Suport de curs

Management educational
C.C.D.Bucuresti

MANAGEMENT FINANCIAR
- pentru directorii de unităţi şcolare -

Introducere

Activitatea financiară a unităţilor şcolare implică operaţiuni diverse de tipul:

constituirea bugetelor, conturi de numerar, bilanţul contabil, balanţa de verificare şi altele.
Managerii se confruntă cu întrebări de tipul: care sunt ţintele educaţionale ce doresc a
fi atinse peste un timp şi care vor fi strategiile şi politicile folosite pentru atingerea lor. Desigur
că toate implică existenţa şi folosirea resurselor umane, programe de motivare şi dezvoltare a
lor, prezenţa unei baze materiale şi a logisticii compatibile cu scopurile educaţionale,
satisfacerea exigenţelor sociale cât şi ale principalilor „clienţi”, elevii.
Proiectarea riguroasă, stabilirea conexiunilor ideale în ceea ce priveşte folosirea
resurselor financiare se constituie ca o garanţie pentru calitatea procesului educaţional, pentru
valorile ce ies din sistem.
În tot periplul pe care-l parcurge elevul în şcoală, cerinţele financiare se regăsesc atât
pentru ajutorul direct al său, cât şi ca bază de studiu dotat cu logistică modernă. Toate acestea
devin premisă pentru ca intrările noastre în sistemul educativ să se transforme la ieşire în
competenţe şi valori ce să răspundă exigenţelor multiple ale societăţii. Modelul financiar al
organizaţiei şcolare din figura 1 redă principalele domenii de utilizare a resurselor financiare în
şcoală.

Bugetul – definiţie

Bugetul este planul exprimat în termeni băneşti pregătit şi aprobat anticipat pentru o
perioadă de timp care indică veniturile şi cheltuielile prevăzute a fi generate pentru o unitate
şcolară.

BUGETUL ŞI DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ

Preocupările şcolii, enumerate aleatoriu, pot fi de tipul: dezvoltarea fondului de carte,

retribuţia personalului, dezvoltarea profesională a personalului, întreţinerea şcolii, dezvoltarea
logisticii şcolare, îmbunătăţirea estetică a mediului intern şi extern, etc. Toate acestea pentru a
satisface clienţii principali ai şcolii, elevii şi părinţii, şi în acelaşi timp oferta educaţională
iniţială.
Practic, bugetul nu poate fi anticipat în afara acestor realităţi cât şi a perspectivelor
dezirabile ale unităţii şcolare pe o perioadă mai mare de timp.
Astfel, stabilirea bugetului este un proces corelat organic cu proiectul de dezvoltare al
instituţiei pe mai mulţi ani şi în mod explicit cu planul operaţional anual desprins din acesta
(fig. 2.). Modul de determinare al bugetului şcolii urmăreşte traiectul ipotetic către ţintele
principale ale şcolii şi, în acelaşi timp, se identifică cu funcţionalitatea şi operaţionalizarea
planului anual al şcolii. Elaborarea bugetară trebuie să urmărească „piramida intenţiilor”
instituţiei, pornind de la satisfacerea celui mai înalt nivel, de la viziunea şi misiunea şcolii şi
până la baza acesteia.

Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 1

Revizuit ianuarie, 2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti

Feed back

Intrări Ieşiri
CURRICULUM RESURSE RESURSE FIZICE
UMANE
UMANE

PROGRAME ŞCOLARE PROFESORI LABORATOA-RE COMPETENŢE

ELEVUL METODOLGI- CABINETE
E,MANUALE SALI SPORT VALORI:
Manuale alternative Cheltuieli Remunerare BIBLIOTECA - Culturale
Burse pentru Dezvoltare profesională - Umane
Premieri elaborare Motivare/ implicare Modernizare - Religioase
Drepturi cu caracter social Înfiinţare conform noilor - De afaceri
sau cerinţe
dezvoltare - Morale

Fig 1. Modelul financiar al organizaţiei şcolare

Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 2

Revizuit ianuarie, 2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti

VIZIUNE CIRCUITUL
, BUGETAR

M I S I U N E

ŢINTE STRATEGICE

OPŢI U N I S T RAT E G I C E

P LA N O P E R A Ţ I O N A L

Activităţi Responsabilitaţi Termene Resurse Ind. de perfor-

manţă

Fig. 2. Corelarea proiectării dezvoltării instituţionale cu bugetul

Elaborarea bugetului se constituie într-un complex proces de identificare a

interdependenţei conexiunilor corecte redate în schema „dezvoltării instituţionale” (fig. 2). Ele
ne impun atât o corelare pe verticală cât şi una pe orizontală a acesteia. Stabilirea bugetului
implică o atentă corelaţie între ţintele unităţii, fiecare opţiune strategică şi planul operaţional.
Concret, se impune analiza tuturor activităţilor din cadrul fiecărei opţiuni strategice, raportate
la ţinta stabilită. Se distribuiesc foarte atent resursele financiare necesare activităţilor,estimând
bugetul în funcţie de extinderea lor, de calitatea şi cantitatea resurselor umane implicate, de
resursele fizice.
Un proiect de dezvoltare instituţională trebuie, pe de altă parte, să se armonizeze cu
condiţionările determinate de criteriile de constituire a bugetului şi cu limitările determinate de
fondurile bugetare.

Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 3

Revizuit ianuarie, 2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
Orice alte criterii de stabilire a bugetului care nu vizează misiunea şcolii vor
conduce la irosirea timpului şi a fondurilor financiare, îndepărtându-ne de atingerea ţintelor
stabilite.
Modul de alocare a bugetului este una din condiţionările esenţiale în realizarea
performanţei propuse.
În realizarea acestui deziderat bugetele trebuie să fie realiste, să vizeze standardele
stimulative pentru motivarea personalului care să se implice în realizarea obiectivelor. Altfel
spus, bugetul trebuie să fie realist, dar provocator.

ELABORAREA ŞI EXECUŢIA BUGETARĂ

Elaborarea şi execuţia bugetară presupune următoarele etape:

I. Elaborarea bugetară
II. Execuţia bugetară
III. Raportarea execuţiei bugetare

I. Elaborarea bugetară
Fundamentarea bugetului se face pe baza:

 Finanţării proporţionale cu numărul de elevi sau preşcolari pentru cheltuieli

de personal, manuale şcolare şi burse
 Finanţării complementare pentru cheltuieli materiale, alocaţii pentru
instituţii publice, cheltuieli de capital.

Toate se prevăd în bugetele proprii ale localităţilor la propunerea instituţiilor de

învăţământ.
Elaborarea bugetului este unul din paşii strict necesari în implementarea strategiei
unei unităţi şcolare. Ea transformă estimările cheie ale proiectării dezvoltării instituţionale în
reprezentări numerice ale resurselor şi dă fundament strategiei intenţionate.

