul dispune de un buton Limita superioara presciisa
..Yerificare" si un potcntiometru de simulare, cuplat cu un buton de comutare. pentru ijtu-pcratura individual a
a gaze lor. ;'C Abaterea fata do 0..M) | 0...63 0...~0
Poten^iometrul elaboreaza semnalui de simulare, care se aplica modu-lului a temperatura m-odiC prescrisa. J...20 i))A ! 0...20; ■L..,M"; 0...6 V; 4...20
carui funcjionare se verifica, la apasarea concomitenta a butonului de comutare ( 2...I0 mA 0...100 inA
de pe modulul de simulare si a celui de verificare de pe modulul respectiv. in ! Domenii de masurarc (J...6 \ :
cazul existentei diferen^elor intre semnalui de simulare prescris si semnalui i a presiunii, bar
verifica t, se declanseaza semnalizarea optica (si acustica) la modulul a carui
func^ionare se verifica.
Modulul de cilindru se varifica prin intermediul moduhilui de valoare
medie. H...20 mA — 0...6 V
-J0...-40, U...100; 0...130;.-40...-60, 0...
0...100 0...200; 0...400;! ...100: 0...150;
6...2S0: 0...600 0...600; : 0...250 ; 0...4001

000
5.4. Particularita^i constructive si func^ionale ale 0...SLM) | 100...600 ! U...800; 0...10<H
unor sisteme de supraveghere
eon
<m: mo 600
In const ructia sistcmelor de supraveghere (elec ironic e). sfirsitul dece- (vOO 600
niului al optulea si incqrutul dcceniului al nouka au fost reprezentate de SS -!!'-,SO 10-Xi
integrate, de construc^ie modulara, care, cu unele imbunatatiri referitoarc in 10- 1) 0...I .
{•)- snp
0-1'i
special la gradul de automatizare si dotare cu unita^i de calcul, vor fi pre- 0...2.5: 0...4. 0../i
dominante si in viitor. 0...10; 0...16 0...25.
0...40, 0. ..60 si
Caracteristicile tehnice ale acestor sisteme depind atit de tipul sistemuhii premium
(firma constructoare), de gradul de specializare si de automatizare, cit sj de .dii'T'.Tijiale Prin
garantarea unei fiabilitati corespunzatoare. Pentru SS analizate in acest capitol, select]'.-lopiioual
prtncipalcle caracteristici tehnice sint prezentate in tabelul 5.1: i.oii-tinua)
Indicator analogic
(optional numeric)
154
 [op;ioi'.al continual Tabelul 5.1 (continuare) pentru conectarea cablurilor de la
Sistemul traductoare, pentru
Prin sclectic i Prin sc-lcciie I (optional -~-_^ KM i AMI U 22 iirterconectarea modulelor
Masurarca
con- Caracteristicite ~^~--_._ sertarelor si pentru conectarca
linua) Tcrniorczisteii^a Teriliocuphiri modulelor auxiliare.
IndiL^'.or ana- , Inditaior ana- ; Indicator an fraductuarc dc trm-
Afisajul
loau: logic (option pcratura folosile Pt 100. tcrmis- Fc-Co, XiCr-NiJ In func^ie de ntcesitati,
]Q£lh-
numeric) ror, tcrmocu-pliiri termorezistenfa jafisarta
Pt analogies a rezultatuku
(scniaal unific.'.t) 100 (genera-! tormasuratorilor se poate face prin
I Precizia indicatorului dc semnal !
j (numarul de scale 1 xh*** d; I'UP, (1) ±.i5** (1) unificatl
sclectia parametrului interesat sau
(semnal uni- permanent, la un indicator propriu.
( Precizia de suprave-
iraducioare de prr.si- Traductor elec-
! phere, *0
unr- folosiU- tronic cu am- ficat) , Sistemul dispunc si de
j Semnal izare
plifitator adaptor 11 posibilitatea afisajului numeric,
(semnal
j uuificat) dar pentru aceasta este echipat
; Tipul semnalizarii pc
suplimentar cu o seric de module
; modul auxiliare: module adap-toare
CaracLeiisticilc constructive, amplasate in sertarele de baza sau
de obicei, so incadreazfi in dc extensie, blocuri adaptoare,
(
4-4.1 ; -0.5 i ±o,5 standardul international {marimea
volt-metre numcrice etc.
Pc fiecarc modul si Pc fic'.are mc- j I'c fiecan- mo- • Pc fiecarc mi| Europa 6 cu tipodimensiunile
did ! tlul si gcnerala ; <lul respective: d»* ex. 482,4 mm, (fig.5.14). Modulul adaptor
generala O lam pa.
imcr-mitent Da
1 LKD. inter- ' 1 LED. inter- j 2 lampi.intc:
19", inaltimca sertarelor de baza si transmite semnalul de masura la
mit'-nt miteiit < mitent
extensie, multiplu tie IT, T - 2,54 blocul adaptor, undc este convertit
Circuit? integrate, mm, pasul modulului, sanii dc in semnal de tensiune si comparat,
franzis-toare
ghidaj pentru montarea si demon- intr-un comparator tip fereastra, cu
tarea modulelor, racord multiplu un semnal de identificarc. Un alt
pentru conectarca cablurilor la comparator (de acelasi tip)
module, montare pe pupitru sau in identified natura marimii fizice
_ _ Da panouri in pozitie orizontala sau masurate si a domeniu-lui de
Da - Da verticals etc.), utilizat dc masura si, ulterior, afiseaza
Circuitc intc- Circuite integra-| Circuite integr; majoritatea firmelor constructoare valoarea acesteia la voltmetrul
Srate. tranzis- I te. tranzistoare tc, tranzistoaij de SS si cchipameute electro-nice numeric.
toare I
destinate navelor.
151

