FD- Transmisii prin cabluri si lanturi -rol functional -parti component; -tipuri constructive; -avantaje-dezavantaje; -material; SINTEZA SI -domenii

de utilizare; DESENE -operatii de montaj -lucrari de intretinere -protectia mediului

1.Transmisii prin cablu 1.1.Rolul functional in sistemele tehnice In componenta transmisiilor, cablurile reprezinta organele de masini care fac legatura directa cu greutatea care trebuie ridicata sau tractata. Transmisiile prin cablu-servesc la deplasarea pe verticala sau pe orizontala a diferitelor corpuri. Aceste transmisii intra in componenta masinilor de ridicat si celor de transport.Ele se intalnesc la excavatoare,macarale, elevatoare,teleferice trolii. 1..2. Caracteristici constructive Cablurile se executa cu fibrele rasucite catre dreapta sau catre stanga .Forma in sectiune fibrei(toron) poate fi rotunda sau profilata. In sectiune,cablurile pot fi:rotunde sau plate Cablurile sunt infasurate pe tambur,iar la iesire se infasoara rolele scrietului de care este suspendat carligul de ridicare. 1.3.

Legarea capetelor de cablu se poate realizeaza prin: - ocheti:capatul cablului poate fi prins de cablul purtator prin matisare sau prin cleme. - mansoane:ca si ochetii sunt piese din otel in interiorul carora cablul,infasurat in forma pana,se intepeneste sub actiunea tractiunii cablului - cleme de cablu:servesc la legarea rapida a 2 cabluri. Metodele de legare a capetelor de cabluri ptr realizarea lungimilor mari sunt: -matisarea:la fiecare din cele 2 capete de cabluri se despletesc toroanele si apoi se impletesc intreele. -cheile de legare:sunt compuse din 2 mansoane din otel aliat montate pe capetele celor 2 cabluri si o piesa de legatura care va solidariza cele2 mansoane. Pentru prinderea sarcinilor foarte grele se folosesc centurile de cablu.Acestea sunt cabluri mai groase,fara capete(contur inchis). Solicitarile mecanice Cablurile functioneaza prin aderenta la rolele pe care infasurate.Ele sunt solicitate la tractiune,iar la cresterea nr de indoiri si noduri ale aceleasi portiuni de cablu in cursul unui ciclu de lucru,scade durata de exploatare. Pentru fixarea si legarea cablurilor se aplica metode specifice pentru a preantampina desfacerea accidentala. Functionand prin aderenta ele trebuie sa prezinte o rezistenta la uzura pronuntata. Pentu cabluri se folosesc otelul carbon de inalta rezistenta sau toroane din otel carbon grupate prin cablare in jurul unei inimi, intru-nul sau mai multe straturi concentrice.Inima este un manunchi de fire vegetale,minerale,metalice sau sintetice. *Tambure Tamburele se executa turnate sau sudate,din fonta sau otel. Tamburul se va calcula ptr solicitarile importante la care este supus: -solicitarea de compresiune -solicitarea la torsiune Aceste solicitari apar simultan si se suprapun.Sarcina care actioneaza asupra tamburului este pulsatorie. Atat rolele de cablu cat si tamburele trebuie prevazute cu santuri pt. a impiedica iesirea cablului. *Role de cablu Rolele se executa prin sudare au turnare,din fonta sau otel, in functie de valoarea incarcarilor. Obada rolei este supusa la incovoiere de forta P care actioneazain portiunea intre 2 spite. Spitele se calculeaza la flambaj datorat fortei P 1.4. Avantajele: - functionarea lina permite utilizarea la viteze de lucru mari.

