Aviatie

Capitolul II Îndatoririle și drepturile cadrelor militare
Articolul 7
Îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituția României, de
legile tarii și de prezentul statut.
Profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate incumbă îndatoriri suplimentare, precum
și interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți, potrivit legii.
Secţiunea 1 Îndatoriri
Articolul 8
Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:
a) să fie loiale și devotate statului român și forțelor sale armate, să lupte pentru apărarea României,
la nevoie până la sacrificiul vieții, să respecte și să apere valorile democrației constituționale;
b) să respecte jurământul militar și prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai și la

timp ordinele comandanților și ale șefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile
ce le sunt încredințate. Cadrelor militare nu li se poate ordona și le este interzis să execute acte
contrare legii, obiceiurilor războiului și convențiilor internaționale la care România este parte;
neexecutarea ordinelor în aceste condiții nu atrage răspunderea penală și civilă a subordonaților;
c) să prețuiască onoarea și gloria de lupta ale forțelor armate ale României, ale armei și unității din
care fac parte, precum și demnitatea gradului și a uniformei militare pe care le poarta;
d) să-și perfecționeze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinică și educarea

subordonaților și să apere drepturile acestora;
e) să acționeze pentru întreținerea regulamentară și menținerea în stare de operativitate a tehnicii și

armamentului și pentru folosirea și administrarea eficienta a bunurilor din dotare;
f) să păstreze cu strictețe secretul militar, de stat și de serviciu, precum și caracterul confidențial al

unor activități și documente.
Cadrele militare în activitate au obligația să participe la misiuni în afara teritoriului statului român, în
funcție de cerințele Ministerului Apărării Naționale, pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de
România prin convenții și tratate internaționale.
(la 29-04-2011, Alin. 2 al art. 8 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 290 din 26 aprilie 2011. )
Poate face excepție, la cerere, de la prevederile alin. 2 cadrul militar care întâmpină greutăți
familiale deosebite și se încadrează în una dintre următoarele situații:
a) formează o familie monoparentală;
b) este întreținător unic de familie, al copilului/fratelui/ părintelui;
c) unul sau ambii părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă, și nu mai are alți frați sau
surori majori, apți de muncă, ori mai are frați sau surori, dar aceștia nu pot contribui la întreținerea
părinților deoarece sunt elevi sau studenți, sunt invalizi de gradul I sau II ori execută o pedeapsă
privativă de libertate;
(la 16-05-2019, Litera c) din Alineatul 3 , Articolul 8 , Sectiunea 1 , Capitolul 2 a fost modificată de
Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din
13 mai 2019 )
d) soțul este grav bolnav, încadrat în gradul I sau II de invaliditate;
e) ambii soți sau frați ar urma să participe la misiune în aceeași perioadă și nu își exprimă acordul în
acest sens;
f) în caz de calamități naturale.
(la 29-04-2011, Alin. 3 al art. 8 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Secţiunea a 2-a Drepturi
Articolul 9
Cadrele militare în activitate au dreptul la:
a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și la
prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului;
b) echipament, hrana, asistență medicală, medicamente, locuința de serviciu, gratuite, concedii și

scutiri medicale plătite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
c) reduceri sau scutiri de impozit pe venit și ale cuantumului chiriei, ajutoare și alte drepturi, potrivit
reglementărilor în vigoare*);
d) transport gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
(la 16-05-2019, Litera d) din Articolul 9 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificată de Punctul 7,
Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai
2019 )
e) suportarea de către Ministerul Apărării Naționale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenței
juridice a cadrelor militare pentru fapte săvârșite de către acestea în exercitarea, potrivit legii, a
atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
(la 29-04-2011, Litera e) a art. 9 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 290 din 26 aprilie 2011. )
Articolul 9^1
Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară de stat,
potrivit legii.
(la 16-05-2019, Sectiunea a 2-a din Capitolul 2 a fost completată de Punctul 8, Articolul I din LEGEA
nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
Articolul 10
Abrogat.
(la 01-01-2000, Art. 10 a fost abrogat de către art. 86 din ORDONANȚA nr. 73 din 27 august 1999,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 31 august 1999, datorită eliminării prevederilor
referitoare la reducerea impozitului pe venit din cadrul acestui articol. )
Articolul 11
Abrogat.
(la 23-12-2010, Alin. 1 al art. 11 a fost abrogat de litera r) a art. 196, Cap. X din LEGEA nr. 263 din 16
decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 852 din 20 decembrie 2010. )
Abrogat.
Pensionării militari decorați cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un
spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.
Articolul 12
Cadrele militare în activitate au dreptul să urmeze învățământul superior militar sau civil,
postuniversitar, doctoratul sau alte forme de perfecționare a pregătirii, cu respectarea normelor
legale.
Articolul 13
Cadrele militare în activitate pot fi trimise la studii în străinătate, prin concurs, cu aprobarea
ministrului apărării naționale.
Cadrele militare în activitate care au absolvit școli și academii militare, cursuri sau alte forme de
pregătire în străinătate beneficiază de drepturi depline la încadrarea și promovarea în funcții
corespunzătoare studiilor din țara cu care le-au fost echivalate diplomele dobândite, în condițiile
legii și ale reglementărilor militare.
Articolul 14
În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concediu de odihnă, concediu de odihnă
suplimentar pentru activitate în locuri de muncă cu condiții deosebite - vătămătoare, grele sau
periculoase - și la concediu de studii.
Regulile privind durata și acordarea concediului de odihnă, concediului de odihnă suplimentar și a

concediului de studii, precum și compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 14^1
În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată, pe o durată de cel
mult 4 ani, în următoarele situații:
a) solicită să își urmeze soția sau soțul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de
alte ministere, autorități administrative autonome, organe ori alte instituții de specialitate ale
administrației publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la
misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanțe naționale, structuri și
comandamente din cadrul organizațiilor internaționale din care România face parte, pentru o
perioadă mai mare de 6 luni;
b) au fost selectate pentru a ocupa temporar posturi în structurile din cadrul organizațiilor
internaționale din care România face parte, în baza aprobării prealabile a ministrului apărării
naționale.
(la 16-05-2019, Litera b) din Alineatul 1 , Articolul 14^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost
modificată de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
Pentru alte cazuri, temeinic motivate, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată,
pe durată determinată, de cel mult un an.
Concediile fără plată prevăzute la alin. 1 și 2 se aprobă de către ministrul apărării naționale sau de
către comandanții stabiliți de acesta.
Ministrul apărării naționale poate prelungi durata concediilor fără plată prevăzute la alin. 1 și 2 cu cel
mult un an.
În Ministerul Afacerilor Interne, prelungirea concediilor fără plată prevăzute la alin. 1 și 2 se aprobă
potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.
(la 16-05-2019, Articolul 14^1 din Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost completat de Punctul 10,
2019 )
În perioada concediului fără plată, acordat potrivit prevederilor alin. 1 sau 2, cadrele militare sunt
suspendate din funcție și nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naționale,
cu excepția celui privind folosirea locuinței de serviciu, în cazul când se dispune de aceasta.
Perioada concediului fără plată nu constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, vechime
în activitate pentru acordarea Semnului onorific În Serviciul Patriei și/sau pentru acordarea gradației
următoare în condițiile legii.
În situația prevăzută la alin. 1 lit. a), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia
în calcul o perioadă egală cu trei pătrimi din durata concediului fără plată.
(la 16-05-2019, Alineatul 7 din Articolul 14^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de
13 mai 2019 )
Notă
Conform art. II din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13
mai 2019, dispozițiile art. 14^1 alin. 7 nu se aplică în situația concediilor fără plată aflate în derulare
la data de 16 mai 2019.
În situația prevăzută la alin. 1 lit. b), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia
în calcul întreaga durată a concediului fără plată.
În situația prevăzută la alin. 2, durata concediului fără plată nu se ia în calcul la stabilirea stagiului în
grad.
2019 )
Notă
Conform art. II din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13
mai 2019, dispozițiile art. 14^1 alin. 8^1 nu se aplică în situația concediilor fără plată aflate în
derulare la data de 16 mai 2019.
La încetarea concediului fără plată, instituția are obligația de a numi cadrul militar pe o funcție
vacantă sau să îl pună la dispoziție în vederea încadrării.
(la 29-04-2011, Art. 14^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Articolul 14^2
În timp de pace, cadrele militare în activitate confirmate în serviciul medical pot beneficia, pe lângă
drepturile prevăzute la art. 14^1, de concedii fără plată, pe o durată de cel mult 4 ani, pentru
formare profesională.
La încetarea concediului fără plată acordat potrivit alin. 1, instituția are obligația de a reîncadra
cadrul militar, din oficiu, pe funcția de pe care a fost suspendat, prin rezervarea acesteia, cu excepția
situației în care unitatea este supusă procesului de reorganizare sau restructurare, iar postul se
desființează.
Dispozițiile art. 14^1 alin. 3, 5, 6 și 8^1 se aplică în mod corespunzător în situația acordării
concediilor fără plată pentru formarea profesională, prevăzută la alin. 1.
(la 02-01-2020, Articolul 14^2 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 2,
Articolul I din LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din
30 decembrie 2019 )
Articolul 14^3
Cadrele militare în activitate au dreptul, anual, la un concediu pentru formare profesională, plătit, de
până la 15 zile lucrătoare, cu aprobarea comandantului unității militare, în condițiile stabilite prin
ordin al ministrului apărării naționale.
Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă
anual și este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce privește drepturile cuvenite
personalului militar.
Articolul 14^4
Cadrele militare în activitate, din cadrul Ministerului Apărării Naționale, pe timpul cât se află în
concediu de odihnă, concediu paternal, incapacitate temporară de muncă și în permisie beneficiază
de solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, indemnizațiile,
compensațiile, sporurile, primele, majorările și alte drepturi salariale cu caracter permanent cuvenite
pentru perioada respectivă.
Articolul 15
Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate și beneficiază de pauze

pentru alimentarea și îngrijirea copilului, precum și de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile
salariate din administrația publică.
Cadrele militare în activitate au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav,
concediu de acomodare, concediu paternal, concediu și indemnizație pentru creșterea copilului, în
condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
(la 16-05-2019, Alineatul 2 din Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de Punctul
14, Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai
2019 )
Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 323 din 21 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 595 din 19 iulie 2019, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispozițiile
art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995, în forma anterioară modificării aduse prin LEGEA nr. 101 din 8
mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019, sunt neconstituționale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767
din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din
regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz,
nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen,
dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
La stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul întreaga durată a

concediului prevăzut la alin. 2.
(la 16-05-2019, Articolul 15 din Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost completat de Punctul 15, Articolul
I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
(la 19-01-2006, Articolul 15 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 18 din 11 ianuarie 2006,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 16 ianuarie 2006. )
Articolul 16
Cadrele militare în activitate care urmează cursurile de zi ale instituțiilor de învățământ superior
beneficiază, în locul concediilor de odihnă, de vacante, conform programelor de învățământ ale
instituțiilor respective și ordinului ministrului apărării naționale.
Articolul 17
Pentru rezolvarea unor situații personale sau familiale deosebite, cadrelor militare în activitate,
precum și celor în rezervă, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate în unități militare, li se pot
acorda permisii.
Durata permisiilor și comandanții care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele

militare.
Articolul 18
Timpul acordat pentru permisii, scutiri și concedii medicale nu se scade din durata concediului anual
de odihnă sau a concediului de odihnă suplimentar.
Articolul 19
Pe timpul stării de urgență și de asediu, comandanții/șefii structurilor militare pot dispune

întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii și pentru formare
profesională ale cadrelor militare în activitate din subordine, în funcție de nevoile instituțiilor
militare.
Pe timpul stării de urgență, comandanții/șefii structurilor militare pot dispune unilateral efectuarea
totală sau parțială a concediilor de odihnă/de odihnă suplimentare pentru cadrele militare în
activitate din subordine.
La declararea mobilizării sau a stării de război, concediile de odihnă, de odihnă suplimentare, fără
plată, paternal, de acomodare, pentru creșterea copilului, de studii, pentru formare profesională,
vacanțele și permisiile se întrerup, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte la
unitățile militare de care aparțin, în cel mai scurt timp posibil.
Pe timpul mobilizării și pe timp de război, cadrelor militare în activitate și celor în rezervă,

concentrate sau mobilizate, li se pot acorda permisii și concedii, potrivit ordinului ministrului apărării
naționale.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, comandanții/șefii stabilesc

programul de lucru al cadrelor militare, în funcție de evoluția situației și misiunile încredințate.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, cadrele militare pot
efectua deplasări în alte garnizoane sau unități administrativ-teritoriale, altele decât cele din care
face parte unitatea militară în care își desfășoară activitatea, ori pot părăsi teritoriul național, în
condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției.
(la 31-03-2020, Articolul 19 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268
din 31 martie 2020 )
Articolul 20
Abrogat.
(la 12-03-2004, Art. 20 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 4 din 26
februarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 220 din 12 martie 2004. )
Articolul 20^1
Cadrele militare în activitate numite în prima funcție/mutate în interesul serviciului, detașate și/sau
împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care își au domiciliul și care nu dețin locuință
proprietate personală în acea garnizoană, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în situația în care nu
li se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensație lunară pentru chirie
de până la 50% din solda lunară.
(la 02-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 20^1 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de
Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
1051 din 30 decembrie 2019 )
Cadrele militare în activitate numite în prima funcție, mutate în interesul serviciului, detașate și/sau
împuternicite într-o garnizoană în care își au domiciliul, dar care nu dețin locuință proprietate
personală, nici ei și nici soțiile sau soții acestora, în situația în care nu li se poate asigura spațiu de
locuit corespunzător, pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale
efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naționale, de compensația lunară
pentru chirie, prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanților sau a șefilor cadrelor militare
respective.
(la 16-05-2019, Alineatul (2) din Articolul 20^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de
13 mai 2019 )
Cadrele militare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit
alin. 1 și 2 și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau
încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de
compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului
sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei
fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În
această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. 1, dar nu
poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-
cumpărare cu plata în rate.
(la 16-05-2019, Alineatul (2^1) din Articolul 20^1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de
13 mai 2019 )
În situația prevăzută la alin. 2^1, compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură
locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda
concomitent pentru situația prevăzută la alin. 1 și 2 și pentru situația prevăzută la alin. 2^1, caz în
care cadrul militar optează pentru una dintre aceste situații. Ministerul Apărării Naționale nu îi
asigură cadrului militar care a optat pentru situația prevăzută la alin. 2^1 un spațiu de locuit
corespunzător în garnizoana unde acesta a achiziționat locuința pe durata existenței situației de la
alin. 2^1.
13 mai 2019 )
Pentru persoanele prevăzute la alin. 2^1, sumele se justifică cu un contract de credit

ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau un contract de vânzare-cumpărare cu
plata în rate a unei locuințe.
13 mai 2019 )
Cadrele militare în activitate, mutate sau detașate și/sau împuternicite, prevăzute la alin. 1, pot
beneficia de compensație lunară pentru chirie într-o singură garnizoană.
2019 )
Prin rata lunară prevăzută la alin. 2^1 se înțelege suma tuturor costurilor lunare generate de
contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau de contractul de
vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe conform scadențarului de plată, mai puțin cele
legate de rambursările anticipate, eventualele dobânzi penalizatoare și alte costuri care nu se
regăsesc în scadențarul de plată a ratelor lunare. (Alineatul 2^5)
30 decembrie 2019 )
Cuantumul concret al compensației prevăzute la alin. 1, 2 și 2^1, precum și condițiile de acordare a

acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naționale.
Soțiile sau soții cadrelor militare mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană, care au fost
încadrate în muncă și au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soții sau soțiile, au
dreptul la o indemnizație lunară de 50% din solda lunară a cadrelor militare pe care le-au urmat,
până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activități autorizate aducătoare de venituri, dar
nu mai mult de 9 luni de la data mutării cadrului militar.
De indemnizația lunară prevăzută la alin. 4 beneficiază și soții sau soțiile care, la data mutării
cadrelor militare pe care le-au urmat, erau înscrise ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de
muncă județene sau a municipiului București, dar numai după expirarea, potrivit legii, a termenului
de plată a indemnizației de șomaj.
(la 12-03-2004, Art. 20^1 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 4 din
26 februarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 220 din 12 martie 2004. )
Articolul 21
Ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate și celor în rezervă, concentrați sau mobilizați
în unitățile militare, li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca
urmare a unor acțiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite
în timpul și din cauza serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate
menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.
Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmașilor celor

decedate, se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Abrogat.
La cerere, personalul militar încadrat în gradul III de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul
militar de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul ori în legătură cu exercitarea
atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut sau rechemat în activitate în funcții militare ori încadrat în
funcții civile fără examen sau concurs, în instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și
siguranță națională, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției.
(la 11-04-2014, Alin. 4 al art. 21 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 30 din 27 martie
Articolul 22
Cadrele militare în activitate și familiile acestora beneficiază, ca măsura de protecție socială, de

înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în folosirea caselor de odihnă,
sanatoriilor, căminelor de garnizoană și a altor amenajări recreative și sportive.
Cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării
Naționale.
Articolul 23
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de:
a) asistență medicală și medicamente în cadrul rețelei sanitare a Ministerului Apărării Naționale sau
în alte rețele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister;
b) transport, atunci când ofițerii, maiștrii militari sau subofițerii sunt mutați în interes de serviciu
dintr-o garnizoană în alta.
(la 16-05-2019, Litera b) din Alineatul 1 , Articolul 23 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificată
de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371
din 13 mai 2019 )
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază și de pensie de urmaș, precum și de alte
drepturi în conformitate cu prevederile legale.
La decesul unui cadru militar în activitate, Ministerul Apărării Naționale acordă familiei acestuia sau
persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în
cuantum de două solde lunare neimpozabile.
Articolul 24
Abrogat.
(la 23-12-2010, Art. 24 a fost abrogat de litera r) a art. 196, Cap. X din LEGEA nr. 263 din 16
Articolul 25
Copiii cadrelor militare în activitate, decedate în timpul și din cauza serviciului, ca urmare a unor
acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori a unor misiuni
în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, pot fi
transferați la liceele militare sau în instituțiile militare de învățământ care formează maiștri militari,
subofițeri ori ofițeri, pe baza unui test de aptitudini, a rezultatelor la învățătură obținute în
instituțiile civile de învățământ și potrivit normelor aprobate de ministrul apărării naționale.
(la 16-05-2019, Alineatul 1 din Articolul 25 , Sectiunea a 2-a , Capitolul 2 a fost modificat de Punctul
2019 )
Copiii personalului militar clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de
expertiză medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor
de serviciu, pot fi înmatriculați, la cerere, fără examen, în instituțiile de învățământ ale instituțiilor
din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, dacă îndeplinesc condițiile legale.
Copiii aflați în întreținerea personalului militar clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de
către comisiile de expertiză medico-militară ori, după caz, decedat, în timpul sau în legătură cu
exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul ori soția acestuia pot fi numiți în funcții militare
sau încadrați în funcțiile civile, fără examen ori concurs, în instituțiile din sistemul de apărare, ordine
publică și siguranță națională, dacă îndeplinesc condițiile legale.
Prin ordin al conducătorului instituției se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a prevederilor

prezentului articol.
Articolul 26
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă și în retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit
la asistență medicală și medicamente în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a) și au acces la cercurile militare,
casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoană și alte amenajări recreative sau sportive,
beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
De aceleași drepturi beneficiază și ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă și în retragere, foști
pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în
timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul
asigurărilor sociale de stat.
Membrii familiilor cadrelor militare în rezervă și în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit
de asistență medicală în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a).
Articolul 27
La trecerea în rezervă sau direct în retragere, cadrelor militare care au cel puțin 20 de ani de serviciu
militar și s-au distins prin activitatea desfășurată, precum și celor care au adus patriei servicii
deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a
purta uniforma militară.
Criteriile de acordare și de retragere a acestui drept, precum și situațiile în care cadrele militare
prevăzute la alin. 1 pot purta uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare.
(la 29-04-2011, Art. 27 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie 2011,
Secţiunea a 3-a Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți
Articolul 28
Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:
a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin
orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții
publice;
b) să candideze pentru a fi alese în administrația publică locală, în Parlamentul României și în

Parlamentul European, precum și în funcția de Președinte al României;
(la 16-05-2019, Litera b) din Articolul 28 , Sectiunea a 3-a , Capitolul 2 a fost modificată de Punctul
2019 )
c) să declare sau să participe la greva.
Articolul 29
Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel:
a) exprimarea în public a opiniilor politice nu este permisă;
(la 16-05-2019, Litera a) din Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul 2 a fost modificată de Punctul
2019 )
b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României și forțelor armate nu este
permisă;
c) prezentarea, în public, de informații cu caracter militar de către cadrele militare nu este permisă,
cu excepția celor care au atribuții în acest sens, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului
apărării naționale;
(la 16-05-2019, Litera c) din Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul 2 a fost modificată de Punctul
2019 )
d) aderarea la culte religioase este libera, mai puțin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de
păstrare a ordinii publice, precum și la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea
profesiei;
e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-științific, cultural,

sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepția celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii și
disciplinei specifice instituției armatei, este permisă în condițiile stabilite prin regulamentele
militare.
(la 23-07-2002, Litera e) a art. 29 a fost modificată de articolul unic din LEGEA nr. 478 din 9 iulie
2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 23 iulie 2002. )
f) abrogată;
(la 08-04-2007, Litera f) a art. 29 a fost abrogată de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 81 din 30
martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 5 aprilie 2007. )
g) participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este
interzisă, cu excepția activităților la care se participa în misiune;
h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condițiile ce se stabilesc prin ordin al
ministrului apărării naționale.
i) pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, primirea în audiență și

soluționarea petițiilor se suspendă.
(la 31-03-2020, Articolul 29 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 2, Articolul I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268
din 31 martie 2020 )
Articolul 30
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate au obligația de a nu efectua activități care contravin
demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.
Cadrelor militare în activitate le este interzis:
a) să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de
lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;
b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori
societăți comerciale, cu excepția celor numite în consiliile de administrație ale regiilor autonome și
societăților comerciale din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Apărării
Naționale și ale filialelor acestora, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.
(la 16-05-2019, Litera b) din Alineatul 2 , Articolul 30 , Sectiunea a 3-a , Capitolul 2 a fost modificată
de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371
din 13 mai 2019 )
Articolul 31
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă, pe timpul cât sunt concentrați sau mobilizați în
unități militare, pot rămâne membri ai partidelor, formațiunilor sau organizațiilor politice, precum și
ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfășurarea oricăror activități cu caracter
politic sau sindical, în unități militare.
Secţiunea a 4-a
Disciplina militară
(la 16-05-2019, Titlul sectiunii a 4-a din Capitolul 2 a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din
LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
Articolul 32
Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanți ai capacității operaționale a forțelor
armate și se bazează atât pe acceptarea conștientă a normelor de comportament stabilite, cât și pe
acordarea recompenselor și aplicarea sancțiunilor disciplinare.
Disciplina militară asigură respectarea de către militari a normelor legale, a ordinelor
comandanților/șefilor date cu respectarea normelor de drept, regulilor de angajare ori obiceiurilor
războiului, pentru menținerea capacității operaționale a unității, îndeplinirea misiunilor specifice și
buna desfășurare a activităților din armată.
Comandantul/Șeful dispune de prerogativă disciplinară, având competența de a acorda recompense