Generalităţi:

 Bugetul unităţii şcolare se întocmeşte în perioada de elaborare a bugetului

de stat, respectiv a bugetului local şi se aprobă de Consiliul local. Poate
suferi rectificări pe parcursul execuţiei bugetare.
 În fundamentarea bugetului local, unităţile şcolare vor viza dezvoltarea
instituţională şi folosirea în acest sens a unor măsuri pentru utilizarea cu
maximă eficienţă a bazei materiale existente şi fundamentarea cheltuielilor
care să reflecte în mod real necesarul de finanţare.

Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 4

Revizuit ianuarie, 2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
 Elaborarea bugetului va avea în vedere stabilirea indicatorilor din bugetul
de venituri şi cheltuieli pentru un an financiar, care cuprinde sfârşitul unui
an şcolar şi începutul anului şcolar următor.
 Dimensionarea bugetului are ca bază finanţarea proporţională cu unitatea
cea mai importantă, elevul. Finanţarea proporţională se face pe baza
criteriilor şi standardelor aprobate de Consiliul Naţional pentru Finanţarea
Învăţământului Preuniversitar de Stat, care propune M.E.C. costurile medii
orientative pe elev/ preşcolar pe nivelul şi profilul de instruire.

Costurile medii anuale orientative aprobate de M.E.C sunt comunicate

Inspectoratelor Şcolare Judeţene, I. S. M. B.-ului care stabilesc costul anual orientativ pe elev/
preşcolar, pe fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar de stat.

 Metode de elaborare a bugetului

Bugetul se elaborează, de obicei, pentru a acoperi o perioadă de timp de un an.

Pentru a determina, a proiecta orice activitate trebuie să te bazezi pe realizările, pe datele
anterioare. Diagnoza se poate stabili relativ lesne bazându-se pe lucruri palpabile, trecute.
Prevederea este mai dificilă, în faţă având adesea neprevăzutul. Indiferent de tehnica folosită
se pare că există, din motive obiective, tentaţia de a supraevalua costurile în încercarea de a
evita neprevăzutul.

În practică, se uzitează următoarele metode de elaborare a bugetului:

1. Metoda elaborării bugetului pe bază de precedenţă.

Pare firesc ca orice planificare să pornească de la anul precedent. Astfel, bugetul se

stabileşte în funcţie de precedenţa istorică. Metoda are avantajul relativei simplităţi, folosită
acolo unde există activităţi de rutină şi variază puţin de la un an la altul.

2. Metoda bugetului cu bază zero

Această metodă se raportează la obiective, activităţi, resurse, responsabilităţi fără a

prezenta cerinţa raportării la anul anterior.

Ambele metode, aşa cum au fost redate, pot prezenta avantaje şi dezavantaje.
Astfel, metoda istorică, în afară de simpla ei abordare prezintă o sumedenie de dezavantaje
cum sunt:
 Proiectarea pe baze statice (istorice) fără a ţine cont de unitatea şcolară ca
o entitate dinamică, mobilitate impusă de schimbările în continuu a mediului
intern şi mediului extern
 „Umflarea” artificială a bugetului poate fi în ultimă instanţă o farsă, banii
suplimentari urmând a fi cheltuiţi oricum fără o proiectare riguroasă a
folosirii lor.
Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 5
Revizuit ianuarie, 2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
 Banii rămaşi necheltuiţi la sfârşitul anului şcolar se cheltuiesc năvalnic
adesea pe „ nimicuri” faţă de nevoile reale ale instituţiei, greu de identificat
subit pe un termen limitat.
 Metoda poate încuraja ineficienţa, ducând adesea la automulţumire, ea
argumentând necesarul minim plus inflaţia.

Metoda bugetului cu bază zero are avantajul a fi mult mai riguroasă şi mai realistă
prin raportarea permanentă la ţintele stabilite. Ea este mult mai migăloasă, necesitând resurse
de timp mari.
O combinare a elementelor de interes din cele două metode pare o cerinţă firească,
chiar dacă elaborarea bugetului anual se raportează permanent la componentele planului
operaţional anual. Desprinderea acestuia din proiectul de dezvoltare instituţională ce vizează
cinci ani, ne obligă permanent să privim înainte dar şi în urmă. Altfel spus ce am făcut şi ce a
mai rămas de făcut ? Elaborarea bugetului în
conexiune cu gândirea unui proiect de dezvoltare instituţională modern, complex şi flexibil,aşa
cum a fost prezentat în capitolul „Bugetul şi dezvoltarea instituţională”, în care aproape
fiecare componentă a proiectului de dezvoltare îşi are un apendice în bugetul financiar,
necesită o analiză de fond, atentă şi adesea migăloasă.
Definirea bugetului trebuie privită ca o acţiune de anticipaţie, în care cei care
planifică bugetul trebuie să intuiască faptul ca în afară de bugetul de rutină, în spate pot să
apară o sumedenie de factori latenţi, modificatori ai acestuia, dintre care cei mai previzibili
sunt inflaţia şi creşterile salariale.
Toate acestea determină modificări de buget în perioada anului de execuţie al
bugetului, motiv pentru care pe parcursul anului apare necesitatea unor rectificări de buget,
realocări de la un capitol la altul, uzitate în cele patru semestre ale anului. Se impune astfel
folosirea bugetelor flexibile (variabile), caracteristică ce poate aplica modificările bugetare
impuse de variaţia costurilor.

 Bugetul de venituri şi cheltuieli

Stabilirea cheltuielilor pentru anul care urmează este un proces foarte anevoios, el
însemnând o cunoaşter e a necesarului bănesc bazat pe o analiză de nevoi ,pe ierarhizarea
acestora în funcţie de criteriul urgenţă. Desigur că niciodată resuresele financiare nu vor
satisface necesarul, motiv pentru care trebuie bine analizată proiecarea bugetului în
concordanţă cu ţintele stabilite în procesul educaţional.

Pentru a vă fi mai lesne de înţeles acest lucru, încercaţi un exerciţiu de administrare a

veniturilor şi cheltuielilor familiei.Aţi constatat desigur că pentru a cheltui este necesar să aveţi
un venit şi de abia apoi vă faceţi planurile pentru a cheltui.

În educaţie, veniturile au o triplă provenienţă (bugetul de stat, bugetul local şi venituri

extrabugetare) şi au o repartiţie pe tipuri de cheltuieli ca în figura 3.Folosirea acestor venituri
este repartizată pe următoarele categorii de cheltuieli (de personal, materiale şi de servicii ,
transferuri, capitale) şi cuprind clasificaţia din figura 4.

Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 6

Revizuit ianuarie, 2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
Defalcarea bugetului trebuie să acopere toată structura de activităţi ale unităţii şcolare
încât să existe buget pentru fiecare grup de activităţi.În vederea auditului fiecare element din
buget trebuie să corespundă unui grup activităţi identificabile prin coduri specifice şi
măsurabile. Aceasta ajută să se reprezinte variaţia în timp a curbei bugetului.

Periodic trebuie să ne punem următoarele întrbări:

a. Cât am cheltuit până acum ?

b. Cât ar fi trebuit să cheltuim până acum ?

c. Cât am realizat până acum ?

d. Cât ar fi trebuit să realizăm până acum ?

Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 7

Revizuit ianuarie, 2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
BUGETUL DE STAT
 Perfecţionarea profesională
a cadrelor didactice (cazare,
masă, transport, drepturi
salariale şi cheltuieli ocazi-
onate de desfăşurarea
activităţilor de perfecţi-
onare);
 Organizarea examenelor,
concursurilor, olimpiadelor
naţionale;
 Burse pentru elevii din
Republica Moldova, burse
pentru elevii etnici români
din afara graniţelor;
 Cheltuieli pentru cluburi,
tabere, palatele copiilor,
CCD, inspectorate şcolare.
Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie,2002,
Revizuit,ianuarie,2006
BUGETUL LOCAL VENITURI EXTRABUGETARE
 Cheltuieli de personal;
 Bursele elevilor români;
 Cheltuieli materiale;
 Cheltuieli de capital.
Fig. 3. Structura bugetului de venituri
8
 Activitate de producţie
(ateliere şcolare, ferme
agricole);
 Prestări de servicii pentru
activitatea de conversie şi
reconversie profesională,
şcolarizare;
 Cursuri de iniţiere de
informatică, limbi străine.
 Sumele încasate pentru
eliberarea certificatelor sau
a diplomelor de absolvire;
 Venituri din închirierea
spaţiilor disponibile;
 Venituri din donaţii;
 Venituri din sponsorizări.
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti

CHELTUIELI DE CHELTUIELI MATERIALE CHELTUIELI CHELTUIELI DE

PERSONAL ŞI SERVICII TRANSFERURI CAPITAL
 Salarii:  Drepturi cu caracter social (rechizite  Transferuri  Realizarea unor
- de bază, şcolare,transport elevi, drepturi pt. elevi neconsolidabile; obiective de investiţii
în perioada concediului, alte drepturi;
- de merit,  Burse;  Modernizarea sau
- sporuri  Hrană;
 Alocaţii şi ajutoare finalizarea unor
(vechime,  Medicamente şi materiale sanitare; pentru copii; obiective începute în
fidelitate,  Cheltuieli pt întreţinere şi gospodărie  Ajutoare sociale. anii anterior,
stres), (încălzire, iluminat şi forţă motrice, apă, neterminate;
- îndemnizaţii, canal, salubritate, poştă, telefon, TV,  Consolidări şi investiţii
- detaşări, radio, furnituri birou, materiale curăţe- de natura
- transferări nie, alte materiale şi prestări servicii); consolidărilor pentru
de personal  Materiale şi servicii cu caracter prevenirea sau
♦ Contribuţii la: funcţional; înlăturarea efectelor
- asigurări  Obiecte de inventar de mică valoare, produse de acţiuni
sociale, echipamente (lenjerie şi accesorii pat, accidentale sau
- constituirea echipament,alte obiecte de valoare sau calamităţi naturale.
fondului de scurtă durată);
şomaj  Reparaţii curente;
- asigurări  Reparaţii capitale;
sociale de  Carţi şi publicaţii;
sănătate;  Alte cheltuieli (calificarea, perfecţiona-
♦ Deplasări. rea şi specializarea profesorilor,
protecţia muncii.

Fig 4. Structura bugetului de cheltuieli

Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie,2002, 9
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
 Baza de calcul
Stabilirea politicii de resurse umane şi cheltuielile de materiale necesare pentru buna desfăşurare a
procesului de educaţie au ca bază finanţarea proporţională cu numărul de elevi şi finanţarea complementară
pentru cheltuieli materiale, alocaţii de capital. În vederea obţinerii costului unitar pe elev se folosesc
următoarele formule :

 Cost unitar/ elev:

Cs + Cms + Ct + Cc
Nr. el
Unde:
Cs = cheltuieli salarii
Cms = cheltuieli materiale şi servicii
Ct = cheltuieli transferuri
Cc = cheltuieli capital
Nr.el = numărul de elevi

 Cost salarial/ elev:

Ts
Te

Unde: Ts = total salarii

Te = total elevi

 Cost salariu unitar/ elev (Csu/e):

Smed
Nr.p / Nr.e

Unde: Smed = salariu mediu

Nr.p = numărul personalului
Nr.e = număr elevi

 Salariul mediu/ personal (Sm/p)

Ts.p
Nr.p

Unde: Ts.p = total salarii personal

Nr.p= numărul personalului
Raportul nr. elevi/ nr. personal (Re.p = Nr.e / Nr.p)

 Formula de finanţare este:

Cu/e = (Smed / Re.p) + Cmns

10

NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti

Unde: Cu/e = costul unitar/ elev

Smed = salariul mediu
Re.p = raportul nr. elevi/ nr. personal

Cmns = costul mediu non – salarii

În constituirea bugetului este necesară o permanentă raportare la activitaţile care susţin procesul
educaţional.

Se au în vedere:

1) Lecţia, ca activitate principală. Astfel, fiecare catedră îşi elaboreză un minibuget de nevoi. Se
constituie o listă, care, în funcţie de specificul disciplinei, va viza instrumente, hărţi, mulaje,
atlase, aparatură, dotări săli de sport, etc. care se va prezenta sub forma unui tabel, astfel:

Categorii Caracteristici Cost aproximativ

În funcţie de iminenţa utilizării lor, de existenţa materialelor necesare şi

de prezenţa resurselor ele se grupează pe urmatoarele trei categorii:

a) nevoi de bază pentru anul următor

b) nevoi speciale pentru anul în curs (legate de existenţa oportunităţii apariţiei unor
materiale în cursul anului)
c) nevoi pentru mai mulţi ani, pentru dezvoltare

2) Realizarea unui mediu prielnic de lucru, legat de ergonomia sălilor de clasă, căldură, lumină,
apă, dotarea căminelor şi cantinelor.

3) Satisfacerea nevoilor profesorilor prin acordarea salariilor, recunoaşterea meritelor şi motivarea/

implicarea lor (salarii de merit, gradaţii de merit, călătorii tren), dezvoltarea profesională.