- o mai buna comportare la socuri - deoarece ruperea nu se face brusc,ofera siguranta mai mare in exploatarea, -este mai economic decat lantul Dezavantaje: -nerespectarea intocmai a regulilor de fixare a capetelor de cablu poate duce la accidente de munca si deteriorarea elementelor supuse ridicarii, -la ridicare sarcinilor foarte grele si voluminoase se uzeaza foarte rapid. 2. Transmisii prin lanturi

Transmisia prin lan se utilizeaz la acionarea manual a palanelor, antrenarea arborilor paraleli n cutii de viteze, la maini rutiere, la maini agricole, la troliile instalaiilor de foraj etc. Perfecionarea continu a execuiei lanurilor i roilor a dus la o larg utilizare a acestor transmisii, capabile de performane deosebite: viteza lanului v = (20.. .40) m/s; turaia n =10 000 rot/min; puterea transmis P = 3 000 kW; raportul de transmitere i = 1 : 10 ; randamentul ) =(0,97... 0,99)%. Lanturi Lanurile de transmisie se execut cu pai mici, pentru reducerea sarcinilor dinamice i cu articulaii rezistente la uzur, pentru mrirea duratei de funcionare. Lanurile cu boluri (de tip Gall) Lanurile cu buce Lanurile cu role

Se executa din eclise si bolturi,eclisele exterioare1 se preseaz pe bolurile 3, formnd cu acestea un cadru, iar eclisele Lanuri cu eclise dinate interioare 2 formeaz articulaii cu bolurile 3

Se compun din eclise, boluri i buce, eclisele exterioare 1 fiind presate pe bolurile 3, iar cele interioare 2 pe bucele 4.

Se deosebesc de lanurile cu buce datorit rolelor 5, montate liber pe buce.

Sunt formate din mai multe rnduri de eclise, care au la capete dini i sunt articulate prin boluri. Dinii ecliselor angreneaz cu dinii roilor de lan.

Rotile de lant Roile de lan sunt constituite din discul roii, care are la periferie dini dispui echidistant, i butucul roii, care este montat pe arborele de la care sau la care se transmite momentul de torsiune. n funcie de dimensiunile roilor, pentru lanurile cu boluri, buce sau role, acestea se pot executa dintr-o bucat, pentru roi de dimensiuni mici (fig. a) sau din dou buci (disc, respectiv butuc), mbinate prin sudur sau asamblate prin uruburi(fig.b)

Fig a Fig.b

Precizia de execuie i montajul elementelor componente. Execuia incorect a lanului atrage dup sine: o angrenare neuniform, deci apariia ocurilor, zgomot, uzare rapid a elementelor lanului i a dinilor roilor, griparea n articulaii.

Parametrii principali ai transmisiei sunt: pasul, numrul de dini ai roilor, raportul de transmitere, distana dintre axe, limea i lungimea lanului S Pasul p se alege funcie de tipul lanului, turaia i capacitatea portant a lanului i se verific cu relaia: Raportul de transmisie este i=maxim 8 pentru viteze medii,iar pentru viteze mici, i=max. 15.Raportul de transmisie se determin cu relaia Distana optim ntre axe se determin cu relaia unde val.sunt: A=( 30...50 )p [mm] Lungimea lanului se determin cu relaia: L=np unde: n-numrul de zale; p-pasul. Avantaje -posibilitatea nlocuirii uoare a lanului; -posibilitatea folosirii ntr-un domeniu larg de distane -posibilitatea transmiterii micrii la mai muli ntre axe; arbori condui; -posibilitatea transmiterii unor momente de torsiune -posibilitatea funcionrii n condiii grele de mari; exploatare (praf, umiditate, temperature - realizarea unor rapoarte de transmitere medii ridicate). constante; -randament ridicat ( = 0,96...0,98); ncrcri relativ reduse pe arbori; Dezavantajele transmisiilor prin lan, cele mai importante sunt: Neuniformitatea micrii roii (roilor) conduse ca urmare a nfurrii lanului pe roile de lan dup un contur poligonal care produce sarcini dinamice suplimentare, vibraii i zgomot n funcionare; uzura inevitabil n articulaii, care duce la mrirea pasului, impunndu-se folosirea dispozitivelor de ntindere; necesit o precizie mai ridicat de montare i o ntreinere pretenioas, comparativ cu transmisiile prin curele. Montarea elementelor transmisiei Montarea roilor se face cu feele frontale pe acelai plan, pe arbori paraleli i ct mai aproape de lagr. Lanul trebuie verificat nainte de montare ca s nu aib articulaii blocate, iar zalele s calce corect pe roile de lan. Sgeata iniial de montaj este pentru lanurile cu role f = (0,02. .. 0,03) A., iar pentru lanurile cu eclise dinate f = (0,01. .. 0,02) A. Compensarea alungirii lanului sub sarcina de lucru se realizeaz prin ntinderea lanului.

