7.

TRANSMISII PRIN LANȚ

7.1. CARACTERIZARE ŞI DOMENII DE UTILIZARE

Transmisiile prin lanţ fac parte din categoria transmisiilor mecanice indirecte şi
servesc la transmiterea sarcinii (momentului de torsiune) între doi sau mai mulţi arbori
paraleli. Transmisiile prin lanţ (fig. 7.1) sunt transmisii prin angrenare, utilizate la
antrenarea a două sau mai multe roţi de lanţ prin contactul dintre dinţii roţilor de lanţ şi
bolţurile (bucşele, rolele) lanţurilor. O transmisie prin lanţ se compune din roţile de
transmisie (roţi de lanţ), lanţul – care înfăşoară roţile şi angrenează cu dinţii acestora
(fig. 7.1), sarcina transmiţându-se prin contact – dispozitive de întindere, dispozitive de
ungere şi carcase sau apărători de protecţie.
Roată Lanţ Roată
conducătoare condusă

z1 z2
ω2
ω1

Fig.7.1

Lanţul este format din eclise, bolţuri, bucşe şi role. Transmisia prin lanţ poate
avea şi unele elemente auxiliare ca: elemente pentru ungere, sisteme de întindere a
lanţului, apărători de protecţie.
Lanţul este format din zale, articulate între ele, care îi asigură flexibilitatea
necesară pentru înfăşurarea pe roţile de lanţ, a căror dantură este funcţie de tipul
lanţului.
Avantajele transmisiilor prin lanţuri sunt următoarele: posibilitatea folosirii într-
un domeniu larg de distanţe între axele roţilor; încărcarea arborilor mai redusă decât în
cazul curelelor (întinderea iniţială a lanţului urmăreşte reducerea vibraţiilor şi nu
- 354 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale
transmiterea sarcinii prin frecare, ca în cazul transmisiilor prin curele); randament
ridicat (0,96...0,98); gabarit redus; pot funcţiona în condiţii grele de exploatare (praf,
coroziune, umiditate, temperaturi ridicate); permit transmiterea de puteri, dar mai ales a
unor momente de torsiune, relativ mari; realizarea unor rapoarte de transmitere medii
constante deoarece nu au loc alunecări elastice; posibilitatea reparării respectiv, a
înlocuirii uşoare a lanţului etc.
Dintre dezavantajele transmisiilor prin lanţ se pot enumera: neuniformitatea
mişcării roţii/roţilor conduse (datorită faptului că lanţul înfăşoară roţile de lanţ după
contur poligonal, ceea ce produce sarcini dinamice suplimentare) vibraţii şi zgomot în
funcţionare); produc vibraţii şi zgomot relativ mari, mai ales în construcțiile când
numerele de dinţi ale roţilor sunt mici; transmit şocurile şi vibraţiile; uzura inevitabilă în
articulaţii, care duce la mărirea pasului, impunându-se folosirea dispozitivelor de
întindere; necesită o precizie mai ridicată de montare a arborilor şi o întreţinere mai
pretenţioasă, comparativ cu transmisiile prin curele deci preţul de cost este relativ
ridicat etc.
Transmisiile prin lanţ se utilizează când se impun distanţe medii între axe, care nu
pot fi realizate prin angrenaje şi/sau când nu este permisă alunecarea, situaţie în care nu
pot fi folosite transmisiile prin curele. Se folosesc la acţionarea maşinilor unelte, la
maşini agricole, la maşini miniere, textile, metalurgie, la transportoare, în construcţia

Fig. 7.2. Fig. 7.3.

d3
a1

Fig.7.4
Transmisii prin curele - 355 -
maşinilor de transport (biciclete, motorete, motociclete, la acţionarea mecanismului de
distribuţie a motoarelor autoturismelor) etc.
Transmisia prin lanţ se poate utiliza la puteri până la 4000 kW, viteze până la
22 m/s, distanţa între axe până la 8 m şi rapoarte de transmitere i ≤ 7.
Clasificarea lanţurilor articulate este dată în STAS 2577 şi cuprinde: lanţuri de
transmisie şi lanţuri de transport.
Dintre lanţurile de transmisie fac parte: lanţul cu eclise şi bolţuri (tip Gall) –
normalizat în STAS 4075 şi 4076 (fig. 7.2); lanţul cu eclise, bucşe – normalizate în
STAS 3006 (fig. 7.3); lanţuri cu eclise, bolţuri, bucşe şi role – normalizate în STAS
5174 (fig. 7.4); lanţul cu eclise dinţate articulate prin bolţuri transversale etc.