II. Executia bugetară

După elaborarea bugetului se poate trece la execuţia bugetară.

Operaţiunile financiare folosite la execuţia bugetară cuprind:
 Deschiderea creditelor bugetare de către ordonatorii principali de credit, pe bază de
dispoziţii bugetare pentru capitolul de cheltuieli 57.02 “Învătământ”conform clasificaţiei
bugetare economice, astfel: 02”Cheltuieli de personal”, 20 “Cheltuieli materiale şi
servicii”, 38 “Transferuri”, 70 “Cheltuieli de capital”. Ele sunt înregistrate de unitatatea
teritorială de trezorerie în contul instituţiei de învătământ preuniversitar de stat.
11

NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
Pentru evidenţa contabilă realizată de compartimentul financiar – contabil al unităţii
administrativ teritoriale, deschiderea creditelor se face direct de Primărie.
Unitaţile de trezorerie comunică instituţiilor de învătământ preuniversitar de stat/
primăriilor primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de
ordonatorul principal, eliberând extrase de cont.
Unitatea şcolara solicită ordonatorului principal, la timp, necesarul de fonduri pentru
asigurarea în luna viitoare a finanţării.

 Încasarea veniturilor extrabugetare se realizează de către ordonatorii terţiari prin caseria

proprie, de la persoane fizice şi prin virament de la persoane juridice în conturile de la
unităţile teritoriale de trezorerie la 50.04. “Disponibil din veniturile extrabugetare ale
instituţiilor de subordonare locală” şi 50.10. “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din
bugetul local” pentru venituri ce privesc activitatea internatelor, căminelor, cantinelor.
Încasările prin caseria proprie se înregistrează cronologic în Registrul – jurnal de casă şi
se depun în conturile de mai sus, în prima zi lucrătoare de la încasare. Pentru
operaţiunile prin virament se realizează ordine de plată tip trezorerie.

 Efectuarea cheltuielilor se realizează pe baza statelor de plată salariale, comenzilor,

contractelor, convenţiilor întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul
local şi din venituri extrabugetare la care se va înscrie subdiviziunea clasificaţiei din
buget.
Documentele semnate de directori se trimit primăriilor care verifică încadrarea în ceea ce
priveşte limitarea şi destinaţia creditelor după care se întocmeşte ordinul de plată
prezentat la Trezorerie pentru decontare.

III. Raportarea execuţiei bugetare

Toată activitatea contabilă este supusă autocontrolului şi controlului extern lunar, trimestrial şi anual
pe baza dărilor de seamă contabile privind execuţia bugetară.
Pe baza execuţiei bugetare trimisă de ordonatorii terţiari de credite, I.S.M.B/ I.Ş.J centralizează
informaţiile şi le transmit Consiliului Naţional al Finanţării Învătământului Preuniveritar de Stat care le
înaintează conducerii M.E.C. Acestea sunt însoţite de propuneri de îmbunătăţire a sistemului de finanţare şi
execuţie bugetară în sistemul de învătământ.

TIPURI DE CONTROL FINANCIAR

 Control preventiv se efectuează prin avizarea de către contabilul şef a cheltuielilor ce urmează a
fi suportate. Ele vizează cheltuielile pentru salarii şi alte drepturi, încheierea unor contracte,

12

NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
casarea bunurilor, lucrări de investiţii. Verificarea contabilă internă este o funcţie complementară
a evidenţei contabile.
 Controlul operativ curent efectuat în momentul realizării operaţiunilor care necesită mijloace
materiale şi băneşti şi vizează recepţionarea, conservarea, folosirea şi inventarierea acestor
mijloace.
 Controlul postoperativ prin care se verifică legalitatea şi eficienţa materialelor.

Cine realizează controlul financiar?

 Ministerul Finanţelor prin:

- Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat care controlează modul de utilizare a
fondurilor acordate de la buget pentru cheltuieli de funcţionare şi utilizarea investiţiilor
de interes general.
 Garda Financiară care funcţionează în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

- Aceasta execută controlul în legatura cu respectarea normelor legale fiscale, de comert.

Pot cere: - registre
- dări de seamă contabile
- bilanţuri contabile
- informaţii (verbale, scrise)
Controlul financiar propriu preventiv sau de gestiune, se efectuează asupra veniturilor şi
cheltuielilor.

13

NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
DOMENII ALE CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

I.DESCHIDEREA,REPARTIZAREA ŞI MODIFICAREA CREDITELOR BUGETARE

CEREREA PENTRU DESCHIDEREA DE CREDITE
BUGETARE
DISPOZIŢIA BUGETARĂ (ORDINUL DE
PLATĂ)PENTRU REPARTIŢIA CREDITELOR
BUGETARE/BORDEROUL CENTRALIZATOR AL
ACESTORA
 Nota de fundamentare pentru solicitare deschiderii de credite
 Situaţia creditelor bugetare deschise anerior şi neutilizate.
 Solicitările pentru alimentarea de cont
 Sumele înscrise în dispoziţiile bugetare pentru bugetul propriu şi bugetele
ordonatorilor secundari.

DOCUMENTUL PENTRU MODIFICAREA  Nota de fundamentare a propunerii pentru modificarea repartizării iniţiale pe
REPARTIZĂRII PE TRIMESTRE A CREDITELOR trimestre a creditelor
BUGETARE

DOCUMENTUL PENTRU EFECTUAREA,ÎNCEPÂND  Nota de fundamentare a propunerii pentru efectuarea virărilor de credite
DIN TRIMESTRUL III,A VIRĂRILOR DE CREDITE bugetare.
BUGETARE(de la un capitol la altul sau în acelaşi
capitol al categoriei bugetare)
DISPOZIŢIA BUGETARĂ DE RETRAGERE A  Nota de fundamentare a propunerii pentruretragerea creditelor bugetare.
CREDITELOR BUGETARE SAU BORDEROUL
CENTRALIZATOR AL ACESTORA

