Ilie Moromete este caracterizat direct in putine secvente ale romanului,naratoru llimitandu se la a enunta trasaturi morale ale acestuia

era tacut , era vesel , eratulbur at , era teapan si sumbru , n functie de motivele ce-i determinau starea, anuntndun com portament neasteptat. Catrina l considera lenes si pacatos . . . toata ziua stai l adrum si bei tutun si la sfnta biserica nu vrei sa vii sau l acuza de placerea lui de a sta side a vorbi , esti mort dupa sedere si tutun .Pentru Cocosila, prietenul l ui cel mai bun, Moromete este prost , cuvntul rostit nefiind jignitor, ba chiar aces ta fiind amuzat de acest lucru. ,cocosila avand obiceiul sa injure maimereu ,,io n a lui Miai ramase cam dezamagit; tot nu intelesese de ce s-au suparat ceilalti .Cocosila injura de zece ori mai urat si nu se supara nimeni. Ceilalti sateni l r especta,seful de post marturiseste ca Moromete este un om de care mi-ar fi nu sti u cum sa-i iau baiatul la sectie . Jupuitul il acuza pe acesta de rea vointa ,deoa rece refuza sa-si plateasca datoriile Rasa de om ca dumneata n-am mai pomenit!Sa rac nu esti, copii micin-ai, bolnav nu esti Toata lumea plateste loturile, numai dumneata o ntinzi ca gaia-matude mai bine de cincisprezece ani .Caracterizarea indi recta a personajului se desprinde indirect din relatia cu celelalte personaje ,d in faptele sale din atitudine si limbaj. O trasatura imporanta de caracter a lui Ilie Moromete este ironia, care este regastita in relatia cu mai multe personaje aleromanului. Acesta isi masinfesta ironia fata de sotia sa, Catrina prin faptu l ca uneori ,sauin majoritatea cazurilor acesta ia in radere spusele sotiei sale , nedand prea mareimportanta si tratand totul superficial. De asemenea acesta ma nifesta o ironie accentuatafata de vecinul sau Tudor Balosu si fiul acestuia Vic tor ,deoarece acesta are capacitateade a cnoaste oamenii ,descoperind personalit atile ridicule ale celor doi ,in preajma lor Ilie Moromete avand harul de a disi mula, de a ascunde anumite lucruri. Este

mndru si dispretuitor fata de Balosu, pe care l njura ntotdeauna, n gnd,pentrudorinta de mbogatire, iar acesta, simtind superioritatea vecinului sau, nu-si dorestedect sa-l vada umilit. In relatia cu cei 3 baieti ai sai personajul este autoritar,ironic are oatitudin e contradictorie,autoritatea se conjuga cu indulgenta .Acesta este obiectiv sire alist in raport cu ei. In spatele unei atitudini dure se poate ghici dragostea s i dorinta dea-I avea aproape pe cei 3 fii,simtindu-se responsabil in legatura cu soarta celor trei, acestlucru reiesind din faptul ca desi promitandu I Catrinei c a va trece casa pe numele ei,deoarece aceasta a vandut o parte din pamantul ei m ostenit la cererea lui Moromete,acesta nu a facut ceea ce promisese ,gandundu-se ca daca ar face acest lucru I ar indeparta si mai mult pe copiii sai de el dar in special de Catrina. Ca tata, se afla nrelatii conflictuale cu feciorii sai, ce nu mai