* Montarea transmisiilor cu lanturi consta din fixarea rotilor pe arbori, fixarea lanturilor pe roti si imbinarea lanturilor. Montarea rotilor de lant pe arborii de transmisie se realizeaza in majoritatea cazurilor cu ajutorul unor pene sau al unor caneluri. Dupa fixarea rotilor de lant pe arborii respectivi se verifica bataia radiala si cea frontala. Bataia admisibila depinde de turatia si de gradul de incarcare. Pentru transmisii de precizie, bataia radiala a rotii montate precum si deplasarea relativa. Se unor stabileste lungimea lantului si se executa imbinarea capetelor, cu ajutorul dispozitive speciale ca cel reprezentat prevazut cu un surub avand filet stanga-dreapta. Pentru imbinare se folosec zale sau placute in functie de tipul lantului. Montarea rotilor se face cu fetele frontale in acelasi plan, pe arbori paraleli si cat mai aproape de lagar. Lantul trebuie verificat inainte de montare ca sa nu aiba articulatii blocate, iar zalele sa calce corect pe rotile de lant. Executia incorecta a lantului atrage dupa sine: o angrenare neuniforma, deci aparitia socurilor, zgomot uzarea rapida a elementelor lantului si a dintilor rotilor, griparea in articulatii.

Intretinerea si reparatiea In constructia anumitor masini, utilaje si instalatii se folosesc lanturi cu bucse si role (Gall) sau lanturi dintate. Aceste lanturi pun in functiune organele de miscare prin intermediul rotilor dintate de constructie speciala. Uzarea lanturilor se caracterizeaza printr-o marire a pasului dintre centrele zalelor care pot conduce la ruperea lantului sau la iesirea acestuia de pe roti. Lanturile care prezinta astfel de uzari nu mai pot fi folosite si ca atare trebuie inlocuite cu altele noi. Odata cu lantul se uzeaza si flancurile rotilor de lant, mai mult la rotile conducatoare si mai putin la cele conduse. Rotile ai caror dinti s-au subtiat prin uzare trebuiesc inlocuite cu altele noi, executate foarte precis in ceea ce priveste forma geometrica a dintilor. Dupa frezarea dintilor, rotile se trateaza termic si se finiseaza. Tratamentul termic cel mai indicat pentru aceste roti este prin CIF, fiindca inlatura posibilitatea de deformare a dintilor sau a rotilor si se obtine o suprafata neteda si dura.

Materiale din care sunt confectionate

Eclisele se execut din oeluri carbon de calitate sau din oeluri aliate de mbuntire, duritatea dup mbuntire fiind cuprins ntre 275 i 360 HB. Ca semifabricat se folosete

platbanda laminat la rece. Bolurile, bucele i rolele se execut din oeluri carbon de calitate sau oeluri aliate de cementare, duritatea dup tratament ajungnd pn la 60 HRC. Roile de lan se execut din diverse materiale: din oeluri cu coninut mediu de carbon, netratate termic - n cazul transmisiilor puin solicitate sau mbuntite n cazul unor condiii medii de solicitare; din oeluri de cementare, avnd duritatea, dup tratament, cuprins ntre 48 i 58 HRC n cazul unor sarcini i viteze mari - sau din oeluri de mbuntire, clite superficial, prin cureni de nalt frecven, pn la duriti cuprinse ntre 42 i 52 HRC; din font n cazul regimurilor de funcionare uoare i mediu de funcionare impur.