14

NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti

II.ANGAJAMENTE LEGALE DIN CARE REZULTĂ DIRECT SAU INDIRECT OBLIGAŢII DE PLATĂ
CONTRACT/COMANDĂ DE
ACHIZIŢII PUBLICE
CONTRACT/COMANDĂ DE
ACHIZIŢII PUBLICE FINANŢATE
INTEGRAL SAU PARŢIAL DIN
CREDITE EXTERNE
RAMBURSABILE ŞI SAU DIN
CREDITE NERAMBURSABILE
CONTRACT DE FINANŢARE
PREVĂZUT ÎN O.U.
60/2001,art4,al.2
ACTUL INTERN DE DECIZIE
PRIVIND ORGANIZAREA
ACŢIUNILOR DE PROTOCOL,A
MANIFESTĂRILOR CU CARACTER
CLTUTAL ŞTIINŢIFIC
ACTUL INTERN DE DECIZIE
PRIVIND DEPLASAREA ÎN
STRĂINĂTATE,INCLUSIV DEVIZUL
ESTIMATIV DE CHELTUIELI
ACTUL INTERN DE DECIZIE
PRIVIND DELEGAREA SAU
DETAŞAREA ÎN ŢARĂ A
 Programul anual de achiziţii
 Documentul de aprobare de către conducătorul unit.
 Actul de aprobare a documentaţiei tehnico-economice ale ob. De investiţii
 Documentaţia pentru prezentarea ofertei
 Ofertele prezentate
 Hotărârea comisiei de evaluare privind stabilirea ofertei câştigătoare
 Programul anual de achiziţii publice
 Actul de aprobare a documentaţiei tehnico-economice ale ob. De investiţii
 Documentaţia privind achiziţiile întocmite în conformiotate cu prevederile legislaţiei române şi
reglem. Organismelor internaţionale
 Acordul de finanţare extrenă
 Solicitarea finanţării şi justificarea acesteia
 Nota de fundamentare şi devizul de cheltuieli aprobate de ordonatorul de credite finanţator
 Nota de fundamentare a acţiunii de protocol
 Documente transmise de parteneri cu privire la participare la acţiune
 Nota de fundamentare a deplasării în străinătate
 Documente,invitaţii şi comunicări scrise de la partenerul extern
 Nota de fundamentare a delegării
 Acceptul scris al persoanei detaşate

15

NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
PERSONALULUI
ORDINUL/ACTUL INTERN DE  Nota de fundamentare a angajării/avansării personalului
DECIZIE PRIVIND:ANGAJAREA  Propunerea pentru acordarea salariului de merit
/AVANSAREA
PERSONALULUI,ACORDAREA
SALARIULUI DE MERIT,NUMIREA
CU CARACTER TEMPORAR A
PERSONALULUIDE EXECUŢIE PE
FUNCŢII DE CONDUCERE
ACORDUL DE PROIECT ÎNTRE  Anunţul de intenţie
AUTORITATEA PUBLICĂ ŞI  Decizia de numire a comisiei de evaluare şi selectare a scrisorilor de intenţie
INVESTITOR(O.U.16/2002 art.6,al1)

III.ORDONANŢAREA CHELTUIELILOR
ORDONANŢAREADE PLATĂ
PRIVIND ACHIZIŢIA PUBLICĂ DE
PRODUSE,SERVICII SAUI
LUCRĂRI
CEREREA DE VALUTĂ ADRESATĂ
B.N.R. ÎN VEDEREA
DISPONIBILIZĂRII DE LA REZERVA
VALUTARĂ A STATULUI A
SUMELOR DE VALUTĂ NECESARE
ACHIZIŢIONRII LA EXTERN
ORDONANŢARE DE PLATĂ
PRIVIND VIRAREA CĂTRE B.N.R. A
CONTRAVALORII ÎN LEI A VALUTEI
DISPONIBILIZATE PENTRU
ACHITAREA LA EXTERN A
OBLIGAŢIILOR DE PLATĂ
 Contractul de achiziţii publice
 Factura fisclă
 Documenmte care să ateste livrarea produselor
 Avizul de plată înaintat de organismul internaţional finanţator
 Adresa de confirmare a obligaţiei de plată din partea beneficiarului final al creditului
extern
 Nota de fundamentare
 Aviul de plată emis de finanţatorul extern
 Mesajele swift şi avizul de lichidare emise de B.N.R.
 Cererea de valută depusă de entitatea publică
 Nota de fundamentare privind sursele interne de acoperire a datoriei faţă deB.N.R.
16

NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
CEREREA DE VALUTĂ SAU
ORDONANŞAREA DE PLATĂ
EXTERNĂ REPREZENTÂND
COTIZAŢII,CONTRIBUŢII TAXE LA
DIVERSE ORGANISME
INTERNAŢIONALE
ORDONANŢARE DE PLATĂ
PENTRU SUBVENŢII
,TRANSFERURI,PRIME ACORDATE
ORDONANŢARE DE PLATĂ
PRIVIND REDEVENŢE,CHIRII SAU
ALTE CHELTUIELI DE
CONCESIONARE SAU ÎNCHIRIERI
ORDONANŢARE DE AVANSURI
ACORDATE UNOR TERŢE
PERSOANE JURIDICE ÎN CADRUL
CONTRACTELOR ÎNCHEIATE
ORDONANŢARE DE PLATĂ
PRIVIND CHELTUIELILE DIN
FONDURI DE LA PERSOANE
JURIDICE SAU FIZICE CU TITLUL
DE DONAŢIE SAU SPONSORIZARI
ORDONANŢARE DE PLATĂ
PRIVIND CHELTUIELILE CARE FAC
OBIECTUL CONTRACTULUI DE
FINANŢARE O.U.60/2001 ART.4
AL.2
ORDONANŢARE DE PLATĂ
PRIVIND AVANSURI SAU SUME
CUVENITE TITULARULUI DE CONT
NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
 Acordul,convenţia,protocolul
 Avizul de plată transmis de organismul internaţional
 Notă de fundamentare
 Documentaţia specifică
 Nota de fundamentare
 Contractul de concesionare sau închiriere
 Documente justuficative emise de concedent sau după caz,de proprietarul bunului
închiriat
 Contractul
 Solicitarea de acordare a avansului
 Documentaţia prin care se constituit garanţia legală
 Actul de donaţie/sponsorizare
 Angajamentul legal(contract,comandă)
 Documentele care atestă livrare produselor,prestarea serviciilor sau execuţia
lucrărilor
 Contractul de finanţare
 Documentaţia justificativă specifică care rezultă din actul normativ care
reglementează operaţiunea
 Nota de fundamentare
 Documentul prin care s-a aprobat acţiunea şi devizul acesteia
 Decontul justificativ al cheltuielilor
17
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
CARE SE ACORDĂ PRIN CASIERIE
ORDONANŢARE DE PLATĂ ALE
SALARIAŢILOR,ALTOR DREPTURI
SALARIALE ACORDATE
PERSONALULUI,PRECUM ŞI ALE
OBLIGAŞIILOR FISCALE
AFERENTE ACESTORA
CONCESIONAREA,ÎNCHIRIEREA,TRANSFERUL,VÂNZAREA ŞI SCHIMBUL BUNURILOR DIN PATRIMONIUL INSTITUŢIILOR PUBLICE
CONTRACT DE CONCESIONARE
/ÎNCHIRIERE
PROCES VERBAL DE
PREDARE/PRIMIRE AVÂND CA
OBIECT TRANSFERUL BUNULUI
FĂRĂ PLATĂ
CONTRACT DE
VÂNYARE/CUMPĂRARE A
BUNURILOR DISPONIBILIZATE
 Centralizatorul lunar al statelor de salarii
 Situaţia privind repartizarea pe luni a cheltuielilor de personal aprobate
 Situaţia privind monitorizare cheltuielilor de personal finanţate de la buget pe
luna...................,,
 Studiul de oportunitate
 Caietul de sarcini
 Documentaţia licitaţiei
 Documentaţia procedurii de negociere directă
 Referatul de disponibilizare
 Adresele către/de la instituţiile care doresc să utilizeze bunul disponibil
 Referatul de disponibilizare
 Decizia de numire a comisiei de evaluare
 Raportul de evaluare a bunurilor ce urmează a fi vândute
 Documentaţia licitaţiei cu strigare

