Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Efectele zgomotului
asupra
memoriei de scurta durata
Dragos Geamana
Student anul III
Facultatea de Sociologie Psihologie
Universitatea Spiru Haret, Bucuresti
Capitolul 1 Introducere teoretica ..............................................................
1.1 Memoria de scurta durata .............................................................. 3
1.2 Alte cercetari similare .............................................................. 4
Capitolul 2 Cercetarea experimentala .............................................................. 5
2.1 Ipoteze .............................................................. 5
2.2 Lotul de subiecti studiat .............................................................. 5
2.3 Metoda utilizata si variabile .............................................................. 5
2.4 Desfasurarea cercetarii .............................................................. 6
2.5 Rezultatele obtinute .............................................................. 7
2.6 Interpretarea rezultatelor .............................................................. 8
2.7 Concluzii finale .............................................................. 8
2.8 Anexe ..............................................................
2
Capitolul 1. Introducere teoretica
Toate animalele vii, chiar si cele inferioare poseda memorie. Memoria este o capacitate
psihica absolut necesara, fiind influentata de toate celelalte procese, insusiri si capacitati
psihice, asigurand continuitate vietii psihice a individului. Ea este legata de intregul
psihism, atat de perceptii cat si de afectivitate.
Procesele senzoriale de cunoastere, ii permit omului sa reflecte insusirile acelor obiecte
care actioneaza nemijlocit asupra organelor de simt. Insa impresiile lasate de aceste
obiecte prezente nu se pierd, gandurile, emotiile, imaginile actuale sunt retinute, se
sedimenteaza si cristalizeaza, se fixeaza in mintea umana.
Memoria restituie ceea ce a fixat, adica ceea ce a fost perceput ca fiind esential. Exista
mai multe feluri de memorie: imediata, memoria de scurta durata sau intarziata dupa
timpul in care este posibila redarea informatiei acumulata pe cale vizuala, auditiva sau
tactila dupa organul senzorial implicat.
Dupa unii psihologi memoria trebuie sa se traduca printr-un act, verbalizarea fiind de
natura sa autentifice existenta memoriei. Conform lui J. Delay distingem trei niveluri
ierarhice ale memoriei: memoria senzorio-motorie care priveste miscarile si senzatiile si
este comuna omului si animalului; memoria autistica care asculta de legile inconstientului
furnizand, de exemplu, elementele visului; memoria sociala, specifica omului care
traieste in societate, caracterizata prin povestirea logica.
Unii autori au formulat o teorie dualista a memoriei considerand ca ar exista doua sisteme
de stocare a informatiei, memoria de scurta durata si memoria de lunga durata.
In cazul memoriei de scurta durata, trasatura esentiala este aceea ca materialul este
conservat un timp limitat, maximum 10 minute. Dupa acest interval informatia se pierde
sau este trecuta in sfera memoriei de lunga durata. Informatiile cuprinse in memoria de
scurta durata sunt elemente ale stocajului senzorial.
3
1.2 Alte cercetari similare
Cercetarile privind fixarea si retinerea sunt extrem de numeroase, de-a lungul timpului
memoria fiind procesul psihic cel mai studiat.
Bolton (1892), Binet si Henri (1894), Smith ( 1896), Lyon (1916), Razzel (1934) au
utilizat, pentru studiul memorizarii metoda numita metoda elementelor retinute.
Cuvintele, cifrele sau figurile sunt expuse subiectilor pe o plansa, urmand ca acestia sa
scrie dupa un anumit timp, la solicitarea examinatorului, elementele retinute. Se noteaza
numarul si ordinea elementelor inscrise, pe aceasta baza stabilindu-se performanta
subiectilor.
In 1959, americanii Peterson L. si Peterson M. au aratat ca o noua sarcina data imediat
dupa intiparirea informatiei are o influenta inductiva negativa asupra redarii. Cercetarea
s-a desfasurat astfel: subiectilor li s-au prezentat trei litere, dupa care li s-a cerut sa
numere in sens invers din trei in trei de la un anumit numar. In momentul in care
ajungeau la 1 subiectii erau rugati sa reproduca cele trei litere.
Intr-o cercetare asupra memoriei de scurta durata, Grever D. le-a cerut subiectilor sa
reproduca in scris mesaje de diferite lungimi si avand diferite grade de dificultate
gramaticala, prezentate prin casca cu viteza de 3-4 cuvinte pe secunda sau de 6-7 cuvinte
pe secunda. In urma acestei cercetari, Grever a demonstrat faptul ca sunt reproduse mai
bine mesajele structurate, mai lente si mai scurte.
4
Capitolul 2. Cercetarea experimentala
2.1 Ipoteza
In cercetarea de fata pornim de la ipoteza ca introducerea unui factor perturbator, sub
forma unor zgomote, in timpul operatiei de intiparire este de natura sa altereze
memorarea de scurta durata prin diminuarea capacitatii de redare.
5
A fost redactata o lista de 20 de cuvinte, care a fost citita subiectilor, urmand ca imediat
dupa citirea listei, acestia sa reproduca cuvintele care le-au fost citite. Lista de cuvinte a
fost redactata astfel incat sa apara o crestere a gradului de dificultate fiind impartite in 9
sectiuni: 3 cuvinte singure, 3 perechi a cate doua cuvinte, 1 pereche din trei cuvinte si 2
perechi formate din cate 4 cuvinte. Cuvintele care formeaza fiecare pereche au o legatura
logica intre ele.
Lista cuvintelor utilizate:
1. lapte
2. cuvant
3. animal
4. pod – apa
5. broasca – balta
6. profesor – elev – student
7. bucurie – tristete
8. fum – scrum – tigara –scrumiera
9. grau – paine – secara – tarate
6
disponibilitatea subiectilor. Pentru aceasta s-a luat in considerare faptul ca 900 – 1100
A.M. este intervalul din zi cand capacitatea de concentrare atinge nivelul maxim.
Instructajul a fost realizat astfel:
Subiectilor li s-a cerut sa asculte cu atentie cuvintele cuprinse in lista si apoi sa reproduca
cat mai exact. Instructajul a fost repetat, a fost identic, in ambele situatii, atat in conditii
normale (liniste), cat si la introducerea variabilei independente – zgomot. Cuvintele au
fost citite cu aceeasi intonatie si intensitate vocala.
7
2.6 Interpretarea rezultatelor
Fiecare din cei 10 subiectii au avut rezultate mai bune in conditii de liniste decat in
conditii de zgomot, indiferent care din variabile au fost aplicate mai intai, diferentele
constatate fiind de minim2 si maxim 5. De asemenea, la nici unul dintre subiecti ordinea
redarii cuvintelor nu a fost identica cu ordinea propusa, in nici una dintre conditii, fara sa
se constate diferente semnificative.
Intrucat nu exista nici un subiect care sa redea informatia complet nici in conditii de
liniste si nici pe fond sonor perturbator, se constata normalitatea alterarii informatiei
memorate pe perioada scurta. In acelasi timp, insa, valoarea informatiilor memorate in
conditii de zgomot este semnificativ mai slaba, confirmand ipoteza. Zgomotul constituie
un factor perturbator pentru memorarea de scurta durata.