CARACTERIZAREA VITORIEI LIPAN

Romanul Baltagul apartine etapei de maturitate a creatiei sadoveniene.In aceasta

etapa a creatiei sale,autorul cauta solutii soteriologice pentru omul contemporan lui aflat
intr-o criza profunda.
Solutia soteriologica gasita corespunde celor trei mari utopii:a naturii,a istoriei si
a cartii.Toate creatiile de maturitate include aceste directii care,fuzionand creaza un tipar
arhetipal,adevarat model de existenta.
Aparut in 1930,scris in numai cateva zile,romanul este rodul unei indelungate
gestatii.Ca si constructie,este un roman traditional, cu narator omniscient si
omnipresent,cu naratiune la pers a 3-a si o constructie aproape liniara.
Tema romanului poate fi stabilita cu usurinta in ciuda cheilor de interpretare
diferite.Temei cautarii si a dorintei de dreptate si adevar i se asociaza teme
adiacente:iubirea,razbunarea,initierea,calatoria.
Predominanta ideii de justitie in stabilirea temei este accentuata si de
titlu.Baltagul este securea cu doua taisuri,ilustrand simbolic dualitatea,viata si
moartea.Este deopotriva insemnul puterii transferate de la tatal ucis la fiul
nevarstnic,arma razbunarii,dar si arma crimei.
In limba greaca ,securea dubla poarta numele de labrys.Labirintul esta casa
securei duble.In cautarea adevarului,Vitoria Lipan parcurge un adevarat labirint,cu
suisuri,coborasuri,ocolisuri si linii drepte.Monstru din labirint este Calistrat
Bogza,supranumit buza de iepure(in traditia populara iepurele este semnul mortii).La
iesirea din labirint,Vitoria descopera adevarul si isi indeplineste datoria fata de barbatul
ucis.
Motto-ul romanului ,preluat din balada populara Miorita, face trimitere la o lume
straveche,arhetipala,incremenita in vechi tipare,ce se conduce dupa marile ritmuri
cosmice.
Viata oierilor din Tara de Sus a Moldovei,trasaturile distincte ale acestor fapturi
de mirare sunt rezumate intr-o anecdota cu care debuteaza romanul.
Portetul Vitoriei din incipit constituie punctul de plecare al actiunii.Insistenta
discreta asupra intrigii este sugerata prin redarea nelinistii femeii care isi asteapta sotul
plecat in Tara Dornelor cu ceva timp in urma.Pe langa portretul fizic se contureaza si
portretul moral al muntencei.Tot in maniera traditionala este si focalizarea permanenta a
romanului asupra personajului principal,procedeu care ii da o deosebita
pregnanta.Tehnica este cea a basoreliefului.
La inceputul romanului ,in maiera tipic realista,Vitoriei i se realizeaza un portret
fizic,cu accent pe fizionomia care lasa sa transpara trairile launtrice:obrazul,,ca un portret
neclintit’’ e insufletit de ,,ochii ei capriu in care parca se rasfrangea lumina castanie a
parului’’.Acelasi element portretistic este ales pentru a marca alunecarea dinspre planul
prezentului spre cel al evocarii:,,Acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari
necunoscute’’.Dinspre elementele de portret fizic se dezvolta caracterizarea
comportamentala:,,In singuratatea ei ,femeia cerca sa patrunda pana la el’’.
Cand subprefectul Anastase Balmez observa ca Vitoria era o femeie inca tanara si
frumoasa,remarca e relevanta doar ca termen de contrast intre potentialitatile pe care le
intrezaresc ceilalti si perceptia pe care o are femeia.Pe masura ce coboara in ,,tara de
jos’’,Vitoria patrunde tot mai adanc si in imparatia mortii,astfel ca ,,fiinta ei incepe sa se
concentreze asupra acestei umbre,de unde trebuia sa iasa lumina’’.