și de a aplica sancțiuni disciplinare cadrelor militare, potrivit prezentei legi.
(la 16-05-2019, Articolul 32 din Sectiunea a 4-a , Capitolul 2 a fost modificat de Punctul 25, Articolul I
din LEGEA nr. 101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
Articolul 33
Cadrelor militare li se pot acorda următoarele recompense:
a) înaintarea în gradul următor, în mod excepțional, în condițiile prevăzute la art. 64;
b) înaintarea în gradul următor, înainte de termen, în condițiile prevăzute la art. 63;
c) conferirea de decorații și titluri de onoare;
d) conferirea de medalii, ordine și semne onorifice;
e) alte recompense morale, financiare sau materiale, în condiții stabilite prin ordin al conducătorului
instituției militare; recompensele financiare se acordă în condițiile prevăzute de lege pentru
premierea personalului plătit din fonduri publice.
Articolul 34
Încălcarea de către cadrele militare, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea

acestora disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
Cadrele militare răspund individual pentru faptele și actele proprii sancționate de lege, săvârșite atât
în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori în legătură cu acesta, cât și în afara serviciului.
Sunt absolvite de orice răspundere cadrele militare care prin exercitarea, în limitele legii, a
atribuțiilor de serviciu au cauzat vătămări unor persoane ori au adus prejudicii patrimoniului
acestora.
Articolul 34^1
Constituie abateri disciplinare faptele săvârșite cu vinovăție de către cadrele militare prin care au
încălcat normele legale, regulamentele militare, ordinele și dispozițiile legale ale
comandanților/șefilor ierarhici, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie
considerate infracțiuni, potrivit legii penale.
Articolul 35
Cadrelor militare li se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare scrisă;
c) diminuarea soldei de funcție cu un procent de până la 10% pe o perioadă de maximum 3 luni;
d) diminuarea soldei de comandă cu un procent de 5-10% pe o perioadă de maximum 3 luni;
e) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau 2 ani;
f) retrogradarea în funcție până la cel mult nivelul gradului deținut;
g) trecerea în rezervă.
Pentru aceeași abatere se poate aplica doar o singură sancțiune disciplinară.
Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data constatării, dar nu mai târziu
de 2 ani de la data săvârșirii faptei; termenul de 6 luni este termen de prescripție, iar cel de 2 ani
este termen de decădere.
Termenul de 6 luni prevăzut la alin. 3 se suspendă, de drept, pe perioada și în situațiile următoare:
a) de la data sesizării, în condițiile legii, a organelor de urmărire penală și până la data soluționării
definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea
organelor de urmărire penală;
b) de la data suspendării raporturilor de serviciu și până la data reluării activității;
c) pe durata concediilor, permisiilor, învoirilor, misiunilor, stării de captivitate ori în alte situații de
absență motivată, în condițiile legii.
Prin excepție de la prevederile alin. 3, sancțiunile disciplinare se pot aplica după expirarea
termenului de 2 ani de la data săvârșirii faptei, doar în situația în care organele de urmărire penală
sesizate decid că fapta săvârșită nu constituie infracțiune și comunică decizia după expirarea acestui
termen.
În situația prevăzută la alin. 5, sancțiunea se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data
comunicării deciziei organului de urmărire penală, care este termen de decădere.
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020:
Articolul V
Pentru cercetarea și sancționarea abaterilor disciplinare săvârșite de personalul militar în activitate și

polițiști pe durata stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de
urgență pe teritoriul României, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se
aplică prevederile legale în vigoare la data săvârșirii acestora.
Articolul 35^1
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a)-d) se aplică de către:
a) comandanții/șefii unităților militare în care sunt încadrate cadrele militare care au săvârșit
abaterile disciplinare;
b) comandanții/șefii unităților militare în care sunt detașate cadrele militare care au săvârșit
abaterile disciplinare;
c) comandanții/șefii ierarhici ai celor prevăzuți la lit. a) și b).
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e) și f) se aplică de către comandanții/șefii care
au competențe de numire în funcții.
Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 35 alin. 1 lit. g) se aplică de către conducătorul instituției
militare.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, sancțiunile disciplinare

pentru cadrele militare în activitate se aplică astfel:
a) avertismentul sau mustrarea scrisă - de către comandanții/șefii nemijlociți și superiorii acestora;
b) diminuarea soldei de funcție sau de comandă - de către comandanții de brigăzi/similare și

superiorii acestora;
c) amânarea înaintării în gradul următor - comandanții de divizii/similare, comandantul

Comandamentului forțelor pentru operații speciale și comandantul Comandamentului apărării
cibernetice și superiorii acestora;
d) retrogradarea în funcție - șefii categoriilor de forțe, comandantul Comandamentului logistic

întrunit, comandantul Comandamentului comunicațiilor și informaticii.
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 268 din 31 martie 2020 )
Șefii structurilor centrale aplică sancțiunile prevăzute la alin. 4 pentru întregul personal militar din
subordine.
Dispozițiile alin. 4 și 5 se aplică în mod corespunzător Serviciului de Informații Externe, Serviciului

Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale,
funcțiile similare celor prevăzute la alin. 4 fiind echivalate prin ordin al conducătorului instituției.
Articolul 35^2
Comandantul/Șeful aplică sancțiuni disciplinare cadrelor militare din subordinea sa ori de câte ori
constată sau este sesizat că acestea au săvârșit o abatere disciplinară, în mod direct sau, după caz,
pe baza rezultatului cercetării disciplinare prealabile ori a hotărârii consiliului de onoare.
În cazul în care comandantul/șeful este sesizat cu privire la comiterea unei fapte care poate constitui
abatere disciplinară, persoana care sesizează are obligația de a susține reclamația cu date și indicii
de natură obiectivă referitoare la fapta săvârșită.
La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de gravitatea faptei, care se evaluează după
următoarele criterii:
a) împrejurările în care a fost săvârșită fapta;
b) gradul de vinovăție;
c) dimensiunile disfuncțiilor create în activitatea instituției;
d) gradul de afectare a ordinii și disciplinei militare;
e) natura și gravitatea consecințelor faptei;
f) motivul săvârșirii faptei și scopul urmărit;
g) existența, în antecedentele disciplinare ale militarului, a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost
radiate.
La stabilirea sancțiunii disciplinare pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență,
de asediu, de mobilizare și pe timp de război, comandantul/șeful cu competențe de aplicare a
acesteia are în vedere gravitatea faptei care constituie abatere disciplinară și efectele produse de
aceasta, prin raportare la împrejurarea în care aceasta a fost săvârșită.
Articolul 35^3
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a) și b) se aplică direct de către

comandanții/șefii care au competențe în acest sens.
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. c)-g) se aplică după efectuarea cercetării
disciplinare prealabile.
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e)-g) se aplică numai în baza hotărârii
consiliului de onoare.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, prin excepție de la
prevederile alin. 2 și 3, comandanții/șefii aplică sancțiunile disciplinare în mod direct sau pot dispune
efectuarea unei cercetări disciplinare pentru fundamentarea deciziei.
Pentru efectuarea cercetării disciplinare prevăzute la alin. 4, comandanții/șefii desemnează, în

funcție de complexitatea faptelor, un ofițer sau o comisie, care întocmește și prezintă un raport, în
termen de maximum 7 zile calendaristice de la data desemnării.
Articolul 35^4
Prin procedură disciplinară, în sensul prezentei legi, se înțelege cercetarea disciplinară prealabilă
și/sau activitatea consiliilor de onoare.
Cercetarea disciplinară și activitatea consiliilor de onoare au la bază următoarele principii:
a) prezumția de nevinovăție, conform căreia se prezumă că orice cadru militar este considerat
nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară, atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită;
b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaște dreptul cadrului militar de a fi

audiat și de a propune dovezi în apărarea sa; în tot cursul procedurilor, cadrul militar are dreptul de
a da explicații când socotește că este necesar, precum și de a fi asistat de un apărător ales, care
trebuie să aibă studii juridice, cu respectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate;
c) celeritatea procedurilor, care presupune obligația de soluționare fără întârziere a cauzei;
d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții

divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea de la
disciplina militară ce face obiectul sesizării;
e) proporționalitatea, conform căreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii de
la disciplina militară, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă a fi aplicată;
f) legalitatea, conform căreia întreaga procedură se desfășoară potrivit normelor legale;
g) unicitatea, conform căreia pentru o abatere de la disciplina militară nu se poate aplica decât o
singură sancțiune disciplinară.
Procedura disciplinară nu este publică.
Comunicarea actelor în procedura disciplinară se poate efectua în oricare dintre modalitățile

prevăzute de lege.
Articolul 35^5
Comandantul/Șeful unității militare unde își desfășoară activitatea cadrul militar care a săvârșit fapta
dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către un ofițer sau o comisie, în funcție de
complexitatea faptelor.
Cadrele militare desemnate conform alin. 1 nu se pot afla în una dintre următoarele situații:
a) este persoana care a sesizat comiterea faptei sau parte vătămată prin comiterea faptei;
b) este soț/soție, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al/a cadrului militar ale cărui fapte
sunt cercetate, ale persoanei care a sesizat comiterea faptei sau ale părții vătămate prin comiterea
faptei;
c) este subordonat nemijlocit sau direct față de oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a) și b);
d) are grad inferior cadrului militar ale cărui fapte sunt cercetate;
e) se găsește în alte situații de conflict de interese prevăzute de lege.
În situația în care, la nivelul unității militare în care își desfășoară activitatea cadrul militar ale cărui
fapte sunt cercetate, nu sunt identificate cadre militare care să corespundă criteriilor prevăzute la
alin. 2, comandantul/șeful unității militare solicită sprijin eșalonului ierarhic superior.
Articolul 35^6
Cadrului militar ale cărui fapte sunt cercetate i se aduce la cunoștință, de îndată, în scris, despre
efectuarea cercetării disciplinare prealabile, despre obiectul acesteia, precum și despre drepturile și
obligațiile pe care le are.
Articolul 35^7
Ofițerul sau comisia prevăzut/prevăzută la art. 35^5 alin. 1 întocmește un raport, pe care îl prezintă
comandantului/șefului ierarhic care a dispus efectuarea cercetării, în termen de cel mult 20 de zile
lucrătoare de la data desemnării.
Raportul prevăzut la alin. 1 conține concluziile cercetării și propuneri privind aplicarea/neaplicarea