5.4.1. Sistemul de
supraveghere KM 1
(Autronica)

Sistemul KM 1 [66] asigura

supravegherca temperaturilor si
presmnilor si, separat,
supravegherea temperaturii
gazelor de evacuare cu ajutorul
unor module specializate,
distincte, incluse in sistcm.
Sistemul confine un sertar de
baza si doua sertare de extensie,
formate din module in forma de
placi (cite 20 pentru un sertar tip).
Sertarele sint prevazute cu prize
 e a
S
i a s
s i
t l m
e i p
m n l
u i e
l e
K i n
M u
d
1 c n
e
u s c
t e e
i m s
l n i
i a t
z l a
e .
a l s
z e F u
a a p
m p r
p o t a
e d u v
n u l e
t l -
r o
: c g
u a h
M e
s u r
u o
d n c
p e a
r u
l l
a e l
v u
l i
e
g m n
h d o i
e e d e
r u i
e s l
u e d
u p e
r r d
m a e s
S v ?
t e m m
o g a n
a h s a
r e u l
e r r
d v p c
e r o
p a m
l o v e
a t e n
g z
t f h i
r i e
a , r t
d e r
u i a e
c n b
t l u
o f i i
a u n <
j
- n i
r c e
e j i s
, i a
c d
c c o
a d
e s p
c e o
e i m s
l m n c
e p a d
o l e
e r
c t s o
h a i b
i n l
p t c i
a ; a g
t ! a
e , m t
o o
c p d r
u r u i
e l u
s v e ,
e a l
m - e a
n z c
a u a c
l t r r
i e e e
z a
a c e t
t u m
o i o
a s t
i u a
s i t
t t n a
f e
e c c
t
l u e
s i
d c i l
c l t e
a a
s r d
i i s e
t t i
u a
a t s s
t e u u
i p p
e c r r
a a a
i r - v
n e v e
c e
i s g g
t i h h
, n e c
t r r
i e e
n p a
a a
p r l
r a i
c m n l
z e i i
e t e n
n r i i
i i e
, i d i
e
m s
i u s d
p e e
e r m
x a n s
i v a e
s e l m
t g .
n
s h M
e a
o l
s a
d
t ^
a i a Fi-. 5.14. Scn-ma bio;; a SS tip KM 1,
b l arnenajat pentru afisaj numeric.
i c
l e i d
i e a d
f , e
e l
r i i c
a n a a
i r t
c e r
a i e
d d
s e e o
t n f
r s t i
u e i j
e m f e
t n i r
u a c u
r l a l
a r
: i e d
n a e
s
e p l c
a i a
p r n r
o t i t
a e e
t , i p
e r
a d i
s l e n
u a f
p r e s
r m c e
a a t l
v e e
e f c
g i f ^
h i a i
e n c e
a d l
n ;
f g d se poate supraveghea ficcare linie
i l u in parte, alarma fiind cu localizare
c o - individuals; se poate realiza
c b s supravegherea tuturor liniilor de
a a e semnal, alarma fiind cu localizare
r l individuals.
 Sistemul KM 1 este prevazut
cu un modul de supraveghere a
liniei de semnal, care
supravegheaza intreruperea sau
scurtcireuitarea cablurilor de
conectare a traductoarelor la
modulele sistemului. Modulul este
alimentat la tensiunea de 16 Vcc si
realizeaza alarmarea in condi^iile
in care tensiunea la bornel* „J~"
sau „—" ale circuitulni de
supraveghere (fig.5.15) depaseste
valorile prcscrise (4,6 V penixu
„-\-" si 0,65 V pentru ., — ").
Supravegherea tensiunii pe fiecarc
borna se realizeaza cu cite un
comparator de tip fereastra.
Semnalizarea optica, la lampa
LS, se declanseaza in momentul in
care tensiunea la borna ,,-f-"
depaseste 4,6 V sau scadc sub 0,65
V la borna „—".
In mod normal, potcntialul
1 Circuitul ramine in aceasta
5 stare pina la remedierca defectului
ridicat existent la iesirca
amplificatoarelor AOl si AO.z
blocheaza diodele Dx si D2, ceca ce
produce polarizarca tranzis-torului
7V2, anrlansarea relul rv l)loqarea
tranzistorul 7>3, si, ca atare, stin-
gerea lampii LS.
Sradcrea poten^ialului la
intrarea pozitiva a amplificatorului
AO.z, sau cresterea acestuia la
intrarea negativa. a amplificatorului
A0X, va duce la bascularea acestora
si dcci la scaderea potenjialului la
iesirea lor, iar diodele Dx si D2 vor