V.ALTE OPERAŢIUNI SUPUSE CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

PROCES VERBAL DE SCOATERE  Notă privind starea tehnică a mijlocului fix propus a fi csos din funcţiune
DIN FUNC’IUNE A MIJLOCULUI FIX  Act constatator al avariei
 Devizul estimativ al reparaţiei capitale
DECONTUL PRIVIND  Actul intern de decizie privind organizarea acţiunilor de protocol,a unor manifestări
CHELTUIELILE OCAZIONATE DE cu caracter cultural-ştiinţific
ORGANIZAREA ACŢIUNILOR DE  Documente justificative specifice diferitelor categorii de cheltuieli
18

NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
PROTOCOL,A MANIFESTĂRILOR
CU CARACTER CULTURAL
ŞTIINŢIFIC
DECONTUL DE CHELTUIELI  Actul intern de decizie privind deplasarea în străinătate
PRIVIND DEPLASAREA ÎN  Documente justificative specificediferitelor categorii de cheltuieli
STRĂINĂTATE
DECONTUL DE CHELTUIELI  Actul intern de decizie privind deplasarea în ţară sau referatul aprobat privind
PRIVIND JUSTIFICARE AVANSULUI achiziţia directă
ACORDAT PENTRU DEPLASĂRI ÎN  Documente justificative specifice diferitelor categorii de cheltuieli
ŢARĂ
COTRACTUL DE SPONSORIZARE  Nota de fundamentare a contractului de sponsorizare
ACTUL DE DONAŢIE CA  Nota de fundamentare a actului de donaţie
BENEFICIAR
DISPOZIŢIA DE ÎNCASARE CĂTRE  Decontul de cheltuieli prezentat de titularul de avans
CASIERIE  Decizie de imputaţie
 Alte acte din care rezultă obligaţii de plată în sarcina unor persoane

19

NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti

Principalele activităţi în eleborarea, execuţia şi raportarea activităţii bugetare pot fi rezumate ca in

fig. 5.

AGREGAREA BUGETELOR

ELABORAREA BUGETELOR

NEGOCIEREA BUGETELOR CU CONSILIUL LOCAL

APROBAREA BUGETULUI

EXECUTIA BUGETARA

INREGISTRAREA CHELTUIELILOR

EVALUAREA DIFERENTELOR FATA DE PLAN

RECTIFICAREA BUGETELOR

BILANŢUL CONTABIL
Fig.5. Ciclul bugetar.

RESPONSABILI FINANCIARI

 Ministerul Finanţelor
 M.E.C
 Inspectoratul Şcolar Judeţean/ I.S.M.B
 Autoritatea administrativă locală
 Unitatea şcolară/ Centrul bugetar

 Ministerul Finanţelor

Aprobă pe baza procentului din bugetul naţional votat de Parlament credite pentru M.E.C. ,monitorizează
alocarea resurselor pentru bugetele centrale şi locale. Având rolul de ordonator principal de credite,
deschide şi repartizează credite bugetare la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 “Învătământ”, ţinând
cont de titlurile clasificaţiei bugetare economice, respectiv: 02 “ Cheltuieli de personal”, 20
“Cheltuieli materiale şi de servicii”, 34 “Subvenţii”, 38 “Transferuri”, 70 “Cheltuieli de capital”.

 M.E.d.C.

Aprobă, pe baza propunerilor Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învătământului Preuniversitar

de Stat, criteriile şi standardele pentru stabilirea finanţării proporţionale a instituţiilor de învăţământ
20
NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
preuniversitar de stat. În vederea aprobării M.E.C. ,consultă în prealabil federaţiile sindicale semnatare ale
contractului de muncă.
Tot M.E.C. aprobă costurile medii anuale orientative pe elev la propunerea Consiliului Naţional
pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de Stat şi în urma consultării federaţiilor sindicale
semnatare ale contractului de muncă.
Costurile medii anuale orientative se comunică de către M.E.C., inspectoratelor şcolare judeţene/
I.S.M.B., în vederea stabilirii necesarului de fonduri pentru finanţarea proporţională.
M.E.C. elaborează şi aprobă metodologia de editare , difuzare, recuperare şi de finanţare a
manualelor şcolare.

 Inspectoratele şcolare judeţene/ I.S.M.B.

I.S.M.B./ I.Ş.J. stabilesc în mod obiectiv şi fundamentat pe baza datelor primite de la instituţiile de
învăţământ preuniversitar de stat şi a costurilor medii anuale orientative comunicate de M.E.C., costul anual
orientativ pe un elev, pe fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar.
În acest scop, la nivelul I.S.M.B./ I.Ş.J există o Comisie pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale
pe instituţii de învătământ preuniversitar de stat.

 Autorităţile administraţiei locale

Autorităţile administraţiei locale au Direcţii pentru învăţământul preuniversitar care implementează

programe pentru dezvoltarea educaţiei la nivelul municipiului.
Pe baza proiectelor de bugete elaborate de şcoli în acord cu costurile medii anuale orientative pe
elev, aprobă bugetele şcolilor.

 Unităţile şcolare/ Centrele bugetare

Unităţile şcolare, având drept fundament Proiectul de dezvoltare instituţională, au următoarele

obligaţii financiare:
 Întocmesc Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor şi argumentează
necesarul solicitat în faţa Consiliului administraţiei locale.
 Fundamentează cheltuielile pe bază de indicatori fizici şi valorici care reflectă necesarul conform
utilizării cu maximă eficienţă a bazei materiale existente şi a fondurilor în interesul procesului de
învătământ şi al clienţilor, elevii.
 Ţinând cont de faptul că anul financiar bugetar se extinde de la sfârşitul unui an şcolar până la
începutul anului şcolar următor.
 Fundamentează finanţarea proporţională a sumelor necesare pe baza numărului de elevi şi a
costului anual orientativ comunicat de I.S.M.B/ I.Ş.J.