unei sancțiuni disciplinare cadrului militar a cărui fapte au fost cercetate sau trimiterea acestuia în
fața consiliului de onoare, după caz.
Comandantul/Șeful ierarhic analizează raportul cercetării prealabile și poate adopta una dintre
următoarele decizii:
a) clasarea dosarului de cercetare prealabilă, în cazul inexistenței faptei, prescrierii faptei, constatării
nevinovăției cadrului militar sau în cazul încetării raportului de serviciu al acestuia;
b) aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 35 alin. 1 lit. a)-d);
c) trimiterea în fața consiliului de onoare, pe baza propunerilor cuprinse în raportul de cercetare,

când gravitatea faptelor săvârșite impune aplicarea unei sancțiuni mai aspre.
În termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului, comandantul/șeful ierarhic aduce la
cunoștința cadrului militar în cauză decizia prevăzută la alin. 3, în formă scrisă.
Articolul 35^8
Pentru apărarea onoarei cadrelor militare în activitate, precum și pentru cercetarea faptelor sesizate
ca abateri disciplinare, în cadrul instituțiilor militare se constituie consilii de onoare.
Consiliul de onoare are în componență 3 sau 5 membri titulari, ofițeri în activitate, care se aleg pe o
perioadă de 2 ani; ofițerul cu gradul și funcția cele mai mari este și președintele consiliului.
Pentru fiecare membru titular al consiliului de onoare se desemnează, în condițiile prevăzute la alin.
2, câte un membru supleant.
Nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire, procedurile de

lucru ale acestora, precum și alte aspecte procedurale pentru aplicarea prevederilor prezentei
secțiuni referitoare la procedura disciplinară se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale,
ministrului afacerilor interne, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de
Telecomunicații Speciale, directorului Serviciului de Informații Externe, respectiv al directorului
Serviciului de Protecție și Pază, după caz.
Articolul 35^9
Hotărârea consiliului de onoare se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate de membrii acestuia și

se aduce la cunoștința cadrelor militare, pe bază de semnătură.
Consiliul de onoare poate adopta una dintre următoarele hotărâri:
a) constatarea inexistenței faptei, a nevinovăției sau a prescrierii faptei;
b) declararea vinovăției cadrului militar, cu propunerea aplicării uneia dintre sancțiunile prevăzute
de art. 35 alin. 1.
Articolul 35^10
În situația aplicării sancțiunii disciplinare în baza unei hotărâri a consiliului de onoare, actul
administrativ de sancționare se emite și se comunică cadrului militar în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data înregistrării hotărârii consiliului de onoare la unitatea/structura al cărei
comandant/șef are competența de aplicare a sancțiunii disciplinare.
Actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare se emite, în formă scrisă, de
comandantul/șeful care are competențe de aplicare a acesteia și se comunică în scris celui
sancționat.
Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare se înscriu
în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor care au fost încălcate;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în timpul cercetării disciplinare
prealabile, cu excepția aplicării sancțiunilor prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a) și b);
d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată;
f) organul competent la care sancțiunea disciplinară poate fi contestată.
Articolul 35^11
Cadrele militare au dreptul să conteste aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a)-d) în
termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea deciziei de sancționare, prin raport adresat în scris
comandantului/șefului ierarhic superior celui care a emis decizia.
Comandantul/Șeful ierarhic prevăzut la alin. 1 se pronunță prin decizie motivată, în termen de 30 de

zile lucrătoare de la data înregistrării contestației, pe baza unei cercetări efectuate în condițiile
prevăzute la art. 35^5 - 35^7, astfel:
a) menține decizia contestată, când constată că este temeinică și legală;
b) anulează decizia contestată, când constată că aceasta a fost emisă fără temei legal sau asupra
altei persoane;
c) anulează decizia contestată și aplică o sancțiune mai ușoară, când constată că sancțiunea aplicată
este prea aspră în raport cu gravitatea faptelor;
d) Abrogată.
(la 02-01-2020, Litera d) din Alineatul (2), Articolul 35^11 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost
abrogată de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 1051 din 30 decembrie 2019 )
e) anulează decizia contestată și decide trimiterea în fața consiliului de onoare, pe baza propunerilor
cuprinse în raportul de cercetare, când gravitatea faptelor săvârșite impune aplicarea unei sancțiuni
mai aspre.
Decizia prevăzută la alin. 2 este definitivă, se comunică cadrelor militare contestatare în termen de 5
zile de la data pronunțării și poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă,
potrivit legii.
Articolul 35^12
Cadrele militare au dreptul să conteste aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e)-g) în
termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de sancționare, la instanța de contencios
administrativ competentă, potrivit legii.
Articolul 35^13
Pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp
de război, procedura disciplinară nu se suspendă, cu excepția situațiilor în care, potrivit legii, au fost
sesizate organele de urmărire penală.
(la 31-03-2020, Sectiunea a 4-a din Capitolul II a fost completată de Punctul 6, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din
31 martie 2020 )
Articolul 35^14
Actul administrativ prin care se aplică sancțiunea pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul
stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război produce efecte de la data comunicării
acestuia și poate fi contestat direct la instanța de contencios administrativ, potrivit legii.
(la 31-03-2020, Sectiunea a 4-a din Capitolul II a fost completată de Punctul 6, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 36 din 26 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din
31 martie 2020 )
Capitolul III Proveniența ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor
Articolul 36
Ofițerii în activitate provin din:
a) absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor,

cu excepția celor prevăzuți la art. 37 lit. c);
b) absolvenți ai anului IV din instituțiile militare de învățământ superior cu durata studiilor mai mare
de 4 ani;
c) absolvenți ai instituțiilor militare de învățământ din alte state, similare celor prevăzute la lit. a),
trimiși la studii de către Ministerul Apărării Naționale;
c^1) absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior, școlarizați pentru
nevoi ale Ministerului Apărării Naționale și în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale;
(la 16-05-2019, Alineatul 1 din Articolul 36 , Capitolul 3 a fost completat de Punctul 29, Articolul I din
d) ofițeri în rezervă și ofițeri rezerviști voluntari care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc
celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau al șefilor instituțiilor componente ale sistemului
apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, în vederea chemării sau rechemării în
activitate;
(la 16-05-2019, Litera d) din Alineatul 1 , Articolul 36 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 30,
2019 )
e) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în activitate, absolvenți cu diplomă de

licență ai instituțiilor civile de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare,
care au vârsta de cel mult 45 de ani, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte
condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării
naționale, ordinii publice și securității naționale;
(la 16-05-2019, Litera e) din Alineatul 1 , Articolul 36 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 30,
2019 )
f) maiștri militari și subofițeri care, în timp de război, îndeplinesc cel puțin 3 luni, cu rezultate foarte
bune și bune, funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri în unitățile militare aflate în zona acțiunilor
militare;
g) persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licență ale unei
instituții de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele
de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor
componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;
(la 16-05-2019, Litera g) din Alineatul 1 , Articolul 36 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 30,
2019 )
h) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști în activitate, absolvenți cu diplomă de

licență ai instituțiilor militare de învățământ superior;
(la 16-05-2019, Litera h) din Alineatul 1 , Articolul 36 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 30,
2019 )
i) urmași ai personalului Ministerului Apărării Naționale decedat în timpul și din cauza serviciului, ca
urmare a unor acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori
a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri
umanitare, care au vârsta de cel mult 45 de ani, au absolvit cu diplomă de licență o instituție de
învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele de
aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;
j) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în activitate, răniți în timpul și din cauza
acțiunilor militare desfășurate în afara teritoriului statului român, absolvenți cu diplomă de licență ai
unei instituții de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat
testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale;
k) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în rezervă sau cu statut de rezervist
voluntar, care au vârsta de cel mult 45 de ani, care au absolvit cu diplomă de licență o instituție de
învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele de
aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
În Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de

Informații, pentru persoanele prevăzute la alin. 1 lit. e), g) și k) nu se aplică limita de vârstă de cel
mult 45 de ani.
(la 02-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 36, Capitolul III a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din
LEGEA nr. 259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din 30 decembrie
2019 )
În Ministerul Apărării Naționale, persoanele prevăzute la alin. 1 lit. d) și j) pot fi chemate sau
rechemate în activitate dacă au vârsta de cel mult 45 de ani.
(la 16-05-2019, Articolul 36 din Capitolul 3 a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr.
101 din 8 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 13 mai 2019 )
(la 29-06-2005, Art. 36 [inițial cu alin. 1] a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 60 din 23 iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 29 iunie 2005. )
Articolul 37
Ofițerii în rezervă provin din:
a) ofițeri trecuți din activitate în rezervă;
b) absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior care au îndeplinit

serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forțelor armate și cu rezultatele obținute la
examenul-concurs susținut la terminarea pregătirii militare;
c) absolvenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor, școlarizați la solicitarea

aviației și marinei civile sau a altor beneficiari;
d) maiștri militari și subofițeri în rezervă, care, în timp de război, îndeplinesc cel puțin 3 luni, cu
rezultate foarte bune și bune, funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri în unitățile militare aflate în
zona acțiunilor militare;
e) absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior sau, la nevoie, ai

liceelor, cu diplomă de bacalaureat ori ai școlilor echivalente, cu diplomă, cu profil corespunzător
specialităților militare deficitare în Ministerul Apărării Naționale, care au vârsta de cel mult 45 de
ani;
(la 16-05-2019, Litera e) din Articolul 37 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 34, Articolul I din
f) studenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor care au promovat
penultimul an de studii, în situația în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apți pentru
serviciul militar. Nu se acordă grad de ofițer studenților exmatriculați.
Articolul 38
Maiștrii militari în activitate provin din:
a) absolvenți cu diplomă ai instituțiilor de învățământ pentru formarea maiștrilor militari, cu excepția

celor prevăzuți la art. 39 lit. b);
b) subofițeri în activitate care au un stagiu neîntrerupt de cel puțin un an, în funcții de exploatare,
întreținere și reparare a tehnicii militare, au promovat examenul de trecere în corpul maiștrilor
militari și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin dispoziție a șefului Statului Major al Apărării;
(la 16-05-2019, Litera b) din Alineatul 1 , Articolul 38 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 35,
2019 )
c) maiștri militari în rezervă și maiștri militari rezerviști voluntari, care au promovat testele de
aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în
vederea chemării sau rechemării în activitate;
(la 16-05-2019, Litera c) din Alineatul 1 , Articolul 38 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 35,
2019 )
d) soldați și gradați profesioniști în activitate, absolvenți ai instituțiilor sau unităților militare de