7.2. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ȘI DE EXPLOATARE

Lanţurile de transmisie se execută cu paşi mici, pentru reducerea sarcinilor
dinamice şi cu articulaţii rezistente la uzură, pentru mărirea duratei de funcţionare.
Se utilizează: lanţurile cu bolţuri (tip Gall), formate din eclise şi bolţuri; lanţurile
cu bucşe, constituite din eclise, bolţuri şi bucşe; lanţuri cu role, în componenţa cărora
intră eclise, bucşe, bolţuri şi role; lanţurile cu eclise dinţate.
Clasificarea lanţurilor articulate, inclusiv a celor de transmisie, este dată
în STAS 2577.
Lanţurile cu bucşe (fig. 7.5, a) se execută conform STAS 3006 şi se compun din
eclise, bolţuri şi bucşe; eclisele exterioare 1 sunt
presate pe bolţurile 3, iar cele interioare 2 pe
bucşele 4. Din punct de vedere funcţional,
eclisele exterioare şi bolţurile, respectiv eclisele
interioare şi bucşele, formează elemente
cinematice distincte, articulate între ele
(fig. 7.5, b), suprafaţa de contact dintre bolţuri şi
bucşe fiind mult mai mare decât în cazul a
lanţurilor cu bolţuri. Datorită acestui fapt şi
având în vedere că pelicula de lubrifiant, din
zona de conatct dintre bolţuri şi bucşe,
amortizează, parţial, şocurile – care apar la
b
intrarea în contact a lanţului cu dinţii roţilor –
Fig. 7.5
aceste lanţuri sunt utilizate la sarcini mari şi
viteze v < 3 m/s.
Lanţurile cu role (fig. 7.6) se deosebesc de lanţurile cu bucşe prin existenţa
rolelor 5. Eclisele exterioare 1 sunt presate pe bolţurile 3, iar eclisele interioare 2 sunt
presate pe bucşele 4; atât bucşele cât şi rolele sunt montate liber pe bolţuri şi, respectiv,
pe bucşe, schema funcţională fiind prezentată în fig. 7.6, b.
- 356 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale
Se execută următoarele
tipuri de lanţuri cu role: lanţuri
de uz general cu role şi zale
scurte (STAS 5174), cu un rând
de zale (fig. 7.6, a), cu două
rânduri (fig. 7.6, c) şi cu trei
rânduri (fig. 7.6, d); lanţuri cu
role şi zale lungi (STAS 4239);
lanţuri cu role şi zale scurte
pentru biciclete, motorete şi
motociclete, cu pasul lanțului
p = 12,70 mm (STAS 6478);
lanţuri cu role şi eclise cotite, tip
Rotary (fig. 7.6, e – STAS 520).
Deoarece angrenarea
lanţului cu dinţii roţilor de lanţ
se realizează prin rostogolirea
rolelor, fapt ce conduce la
înlocuirea frecării cu alunecare
prin frecare cu rostogolire,
aceste lanţuri se folosesc la
Fig. 7.6 sarcini şi viteze mai mari, cu
uzuri mai mci ale dinţilor roţilor decât la celelalte tipuri de lanţuri. Astfel: la sarcini
mari şi viteze v ≤ 15 m/s, sunt utilizate lanţurile cu role şi zale scurte; la sarcini mari, cu
şocuri frecvente şi viteze mici sau medii – lanţurile de tip Rotary; la sarcini şi viteze
medii – lanţurile cu role şi zale lungi.
Bolţurile în general, se, execută cilindrice; în cazurile lanțurilor cu paşi mari
(p > 60 mm), bolţurile se execută cu aplatisări (frezate), pentru a evita rotirea ecliselor
exterioare.
Bucşele se execută din ţeavă sau în construcţie sudată, în cazul lanţurilor de
dimensiuni mari fiind, de asemenea, prevăzute aplatisări, în zona de montare a ecliselor
interioare.
Eclisele au conturul, d.p.d.v. conceptual, în forma cifrei 8, pentru a se apropia de
nişte corpuri de egală rezistenţă la tracţiune. Există și lanțuri la care eclisele au forme
speciale, adaptate tipului de lanț (lanțuri cu eclise dințate) sau destinației speciale a
lanțului (lanțuri speciale pentru diferite
transportoare cu lanț, lanțuri pentru
variatoare de turație etc.).
Asamblarea capetelor lanţului, la
formarea sau la scurtarea acestuia, se
realizează cu ajutorul zalelor de legătură şi
a cuielor spintecate (fig. 7.7). Se recomandă
ca numărul de zale să fie par, deoarece la
număr impar de zale eclisa de legătură este
de construcţie specială (fig. 7.7, b). La
Fig. 7.7 lanţurile de tip Rotary, deoarece zalele au
Transmisii prin curele - 357 -
aceeaşi formă, nu se impune această recomandare.
Pentru realizarea unei mişcări cât mai uniforme a roţii (roţilor) conduse, se evită
utilizarea lanţurilor cu paşi mari, preferându-se lanţurile cu două rânduri (lanţuri duble)
sau cu trei rânduri (lanţuri triple), cu paşi mici.
Elementele geometrice ale roţilor de lanţ, se aleg conform STAS 5006 (roţi de lanţ
pentru lanţuri cu role şi zale scurte), STAS 7500 (roţi de lanţ pentru lanţuri cu role şi
zale lungi) sau STAS 4075 (roţi de lanţ pentru lanţuri cu bolţuri, tip Gall). Principalele
elemente geometrice ale roţilor de lanţ, pentru lanţuri cu role şi zale scurte, sunt
prezentate în fig. 7.8.
Indicarea elementelor geometrice ale danturii roţilor de lanţ, pe desenele de
execuţie, se face conform STAS 5013/5.

Fig. 7.8

Amplasarea transmisiilor prin lanţ. Transmisiile prin lanţ se amplasează astfel

încât lanţul să funcţioneze în plan vertical, poziţia relativă a roţilor putând fi oricare.
Amplasarea optimă a transmisiilor prin lanţ este cea orizontală (fig. 7.9, a) sau cea
înclinată faţă de orizontală cu un unghi mai mic de 450 (fig. 7.9, b). Transmisiile
amplasate vertical (fig. 7.9, c) necesită o reglare minuţioasă şi obligatorie a întinderii
lanţului, deoarece săgeata ce ia naştere tinde să scoată zalele lanţului din angrenarea cu
dinţii roţii de lanţ inferioare; se impune evitarea amplasării verticale a transmisiilor prin
lanţ.
Ramura activă a lanţului poate fi ramura superioară sau ramura inferioară. La
transmisiile orizontale, cu A<30p şi i>2 (fig. 7.10, a) – pentru a evita agăţarea de către
ramura superioară a unor dinţi suplimentari – şi la transmisiile orizontale, cu A>60p şi
număr mic de dinţi ai roţilor de lanţ (fig. 6.10, c) – pentru a evita atingerea dintre
ramurile lanţului – ramura activă trebuie să fie cea superioară.
- 358 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale

Fig. 7.9 Fig. 7.10

Întinderea lanţurilor. La transmisiile prin lanţ, trebuie prevăzută posibilitatea

reglării întinderii lanţului, deoarece – în urma uzării inevitabile a articulaţiilor – lanţul
se alungeşte. La transmisiile orizontale şi la cele înclinate, întinderea se realizează
datorită greutăţii proprii a ramurii antrenate, dacă săgeata acestei ramuri este bine
aleasă. La transmisiile orizontale şi la cele
înclinate faţă de orizontală cu unghiuri mai
mici de 450, săgeata ramurii antrenate se
recomandă să fie f = 0,02A; la transmisiile
verticale săgeata ramurii antrenate se
recomandă să fie f = (0,01...0,015)A.
Reglarea întinderii lanului se poate
realiza prin deplasarea uneia din roţile de lanţ
sau folosind roţi dinţate sau role netede de
reglare. Dispozitivul de întindere trebuie să
poată compensa alungiri în limitele a doi paşi,
după o astfel de alungire urmând să se
îndepărteze două zale ale lanţului.
Reglarea întinderii prin deplasarea uneia
din roţile de lanţ constituie soluţia cea mai
simplă. Când reglarea se realizează cu roţi de
lanţ sau cu role netede, acestea se amplasează,
de regulă, pe ramura antrenată, mai aproape
de roata mare. Amplasarea roţilor sau rolelor
în apropierea roţii mici se recomandă numai
atunci când este posibilă montarea acestora în Fig. 7.11
exteriorul transmisiei (în acest fel se măreşte unghiul de înfăşurare pe roata mică). În
cazul transmisiilor rapide şi de puteri mici, care funcţionează cu o ungere abundentă, se
utilizează patine sau saboţi de întindere (fig. 7.11).
Buna funcționare a transmisiilor prin lanț impune o lubrifiere corespunzătoare a
acestora, ceea ce conduce, în unele situații, la creșterea complexitații constructive a
transmisiei.
Pentru transmisiile puternic solicitate, se pot utiliza următoarele sisteme de
Transmisii prin curele - 359 -
ungere:
– prin cufundarea lanţului în baia de ulei (prin barbotare), adâncimea de cufundare
nedepăşind lăţimea eclisei; se aplică la v < 7 m/s;
– prin antrenarea uleiului cu ajutorul unor discuri cu palete, în situații când nivelul
uleiului din baie nu poate fi ridicat până în dreptul lanţului şi/sau viteza lanţului este
mai mare de 10 m/s;
– cu circulaţie de ulei, folosind o pompă de ulei, în cazul sarcinilor mari şi a unor
viteze mari; se aplică la v > 7 m/s.
La transmisiile cu viteze medii, care nu funcţionează în carcase închise, se pot
folosi următoarele sisteme de ungere:
– prin picurare, la viteze până la 6 m/s;
– prin introducerea unsorii consistente în interiorul articulaţiilor lanţului, prin
cufundarea acestuia (la intervale de 120...180 ore de funcționare) în unsoare încălzită
până la lichefiere; se foloseşte la viteze sub 8 m/s.
Transmisiile care funcţionează la viteze sub 1 m/s, care nu au o funcţionare
continuă, se pot unge periodic. La fiecare 15...20 ore de funcționare, se toarnă ulei pe
ramura inferioară a lanţului, la intrarea acestuia în angrenare cu roata de lanţ
conducătoare, trebuind să se asigure repartizarea uleiului pe toată lăţimea lanţului.
Pentru lanţuri cu v < 3 m/s, se recomandă ungerea cu unsoare consistentă, iar la
v > 3 m/s – cu ulei mineral (M20, M30 – STAS 871). În cazul ungerii manuale, se
folosesc uleiuri cu vâscozitatea relativă de 10...15°E sau unsori consistente cu punctul
de picurare de 70°C. La ungerea prin picurare, se întrebuinţează uleiul cu vâscozitatea
relativă de 5...10°E, iar în cazul ungerii prin barbotare sau forţate – cu vâscozitate
relativă de 5...7°E.

