Caracterizarea lui Ilie Moromete Vol I Ilie Moromete este personajul principal a

l romanului Morometii de Marin Preda.Acesta este un taran mijlocas din satul Silis
tea Gumesti din Campia Dunarii. Moromete este sotul Catrinei si tatal celor 6 co
pii: Paraschiv ,Achim,Nila ,copii din prima casatorie si Tita ,Ilinca si Niculae
,copiii din casatoria cu Catrina. Personajul ocupa pozitia centrala de pater-fa
miliae in cadrul familiei dar si in cazul comunitatii satului acest lucru fiind
bine relatat de intalnirile lui Moromete din poiana lui Iocan,discutile lor pe t
eme politice. Ilie Moromete este caracterizat direct in putine secvente ale roma
nului,naratorul limitanduse la a enunta trasaturi morale ale acestuia: era tcut, era
vesel, era tulburat, era eapn i sumbru, n funcie de motivele ce-i determinau starea
un comportament neateptat. Catrina l consider lene i pctos: . . . toat ziua stai la
bei tutun i la sfnta biseric nu vrei s vii sau l acuz de plcerea lui de a sta si de
orbi, eti mort dup edere i tutun. Pentru Cocoil, prietenul lui cel mai bun, Moromet
e prost, cuvntul rostit nefiind jignitor, ba chiar acesta fiind amuzat de acest luc
ru. ,cocosila avand obiceiul sa injure mai mereu ,,ion a lui Miai ramase cam dez
amagit; tot nu intelesese de ce s-au suparat ceilalti. Cocosila injura de zece o
ri mai urat si nu se supara nimeni." Ceilali steni l respect, eful de post mrturisete
Moromete este un om de care mi-ar fi nu tiu cum s-i iau biatul la secie. Jupuitul il
acuza pe acesta de rea vointa ,deoarece refuza sa-si plateasca datoriile : Ras de
om ca dumneata n-am mai pomenit!Srac nu eti, copii mici n-ai, bolnav nu eti? Toat lu
mea pltete loturile, numai dumneata o ntinzi ca gaia-mau de mai bine de cincisprezece
ani. Caracterizarea indirecta a personajului se desprinde indirect din relatia c
u celelalte personaje ,din faptele sale din atitudine si limbaj. O trasatura imp
oranta de caracter a lui Ilie Moromete este ironia, care este regastita in relat
ia cu mai multe personaje ale romanului. Acesta isi masinfesta ironia fata de so
tia sa, Catrina prin faptul ca uneori ,sau in majoritatea cazurilor acesta ia in
radere spusele sotiei sale, nedand prea mare importanta si tratand totul superf
icial. De asemenea acesta manifesta o ironie accentuata fata de vecinul sau Tudo
r Balosu si fiul acestuia Victor ,deoarece acesta are capacitatea de a cnoaste o
amenii ,descoperind personalitatile ridicule ale celor doi ,in preajma lor Ilie
Moromete avand harul de a disimula, de a ascunde anumite lucruri. Este mndru i dis
preuitor fa de Blosu, pe care l njur ntotdeauna, n gnd,pentru dorina de mbogire
imind superioritatea vecinului su, nu-i dorete dect s-l vad umilit. In relatia cu cei
baieti ai sai personajul este autoritar,ironic are o atitudine contradictorie,a
utoritatea se conjuga cu indulgenta .Acesta este obiectiv si realist in raport c
u ei. In spatele unei atitudini dure se poate ghici dragostea si dorinta de a-I
avea aproape pe cei 3 fii,simtindu-se responsabil in legatura cu soarta celor tr
ei, acest lucru reiesind din faptul ca desi promitanduI Catrinei ca va trece casa
pe numele ei ,deoarece aceasta a vandut o parte din pamantul ei mostenit la cer
erea lui Moromete, acesta nu a facut ceea ce promisese ,gandundu-se ca daca ar f
ace acest lucru Iar indeparta si mai mult pe copiii sai de el dar in special de C
atrina. Ca tat, se afl n relaii conflictuale cu feciorii si, ce nu mai