In complexitatea sa,personajul e privit din numeroase unghiuri,care ofera tot
atatea perspective prin intermediul carora eroina dobandeste profunzime.Ca sotie,ca
mama,ca detective si ca munteanca,sunt numai cateva din ipostazele Vitoriei Lipan,prin
care i se probeaza insa variate calitati si trasaturi: iubirea , devatoamentu,autoritatea,
inteligenta, intuitia, caracterul puternic.
Pentru a ilustra ipostaza de sotie,trebuie specificat ca,in sensurile sale
adanci,Baltagul e un roman de dragoste,care demonstreaza ca la temelia familiei e asezata
iubirea.Faptul ca opera se deschide cu evocarea legendei pe care obisnuia sa o spuna
Nechifor Lipan la nunti si cumetrii,nu are doar rolul de a aseza lumea izolata in Magura
Tarcaului,ci si de a purta cititorul in constiinta personajului feminin.Vitoria anticipeaza
fiecare amintire printr-un gest retractil,de inchidere in sine,ca intr-o fortareata in care isi
apara barbatul si iubirea.
Dupa mai bine de doua decenii de convietuire,Vitoria isi iubea barbatul ca in
tinerete si recunostea asta cu rusine,caci,dupa legile nescrise,varsta iubirii a trecut,de
vreme ce au copiii mari,aflati ei insisi la pragul casatoriei.
Cand baba Maranda ii sugereaza Vitoriei ca intarzierea lui Nechifor se datoreaza
vreunor ochi verzi care i-au atinut calea,femeia stie ca nu poate fi adevarat.In dragostea ei
exista certitudinea ca este iubita si ca Nechifor se intoarce la ea ,,ca la apa cea
buna’’.Iubirea poate fi considerate motorul care misca lumea,care determina vointa
zamislirii,ordinea si constiinta datoriei.
Minodora e initiata cu severitate in datoriile zilnice,de viitoare nevasta la casa ei
si strunita in respectarea regulilor pana in cele mai mici detalii.Pe durata absentei mamei
de acasa,fiica e dusa la manastire pentru paza buna si pentru siguranta.Cand Vitoria se
opune vehement eventualei casatorii a Minodorei cu feciorul dascalitei,ea se opune de
fapt ,abaterii de la ordine.
Educatia lui Gheorghita se realizeaza cu alte mijloace,in aparenta mai blande si
mai permisive.E drept ca feciorul e bland si supus poruncilor mamei,dar e posibil ca
Vitoria sa vada in el,,oglinda’’barbatului ei,mostenitorul numelui sau secret si al
caracterului puternic.Numeroase virtualitati zac in tanarul pe care munteanca il ia ca
sprijin in calatorie si caruia ii preda mandatul de cap de familie,in finalul romanului.
Unul dintre elementele inedite ale operei este suprapunerea temei pe schema
romanului politist,fapt ce duce la identificarea Vitoriei in postura neobisnuita de detectiv
cu basma si cu opinci.In ,,metoda’’ cu care ea cerceteaza crima se intrezareste un
amalgam interesant ,din care s-ar putea evidential in primul rand inteligenta vie,intuitia
feminina,vointa,arta disimularii si a manipularii.Eroina stie ,instinctiv cum sa realizeze
portretul robot al celui disparut ,cum sa interogheze martorii,cum sa ii induca lui
Anastase Balmez sentimentul ca el a gasit solutia si veriga lipsa a cazului.
,,Roman al unui suflet de munteanca’’(Perpessicius),Baltagul construieste un
personaj feminin de o forta impresinanta.Vitoria Lipan reuneste toate valorile
fundamentale,imuabile,de la inceputul lumii.Pedepsirea lui Calistrat Bogza si a lui Ilie
Cutui finalizeaza un mandat justitiar al eroinei.Dupa ce datoria e implinita si randuiala
facuta ,se poate reintra in ordinea lumii:Vitoria si fiul ei pleaca spre Magura
Tarcaului,pentru a lua lucrurile de unde le-a lasat ,urmand sa revina la Suha dupa
patruzeci de zile ,sa o duca si pe Minodora la mormantul tatalui ei,dupa cum se cuvine si
sa faca toate cele randuite.