7.3. MATERIALE UTILIZATE LA EXECUŢIA

LANŢURILOR ŞI A ROŢILOR DE LANŢ. ELEMENTE
DE TEHNOLOGIE
Eclisele lanţurilor se execută de regulă prin ştanţare, din bandă -laminată la rece-
de oţel cu conţinut mediu de carbon, OLC45, OLC60, sau din oţeluri aliate, 40Cr10 etc.,
în stare îmbunătăţită. Tratamentul termic al ecliselor este îmbunătăţirea, duritatea după
tratament fiind cuprinsă între 275 şi 360 HB.
Bolţurile se execută din sârmă, iar bucşele şi rolele din bandă înfăşurată sau din
ţeavă, din oţeluri de cementare (OLC 15, OLC 20, 13 CrNi35). Duritatea ecliselor după
tratamentul termic este de 40...45 HRC, iar a bolţurilor, bucşele şi a rolelor de
45...60 HRC.
Roţile de lanţ se execută, de obicei, din oţeluri de îmbunătăţire, cu conţinut mediu
de carbon sau din oţeluri aliate, în funcţie de viteză, sarcina de lucru şi durabilitatea
impusă transmisiei, oțelurile fiind netratate termic - în cazul transmisiilor puţin solicitate
– sau îmbunătăţite – în cazul unor condiţii medii de solicitare. Pentru sarcini şi viteze
mari, roţile de lanţ se execută din oţeluri de cementare (OLC 15, 13 CrNi35 etc.),
obținând, după tratament, durități de 48…58 HRC, sau din oţeluri cu conţinut mediu de
carbon (OLC 45, 40 Cr10, 36 MnSi12 etc.), călite superficial, prin curenţi de înaltă
- 360 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale
frecvenţă, până la durităţi de 42…52 HRC. La transmisii utilizate în regimuri de
funcţionare uşoare şi mediu impur, cum se întâlnesc la maşinile agricole, roţile de lanţ
se pot executa din fontă.

7.4. FORME ŞI CAUZE ALE DETERIORĂRII

TRANSMISIILOR PRIN LANŢ
Deteriorarea transmisiilor prin lanţ și scoaterea din funcţiune a acestora apare ca
urmare a distrugerii suprafeţelor funcţionale respectiv, a ruperii elementelor
componente ale lanţului şi/sau dinţilor roţilor de lanţ.
Cauza principală a deteriorării majorităţii transmisiilor prin lanţ este uzarea
articulaţiilor care permite/produce o mărire a lungimii lanţului și care, implicit, conduce
la o angrenare incorectă a acestuia cu dinţii roţilor de lanţ. Pentru a reduce uzura,
suprafeţele pieselor în mişcare relativă (bolţuri, bucşe, role) se separă printr-o peliculă
de lubrifiant. Siguranţa în exploatare se asigură limitând presiunea din articulaţii la
valori admise de pelicula de lubrifiant, fiind necesar calculul la strivire a articulaţiilor
lanţului.
Uzarea dinţilor roţilor de lanţ este, în general, pronunţată. Aceasta poate fi
micşorată prin alegerea corespunzătoare a materialului şi tratamentului pentru roţile de
lanţ şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de ungere. De asemenea, utlizarea rolelor
(lanțurilor cu role) reduce considerabil uzarea danturii roților de lanț., prin înlocuirea
frecării de alunecare cu cea de rostogolire (la intrarea și ieșirea lanțului pe/ de pe roată).

7.5. FORȚE CARE ACŢIONEAZĂ ÎN TRANSMISIILE

PRIN LANŢ
Asupra lanţului (fig. 7.12) acţionează forţa din ramura motoare F2 şi forţa de
întindere din ramura antrenată F1
F2 = Fu + F1 (7.1)
unde Fu este forţa utilă de transmis, care se calculează cu relaţia
1000 P 2 M t1
Fu = = [ N] , (7.2)
vm Dd1
în care P este puterea de transmis, în [kW]; vm – viteza medie a lanţului, în [m/s];
P
M t1 = 9550000 este momentul de torsiune la arborele roţii conducătoare, în [Nmm];
n1
Dd1 – diametrul de divizare al roţii conducătoare, în [mm].
Forţa de întindere din ramura antrenată provine din greutatea proprie a acestei
ramuri (Fq) şi din forţa centrifugă (Fc):
F1 = Fq + Fc . (7.3)
Pentru calcule obişnuite forţa Fq se poate calcula cu relaţia
Fq = K f q A , (7.4)
Transmisii prin curele - 361 -
în care: Kf este un coeficient care ţine seama de înclinarea liniei centrale; q – greutatea
unui metru liniar de lanţ, dată în standardul lanţului respectiv.
Forţa de întindere datorată forţei centrifuge este
q v2
Fc = m , (7.5)
g
g fiind acceleraţia gravitaţională, în [m/s]. Această forţă se consideră în calcul numai la
viteze peste 5 m/s.
Forţa de întindere a lanţului, care încarcă arborii transmisiei prin lanţ, se poate
calcula cu relaţia aproximativă
Fa = (1, 05...1, 2 ) Fu , (7.6)
alegându-se valoarea mai mică pentru transmisiile verticale şi cea mare pentru
transmisiile orizontale.
Randamentul transmisiilor prin lanţ, precis executate şi bine unse, este cuprins
între 0,96 şi 0,98, pierderile prin frecare fiind compuse din: pierderi prin frecarea în
articulaţii; pierderi prin frecarea dintre eclise; pierderi prin frecarea dintre dinţii roţilor
de lanţ şi zalele lanţului; pierderi prin frecarea dintre role şi bucşe (la lanţurile cu role),
la intrarea şi ieşirea zalelor din angrenare; pierderi prin frecarea din reazeme; pierderi
prin barbotarea uleiului, în cazul ungerii prin barbotare. Cele mai importante sunt
pierderile în articulaţii şi reazeme, iar la viteze mari şi pierderile prin barbotarea
uleiului.
p
F2
2π