învățământ pentru formarea maiștrilor militari;
e) soldați și gradați profesioniști în activitate, absolvenți ai studiilor postliceale corespunzătoare

specialităților militare și ai cursului de formare a maiștrilor militari în activitate, în condițiile stabilite
prin ordin al ministrului apărării naționale;
f) urmași ai personalului Ministerului Apărării Naționale decedat în timpul și din cauza serviciului, ca
urmare a unor acțiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepțional ori
a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri
umanitare, care au vârsta de cel mult 45 de ani, absolvenți ai studiilor postliceale corespunzătoare
specialităților militare, care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite
prin ordin al ministrului apărării naționale;
g) subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în activitate, răniți în timpul și din cauza acțiunilor
militare desfășurate în afara teritoriului statului român, absolvenți ai studiilor postliceale
corespunzătoare specialităților militare, care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc
celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;
h) soldați și gradați profesioniști, în activitate, cu o vechime de cel puțin 15 ani în această calitate,
absolvenți ai studiilor postliceale corespunzătoare specialităților militare, care au promovat testele
de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
În Ministerul Apărării Naționale, persoanele prevăzute la alin. 1 lit. b), c), e), g) și h) pot fi chemate
sau rechemate în activitate dacă au vârsta de cel mult 45 de ani.
În Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale nu se aplică limita de vârstă

prevăzută la alin. 1 lit. f).
(la 02-01-2020, Articolul 38 din Capitolul III a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr.
259 din 24 decembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1051 din 30 decembrie 2019 )
Articolul 39
Maiștri militari în rezervă provin din:
a) maiștri militari trecuți din activitate în rezervă;
b) absolvenți cu diplomă ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea maiștrilor militari,

școlarizați la solicitarea aviației și marinei civile sau a altor beneficiari;
c) persoane în vârstă de cel mult 45 de ani, care au o pregătire tehnica de nivel liceal sau postliceal în
specialități militare deficitare;
d) subofițeri în rezervă care au absolvit școli de maiștri în specialități necesare forțelor armate.
Articolul 40
Subofițerii în activitate provin din:
a) absolvenți cu diplomă ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea subofițerilor;
b) soldați și gradați profesioniști în activitate care au promovat testele de aptitudini și concursul sau
examenul susținut în acest scop și îndeplinesc condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale;
(la 16-05-2019, Litera b) din Alineatul 1 , Articolul 40 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 38,
2019 )
c) subofițeri în rezervă și subofițeri rezerviști voluntari care au promovat testele de aptitudini și

îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, în vederea chemării
sau rechemării în activitate;
(la 16-05-2019, Litera c) din Alineatul 1 , Articolul 40 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 38,
2019 )
d) gradați care, în timp de război, îndeplinesc cu rezultate bune, cel puțin 3 luni, funcții prevăzute a fi
încadrate cu subofițeri în unitățile militare aflate în zona acțiunilor militare;
e) soldați și gradați profesioniști în activitate, în rezervă sau cu statut de rezervist voluntar,

absolvenți ai studiilor postliceale sau superioare corespunzătoare specialităților militare, care au
absolvit cursul de formare a subofițerilor, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării
naționale;
(la 02-01-2020, Litera e) din Alineatul (1), Articolul 40, Capitolul III a fost modificată de Punctul 10,
30 decembrie 2019 )
f) soldați și gradați profesioniști în activitate, absolvenți ai programelor de studii postliceale pentru

formarea subofițerilor în activitate;
(la 16-05-2019, Litera f) din Alineatul 1 , Articolul 40 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 38,
2019 )
g) persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc
celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului
apărării naționale, ordinii publice și securității naționale și care au pregătire de nivel liceal, postliceal
sau superior.
(la 16-05-2019, Litera g) din Alineatul 1 , Articolul 40 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 38,
2019 )
În Ministerul Apărării Naționale, persoanele prevăzute la alin. 1 lit. b), c) și e) pot fi chemate sau
rechemate în activitate dacă au vârsta de cel mult 45 de ani.
În Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale

nu se aplică limita de vârstă prevăzută la alin. 1 lit. g).
(la 02-01-2020, Articolul 40 din Capitolul III a fost completat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr.
(la 29-06-2005, Art. 40 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 60 din 23
iunie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 29 iunie 2005. )
Articolul 41
Subofițerii în rezervă provin din:
a) absolvenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea subofițerilor în rezervă;
b) subofițeri trecuți din activitate în rezervă;

c) absolvenți ai instituțiilor civile de învățământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen
redus, în raport cu nevoile forțelor armate și cu rezultatele obținute la examenul-concurs susținut la
terminarea pregătirii militare;
d) studenți ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor care au promovat cel
puțin anul I de studii, în situația în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apți pentru serviciul
militar. Nu se acordă gradul de subofițer studenților exmatriculați;
e) gradați în rezervă care, în urma unei concentrări de instrucție, au fost calificați în specialități
militare necesare forțelor armate, pentru funcții de subofițeri;
f) sergenți*) în rezervă care, în ultimele 6 luni ale serviciului militar în termen, au îndeplinit cu
rezultate bune și foarte bune funcții prevăzute a fi încadrate cu ofițeri sau subofițeri;
g) gradați care, în timp de război, îndeplinesc cel puțin 3 luni, cu rezultate bune și foarte bune, funcții
prevăzute a fi încadrate cu ofițeri sau subofițeri, în unitățile militare aflate în zona acțiunilor militare;
h) absolvenți ai liceelor, școlilor profesionale ori ai unei școli echivalente, în raport cu nevoile forțelor
armate și care au absolvit o formă de pregătire militară organizată de Ministerul Apărării Naționale.
(la 16-05-2019, Litera h) din Articolul 41 , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 40, Articolul I din
Articolul 41^1
Persoanele care urmează să devină cadre militare în condițiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c^1) și h), ale art.
38 lit. a) și d) și ale art. 40 alin. 1 lit. a), la admiterea într-o instituție militară de învățământ pentru
formarea ofițerilor, maiștrilor militari sau subofițerilor în activitate, încheie cu Ministerul Apărării
Naționale contracte cu durata de 8 ani de la numirea lor în prima funcție, potrivit normelor stabilite
prin ordin al ministrului apărării naționale.
În condițiile prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. d)-g) și i), la art. 38 lit. b)-c) și e) și la art. 40 alin. 1 lit. b)-g),
persoanele în cauză încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 4 ani, potrivit
normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
Durata contractelor încheiate în condițiile alin. 1, 2 și 14 se prelungește de drept, prin acte

adiționale, cu o durată cuprinsă între 4 și 8 ani, stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale, în
situația în care cadrele militare în activitate sunt trimise cu acordul lor și admise la studii universitare
de licență, master, doctorat sau la studii postliceale, finanțate de la bugetul de stat și organizate în
instituții de învățământ din țară și străinătate, la forma de învățământ cu frecvență.
După expirare, contractele pot fi reînnoite, în funcție de opțiunea părților, pe perioade succesive cu
durata de până la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului apărării naționale.
Contractele încheiate în condițiile alin. 4 încetează de drept în situațiile prevăzute la alin. 3, la data
înmatriculării în instituția de învățământ.
Începând cu data prevăzută la alin. 5, cadrele militare în cauză încheie noi contracte cu o durată
cuprinsă între 4 și 8 ani, care se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale.
Dispozițiile alin. 3, alin. 5 și 6 se aplică în mod corespunzător în situația prevăzută la art. 36 alin. 1 lit.
h).
Cadrele militare care au o vechime ca ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate de cel puțin 15
ani pot încheia cu Ministerul Apărării Naționale contracte până la împlinirea limitei de vârstă în grad.
Cu 6 luni înainte de expirarea contractului, părțile sunt obligate să se încunoștințeze reciproc asupra
intenției de reînnoire a acestuia.
În situația în care înainte de expirarea duratei stabilite, cadrele militare reziliază contractul potrivit
art. 85 alin. 1 lit. h), acestea sunt obligate să anunțe Ministerul Apărării Naționale cu cel puțin 30 de
zile înainte, iar în cazul în care se află pe perioada contractului prevăzut la alin. 1, 2 și 14 sau, după
caz, alin. 3, alin. 6 și 7, cadrele militare sunt obligate și să restituie cheltuielile de întreținere și de
instruire pe timpul școlarizării, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.
Aceeași obligație de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării revine

cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Naționale, potrivit art. 85
alin. 1 lit. i)-n), art. 87 și 88, înainte de expirarea contractelor prevăzute la alin. 1, 2 și 14 sau, după
caz, alin. 3, alin. 6 și 7, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.
În situația în care Ministerul Apărării Naționale trece în rezervă cadrele militare înainte de expirarea
contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e), sau la expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e^1),
din inițiativa Ministerului Apărării Naționale, acestea beneficiază de măsuri de protecție socială
conform prevederilor legale.
Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor părți în situația în care trecerea în rezervă a cadrelor
militare se face potrivit art. 85 alin. 1 lit. f) și g). În aceste cazuri părțile nu au obligații una față de
cealaltă.
Prin excepție de la prevederile alin. 1, personalul navigant de aviație încheie cu Ministerul Apărării
Naționale contracte cu durata de 12 ani de la numirea lor în prima funcție.
Durata contractelor prevăzute la alin. 1 pentru ofițerii medici, medici dentiști și farmaciști se
prelungește cu un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat.
Normele de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării prevăzute la

alin. 10 și 11 se aprobă prin ordin al ministrului apărării naționale.
(la 16-05-2019, Articolul 41^1 din Capitolul 3 a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 41^2
Persoanele care urmează să devină cadre militare în Serviciul de Telecomunicații Speciale în

condițiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c^1) și h), ale art. 38 alin. 1 lit. a) și d) și ale art. 40 alin. 1 lit. a), la
admiterea într-o instituție de învățământ, încheie cu Serviciul de Telecomunicații Speciale contracte
cu durata de 10 ani, în cazul ofițerilor, și, respectiv, 8 ani în cazul maiștrilor militari și subofițerilor, de
la prima numire în funcție.
(la 02-01-2020, Articolul 41^2 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr.
Articolul 42
Cadrele militare în retragere provin din:

a) ofițeri în activitate sau în rezervă, precum și maiștri militari și subofițeri în rezervă, care au depășit
limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă prevăzută la art. 86 alin. 4;
(la 29-04-2011, Litera a) a art. 42 a fost modificată de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 53 din 21 aprilie
b) ofițeri, maiștri militari și subofițeri în activitate sau în rezervă, clasați de către comisiile de
expertiza medico-militară "inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență".
Articolul 43
Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau direct în retragere, precum și chemarea din
rezervă în activitate se fac după cum urmează:
a) generalii și amiralii, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării

naționale;
b) ceilalți ofițeri, prin ordin al ministrului apărării naționale;
c) maiștrii militari și subofițerii, prin ordin al comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale.
În Ministerul Afacerilor Interne, trecerea cadrelor militare în rezervă sau direct în retragere, precum
și chemarea din rezervă în activitate a cadrelor militare prevăzute la alin. 1 lit. b) și c) se face în mod
corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 45 alin. 2, au competența de acordare a
gradelor militare.
Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cărora li s-au acordat grade în rezervă în baza art. 37
lit. e) și nu au absolvit o instituție civilă de învățământ superior, precum și în baza art. 39 lit. c).
Subofițerii cărora li s-a acordat grad în rezervă în baza art. 41 lit. e), f) și h) pot fi chemați în
activitate, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, dacă nu au împlinit vârsta
de 45 de ani.
Articolul 44
Scoaterea din evidența militară a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în rezervă și trecerea lor
în retragere se fac după cum urmează:
a) generalii și amiralii, prin ordin al șefului Statului Major General;
b) ceilalți ofițeri, prin ordin al comandanților stabiliți de șeful Statului Major General;
c) maiștrii militari și subofițerii, prin ordin al comandanților centrelor militare județene, municipale
sau de sector.
LEGE Nr. 35 din 4 decembrie 1990 privind Statutul personalului aeronautic din aviatia militara a
Romaniei
EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 134 din 5 decembrie 1990 Parlamentul Romaniei adopta
prezenta lege.
ART. 1
Se aproba Statutul personalului aeronautic din aviatia militara a Romaniei, care face parte integranta
din prezenta lege.
ART. 2
Ministerul Apararii Nationale va emite norme pentru aplicarea statutului adoptat prin prezenta lege.
ART. 3
Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1062 din 27 decembrie 1963 privind aprobarea Statutului
referitor la clasificarea si primele ce se acorda personalului navigant, personalului tehnic de aviatie si
parasutistilor militari din fortele armate ale Republicii Socialiste Romania se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 26 noiembrie 1990.
PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR MARTIAN DAN Aceasta lege a fost adoptata de Senat in
sedinta din 26 noiembrie 1990.
PRESEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BIRLADEANU In temeiul art. 82 lit. m) din