Responsabilii unitatilor scolare

Responsabilităţile legale revin directorilor, ca ordonatori terţiari de credite şi contabililor.
Constituirea Proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli implică responsabilităţi şi la nivelul Consiliului de
administraţie, Consiliului profesoral, responsabililor de arii curriculare şi şefilor de catedră pe discipline.
Directorii
 Reprezintă şcolile fată de administraţia locală şi comunitatea locală stabilind modul de utilizare a
facilităţilor echipamentelor şi celorlalte resurse corelându-le în acelaşi timp cu cheltuielile.
 În calitate de ordonatori terţiari răspund de elaborarea proiectului de buget propriu.
 Propun Direcţiei de învătământ a Consiliului local închirierea unor spaţii temporar disponibile şi
încheie contracte de închiriere.

21
NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
 Asigură unitatea şcolară cu obţinerea surselor extrabugetare şi negociază cele mai avantajoase
contracte.
 Verifică şi semnează statele de plată a salariilor, listele îndemnizaţiilor de concedii de odihnă,
listele de premii.
 Raspunde în faţa controalelor financiare de exactitatea datelor înscrise.
 Vizează şi verifică bugetul de veniuri şi cheltuieli din creditele bugetare repartizate cât şi din
cheltuielile de autofinanţare.
 Vizează statul de funcţii al unităţii, întocmit în baza criteriilor de normare aprobate de minister şi
cere aprobarea acestuia de către I.S.M.B. Acesta trebuie să cuprindă: denumirea funcţiei,
gradul, nivelul studiilor, nivelul salariilor de bază pe gradaţii şi să fie aprobat de I.S.M.B.
conform cu precizările M.E.C. 3 6164/ 1991, H.G.R. 307/ 1991, H.G.R. 281/ 1993, Legii 129/
1997 şi Legii 154/ 1998.
 Răspunde de ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi
conturilor de execuţie bugetară.

Contabilul, conform fişei postului are următoarele atribuţii:

 Întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli pentru bugetul de stat, bugetul local şi fondul
special pentru învătământ, precum şi orice alte lucrări de planificare financiară la termenele
stabilite de I.Ş.J şi Primărie.
 Urmăreşte executarea integrală a planurilor de venituri şi cheltuieli, în scopul unei judicioase
utilizări a creditelor repartizate, informând periodic conducerea şcolii.
 Întocmeşte lunar necesarul de credite pentru bugetul de stat şi necesarul de numerar pentru
trezorerie.
 Întocmeşte notele de contabilitate pentru cheltuielile efectuate de la bugetul de stat, bugetul
local şi fondurile speciale pentru învătământ.
 Întocmeşte centralizatorul pentru evidenţierea salariilor pe conturi şi clasificaţie bugetară.
 Organizează şi exercită controlul financiar preventiv, în conformitate cu reglementările în
vigoare.
 Întocmeşte actele pentru efectuarea plăţilor din conturile deschise la Trezorerie.
 Urmăreşte aplicarea şi respectarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea şi drepturile
personalului didactic şi tehnico – administrativ.
 Emite deciziile majore sau indexarea salariilor în baza hotărârilor emise de Guvernul României
pentru toate unităţile centrului bugetar.
 Verifică statele de plată a salariilor şi concediilor medicale.
 Verifică dosarele ce conţin actele necesare pentru acordarea burselor de şcolarizare ale elevilor.
 Organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti, instruieşte şi controlează periodic
personalul care gestionează valorile materiale.
 Încheie contracte pentru reparaţii curente, pentru procurări obiecte de inventar cu diverşi
constructori şi furnizori, precum şi contracte de sponsorizare.
 Primeşte şi execută formele de poprire şi sprijină realizarea titlurilor executorii, a contractelor
încheiate de salariaţi cu diverse unităţi.
 Îşi perfecţionează continuu pregatirea profesională, respectă programul de lucru stabilit,
păstrează disciplina şi ordinea la locul de muncă şi execută toate sarcinile trasate de directorul
unităţii şi de I.Ş.J.

IDENTIFICAREA ŞI COLECTAREA RESURSELOR FINANCIARE

EXTRABUGETARE

22
NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
În consens cu nevoia de a multiplica resursele de finanţare a unităţilor de învătământ şi în sporirea
autonomiei acestei unităţi, resursele bugetare reprezintă o sursă de venituri agreate de legislaţie. Astfel,
instituţiile de învătământ pot beneficia de alte surse de venituri dobândite în condiţiile legii: venituri proprii,
subvenţii, donaţii, sponsorizări şi taxe de la persoane fizice şi juridice (Legea învătământului art.70, alin3).

Prin activităţi aducătoare de resurse extrabugetare se

înţeleg activităţi de microproducţie şi prestări servicii,
analize de laborator, cursuri de calificare şi reconversie a
forţei de muncă, prestaţii de servicii către terţi (H.G.281/
1993, art. 15)

Pentru strângerea fondurilor este nevoie de o abordare sistematică, în care să fie cuprinse un număr
mare de persoane. Strângerea fondurilor poate fi privită dintr-o dublă perspectivă:
 Pentru că este foarte mare nevoie de ele;
 Pentru dezvoltarea fondurilor atunci când organizaţia o merită.
Aceasta necesită multă transparenţă în ceea ce priveşte traiectul curricular şi modul de folosire a
fondurilor obţinute.

Abordarea sistemica in obţinerea fondurilor

a) audit-ul
puneţi-vă întrebări de tipul:
- Cât ai strâns anul trecut în comparaţie cu alte şcoli?
- Ce procent ai obţinut din fonduri extrabugetare?
- Care sunt posibilităţile de creştere a acestora?
b) analiza SWOT:
puneţi-vă întrebări de tipul:
- De ce faci asta?
- Pentru ce ai nevoie de fonduri?
- Chiar este necesară această cheltuială sau există şi alte metode de finanţare?
c) ţinte:
- familia şcolii
- comunitatea: persoane fizice, politice, organizaţii, grupuri de organizaţii
- comerţ şi industrie: lista cu magazine şi organizaţii din zona şcolii
- corpul oficial: Consiliul local, organizaţii guvernamentale, Comunitatea Europeană şi
alte organisme
d) metode de obţinere a resurselor extrabugetare:
- închirieri de spaţii;
- servicii de întreţinerea aparaturii;
- proiecte cu ONG-uri;
- cursuri de informatică;
- cursuri de limbi străine;
- consultanţă tehnologică pentru agenţi economici;
- editare;
- activităţi de microproducţie;
- reconversie a forţei de muncă;
- panouri publicitare;
- vânzări de rechizite şi cărţi;
- sponsorizări;
- donaţii;
- spectacole;
23
NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
- amenajarea spaţilor verzi, cu Primăria.
e) implementarea:
- Cum folosim banii?
- Pentru folosirea banilor avem nevoie de ajutor din afară sau din interiorul organizaţiei?
- Există persoane cheie cu care să te consulţi?
- Cine supraveghează toată acţiunea?