Dd
z

Fa

M t1

F1

Fig. 7.12

7.6. ELEMENTE GEOMETRICE ŞI CINEMATICE ALE

TRANSMISIILOR CU LANŢ
Elementele geometrice de bază al unei transmisii cu lanţ sunt: pasul (distanţa
dintre centrele a două articulaţii succesive), numerele de dinţi ale roţilor de lanţ, distanţe
între axe, lungimea şi lăţimea lanţului, razele cercurilor de divizare (cercurile pe care se
găsesc centrele articulaţiilor lanţului la contactul acestuia cu roţile) etc.
- 362 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale
Pasul lanţului reprezintă distanţa dintre centrele a două articulaţii consecutive.
Pasul este parametrul de bază şi are valori standardizate. Capacitatea portantă a lanţului
este dependentă de pas. Pasul lanţului influenţează gabaritul transmisiei, sarcinile
dinamice, zgomotul în funcţionare, neuniformitatea mişcării şi turaţia limită a roţii mici.
Se recomandă alegerea lanţului cu pasul minim care poate transmite sarcina dată.
Lanţurile cu pas mare au o capacitate portantă mare, însă pot funcţiona la turaţii mai
mici, producând sarcini dinamice mari şi zgomote. În funcție de cerințe, micşorarea
pasului se poate obţine prin folosirea lanţurilor pe mai multe rânduri. Valoarea maximă
a pasului se calculează cu relaţiile [24]:
5800 4760
pmax = [mm], respectiv, pmax = [mm], (7.7)
2 3 2
3
n1 z1 n1 z1
pentru lanţul cu bucşe sau cu role respectiv, pentru lanţul cu eclise dinţate.
Raportul de transmitere mediu este
ω n z
im = i = 1 = 1 = 2 . (7.8)
ω2 n2 z1
Raportul de transmitere, ca urmare a variaţiei vitezei unghiulare a roţii conduse,
este variabil, în calcule considerându-se o valaore medie. La transmisii obişnuite se aleg
rapoarte de transmitere i ≤ 8, iar la transmisii cu funcţionare lentă i ≤ 15; raportul de
transmitere este limitat de dimensiunile de gabarit ale transmisiei.
Numărul minim de dinţi pentru roata mică este limitat – de uzura articulaţiilor, de
sarcinile dinamice ce apar, de neuniformitatea transmiterii mişcării şi de zgomotul
produs la funcţionarea transmisiei – la z1 = 15…30. Valorile inferioare se recomandă la
rapoarte de transmitere mai mari (i ≤ 6), iar cele superioare la rapoarte de transmitere
mai mici (i = 1…2). Cu cât z1 este mai mic, cu atât uzura articulaţiilor este mai mare,
deoarece unghiul de rotire a zalei creşte, la intrarea şi la ieşirea lanţului din angrenarea
cu dinţii roţii de lanţ; prin micşorarea lui z1, creşte şi neuniformitatea mişcării.
Numerele de dinţi z1 se aleg în funcţie de tipul lanţului (cu bucşe, cu role sau cu eclise
dinţate) şi de raportul de transmitere i. Unghiul de înfăşurare al lanţului pe roata mică se
recomandă să fie mai mare de 1200.
Numărul maxim de dinţi z2 ai roţii mari se limitează la 100...120, în cazul
lanţurilor cu bucşe sau role şi la 120...140, în cazul lanţurilor cu eclise dinţate. La un
număr mare de dinţi, chiar și o alungire redusă a lanţului – apărută în urma uzării
articulaţiilor – duce la o deplasare a lanţului în lungul profilului dinţilor roţii de lanţ şi,
implicit, la o angrenare incorectă.
Se preferă să se aleagă z1 impar, iar z2 par, ceea ce contribuie la o uzură uniformă.
De asemenea, se recomandă și un număr par de zale (din aceleași considerente).
Razele cercurilor caracteristice (de divizare) ale roţilor de lanţ se pot determina
(v. fig. 7.12) cu relaţiile
p p
Rd1 = 0
și R d 2 = , (7.9)
180 1800
2 sin 2 sin
z1 z2
iar diametrele exterioare (de vârf) ale roților, cu relațiile
Transmisii prin curele - 363 -
De1 = Dd1 + 0,8 d și De2 = Dd2 + 0,8 d , (7.10)
în care d reprezintă diametrul rolei.
Distanţa dintre axe preliminară se recomandă a fi aleasă astfel:
Amin = 0, 2 z1 ( i + 1) p, pentru i ≤ 3;
(7.11)
Amin = 0,33 z1 ( i + 1) p, pentru i > 3;
cu recomandarea A max ≤ 80 p, dar nu mai mult de 8 m, pentru ca săgeata ramurii
antrenate să nu aibă valori prea mari.
În mod obișnuit, dacă nu este impusă, din considerente de gabarit, distanţa dintre
axe se alege în limitele A = A optim = (30...50) p.
Lungimea aproximativă a lanţului se calculează cu relaţia
2
z +z ⎛z −z ⎞ p
2
L ≈ 2 A+ 1 2 p +⎜ 2 1 ⎟ , (7.12)
2 ⎝ 2π ⎠ A
prin A înţelegându-se distanţa dintre axe preliminară.
Numărul necesar de zale W este
2
L 2 A z1 + z2 ⎛ z2 − z1 ⎞ p
W= = + +⎜ ⎟ (7.13)
p p 2 ⎝ 2π ⎠ A
şi se rotunjeşte la un număr întreg.
Distanţa dintre axe recalculată, cu W rotunjit, este
p⎡ z2 − z1 ⎞ ⎤
2 2
z1 + z2 ⎛ z1 + z2 ⎞ ⎛
Arec = ⎢W − + ⎜W − ⎟ − 8⎜ ⎟ ⎥. (7.14)
4⎢ 2 ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2π ⎠ ⎥
⎣ ⎦
iar lungimea definitivă a lanţului este
L = W p. (7.15)
Pentru asigurarea săgeţii ramurii antrenate a lanţului, distanţa între axe calculată
se reduce cu (0,02...0,04) A rec.
Unghiul de înclinare a ramurilor lanţului γ/2 (γ fiind unghiul dintre ramurile
Dd − Dd1
curelei) se determină cu relaţia sin γ / 2 = 2 iar la rapoarte de transmitere mici,
2A
Dd − Dd1
deoarece aceste unghiuri sunt foarte mici, cu relaţia sin γ / 2 ≈ 2 . Unghiurile de
2A
înfăşurare a lanţului pe roţile de lanţ. Unghiurile de înfăşurare pe roțile de curea
conducătoare, β1 respectiv condusă, β2, se determină cu relaţiile β1 = 1800 − γ și
β 2 = 1800 + γ , impunându-se condiţia precizată anterior ca β1 > 1200.
Viteza medie a lanţului se determină - luând în considerare că lanţul se înfăşoară
pe roată după un contur poligonal şi la o rotaţie completă a roţii de lanţ rezultă o
deplasare a acestuia egală cu perimetrul poligonului de înfăşurare – cu relaţia
n z p
vm = 1 1 [m/s], (7.16)
60 ⋅1000
în care n1 este turaţia roţii mici în [rot/min], z1 este numărul de dinţi ai roţii de lanţ iar
- 364 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale
p este pasul lanţului în [mm].