accept s triasc aa cum trise de-o via Moromete, care vor bani i cer ca produsele s
te pentru a se mbogi, precum Blosu. Acetia suport din ce n ce mai greu autoritatea tat
i, care i ironizeaz, i umilete uneori, le aplic pedepse corporale. Cu toate acestea,
Moromete va accepta planul lor, fr s le bnuiasc inteniile. Duritatea lui nu este un de
fect, pentru c autoritatea tatlui care conduce familia, fiind rspunztor de binele ac
esteia, nu poate fi pus la ndoial, iar ncercarea de a o nclca este sancionat drastic.
momentul cand Jupuitul vine la Moromente pt. a-I cere acestuia banii pentru foo
ncire , personajul il trateaza ironic, are o atitudine batjocoritoare fata de ac
esta insa este stapanit avand capacitatea de a disimula realitatile pe care le a
vea de fapt in sufletul sau.. Totodata stapanirea de sine se regaseste si in com
portamentul cu Tugurlan , fata de acesta fiind sensibil si intelegator,ajutandul
pe acesta fara a sta pe ganduri. In relatia cu Niculae,fiul cel mic Moromete ini
tial si aparent pare dezinteresat de acesta si nemultumit de debilitatea fizica
a copilului,mai apoi insa descoperim o apropiere si o compatibilitate aparte int
re tata si fiu : Moromente avea placerea de a asculta poivestile lui Niculae iar
in momentul cand fiul sau ia premiul I la scoala acesta traieste o emotie neint
eleasa,el insusi fiind uimit de ceea ce i se intampla: : . . .vorbea singur i ca n
iciodat fcea pai largi i repezi. Prea nemulumit i dezorientat, atins tocmai n linite
netulburat. Ce era Niculaie sta? De unde mai rsrise i el cu povestea asta a lui cu coa
la? [. . .] prpditul de el [. .] Cnd l-am vzut pe scena aia, acolo, mi-a secat inima
. De aici rezulta astfel faptul ca desi Moromete prezenta o masca impermeabila,a
cesta era sensibil si isi iubea mult fiul. Personajul isi demonstreaza istetimea
in raport cu Cocosila , acestia doi avand convingeri politice ferme Cocosila fi
ind taranist iar Moromete fiind sustinator al liberalilor. Personalitatea lui Mo
romente prinde viata din comportamentul si atitudinea sa originala,diferita de a
celorlalti. . Faptele svrite de Moromete sunt cele ale unui ran obinuit, cu familie i
griji: merge la camp cu familia ,insa acesta nu participa pe deplin la munca cam
pului , nu se prea omoara cu munca. Un moment important este secerisul , episod
unde membrii familei erau foarte bine organizati,aceasta organizare fiind facuta
de catre Moromete ,care dadea ordine dar nu prea facea nimic , din asta rezulta
nd faptul ca el era bun de gura insa ii placea mult sa leneveasca,sa nu faca nim
ic. scena prnzului la cmp; dei se frige cu fasolea fiebinte, nu se exteriorizeaz n ni
ci un fel, ateptnd curios i amuzat s peasc i Paraschiv acelai lucru, lsndu-l s se
d n felul acesta lcomia - , apoi, prevenitor, i ofer ap rece i se intereseaz grijuliu
ac s-a fript ru: Na, Paraschive, bea ap, se precipit Moromete, apucnd bota n brae i
u-i-o grijuliu. Te-ai ars ru? Eu credeam c e rece, mrturisi el naiv. Personajul avea
momente cand obisnuia sa se aseze pe stanoaga :Moromete state ape stanoaga podis
tei si se uita peste drum.Statea degeaba,nu se uita in mod deosebit,dar pe fata
lui se vedea ca n-ar fi rau daca s-ar ivi cineva.De aici rezulta aplecarea spre m
editatie si reflectie a acestuia,placerea vorbei .Se distinge mai mult prin toat
e acestea decat prin munca fizica. Moromete obisnuia sa mearga in poiana lui Ioc
an ,unde impreuna cu prietenul sau Cocosila si alti vecini purtau discutii pe te
me politice. n poiana fierriei lui Iocan, se comport ca un om care tie c este ateptat,
lucru confirmat, de altfel, de primirea pe care i-o fac stenii:

Moromete fu ntmpinat de departe cu exclamaii. Se simte superior acestora i nui poate s

i pornirea de a fi ironic cu cei care nu sunt n stare s-l neleag. Aici Moromete juca
un rol important ,deoarece el era cel care citea articolele din ziar ,comentandul
e de asemenea,de aici reiesind capacitatea sa de intelegere ,o inteligenta neint
alnita la multi din taranii acelui timp. Monologul cu el insusi are un rol impor
tant in viata acestuia deoarece de aici rezulta un conflict psihologic,fiind pre
ocupat de soarta familei sale. Intro dimineata inainte de rasarit acesta statea p
e prispa casei si se gandea la ce este de facut pentru a iesi din acea situatie
si a-si ajuta familei pe cat de mult ii sta in putinta.. Din faptul ca Moromete
face comert cu porumb ne dam seama ca el facea acest lucru in special pentru a l
e face pe plac copiilor sai care ii spusesera ca ar fii bines a faca si el comer
t la fel ca Tudor Balosu .Insa de aici se regaseste si o bunatate si sensibilita
te care este ascunsa in personalitatea lui Moromete,: momentul cand intalneste o
femeie,I se face mila de aceasta si ii da porumbul mai ieftin. Atitudinea de ef
absolut al familiei este subliniat de poziia sa privilegiat n timpul cinei: Moromete
sttea parc deasupra tuturor. Locul lui era n pragul celei de-a doua odi, de pe care
stpnea cu privirea pe fiecare [. . .] . El edea bine pe pragul odii lui, putea s se m
ite n voie. Limbajul lui Moromete este bine conturat deoarece acesta stia sa lamure
asca chestiuni neintelese de altii. In dialogul cu cei din jur acesta obisnuia s
a strecoare subtil mici intepaturi la adresa unor vecini pt. a le vedea reactia.
In acest caz un exemplu este Cnd l ntreab pe Udubeac unde a fost cu o zi nainte i ace
i rspunde c sttuse toat ziua n ograda lui, se mir, iar rspunsul: Ce vorbeti! Pi,
vzut, nseamn de fapt, c nu l-a vzut pe Udubeac pentru c omul nu se distingea prin n
fie vzut.