Decretul-lege nr.92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, promulgam
Legea privind Statutul personalului aeronautic din aviatia militara a Romaniei si dispunem publicarea
sa in Monitorul Oficial al Romaniei.
PRESEDINTELE ROMANIEI ION ILIESCU STATUTUL personalului aeronautic din aviatia militara a
Romaniei
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Prezentul statut defineste activitatile aeronautice militare, personalul aeronautic din aviatia militara,
indatoririle si drepturile acestuia.
ART. 2
Personalul aeronautic din aviatia militara isi desfasoara activitatea in scopul apararii spatiului aerian
al tarii, mentinerii cu orice pret a integritatii teritoriale a patriei, independentei si suveranitatii
nationale.
ART. 3
Personalul aeronautic din aviatia militara trebuie sa aiba o inalta constiinta patriotica si conduita
morala demna, se dea dovada de disciplina ferma, sa dobindeasca o temeinica pregatire
profesionala, astfel incit activitatile aeronautice sa se desfasoare cu eficienta si in siguranta pentru
indeplinirea misiunilor ce-i revin in timp de pace si de campanie, conform cu legile tarii si
reglementarile aeronautice.
ART. 4
Activitatile aeronautice militare cuprind:
a) planificarea, dirijarea, controlul si coordonarea zborului aeronavelor militare romanesti, precum si

a celor straine primite in responsabilitate in spatiul aerian al Romaniei de catre organele militare de
dirijare, control si coordonare a zborurilor;
b) organizarea, pregatirea si executarea zborurilor cu aeronave militare si a parasutistilor in scopuri

militare;
c) planificarea, organizarea, executarea si controlul asigurarii tehnice de aviatie a zborurilor cu

aeronave militare si asigurarii tehnice a parasutistilor in scopuri militare;
d) planificarea, organizarea, executarea, controlul si receptia activitatilor de proiectare, probare,

fabricare, modernizare, reparare si testare a tehnicii aeronautice militare;
e) planificarea, organizarea, executarea si controlul asigurarii tehnice de transmisiuni aeronautice

militare si protectia navigatiei aeriene cu aeronave militare;
f) colectarea, prelucrarea si analiza informatiilor meteorologice, precum si elaborarea prognozelor

meteorologice, pentru zonele aerodromurilor militare, terenurilor si platformelor de decolare-
aterizare utilizate de aeronave militare , traiectele de zbor si raioanele de ducere a actiunilor de
lupta de catre aviatia militara.
ART. 5
Conducerea activitatilor aeronautice militare se executa de catre Comandamentul aviatiei militare.
CAP. 2
Personalul aeronautic
ART. 6
Se considera personal aeronautic cadrele militare, militarii in termen sau in termen redus, elevii din
institutiile militare de invatamint de aviatie, rezervistii concentrati cu scoatere din productie si
salariatii civili din Ministerul Apararii Nationale, militarii detasati in economia nationala, precum si
militarii din unitatile de toate armele, care, in baza calificarii detinute si a functiilor pe care le
indeplinesc, organizeaza, conduc, controleaza sau executa activitati aeronautice militare.
ART. 7
Personalul aeronautic din aviatia militara se compune din:
a) personalul aeronavigant;
b) personalul nenavigant (de sol).
ART. 8
Personalul aeronavigant cuprinde:
a) personalul navigant de aviatie;

b) parasutistii.
ART. 9
Personalul navigant de aviatiei cuprinde:
a) personalul care conduce in zbor aeronave:
- pilotii, pilotii de incercare si cosmonautii;
- navigatorii de bord;
b) personalul tehnic-ingineresc de exploatare in zbor a aeronavelor, motoarelor, instalatiilor,

echipamentelor si sistemelor de bord:
- inginerii, subinginerii si tehnicienii de bord;
- radiotelegrafistii de bord;
- operatorii foto, radio si de radiolocatie de bord;
- tragatorii aerieni;
c) personalul de insotire: insotitorii de bord;
d) personalul tehnic-ingineresc pentru incercarea, testarea, receptia si controlul in zbor al

aeronavelor:
- inginerii, subinginerii si tehnicienii de incercare, receptie si control;
- operatorii de bord pentru aparatura de incercare-testare ambarcata.
ART. 10
Din categoria parasutistilor fac parte cadrele militare, militarii in termen sau cu termen redus,
rezervistii concentrati cu scoatere din productie si salariatii civili din Ministerul Apararii Nationale,
precum si militarii din unitatile si subunitatile de toate armele, care, prin functiile ce le detin, au
prevazuta specialitatea de parasutist sau cercetas prin parasutare si care executa parasutari din
aeronave in scopul indeplinirii unei misiuni de lupta, instruire, antrenament, incercare, receptie sau
verificare a tehnicii de parasutare sau de salvare.
ART. 11
Elevii care se instruiesc pentru insusirea unei specialitati de personal aeronavigant in institutiile
militare de invatamint, centrele de instructie si unitatile militare care pregatesc cadre militare de
rezerva se considera personal aeronavigant din momentul inceperii activitatii de zbor sau
parasutare.
ART. 12
Personalul aeronautic nenavigant (de sol) cuprinde:
a) personalul tehnic-ingineresc de aviatie;
b) cadrele militare din statele majore si navigatorii de sol;
c) meteorologii;
d) personalul tehnic-ingineresc de transmisiuni aeronautice si protectie a navigatiei aeriene.
ART. 13
Din categoria personalului tehnic-ingineresc de aviatie fac parte ofiterii ingineri, subingineri si
tehnici, maistrii militari, subofiterii si militarii in termen sau cu termen redus, rezervistii concentrati
cu scoatere din productie, precum si salariatii civili care organizeaza, conduc, controleaza sau
executa activitati de exploatare, probare, proiectare, fabricare, modernizare, reparare si testare a
aeronavelor militare, simulatoarelor de aviatie, mijloacelor tehnice de control complex pentru
deservirea acestora si de asigurare cu tehnica aeronautica militara, fiind calificati in una din
urmatoarele specialitati:
a) ofiterii ingineri, subingineri si tehnici, maistrii militari si subofiterii de aviatie:
- aeronave si motoare de aviatie;
- armament, rachete, munitii de aviatie si sisteme de salvare;
- electromecanica si automatizari de bord de aviatie;
- radioelectronica de bord de aviatie;
b) militarii in termen, cu termen redus si salariatii civili:
- armament de bord si munitii de aviatie;
- electromecanica si automatizari de bord;
- celula si motor;
- instalatii radioelectronice de bord;
- electromecanic;
- acumulatorist;
- electromecanic grup electrogen si gaze.
ART. 14
Din categoria navigatorilor de sol si a cadrelor militare din statele majore face parte personalul
militar si civil care, potrivit atributiilor functionale, executa dirijarea, coordonarea si controlul
zborurilor aeronavelor militare sau organizeaza si conduc aceste activitati, fiind calificati in una din
- navigator cu dirijarea aeronavelor in zbor (navigator radar);
- navigator pentru programarea, coordonarea si controlul zborurilor aeronavelor (navigator

dispecer);
- cadre militare din statele majore.
ART. 15
Din categoria meteorologilor fac parte ofiterii, maistrii militari si subofiterii care, potrivit atributiilor
functionale, colecteaza, prelucreaza si analizeaza datele meteorologice, elaboreaza prognoze
meteorologice, fiind calificati in una din urmatoarele specialitati:
- meteorologie;
- radiotelegrafie meteo;
- radiolocatie meteorologica.
ART. 16
Din categoria personalului tehnic-igineresc de transmisiuni aeronautice si protectie a navigatiei

aeriene fac parte ofiterii ingineri, subingineri si tehnici, maistrii militari, subofiterii, militarii in termen
si cu termen redus, rezervistii concentrati cu scoatere din productie si salariatii civili care
organizeaza, conduc, controleaza sau executa activitati de exploatare, proiectare, probare, fabricare,
modernizare, reparare si testare a tehnicii de transmisiuni aeronautice si de protectie a navigatiei
aeriene, fiind calificati in una din urmatoarele specialitati:
- transmisiuni;
- radiolocatie;
- electromecanica.
ART. 17
Specialitatile de personal aeronautic se completeaza prin reglementari emise de catre Ministerul

Apararii Nationale, in functie de necesitatile impuse de evolutia tehnicii aeronautice si a conceptiei
de exploatare in zbor si la sol a acesteia.
ART. 18
Functiile personalului aeronautic si clasele de salarizare corespunzatoare se diferentiaza pe categorii

de personal si activitati, nivel de pregatire profesionala, responsabilitati si conditii de munca.
ART. 19
Personalul aeronautic se promoveaza si se incadreaza pe functii potrivit cu pregatirea pe care o

detine, in baza criteriului competentei profesionale, avind in vedere si aptitudinile specifice necesare
indeplinirii functiilor.
CAP. 3
Pregatirea si atestarea personalului aeronautic
ART. 20
Personalul aeronautic - cadre militare - se pregateste in institutii de invatamint militare si civile,

centre de instructie sau perfectionare.
Specialitatile, criteriile de selectionare, duratele de scolarizare si formele concrete de pregatire in

institutiile de invatamint militare sint cele stabilite prin reglementari emise de catre Ministerul
Apararii Nationale.
ART. 21
Procedurile de echivalare a pregatirii personalului aeronautic intre institutiile de invatamint militare
si civile se stabilesc prin reglementari emise de catre Ministerul Apararii Nationale si Ministerul
Invatamintului si Stiintei.
ART. 22
Personalul aeronautic - militari in termen sau cu termen redus si rezervistii concentrati cu scoatere
din productie - se instruieste in unitatile militare, centre de instructie si institutii militare de
invatamint, potrivit reglementarilor emise de catre Ministerul Apararii Nationale.
ART. 23
Comandamentul aviatiei militare este organul unic care elibereaza, valideaza , echivaleaza,
prelungeste, preschimba, suspenda sau retrage documentele de calificare pentru personalul
aeronautic militar si civil in Ministerul Apararii Nationale, precum si pentru personalul aeronautic
militar detasat in economia nationala. Face exceptie de la aceasta prevedere personalul aeronautic
detasat la Departamentul aviatiei civile.
ART. 24
Atestarea calificarii, specializarii si specialistii personalului aeronautic se face prin urmatoarele