7.7. CALCULUL TRANSMISIILOR PRIN LANŢ

Cauza principală a ieşirii din
funcţiune a transmisiilor prin lanţ este
uzarea articulaţiilor lanţului, care duce la
mărirea lungimii acestuia şi la o funcţionare
necorespunzătoare a transmisiei. Siguranţa
în exploatare a transmisiilor prin lanţ este
dată de rezistenţa la uzură a articulaţiilor
lanţului (v. și fig. 7.3…7.6), capacitatea
portantă determinându-se din condiţia de
rezistenţă la strivire a peliculei de lubrifiant
Fig. 7.13 dintre bolţ şi bucşe (fig. 7.13) cu relația
Fu
pS = K e ≤ pas , (7.17)
Al
de unde rezultă forţa utilă admisibilă ce poate fi transmisă de lanţ
p A
Fua = as l [N], (7.18)
Ke
unde: pas este presiunea admisibilă de strivire a peliculei de lubrifiant ce trebuie să
existe în articulaţiile lanţului, stabilită experimental pentru condiţii medii în exploatare
[24]; Al este proiecţia suprafeţei de contact dintre bolţ şi bucşe (pentru lanţurile cu bucşe
şi role, fig. 7.4 și 7.13, Al = a1⋅d3 unde d3 este diametrul bolţului şi a1 lungimea bucşei);
Ke este un coeficient global de exploatare.
Coeficientul Ke, care ţine seama de condiţiile reale de exploatare, se poate
exprima sub forma produsului unor coeficienţi parţiali de corecţie
K e = K d K A Ki K r Ku K f , (7.19)
unde: Kd este un coeficient care ţine seama de caracterul sarcinii; KA – coeficient care
ţine seama de distanţa dintre axe; Ki – coeficient care ţine seama de înclinarea liniei
centrelor faţă de orizontală; Kr – coeficient care ţine seama de sistemul de reglare a
distanţei între axe; Ku – coeficient care ţine seama de felul ungerii; Kf – coeficient care
ţine seama de numărul de schimburi de lucru. Este necesar ca puterea utilă admisibilă să
fie mai mare (la limită egală) cu puterea de transmis
F v
Pua = ua m Z ≥ Pde transmis , (7.20)
1000
unde Z reprezintă numărul de rânduri.
Lanţurile cu bucşe sau cu role se pot executa: pe un singur rând (lanţ simplu), pe
două rânduri (lanţ dublu), pe trei rânduri (lanţ triplu).
Lanţul se verifică şi la rupere, prin determinarea coeficientului de siguranţă la
rupere prin tracţiune
Transmisii prin curele - 365 -
S
C = r ≥ Ca = 7...18 , (7.21)
F2
unde: Sr este sarcina statică de rupere, indicată în STAS, pentru fiecare lanţ în parte; Ca
este un coeficient de siguranţă admisibilă.

7.8. METODICA DE PROIECTARE A TRANSMISIILOR

PRIN LANŢ
La proiectarea unei transmisii prin lanţ, se pornește de la următoarele date de
proiectare: puterea la intrare P [kW]; turaţia la intrare n1 [rot/min]; raportul de
transmitere i; precizări privind felul sarcinii care acţionează în transmisie, valoarea
distanţei dintre axe, poziţia liniei centrelor faţă de orizontală, sistemul de reglare a
distanţei dintre axe, felul ungerii, numărul schimburilor de funcţionare. Se cere să se
aleagă un lanţ standardizat, să se calculeze elementele geometrice ale transmisiei şi ale
roţilor de lanţ şi să se verifice dacă pentru lanţul ales sunt îndeplinite condiţiile de
rezistenţă.
La proiectare, se recomandă parcurgerea etapelor prezentate în continuare.
– Alegerea numărului de dinţi ai roţii mici, în funcţie de raportul de transmitere impus.
– Calculul numărului de dinţi ai roţii mari (z2 = z1∙i) şi compararea acestuia cu numărul
de dinţi maxim admis pentru tipul respectiv de lanţ.
– Determinarea pasului maxim admis şi alegerea, din standarde, a câtorva variante de
lanţ, cu paşi mai mici; în continuare, calculul se efectuează pentru toate variantele
alese.
– Calculul vitezei lanţului şi compararea acesteia cu viteza maximă admisă; la
variantele care nu corespund din acest punct de vedere, se renunţă.
– Calculul forţei admisibile, din condiţia de rezistenţă la strivire a peliculei de
lubrifiant dintre bolţ şi bucşă pentru fiecare variantă de lanţ.
– Determinarea puterii pe care o poate transmite fiecare variantă de lanţ.
Fv
Pa = a m . (7.22)
100
– Calculul numărului de rânduri.
P
zr = ≤ 3. (7.23)
Pa
Se alege varianta optimă, adică lanţul cu pasul cel mai mic care asigură
transmiterea puterii impuse prin tema de proiectare. Dacă nici una din variantele alese
nu asigură transmiterea integrală a puterii sau dacă aceste variante transmit puteri mult
mai mari comparativ cu puterea dată, se reia calculul pentru lanţuri cu paşi mai mari,
respectiv mai mici şi/sau se aleg lanțuri pe mai multe rânduri, respectiv pe mai puţine
rânduri.
Metodica de calcul a transmisiilor prin lanţ cu role sau cu bucşe (simbolurile și
notațiile folosite le respectă pe cele din STAS 5174, fig. 7.4 și fig. 7.13) este prezentată
în tab. 7.1.
- 366 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale

Tabelul 7.1
Nr. Mărimea de calculat,
crt. simbolul, unitatea de Relaţii de calcul. Recomandări
măsură
0 1 2
1. DATE DE PROIECTARE
1.1 Puterea P, kW Dată prin tema de proiectare
Raportul de transmitere al
1.2 Dat prin tema de proiectare
transmisiei ilant
Se calculează cu relaţia
P
Momentul de torsiune la M t1 = 9,55 ⋅ 10 6 ,
n1
1.3 roata de lanţ conducătoare
Mt1, Nmm sau se adoptă o valoare calculată anterior, pentru
arborele pe care se va monta roata de lanţ conducătoare
(de exemplu, arborele de ieşire dintr-un reductor)
Dată prin tema de proiectare sau calculată anterior,
Turaţia roţii de lanţ pentru arborele pe care se va monta roata de lanţ
1.4
conducătoare n1, rot/min conducătoare (ex.: arborele motorului electric, arborele
de ieşire dintr-un reductor etc.).
- Caracterul sarcinii (statică sau dinamică)
- Înclinarea liniei centrelor roţilor (transmisie
orizontală, verticală sau înclinată)
Condiţii funcţional- - Modul de reglare a întinderii transmisiei (prin
1.5
constructive deplasarea uneia din roţi, cu ajutorul unor roţi sau
role de întindere sau transmisii fără reglare)
- Modul de ungere (prin barbotare, picurare, sau cu
pompă)
2. ELEMENTE GEOMETRICE SI CINEMATICE
Numărul de dinţi ai roţii Se alege din Anexa 7.1; se recomandă ca z1 să fie
2.1
de lanţ conducătoare z1 număr impar
z2 = z1 ilant , z2 < z2max,
Numărul de dinţi ai roţii
2.2 - z2max = 120 – pentru lanţul cu role;
de lanţ conduse z2
- z2max = 90 – pentru lanţul cu bucşe.
5800
p≤
3
n12 z1
2.3 Pasul maxim p, mm Se aleg, din standarde, câteva variante de lanţuri (de
regulă 3 variante) cu paşi diferiţi şi mai mici decât
valoarea obţinută, pentru care calculul se efectuează în
paralel
Diametrul de divizare a p
Dd 1 =
2.4 roţii de lanţ 180
sin
conducătoare Dd1, mm z1
Transmisii prin curele - 367 -