accepta sa traiasca asa cum traise de-o viata Moromete, care vor bani si cer ca produsele sa fie vndute pentru a se mbogati, precum Balosu. Acestia suporta din cen ce mai greu autoritatea tatalui, care i ironizeaza, i umileste uneori, le aplica pedepse corporale. Cu toate acestea, Moromete va accepta planul lor, fara sa le banuiasca intentiile. Duritatea lui nu este un defect, pentru ca autoritatea tat alui careconduce familia, fiind raspunzator de binele acesteia, nu poate fi pusa la ndoiala, iar ncercarea de a o ncalca este sanctionata drastic. In momentul cand Jupuitul vine laMoromente pt. a-I cere acestuia banii pentru fo oncire , personajul il trateaza ironic, are oatitudine batjocoritoare fata de ac esta insa este stapanit avand capacitatea de a disimularealitatile pe care le av ea de fapt in sufletul sau.. Totodata stapanirea de sine se regasestesi in compo rtamentul cu Tugurlan , fata de acesta fiind sensibil si intelegator,ajutandu l pe acesta fara a sta pe ganduri. In relatia cu Niculae,fiul cel mic Moromete initi al siaparent pare dezinteresat de acesta si nemultumit de debilitatea fizica a c opilului,mai apoiinsa descoperim o apropiere si o compatibilitate aparte intre t ata si fiu Moromente avea placerea de a asculta poivestile lui Niculae iar in m omentul cand fiul sau ia premiul I lascoala acesta traieste o emotie neinteleasa ,el insusi fiind uimit de ceea ce i se intampla . . .vorbea singur si ca niciodata facea pasi largi si repezi. Parea nemultumit s idezorientat, atins tocmai n linistea sa netulburata. Ce era Niculaie asta De und e mairasarise si el cu povestea asta a lui cu scoala [. . .] prapaditul de el [. .] Cnd l-amvazut pe scena aia, acolo, mi-a secat inima. De aici rezulta astfel f aptul ca desiMoromete prezenta o masca impermeabila,acesta era sensibil si isi i ubea mult fiul.Personajul isi demonstreaza istetimea in raport cu Cocosila , ace stia doi avandconvingeri politice ferme Cocosila fiind taranist iar Moromete fii nd sustinator alliberalilor.Personalitatea lui Moromente prinde viata din compor tamentul si atitudinea saoriginala,diferita de a celorlalti. . Faptele savrsite d e Moromete sunt cele ale unuitaran obisnuit, cu familie si griji merge la camp c u familia ,insa acesta nu participa pedeplin la munca campului , nu se prea omoa ra cu munca. Un moment important estesecerisul , episod unde membrii familei era u foarte bine organizati,aceasta organizarefiind facuta de catre Moromete ,care dadea ordine dar nu prea facea nimic , din astarezultand faptul ca el era bun de gura insa ii placea mult sa leneveasca,sa nu faca nimic.scena prnzului la cmp; de si se frige cu fasolea fiebinte, nu se exteriorizeaza n niciun fel, asteptnd curio s si amuzat sa pateasca si Paraschiv acelasi lucru, lasndu-l sase friga sanctionnd n felul acesta lacomia - , apoi, prevenitor, i ofera apa rece si seintereseaza gr ijuliu daca s-a fript rau Na, Paraschive, bea apa, se precipitaMoromete, apucnd bo ta n brate si ntinzndu-i-o grijuliu. Te-ai ars rau Eu credeamca e rece, marturisi e l naiv. Personajul avea momente cand obisnuia sa se aseze pestanoaga Moromete stat e ape stanoaga podistei si se uita peste drum.Stateadegeaba,nu se uita in mod de osebit,dar pe fata lui se vedea ca n-ar fi rau daca s-ar ivicineva. De aici rezult a aplecarea spre meditatie si reflectie a acestuia,placerea vorbei.Se distinge m ai mult prin toate acestea decat prin munca fizica. Moromete obisnuia samearga i n poiana lui Iocan ,unde impreuna cu prietenul sau Cocosila si alti vecini purta u discutii pe teme politice. n poiana fierariei lui Iocan, se comporta ca un omca re stie ca este asteptat, lucru confirmat, de altfel, de primirea pe care i-o fa c satenii

Moromete fu ntmpinat de departe cu exclamatii . Se simte superior acestora si nu-si p oate stapni pornirea de a fi ironic cu cei care nu sunt n stare sa-l nteleaga. Aici Moromete juca un rol important ,deoarece el era cel care citea articolele din zi ar ,comentandu le de asemenea,de aici reiesind capacitatea sa de intelegere ,o int eligentaneintalnita la multi din taranii acelui timp. Monologul cu el insusi are un rol importantin viata acestuia deoarece de aici rezulta un conflict psiholog ic,fiind preocupat de soartafamilei sale. Intr o dimineata inainte de rasarit aces ta statea pe prispa casei si se gandeala ce este de facut pentru a iesi din acea situatie si a-si ajuta familei pe cat de mult ii stain putinta.. Din faptul ca Moromete face comert cu porumb ne dam seama ca el faceaacest lucru in special pe ntru a le face pe plac copiilor sai care ii spusesera ca ar fii binesa faca si e l comert la fel ca Tudor Balosu .Insa de aici se regaseste si o bunatate sisensi bilitate care este ascunsa in personalitatea lui Moromete, momentul candintalnes te o femeie,I se face mila de aceasta si ii da porumbul mai ieftin. Atitudinea d esef absolut al familiei este subliniata de pozitia sa privilegiata n timpul cine i Moromete statea parca deasupra tuturor. Locul lui era n pragul celei de-a doua od ai,de pe care stapnea cu privirea pe fiecare [. . .] . El sedea bine pe pragul od aii lui, putea sa se miste n voie .Limbajul lui Moromete este bine conturat deoarec e acesta stia sa lamureasca chestiunineintelese de altii. In dialogul cu cei din jur acesta obisnuia sa strecoare subtil miciintepaturi la adresa unor vecini pt . a le vedea reactia.In acest caz un exemplu esteCnd l ntreaba pe Udubeasca unde a fost cu o zi nainte si acesta i raspunde castatuse toata ziua n ograda lui, se mira , iar raspunsul Ce vorbesti! Pai, nu te-amvazut , nseamna de fapt, ca nu l-a vazut p e Udubeasca pentru ca omul nu sedistingea prin nimic nct sa fie vazut.