documente:
a) brevet de cosmonaut;
b) brevet de personal aeronavigant, pentru categoriile si specialitatile de personal aeronavigant;
c) certificat de navigator de aviatie, pentru navigatori de sol;
d) certificat de personal, tehnic-ingineresc de aviatie, pentru inginerii, subinginerii, tehnicienii,

maistrii militari si subofiterii de aviatie nenaviganti;
e) certificat de meteorolog de aviatie, pentru toate categoriile de meteorologi;
f) certificat de transmisionist aeronautic sau de specialist in protectia navigatiei aeriene, pentru

toate categoriile de personal tehnic-ingineresc de transmisiuni aeronautice si de protectie a
navigatiei aeriene;
g) brevet de instructor de zbor.
ART. 25
Comandamentul aviatiei militare echivaleaza urmatoarele documente de atestare a calificarii,

specializarii si specialitatii pentru personalul aeronautic, eliberate de Departamentul aviatiei civile:
a) brevetul de aptitudine si licenta, cu brevetul de personal aeronavigant;
b) certificatul si licenta de functionare, cu certificatele corespunzatoare pentru categoriile de

personal aeronautic nenavigant.
ART. 26
Documentele de atestare a calificarii, specializarii si specialitatii se acorda personalului aeronautic la

absolvirea scolilor militare, institutiilor militare de invatamint superior sau a cursurilor de
specializare, dupa indeplinirea conditiilor de pregatire teoretica si practica stabilite de catre
Comandamentul aviatiei militare.
ART. 27
Documentele de atestare a calificarii cuprind obligatoriu datele privind:
- identitatea posesorului;
- specialitatea de personal aeronautic;
- data si locul calificarii;
- categoria si tipurile de tehnica aeronautica pentru care este specializat;
- titlul de specializare detinut (pentru inginerii si subinginerii nenaviganti);
- titlul de clasificare detinut (cu exceptia inginerilor si subinginerilor nenaviganti);
- nivelul de autorizare detinut.
ART. 28
Documentele de atestare a calificarii, specializarii si specialitatii se iau in considerare la stabilirea

vechimii in activitate a personalului aeronautic.
ART. 29
Brevetul de cosmonaut se acorda personalului aeronautic, dupa executarea unui zbor cosmic, pe
baza documentelor emise de institutiile care au asigurat pregatirea de specialitate si lansarea in
cosmos a acestuia.
ART. 30
Retragerea calitatii de personal aeronautic se poate face numai de catre comandantul aviatiei
militare, in urmatoarele situatii:
- inaptitudine psiho-fizica;
- incompetenta profesionala;
- abateri grave de la reglementarile aeronautice.
CAP. 4
Clasificarea si specializarea personalului aeronautic
ART. 31
Confirmarea nivelului de pregatire de lupta si profesionala a personalului aeronautic care executa

activitati aeronautice militare se face prin acordarea titlului de specialist aeronautic de clasa, in
a) pilot, pilot de incercare;
b) navigator de bord;
c) inginer (subinginer, tehnician) de bord;

d) radiotelegrafist de bord;
e) tragator aerian;
f) operator (foto, radio, radiolocatie, pentru aparatura de incercaretestare) de bord;
g) parasutist;
h) inginer (subinginer, tehnician) de aviatie;
i) navigator de sol;
j) transmisionist aeronautic;
k) inginer (subinginer, tehnician) pentru protectia navigatiei aeriene;
l) meteorolog.
ART. 32
Titlurile de clasificare sau specializare ce se acorda personalului aeronautic sint ierarhizate pe trei
clase, a caror obtinere se face succesiv:
clasa a 3-a, clasa a 2-a, clasa I.
Titlul de clasificare se acorda personalului aeronautic definit la art. 31 din prezentul statut, cu
exceptia inginerilor si subinginerilor nenaviganti.
Titlul de specializare se acorda inginerilor si subinginerilor nenaviganti definiti la art. 12 si 31 din

prezentul statut.
ART. 33
Titlurile de clasificare sau specializare se acorda de comandantul aviatiei militare in urma examinarii
personalului aeronautic de catre comisiile de examinare constituite in acest scop.
Conditiile de obtinere, mentinere si ridicare a titlurilor de clasificare si specializare, precum si modul

de organizare si desfasurare a examenelor de clasificare si specializare, sint stabilite, pe categorii de
personal si activitati, prin norme aprobate de ministrul apararii nationale.
ART. 34
Examinarea personalului aeronautic in vederea obtinerii. mentinerii sau ridicarii titlului de clasificare
sau specializare consta in:
- verificarea teoretica si practica;
- verificarea activitatii profesionale.
ART. 35
Comisiile pentru examinarea personalului aeronautic in vederea obtinerii, mentinerii sau ridicarii
titlurilor de clasificare sau specializare se numesc de catre comandantul aviatiei militare.
ART. 36
Titlurile si primele de clasificare sau specializare se acorda si se mentin pe o durata de un an
calendaristic, daca in acest timp nu intervine una din situatiile prevazute la art. 37 din prezentul
statut.
ART. 37
Titlul de clasificare sau specializare detinut si drepturile corespunzatoare ale personalului aeronautic
se pierd daca:
a) este numit intr-o functie pentru care nu mai este prevazuta una din specialitatile aeronautice
mentionate in prezentul statut;
b) nu promoveaza examenul pentru mentinerea titlului de clasificare sau specializare conform

cerintelor prevazute in normele aprobate de ministrul apararii nationale;
c) nu indeplineste baremurile anuale de activitate aeronautica pentru mentinerea titlului de

clasificare sau specializare prevazute in normele aprobate de ministrul apararii nationale.
In mod exceptional, in cazul in care personalul aeronautic nu indeplineste baremurile anuale de

activitate aeronautica pentru mentinerea titlului de clasificare sau specializare, acesta isi mentine
onorific titlul de clasificare sau specializare detinut, retregindu-i-se dreptul la prima de clasificare sau
specializare respectiva.
ART. 38
Personalului aeronautic i se retrage dreptul la prima de clasificare sau specializare corespunzator

titlului detinut, pe o perioada de 3-12 luni, in urmatoarele situatii:
a) pentru neindeplinirea atributiilor functionale sau sarcinilor profesionale si abateri de la

reglementarile aeronautice;
b) in cazul producerii unui eveniment de aviatie din vina proprie.
ART. 39
Retragerea dreptului la prima de clasificare sau specializare se face de catre comandantul aviatiei
militare.
ART. 40
Dreptul la prima de clasificare sau specializare se redobindeste la expirarea termenului stabilit prin
ordinul de retragere, daca personalul aeronautic are indeplinite conditiile prevazute in normele
aprobate de ministrul apararii nationale. In situatia cind personalul aeronautic nu mai indeplineste
conditiile pentru titlul de clasificare sau specializare retras, i se acorda dreptul la prima de clasificare
sau specializare pentru care indeplineste, in ultimele 12 luni, conditiile.
CAP. 5
Indatoririle personalului aeronautic
ART. 41
Personalul aeronautic trebuie sa-si indeplineasca obligatiile consfintite in Constitutia Romaniei, legile
tarii si indatoririle stabilite in statutele cadrelor militare, in regulamentele militare generale, in
regulamentele de organizare a activitatilor specifice fiecarei categorii de personal aeronautic, in
scopul cresterii capacitatii de lupta a aviatiei militare.
ART. 42
In vederea cresterii capacitatii de lupta a aviatiei militare, personalul aeronautic este obligat:
a) sa-si indeplineasca cu corectitudine sarcinile profesionale si atributiile functionale;
b) sa-si ridice permanent nivelul pregatirii de specialitate, sa-si insuseasca caracteristicile tehnico-
tactice ale tehnicii aeronautice militare, sa-si consolideze si perfectioneze deprinderile de exploatare
in zbor si la sol a acesteia;
c) sa actioneze permanent pentru indeplinirea sarcinilor de pregatire de lupta in zbor in conditii de

eficienta si securitate;
d) sa respecte intocmai reglementarile aeronautice;
e) sa contribuie la imbunatatirea inzestrarii cu tehnica aeronautica militara, prin participarea activa

la realizarea, modernizarea, repararea si testarea aeronavelor, armamentului de bord si a sistemelor
de conducere, dirijare si asigurare a zborurilor;
f) sa cunoasca metodele, procedeele si mijloacele moderne de conducere, dirijare, coordonare si

control al zborurilor aeronavelor si sa-si formeze deprinderi temeinice de utilizare a acestora cu
maxima eficienta si in conditii de securitate sporita, in situatii aeriene si tactice complexe;
g) sa contribuie la imbunatatirea continua a procesului de instruire, la cresterea eficientei si calitatii

invatamintului, pentru formarea si perfectionarea personalului aeronautic.
ART. 43
Personalul aeronautic trebuie sa dovedeasca o inalta competenta si etica profesionala, ordine si

disciplina ferma, in scopul indeplinirii corecte si integrale a sarcinilor, indatoririlor si atributiilor
functionale.
CAP. 6
Drepturile personalului aeronautic
ART. 44
Personalul aeronautic se incadreaza in functii corespunzatoare calificarii, specializarii, competentei

profesionale, calitatilor morale si aptitudinii medicale, in conformitate cu necesitatile impuse de
asigurarea capacitatii de aparare a patriei.
ART. 45
Personalul aeronavigant, apt medical, se admite la zbor (parasutare) pina la virsta maxima prevazuta
pentru fiecare categorie, astfel:
- personalul aeronavigant din aviatia de vinatoare, vinatoare-bombardament, cercetare si
parasutistii - 50 ani;
- personalul aeronavigant din navigatia de transport, scoala si elicoptere 52 ani.
Fac exceptie generalii care sint admisi la zbor sau la parasutare pina la virsta de 55 ani (peste virsta
de 50 ani, numai la zborul de echipaj, iar la parasutari, numai cu deschidere automata a parasutei).
ART. 46
Personalul aeronautic beneficiaza de drepturile financiare, de echipare, de hrana, de odihna, de

asistenta medicala, concediu suplimentar pentru refacerea capacitatii de efort, de pensie militara si
de alta natura, in conformitate cu prevederile legislatiei si normelor in vigoare.
ART. 47
Personalul aeronautic beneficiaza de toate conditiile si facilitatile pentru perfectionarea si

completarea pregatirii profesionale, in institutii de invatamint militare sau civile din tara si
strainatate, prevazute de legile, ordinele si reglementarile in vigoare.
ART. 48
Personalul aeronautic beneficiaza de prime si sporuri in conformitate cu prevederile legale in

vigoare.
ART. 49
Personalul aeronautic se asigura de drept pentru cazurile de producere a unor accidente de aviatie,
urmate de deces sau invaliditate totala sau partiala.
Conditiile de asigurare de drept a personalului aeronautic sint cele prevazute de lege.
ART. 50
In cazul imposibilitatii desfasurarii activitatilor aeronautice specifice categoriei de personal