Tabelul 7.1 (continuare)

0 1 2
p
Diametrul roţii de lanţ Dd 2 =
2.5 180
conduse Dd2, mm sin
z2
z pn
2.6 Viteza medie vm, m/s vm = 1 1 < vmax, vmax=15 m/s
60 ⋅1000
2.7 Aria de strivire dintre As = a1 d 3 ,
bolţ şi bucşă As, mm2 în care (v. STAS 5174, ISO 606 și Anexa 7.3):
- a1[mm] – lungimea suprafeţei de contact dintre
bolţ şi bucşă egală cu lăţimea peste eclisele
interioare;
- d3[mm] – diametrul bolţului.
3. STABILIREA VARIANTEI OPTIME DE LANŢ
Coeficientul de corecţie K = K K K K K K
3.1 e d A i r u f
global Ke
Coeficientul de dinami- Kd = 1 – pentru sarcini statice;
3.1.1
citate al sarcinii Kd Kd = 1,2....1,5 – pentru sarcini dinamice.
KA = 0,8 – pentru A = (60...80)p;
Coeficientul distanţei
3.1.2 KA = 1 – pentru A = (30...50)p;
dintre axe (A), KA
KA = 1,25 – pentru A < 25p.
Coeficientul înclinării
Ki = 1 – pentru înclinări de până la 60°;
3.1.3 liniei centrelor roţilor
Ki = 1,25 – pentru înclinări mai mari de 60°.
faţă de orizontală Ki
Coeficientul modului de Kr = 1 – la reglarea prin deplasarea uneia din roţi;
3.1.4 reglare a întinderii Kr = 1,1 – la reglarea prin roţi sau role de întindere;
transmisiei Kr Kr = 1,25 – la transmisii fără reglare.
Ku = 0,8 – pentru ungere prin barbotare sau cu
Coeficientul modului de pompă;
3.1.5
ungere a transmisiei Ku Ku = 1 – pentru ungere prin picurare;
Ku = 1,5 – pentru ungere periodică.
Kf = 1 – pentru funcţionare într-un schimb;
Coeficientul regimului Kf = 1,25 – pentru funcţionare în două schimburi;
3.1.6
de funcţionare Kf Kf = 1,45 – pentru pentru funcţionare în trei
schimburi.
pa
Fua = As ,
Forţa utilă admisibilă Ke
3.2
Fua, N unde pa [MPa] reprezintă presiunea admisibilă a
peliculei de lubrifiant (Anexa 7.2).
Puterea utilă admisibilă Fua vm
3.3 Pua =
Pua, kW 1000
- 368 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale

Tabelul 7.1 (continuare)

0 1 2
Dacă se consideră că fiecare rând preia aceeaşi
sarcină, numărul de rânduri zr se determină cu relaţia
3.4 Numărul de rânduri zr P
zr = ≤3
Pua
Variantele de lanţ având zr >3 se elimină.
Stabilirea variantei Dintre variantele de lanţ având z r ≤ 3 , se alege
3.5
optime de lanţ
varianta cu pasul cel mai mic.
4. DEFINITIVAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Distanţa dintre axe Dacă nu se impune din condiţii constructive,
4.1
preliminară Aprel, mm Aprel = (30...50)p
2
z1 + z 2 2 A prel ⎛ z 2 − z1 ⎞ p
4.2 Numărul de zale W W = + +⎜ ⎟ ⋅
2 p ⎝ 2π ⎠ A prel
Lungimea lanţului L,
4.3 L=Wp
mm
⎡ 2 2⎤
p⎢ z + z2 ⎛ z + z2 ⎞ ⎛ z − z1 ⎞ ⎥
Arec = W− 1 + ⎜W − 1 ⎟ − 8⎜ 2 ⎟
4⎢ 2 ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2π ⎠ ⎥
Distanţa dintre axe ⎣ ⎦
4.4
recalculată Arec, mm Pentru asigurarea săgeţii de montaj, distanţa dintre
axe recalculată se micşorează cu (0,002....0,004)Arec:
A = Arec [1 − (0 ,002....0 ,004 )] .
5. FORŢE ÎN TRANSMISIA PRIN LANŢ
Forţa de întindere A
5.1 datorată greutăţii proprii Fq = K p q rec
1000
a lanţului Fq, N
Coeficientul de poziţie a
liniei centrelor roţilor Kp = 6 – la transmisii orizontale;
faţă de orizontală, la Kp = 4 – la înclinări de până la 40°;
5.1.1
calculul forţei de întin- Kp = 2 – la înclinări mai mari de 40°;
dere datorată greutăţii Kp = 1 – la transmisii verticale.
proprii a lanţului, Kp
q = m g = m ⋅ 9,81 ,
Greutatea pe metru unde m [kg/m] reprezintă masa liniară a lanţului, dată
5.1.2
liniar de lanţ q, N/m în STAS 5174 (notată cu G), iar g=9,81m/s2
acceleraţia gravitaţională.
Forţa de întindere
5.2 datorată forţelor Fc = m vm2
centrifuge Fc, N
Forţa din ramura pasivă F = F + F
5.3 1 q c
a lanţului F1, N
Transmisii prin curele - 369 -

Tabelul 7.1 (continuare)

0 1 2
2 M t1
5.4 Forţa utilă Fu, N Fu =
Dd 1
Forţa din ramura activă F2 = Fu + F1
5.5
a lanţului F2, N
Verificarea lanţului la Fr
5.6 c= > ca =7...14
rupere F2
Q = K g Fu ,
Forţa care acţionează unde
5.7
asupra arborilor Q, N Kg = 1,15 pentru transmisiile orizontale;
Kg = 1,01 pentru transmisiile verticale.