intra in conduc^ie. Tensiunea la
borna negativa a diodci Zener Dz2
va fi prea redusa, iar curentul prin
aceasta se va anula. Tranzistorul Trz
si va bloca, releul r1 va pierde
alimentarea si va comuta contactul
de iesire, iar Tr3 se va polariza si va
alimenta lampa LS, realizind astfel
scmnalizarea optica.
masurati, reglabile cu ajutorul
poten^iome-trului Pv
Semnalul de masura de la
traductor este aplicat la borna 12 a
modulului si integrat in circuitele
Rz—R3~Clb si R9—Rs—Chl, pentru
amplificatorulde limitare AO,, si
circuitul de supravegherc a liniei
de semnal (v. fig. 5.15). Semnalul
de refcrinta (limita prescrisa) se
aplica la borna 13, iar dc aici, prin
intermedin! pun^ii Ra^—R^ — R^s
— R^ si a potentiomctrului P2, se
aplica pe intrarea pozitiva sau
negativa a amplificatorului A0V
Daca semnalul de la traductor
se abate dc la limita prescrisa, prin
Fig. 5.15. Circuitelc modulului de
D3—R10 sau DA—Rn si A02 se
supravegherc a liniei de semnal al
declanseaza semnalizarea optica
sistcmului KM 1 ■
AO — amplificator operajionai; C—condensate;
\\a borna 3) si acus-tica (la bornele
4 si 5). Circuitul de s?mnalizare
O^dioda; Dz—riiod* Zetier; A'— buton
tsifcfupator; poate fi blocat prin punerea la masa
LS—lamps dt semnaliwre; fi - rvzistenta; r — a diodei Du (borna 14). Verificarea
releir; Tr — tranzistor.
functionarii modulului se face prin
grupul de componente R~—D5.
Semnalul de afisare a
parametrilor selectati sc culege de
de pe linia de semnal. la bornele 9, 10 sau 77.
Modulul mai este prevazut cu
un buton de verificare si un buton
de anulare a semnalului optic
intermitent.
Modulul de masura cu
limitare. Modulul este dcstinat
prelucrarii sem-nalelor (semnal dc
traductor standard sau semnal
unificat de 1 —5 V) de la
traductoarcle analogice utilizate
pcntru masurarea tempcraturilor .si
presiu-nilor. Dc asemmea, modulul
este prevazut cu posibilitatea
reglarii independent a limitclor
superioara sau inferioara de
alarma.
Modulul este echipat cu doua
butoan: intrerupatoare (fig.5.16):
butonul Kx pcntru selec^ia si
afisrea valorilor momentan: ale
parametrilor masurati si butonul K2
pentru selecfia si afisarea valorilor
prescrise (limita superioara sau
inferioara) ale parametrilor

YW. 5.16. Circuitele modulului de
masura cu limitare al sistemuiui
KM I.
Modulul de valoare medie,
abatere si suprimare a semnalizarii.
Im-preuna cu placa de semnalizare
optica .si acustica. (v. fig. 5.19),
modulul de valoare medie, abatere
si suprimare a semnalizarii serveste
la supravegherea temperaturii
gazelor de evacuare la iesirea din
cilindrii MNT.
Modulul este echipat cu doua
butoane intrcrupatoare pentru
afisarea valorii momentane a
temperaturii medii a gazelor si a
limitelor superioara si inferioara
prescrise pentru temperatura medie.
La actionarea sirnultana a acestor
butoane se afiseaza valoarca
temperaturii dc la care se suprima
semnalizarea de abatere.
De asemenea, modulul dispune
de patru potentiornetre pentru
reglarea temperaturii medii
prescrise, abaterilor prescrise pentru
temperatura medie si limitei
inferioare a temperaturii medii de la
care se suprima semnalizarea de
abatere.
Circuitele electronice cu
ajutorul carora se regleaza valorilc
prescrise pentru temperatura
medie a gazelor, abaterile
superioara si infen-

1
5