BIBLIOGRAFIE

Nr.crt. ACTUL NORMATIV MONITORUL OFICIAL

1. Codul muncii L.53/2003 72/5.2.2003

2. Decretul 478/1954 privitor la donaţiile făcute statului 46/10.121954

3. Decretul 209/1976 pentru aprobarea regulamentului operaţiunilor de 64/6.07.1976

casă

4. Hotărârea Guvernului 53/1999 privind aprobarea clasificării 78bis/25.2.1999

produselor şi serviciilor associate activităţilor –CPSA
24
NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
5. H.G.461/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a ordonanţei 268/24.05.2001
de urgenţă a Guvernului nr.60/2001privind achiziţiile publice

6. H.G 244/2001 pentru aprobarea normelor mertodologice de aplicare 101/28.02.2001

a Legii 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru
înfiinţarea şi dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii
7. H..G.182/2002 privind lista autorităţilor contractante care au 158705.03.2002
obligaţia de aplica prevederile Ordonanţei Guvernului 20/2002
privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice
8. H.G.518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului 154/19.071995
roman trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu
character temporar
9. H.G.478/2001 privind transportul spre/dinspre România a unor 276/20.05.2001
personae care folosesc mijloc de transport avionul
10. H.G.189/2001 privind unele măsuri referitoare la efectuarea 50/30.01.2001
deplasărilor în străinătate,în interes de serviciu,de către demnitarii şi
asimilaţii acestora din administraţia publică
11. H.G.543/1995privind drepturile băneşti ale salariaţilor instituţiilor 220/13.09.1996
publice şi regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada
delegării şi detaşării în altă localitate,precum şi în cazul deplasării,în
cadrul localităţii,în interesul serviciului
12. H.G.621&2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare 481/05.07.2002
a O.G. 16&2002 privind contractile de parteneriat public-privat
13. H.G.26472003 privind stabilirea acţiunilor şi caregoriilor de 177/20.03.2003
cheltuieli,criteriilor,procedurilor şi limitelor pentru efctuarea de plăţi
în avans din fondurile publice
14. H.G.2161999 pentru aprobarea normelor metodologice-cadru de 14006.04.1999
aplicare a L.219/1998 privind regimul concesiilor
15. H.G.841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de 253/07.11.1995
valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice
16. H.G.909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare 04/08.01.1998
a L.15/1994 privind amortizarea caitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale,modificată şi complectată prin O.G.54/1997
17. H.G. nr. 978/2001 privind constituirea, componenţa şi funcţionarea 656/18.X.2001
comisiei de autorizare a contractării sau garantării de împrumut
externe de către autorităţile administraţiei publice locale
18. H.G. nr. 552/1991 privind normele de organizare în ţară a acţiunilor 176/29.VIII.1991
de protocol
19. Legea 500/2002 privind finanţele publice 597/13.08.2002

20. Legea 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru 349/23.07.1999

înfiinţarea şi dezvvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii
21. Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al 448/24.11.1998
acesteia
22. Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor 459/30.11.1998

23. Legea 4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor 05/12.011991

24. Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici 600/08.12.1999

25
NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
25. Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în 266/16.07.1998
sectorul bugetar şi a îndemnizaţiilor pentru personae care ocupă
funcţii de demnitate publică
26. Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică 139/02.06.1994

27. Legea contabilităţii(L82/1991) 629/26.08.2002(republicare)

28. Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României 203/01,VI,1998

29. Legea nr. 81/1999 privind datoria publică 215/17.V.1999

30. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de 140/01.IV.2000
asigurări sociale
31. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi 103/06.II.2002
stimularea ocupării forţei de muncă
32. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi 454/27.VI.2002
boli profesionale
33. Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active 242/31.V.1999 (republicare)
corporale şi necorporale
34. Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea 129/25.V.1994

35. O.U.G. nr. 45/2003 privind finanţele publice locale 404/22.X.1998

36. Ordinul nr. 1012/2001 al ministrului finanţelor publice privind 336/25.VI.2001

aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a
Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei
pentru achiziţia publică de produse
37. Ordinul nr. 1013/873/2001 al ministrului finanţelor publice şi al 340/27.VI.2001
ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei privind
aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a
Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei
pentru achiziţia publică de servicii
38. Ordinul nr. 1014/874/2001 al ministrului finanţelor publice şi al 357/04.VII.2001
ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei privind
aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a
Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei
pentru achiziţia publică de lucrări
39. Ordinul nr. 1792/2002 al ministrului finanţelor publice, pentru 37/23.I.2003
aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,
ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi
organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale
40. Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi 430/31.VIII.1999
controlul financiar preventiv
41. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile 241/11.V.2001
publice
42. Ordonanţa Guvernului nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin 86/01.II.2002
licitaţii electronice
43. Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale 26/25.I.2000
pentru obligaţii băneşti
44. Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului 296/13.VIII.1998
26
NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006
Suport de curs
Management educational
C.C.D.Bucuresti
de finanţare a programenlor şi proiectelor culturale
45. Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative 542/01.IX.2001
de cheltuieli pentru autorităţiile şi instituţiile publice
46. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea 725/14.XI.2001
de către cetăţenii români, la ieşirea din îară, a condiţiilor de intrare în
statele member ale Uniunii europene şi în alte state
47. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de 138/31.III.2000
stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul
bugetar
48. Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului 42/30.I.1998
demnitarului din administraţia publică centrală
49. Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002 privind contractile de parteneriat 94/02.II.2002
public privat
50. Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii 241/29.VIII.1994
cotizaţiilor la organismele internaţionale interguvernamentale la care
România este parte
51. Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de 81/01.II.2002
plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii
52. Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit 435/03.VIII.2001

53. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea 838/20.XI.2002

şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
54. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2002 pentru 821/13.XI.2002
reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor
acte normative
55. Ordonanţa Guvernului nr. 19/1995 privind unele măsuri de 188/18.VIII.1995
perfecşionare a regimului achiziţiilor publice, precum şi a regimului
de valorificare a bunurilor scoase din fucţiune, aparţinând instituţiilor
publice
56. Strategia de descentrlizare a invatamantului preuniversitar 20.12.2005

27
NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002
Revizuit,ianuarie,2006