7.9. APLICAŢIE
E7.1. Să se dimensioneze transmisia prin lanțuri cu role utilizabilă în componența
transmisiei mecanice de antrenare a unui transportor cu bandă, atunci când se cunosc:
- Puterea motorului electric asincron trifazat, P = 3 kW;
- Turaţia motorului electric, n = 1450 rot/min;
- Raportul de transmitere al transmisiei prin lanț, i = 1,5;
- Regimul de lucru este cuprins între 8…16 ore pe zi.
În tabelul 7.2 este prezentată rezolvarea.
Obs.:
1. Simbolurile și notațiile utilizate pentru caracteristicile constructive și funcționale ale
lanțurilor precum și valorile acestora sunt reglementate prin STAS 5174 (STAS
5174-66, Standard Inlocuit [152]) și SR ISO 606:2000 (Standard Anulat [152]), dar
și prin ISO 606, DIN 8187 etc.;
2. Simbolurile și notațiile utilizate pentru caracteristicile constructive și funcționale ale
lanțurilor sunt reglementate prin ISO 606 dar, în funcție de producător (cataloage de
produse), pot fi diferite;
3. Valorile caracteristicilor constructive și funcționale ale lanțurilor sunt reglementate
prin ISO 606 dar, în funcție de producător (cataloage de produse), pot fi diferite;
4. Simbolurile și notațiile folosite în metodica de proiectare (v. tab. 7.1) le respectă pe
cele din STAS 5174;
5. Simbolurile și notațiile folosite în aplicația numerică și exemplul de rezolvare
(v. tab. 7.2) le respectă pe cele din STAS 5174 dar valorile numerice ale
caracteristicilor constructive și funcționale sunt preluate din cataloage de produse.
- 370 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale

Tabelul 7.2
Nr. Mărimea de calculat, Relaţii de calcul. Recomandări. Calcule și rezultate.
crt. simbolul, unitatea de
măsură Variante de lanț
2
0 1
2.1 2.2 2.3
1. DATE DE PROIECTARE
1.1 Puterea P, kW P = 3 kW
Raportul de transmitere al
1.2 ilant = 1,5
transmisiei ilant
Momentul de torsiune la
6 P 3
1.3 roata de lanţ conducătoare M t1 = 9,55 ⋅10 = 9,55 ⋅106 = 19758 Nmm
n1 1450
Mt1, Nmm
Turaţia roţii de lanţ
1.4 n = 1450 rot/min
conducătoare n1, rot/min 1
Condiții specifice:
- caraterul sarcinii: sarcină dinamică;
- înclinarea liniei centrelor: transmisie aproape
orizontală;
- modul de reglare a întinderii transmisiei: prin
deplasarea unei roți (a roții mici de lanț, motată pe
Condiţii arborele motorului electric);
1.5
funcţional-constructive - modul de ungere: periodică.
Condiții generale:
- mașina motoare: motor electric asincron trifazat;
- mașina antrenată: transportor cu bandă;
- numărul zilnic de ore de funcţionare: 8…16 ore/zi;
- regimul dinamic: regim de lucru aproape constant,
șocuri moderate.
2. ELEMENTE GEOMETRICE SI CINEMATICE
Numărul de dinţi ai roţii
2.1 Se alege z1= 29 (v. Anexa 7.1)
de lanţ conducătoare z1
Numărul de dinţi ai roţii z = z i = 29 ⋅1,5 = 43,5 ; se adoptă z = 44
2.2 2 1 lant 2
de lanţ conduse z2
5800 5800
p≤ = = 14, 73 mm;
n z
3 2
1 1 14502 ⋅ 29
3

2.3 Pasul maxim p, mm Se aleg variantele de lanț (v. Anexa 7.3):

lanț 08B cu lanț 06B cu lanț 05B cu
p = 12,7 mm p = 9,525 mm p = 8 mm
Transmisii prin curele - 371 -

Tabelul 7.2 (continuare)

2
0 1
2.1 2.2 2.3
Dd 1 = p / sin ⎛⎜ 180 ⎞⎟ ;
⎝ z1 ⎠
Diametrul de divizare a 12, 7 9,525 8
2.4 roţii de lanţ Dd 1 = Dd 1 = Dd 1 =
180 180 180
conducătoare Dd1, mm sin sin sin
29 29 29
= 117, 463mm = 88, 097 mm = 73,992 mm

Dd 2 = p / sin ⎛⎜180 ⎞⎟ ;
⎝ z2 ⎠
Diametrul roţii de lanţ 12, 7 9,525 8
2.5 Dd 1 = Dd 1 = Dd 1 =
conduse Dd2, mm 180 180 180
sin sin sin
44 44 44
= 178, 022 mm = 133,17 mm = 112,14 mm
z pn
vm = 1 1 < vmax, vmax=15 m/s;
60 ⋅1000
vm = vm = vm =
2.6 Viteza medie vm, m/s
29 ⋅12,7 ⋅1450 29 ⋅ 9,525 ⋅1450 29 ⋅ 8 ⋅1450
= = = = = =
60 ⋅1000 60 ⋅1000 60 ⋅1000
= 8,9 m/s = 6,67 m/s = 5,6 m/s
2.7 Aria de strivire dintre As = a1d3 ;
bolţ şi bucşă As, mm2
As = 11,3 ⋅ 4, 45 = As = 8,53 ⋅ 3, 28 = As = 4,77 ⋅ 2,31 =
= 50, 285mm 2
= 27,978mm 2
= 11,018mm 2
3. STABILIREA VARIANTEI OPTIME DE LANŢ
Coeficientul de corecţie K = K K K K K K = 1,3 ⋅1 ⋅1 ⋅1 ⋅1,5 ⋅1, 25 = 2, 4375
3.1 e d A i r u f
global Ke
Coeficientul de dinami-
3.1.1 Sarcini dinamice, deci se adoptă Kd = 1,3.
citate al sarcinii Kd
Coeficientul distanţei Nu există condiții constructive impuse, deci se
3.1.2
dintre axe (A), KA consideră A = (30...50)p și se adoptă KA = 1.
Coeficientul înclinării Nu există condiții constructive impuse, deci se
3.1.3 liniei centrelor roţilor consideră linia centrelor aproape orizontală și se
faţă de orizontală Ki adoptă Ki = 1.
Nu există condiții constructive impuse, deci se va
Coeficientul modului de realiza o construcție la care reglarea întinderii
3.1.4 reglare a întinderii transmisiei se va obține prin deplasarea roții mici
transmisiei Kr de lanț, montată pe arborele motorului electric
(deplasarea motorului) și se adoptă Kr = 1.
- 372 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale

Tabelul 7.2 (continuare)

