Sunteți pe pagina 1din 7

Compania ANSYS s-a infiintat in anul 1962, fiind una dintre primele ce realizau si

comercializau solutii software utilizand metoda cu element finit in domeniul


mecanic. In timp, solutia software s-a dezvoltat, astfel s-au creat ori s-au alipit alte
solutii tehnice sub forma standalone si pentru alte domenii precum electronic,
electrotehnic, chimic, etc.
La inceputul anilor 2000, ANSYS a creat o platforma comuna pentru toate aplicatiile
sale denumita WORKBENCH cu scopul de a ridica analizele cu elemnt finit la un alt
nivel si anume analizarea in camp cuplat (electric-electromagnetic-mecanic-fluid).

Fig. 1
Analizele in cadrul acestei lucrari de doctorat sunt realizate utilizand aceasta
platforma, Workbench v16.0. Din cadrul acesteia s-au utilizat pentru partea de
preprocesare modulele Ansys Design Modeler, Ansys Engineering Data si Ansys
Meshing. Pentru solutionare s-a utilizat solverul Ansys, denumit Ansys Implicit.
Pentru postprocesare si conditii pe frontiere s-a utilizat Ansys Mechanical.
Modelul geometric a fost realizat in totalitate in Ansys Design Modeler, pornindu-se
de la detaliile geometrice rezultate din predimensionarea analitica.
Modul de generare al geometriei utilizat in Design Modeler a fost urmatorul: s-a
pornit de la modul schita-2D (cu operatiile aferente: creare de linii, raze,

constrangeri) si s-au generat profile 3D prin operatii precum Extrude, Mirror,


Edge&Face Split, Rotate, Translate, Merge, Slice si Creare de planuri.

Fig. 2
Pentru a facilita crearea de mai multe modele geometrice si geometria sa nu fie
refacuta complet, s-au utilizat functiile de parametrizare, astfel s-au folosit
parametrii pentru distantele variabile de la un model la altul.

Fig. 3
Pentru analize s-a utilizat din libraria Ansys Engineering Data materialul Structural
Steel (Otel).

Fig. 4
Pentru discretizare s-a utilizat ca si element hexaedru ca si forma geometrica
dominanta, dar si tetraedre, prisme si piramide (minoritare <5%). Pentru o mai
buna acuratele a rezultatelor s-a folosit metoda cu elemnt finit cu nod pe mijloc,
astfel pentru hexaedru sunt 20 de puncta in care se face solutionarea. S-a folosit
metoda de discretizare Hex Dominant, asociata cu Sweep Method, dar si o
dimensiune globala a elementelor de 3mm si aplicarea de diviziuni in sectiunea
barelor. In acest fel s-a obtinut o discretizare adecvata si un numar de elemente de
416032 si 2078164 noduri.

Fig. 5

Fig. 5
Pentru cei doi stalpi ce sustin bara s-a folosit un contact de tip Bonded (Sudura).

Fig. 6

Fig. 6
In cee ace priveste conditiile la limita, s-au aplicat forte in cele 20 puncte (10
stanga; 10 dreapta) in valoare de 1000N in directia Y si s-au fixat cei doi stalpi la
baza.

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10
Urmatorul pas al proiectului a fost solutionarea modelului geometric. O singura
analiza a durat aproximativ 2h, utilizandu-se 6GB RAM si 4 procesoare.