Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2023, 15:56
Romanul ”Moromeții” a fost publicat în două volume (1955, 1967) care reconstituie
imaginea unui univers aflat la răscruce. În al doilea volum, diferit ca problematică și ca
modalitate de primul , autorul reia personajele principale din primul volum și le
adaugă altele noi. Viața satului Siliștea-Gumești trece prin reforma agrară din 1945 și
prin transformarea socialistă a agriculturii după 1949.
Tema confuntării omului cu Timpul este surprinsă în volumul II prin lupta între
mentalitatea tradițională a țăranului și noua mentalitate colectivistă impusă.
Prin ”Moromeții” Marin Preda propune un univers sătesc autonom, fără ecouri din
Slavici, Sadoveanu sau Rebreanu. El impune un alt tip de țăran-țăranul-filozof, singurul
de acest fel din literatura română, și dă prozei țărănești o dimensiune psihologică
profundă.
Personajul central Ilie Moromete, în volumul al II-lea, intră într-o zonă de umbră.
Ideea pe care, în ciuda unei lumi în declin, rezistența sa morală o transmite, rămâne un
element esențial al mesajului acestui volum.
Social, Moromete este țăranul mijlocaș confruntat cu noi realități, cărora trebuie să
li se adapteze. Volumul II debutează cu o întrebare retorică: ” În bine sau în rău se
schimbase Moromete?” Inițial, se apucă de negoț și prosperă, cumpără pământurile
familiei înapoi, dar îl retrage pe Niculae de la școală.
Catrina îl părăsește când află că a fost să convingă băieții să vină de la București
acasă. După război, sub colectivizare, își pierde prestigiul de altădată, dar îl regăsim
puternic în polemică în discuțiile cu Niculae, cu bătrânii liberali sau cu autoritățile
pentru susținerea candidaturii lui Țugurlan. Moartea sa este moartea unei clase, dar
Psihologic, Moromete dovedește încredere în ceea ce știe că este bine. Deși trece
printr-o serie de încercări- moartea lui Nilă, refuzul băieților de a se întoarce, separarea
de Catrina, opoziția lui Niculae, colectivizarea, acestea nu îi schimbă esențial structura.
Psihologia lui Moromete este afectată , eroul pierde respectul de care se bucura
altădată din partea celorlalți, dar el este suficient de puternic pentru a găsi o cale de a
le depăși.
Psihologic și moral, Niculae este un personaj în formare. ” Eu îmi caut eul meu” îi
mărturisește personajul tatălui său. Crede cu naivitate în ideologia socialistă ca nouă
religie a binelui și a răului, dar, când un sătean moare înecat în apele râului de la
marginea satului, este deziluzionat. Prin întoarcerea târzie în sat și reconcilierea cu tatăl
său în vis, Niculae pare că și-a găsit identitatea în acceptarea moștenirii sale spiritual-
filozofice.
O altă secvență este aceea a întâlnirii imaginare dintre Niculae și tatăl său prin
intermediul visului. Revenit de la București ca inginer horticol, Niculae s-a căsătorit în
sat cu Mărioara, asistentă medicală la un cămin de copii. După înmormântarea lui
Moromete, la parastasul de un an, cuprins de remușcări, Niculae îl visează și se împacă
cu el.
I se justifică și încearcă să-l asigure de bunul mers al lucrurilor: ” Și eu vreau să spun
ca și tine că binele n-a pierit niciodată din omenire, dar că trebuie să-l facem pentru
toți…” Înțelege abia acum măreția bătrânului țăran, frumusețea gândirii sale, și îl
întreabă înduioșat: ” Unde te duci tu acum, încotro o s-o iei după ce deschizi poarta și
o să ieși iar la drum?”.
Este metafora întrebării retorice cu privire la o clasă socială care urmează să își
găsească o cale de a supraviețui sub tăvălugul istoriei.
Există planul familiei Moromete și un plan al celorlalte familii din sat. Personajele sunt
numeroase, puternic individualizate, intrând în conflicte puternice, fie între ele, fie cu
orânduirea socială.
În roman există mai multe conflicte, care duc la destrămarea familiei Moromete.
Conflictul dintre Moromete și fiii săi, Paraschiv, Nilă și Achim, izvorât din mentalitatea
diferită, din modul de a înțelege lumea și valorile (pamântul-banii). Conflictul dintre
Moromete și soția lui, Catrina, pornește tot de la pământ - un lot al Catrinei, pe care Ilie
Moromete îl vinde, dar pe care nici nu îl cumpără înapoi, nici nu pune casa pe numele
Catrinei, așa cum a promis. Conflictul dintre Catrina si fiii lui Moromete din prima
căsătorie, pe care aceasta i-a crescut de mici, dar acum sunt înveninați de mătușa lor,
Maria Moromete.
Conflictul dintre Ilie Moromete și sora sa, Maria Moromete, poreclită Guica,
supărată că fratele său s-a recăsătorit. Conflictul dintre Ilie Moromete si fiul său din a
doua căsătorie, Niculae, care își dorește să meargă la școală, fiind ironizat de tatăl său:
,,altă treabă n-avem noi acuma! Ne apucăm să studiem…” , cei doi fiind reprezentanții
a două mentalități, două conceptii diferite despre țăran.