2
0 1
2.1 2.2 2.3
Nu există condiții constructive, de exploatare și
Coeficientul modului de
3.1.5 întreținere impuse, deci se consideră că ungerea se
ungere a transmisiei Ku
va realiza periodic și se adoptă Ku = 1,5.
Prin condițiile specifice impuse prin tema de
Coeficientul regimului
3.1.6 proiectare, numărul zilnic de ore de funcţionare
de funcţionare Kf
este 8…16 ore/zi, deci se consideră că Kf = 1,25.
p
Fua = As a ; se consideră pa = 20 MPa. (v Anexa 7.2);
Ke
Forţa utilă admisibilă Fua = Fua = Fua =
3.2
Fua, N 20 20 20
= 50, 285 = = 27,978 = = 11,018 =
2, 4375 2, 4375 2, 4375
= 412,59 N = 229,56 N = 90, 4 N
Fua vm
Pua = ;
1000
Puterea utilă admisibilă Pua = Pua = Pua =
3.3
Pua, kW 412,59 ⋅ 8,9 229,56 ⋅ 6,67 90, 4 ⋅ 5,6
= = = = = =
1000 1000 1000
= 3,67 kW = 1,53kW = 0,5kW
Considerând că fiecare rând preia aceeaşi sarcină,
numărul de rânduri zr se determină cu relaţia
P
3.4 Numărul de rânduri zr zr = ≤3.
Pua
3 3 3
zr = = 0,8 zr = = 1,9 zr = =6
3, 67 1,53 0,5
Se alege varianta cu pasul p = 9,525 mm și două
Stabilirea variantei
3.5 rânduri, adică lanț tip 06B-2 - lanț cu bucșe și role,
optime de lanţ
pe două rînduri - v. Anexa 7.3.
4. DEFINITIVAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Aprel (30...50)p=(30…50)∙9,525=285,75…476,25mm.
Distanţa dintre axe
4.1 Nu există condiții constructive impuse, deci se va
preliminară Aprel, mm
considera Aprel = 400 mm.
2
z +z 2 Aprel ⎛ z2 − z1 ⎞ p
W= 1 2+ +⎜ ⎟ ⋅ =
2 p ⎝ 2π ⎠ Aprel
4.2 Numărul de zale W 2
29 + 44 2 ⋅ 400 ⎛ 44 − 29 ⎞ 9,525
= + +⎜ ⎟ ⋅ = 120,62;
2 9,525 ⎝ 2π ⎠ 400
Se adoptă W = 120 zale.
Transmisii prin curele - 373 -

Tabelul 7.2 (continuare)

2
0 1
2.1 2.2 2.3
Lungimea lanţului L,
4.3 L = Wp = 120∙9,525 = 1143 mm
mm
p⎡ ⎤
2 2
z +z ⎛ z +z ⎞ ⎛z −z ⎞
Arec = ⎢W − 1 2 + ⎜W − 1 2 ⎟ − 8 ⎜ 2 1 ⎟ ⎥=
4⎢
⎣
2 ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2π ⎠ ⎥
⎦
9,525 ⎡ ⎤
2 2
29 + 44 ⎛ 29 + 44 ⎞ ⎛ 44 − 29 ⎞
= ⎢120 − + ⎜120 − ⎟ − 8⎜ ⎟ ⎥=
Distanţa dintre axe
4 ⎢
⎣
2 ⎝ 2 ⎠ ⎝ 2π ⎠ ⎥
⎦
4.4
recalculată Arec, mm = 397,017mm.
Pentru asigurarea săgeţii de montaj, distanţa dintre axe
recalculată se micşorează cu (0,002....0,004)Arec
adică, A = Arec [1–(0,002…0,004)] =
= 397,017[1–(0,002…0,004)] =
396,22…395,42 mm; se adoptă A = 396 mm.
5. FORŢE ÎN TRANSMISIA PRIN LANŢ
Forţa de întindere A 396
5.1 datorată greutăţii proprii Fq = K p q rec = 6 ⋅ 8, 43 = 20,03 N.
a lanţului Fq, N 1000 1000
Coeficientul de poziţie a
liniei centrelor roţilor
faţă de orizontală, la
5.1.1 Transmisie aproape orizontală, deci Kp = 6.
calculul forţei de întin-
dere datorată greutăţii
proprii a lanţului, Kp
q = m g = m ⋅ 9,81 = 0,86·9,81 = 8, 43 N/m,
Greutatea pe metru unde m = 0,86 kg/m (v. Anexa 7.3) reprezintă masa
5.1.2
liniar de lanţ q, N/m liniară a lanţului iar g = 9,81 m/s2 reprezintă
acceleraţia gravitaţională.
Forţa de întindere
5.2 datorată forţelor Fc = mvm2 = 0,86 ⋅ 6,67 2 = 38, 26 N
centrifuge Fc, N
Forţa din ramura pasivă F = F + F = 20,03 + 38, 26 = 58, 29 N
5.3 1 q c
a lanţului F1, N
2M t1 2 ⋅19758
5.4 Forţa utilă Fu, N Fu = = = 448,55 N
Dd 1 88, 097
Forţa din ramura activă F2 = Fu + F1 = 448,55 + 58, 29 = 506,84 N
5.5
a lanţului F2, N
- 374 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale

Tabelul 7.2 (continuare)

2
0 1
2.1 2.2 2.3
F 16900
c= r = = 33,3 > ca =7...14 ,
Verificarea lanţului la F2 506,84
5.6
rupere în care Fr = 16,9 kN (Anexa 7.3) reprezintă
forța/sarcina minimă de rupere a lanțului [39].
Forţa care acţionează Q = K g Fu = 1,15 ⋅ 448,55 = 515,83 N unde, pentru
5.7
asupra arborilor Q, N transmisii orizontale Kg = 1,15.
Transmisii prin curele - 375 -

ANEXA 7.1 – Numărul de dinţi ai roţii mici de lanţ

Raportul de transmitere i
Tipul lanţului 1 ... 2 2 ... 3 3 ... 4 4 ... 5 5 ... 6 >6
Numărul de dinţi z1
Cu bucşe sau role 30 ... 27 27 ... 25 25 ... 23 23 ... 21 21 ... 17 17 ... 15
Cu eclise 35 ... 32 32 ... 30 30 ... 27 27 ... 23 23 ... 19 19 ... 17

ANEXA 7.2 – Presiunea admisibilă a peliculei de lubrifiant din articulaţiile lanţurilor

Presiunea admisibilă pa [MPa]
Pasul Turaţia roţii mici n1 [rot/min]
p [mm] < 50 200 400 600 800 1000 1200 1600 2000 2400 2800 3200
Pentru lanţuri cu bucşe sau role
12 ... 15,87 35 31,5 28,5 26 24 22,5 21 18,5 16,5 15 14
19,05 ... 24,4 35 30 26 23,5 21 19 17,5 15
30 ... 38,1 35 29 24 21 18,5 16,5 15
40 ... 50,8 35 29 21 17,5 15
Pentru lanţuri cu eclise dinţate
12,7 ... 15,87 20 18 16,5 15 14 13 12 10,5 9,5 8,5 8 7
19,05 ... 25,4 20 17 15 13 12 11 10 8,5 7,5
31,75 20 16,5 14 12 10,5 9,5 7
- 376 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale

ANEXA 7.3 – Caracteristici constructive și funcționale pentru lanțuri de uz general cu

role și zale scurte (extrase din cataloage de produse) [153, 154, 156]
Transmisii prin curele - 377 -

ANEXA 7.3 – (continuare)

- 378 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale

ANEXA 7.3 – (continuare)

Transmisii prin curele - 379 -

ANEXA 7.3 – (continuare)

- 380 - Organe de Maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale

ANEXA 7.4 – Desen execuție roată de lanț [157]