aeronautic din care face parte, ca urmare a unui eveniment de aviatie, a unei boli profesionale sau a
unor afectiuni cauzate de activitatile aeronautice desfasurate, personalul aeronautic beneficiaza de:
a) toate drepturile prevazute pentru categoria de personal aeronautic din care face parte, pe timpul
recuperarii capacitatii de munca, pina la stabilirea situatiei medico-militare, fara a se depasi insa
durata de 2 ani;
b) o compensatie la solda tarifara, astfel incit noile sale venituri banesti sa nu se micsoreze, in cazul
in care desfasoara alte activitati militare decit cele specifice categoriei de personal aeronautic din
care face parte, pina la pensionare.
Prevederea de lit. b) se aplica pentru personalul aeronautic care are o vechime efectiva in serviciu de
cel putin 80% din vechimea minima prevazuta de legislatia in vigoare pentru pensionare.
ART. 51
Personalul aeronavigant care a efectuat trecerea la exploatarea unei noi categorii de aeronave isi
mentine titlul de clasificare si beneficiaza de dreptul la prima de clasificare corespunzatoare clasei
detinute si noii categorii de aeronava, incepind cu data emiterii ordinului pentru admiterea la
exploatarea acesteia, pina la atingerea nivelului anterior de pregatire.
Daca dupa inceperea trecerii pe noua categorie de tehnica personalul aeronavigant continua sa
exploateze si categoria anterioara de aeronava, isi mentine titlul de clasificare si drepturile
corespunzatoare clasei detinute la cuantumul superior prevazut de lege pentru categoriile de
aeronave pe care zboara.
ART. 52
Cosmonautii beneficiaza de drepturi egale cu nivelul maxim, stabilit prin lege, pentru pilotii clasa I de
pe aeronave supersonice, pe intreaga perioada cit desfasoara activitati specifice personalului
aeronavigant.
ART. 53
Personalul aeronavigant are dreptul de a purta insigna care atesta specialitatea si titlul de clasificare
sau specializare detinute. Acest drept se mentine si in cazul incetarii activitatii aeronautice.
ART. 54
Personalul aeronautic militar in rezerva are, pe timpul perioadelor de concentrare cu scoatere din
productie, aceleasi indatoriri si drepturi ca si personalul aeronautic militar activ din categoria caruia
face parte.
CAP. 7
Dispozitii finale
ART. 55
Prin tehnica aeronautica militara, in sensul prevederilor prezentului statut , se intelege atit tehnica
aeronautica din inzestrarea Ministerului Apararii Nationale, cit si aceea care se realizeaza in
economia nationala in baza temelor de cercetare-proiectare aprobate de acest minister.
ART. 56
Personalului aeronautic din aviatia militara i se aplica prevederile tuturor reglementarilor referitoare
la personalul Ministerului Apararii Nationale si ale legislatiei in vigoare, care nu contravin prezentului
statut.
ART. 57
Dispozitiile prezentului statut se aplica unitar personalului aeronautic militar si civil din Ministerul
Apararii Nationale, militarilor din unitatile de toate armele si celor detasati in economia nationala,
care executa activitati aeronautice militare.
ART. 58
Ministerul Apararii Nationale raspunde de aplicarea intocmai a prezentului statut.

CAPITOLUL II
Aeronavele militare
Art. 11. - În prezentul regulament se fac referiri la tipurile de aeronave, clasificate în
conformitate cu prevederile anexei nr. 2.
SECŢIUNEA 1
Înmatricularea şi admiterea la zbor a aeronavelor militare
Art. 12. - (1) Orice aeronavă militară trebuie să aibă înscrise însemnul apartenenţei de stat
şi numărul de înmatriculare, conform legislaţiei în vigoare. Alte inscripţii şi modul de vopsire a
aeronavelor militare se stabilesc prin ordin al şefului SMFA.
(2) Aeronavele militare de transport destinate pentru executarea unor misiuni de transport
aerian civil de pasageri sau mărfuri vor avea înscrise pe ele:
a) pavilionul României;
b) însemnul apartenenţei de stat;
c) marca de ordine, stabilită de comun acord cu Autoritatea Aeronautică Civilă
Română, denumită în continuare AACR.
Art. 13. - (1) Înmatricularea tuturor aeronavelor militare se face de către SMFA, în
registrul unic de înmatriculare a aeronavelor militare şi se atestă prin certificatul de înmatriculare
păstrat la unitatea militară de aviaţie în înzestrarea căreia se află aeronava.
aerian civil de pasageri sau mărfuri se înmatriculează şi în registrul unic de înmatriculare a
aeronavelor civile, întocmit de către AACR.
Art. 14. - (1) Admiterea la zbor a aeronavelor militare se face numai dacă acestea sunt
disponibile din punct de vedere tehnic, au fost pregătite pentru zbor şi dacă unitatea, în dotarea
căreia se află, dispune de următoarele documente:
a) certificatul de înmatriculare;
b) certificatul de navigabilitate;
c) livretele aeronavei şi ale motorului/motoarelor;
d) instrucţiunile de exploatare şi manualele de pilotaj;
e) instrucţiunile de mentenanţă;
f) carnetul de drum şi autorizaţia de funcţionare a staţiilor radio de bord, numai pentru
aeronavele militare care au şi înmatriculare civilă.

aerian civil de pasageri sau mărfuri trebuie să posede şi certificatul de navigabilitate emis de către
AACR.
NESECRET
NESECRET
11 din 138
SECŢIUNEA a 2-a
Accesul la bordul aeronavelor militare şi transportul personalului şi materialelor
Art. 15. - (1) Accesul la bordul aeronavelor militare şi transportul persoanelor şi
materialelor se aprobă de către:
a) ministrul apărării naţionale, pentru cetăţenii străini, personalul, echipamentele şi
materialele transportate în şi din străinătate;
b) şeful Statului Major General, pentru personalul care nu face parte din structurile
Ministerului Apărării Naţionale, materialele transportate în folosul lor, precum şi pentru personalul,
echipamentele şi materialele agenţilor economici, transportate în baza unor contracte;
c) şefii statelor majore ale categoriilor de forţe ale Armatei care deţin aeronave de
transport, pentru personalul din subordine şi membrii familiilor acestora, materialele transportate în
folosul lor, pentru personalul celorlalte categorii de forţe ale Armatei şi din structurile centrale ale
Ministerului Apărării Naţionale, participanţilor la activităţi desfăşurate în comun, precum şi pentru
personalul, echipamentele şi materialele agenţilor economici, în baza contractelor;
d) comandantul Comandamentului Operaţional Aerian Principal, denumit în continuare
COAP, pentru personalul şi materialele aparţinând Forţelor Aeriene, precum şi pentru persoanele
aflate
în pericol, rănite sau bolnave, în baza solicitărilor primite;
e) comandanţii unităţilor care deţin aeronave de transport, pentru personalul din
subordine, echipamentele şi materialele din dotarea unităţii, persoanele în pericol, rănite sau
bolnave, în baza solicitărilor primite, cu informarea ulterioară a comandantului COAP.
(2) În toate situaţiile de urgenţă, când este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a
unei persoane, comandantul echipajului poate permite accesul la bordul aeronavelor a persoanelor
aflate în pericol, cu informarea organului de control al traficului aerian cu care este în legătură.
(3) Comandantul echipajului este autoritatea finală de decizie privind accesul la bordul
aeronavei, în funcţie de numărul locurilor disponibile, capacitatea de transport şi de performanţele
aeronavei în condiţiile concrete din zona în care operează. De asemenea, comandantul echipajului
decide continuarea misiunii sau întreruperea acesteia, pentru a asigura salvarea vieţilor omeneşti.
Art. 16. - Este interzis:
a) transportul de persoane la bordul aeronavelor prevăzute cu scaune de catapultare,
dacă acestea nu au fost instruite asupra modului de utilizare a mijloacelor de salvare şi asupra
particularităţilor zborului la mare altitudine;
b) transportul persoanelor la bordul aeronavelor care execută zboruri tehnice;
c) intervenţia în deciziile şi acţiunile echipajului a oricărei persoane de la bord care nu are
calitatea de membru al acestuia.
ANEXA 4
Formarea profesională a cadrelor militare
CAP. I
Prevederi generale
ART. 1
DGMRU coordonează sistemul general de formare profesională şi managementul carierei cadrelor

militare, în acord cu prevederile legale în domeniu.
ART. 2
(1) Formarea profesională are ca scop dobândirea şi menţinerea statutului profesional de cadru
militar prin dezvoltarea de competenţe în domenii de activitate sau calificări specifice MAI.
(2) Formarea profesională reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate pe parcursul

carierei, pentru îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor postului prin:
a) menţinerea şi dezvoltarea competenţelor certificate sau dobândirea de noi competenţe

profesionale;
b) evoluţia în cariera militară pe linie de specialitate;
c) evoluţia în cariera militară prin schimbarea corpului militar;
d) obţinerea gradului militar următor, în cadrul aceluiaşi corp militar.
(3) Formarea profesională a cadrelor militare se realizează în contexte de învăţare formale,

nonformale şi informale în cadrul unui sistem articulat de pregătire care cuprinde formarea iniţială şi
formarea continuă.
ART. 3
(1) Formarea iniţială asigură dobândirea competenţelor necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor la
numirea în prima funcţie de cadru militar şi se realizează printr-un cumul al contextelor de învăţare,
după cum urmează:
a) în context formal, în cadrul instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională - învăţământ universitar de licenţă sau postliceal, ori prin cursuri pentru iniţierea
în carieră în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI, după caz;
b) în context nonformal prin activităţi organizate în cadrul unităţilor MAI fără scoatere de la locul
de muncă, pe post;
c) în context informal la locul de muncă prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor
postului, sub îndrumare, în perioada tutelei profesionale.
(2) Formarea continuă este ulterioară formării iniţiale, se organizează pentru dezvoltarea carierei
militare, respectiv a celor care au promovat cursul pentru iniţierea în carieră şi se realizează printr-
un cumul al contextelor de învăţare, după cum urmează:
a) în context formal, prin cursuri şi programe formative în cadrul instituţiilor de învăţământ sau
desfăşurate de furnizori de pregătire profesională autorizaţi;
b) în context nonformal prin activităţi organizate în cadrul unităţilor MAI fără scoatere de la locul
de muncă, pe post;
c) în context informal la locul de muncă prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor
postului.
(3) Cadrul militar care participă la examene şi/sau cursuri pentru dezvoltarea carierei cu scoatere
de la locul de muncă, se consideră în misiune pe perioada frecventării acestora, potrivit planului de
învăţământ, respectiv graficului de examinare, indiferent de forma de desfăşurare şi contextul de
realizare a învăţământului.
CAP. II
Formarea iniţială a cadrului militar
ART. 4
(1) Formarea iniţială a cadrului militar, în context formal, reprezintă învăţarea organizată şi
structurată realizată într-un cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică
explicită şi finalităţi educative prestabilite exprimate în cunoştinţe şi/sau competenţe dobândite şi
certificate instituţional.
(2) Formarea iniţială, în context formal, cuprinde:
a) programe universitare de licenţă sau postliceale realizate în instituţiile de învăţământ din

sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în condiţiile legii;
b) cursuri pentru iniţierea în carieră, realizate în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI.
ART. 5
(1) Cursul pentru iniţierea în carieră se adresează cadrelor militare care au dobândit acest statut,
în următoarele situaţii:
a) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, în calitate de specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului;
b) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, pe funcţii de execuţie vacante de cadru militar, a persoanelor cu studii corespunzătoare
cerinţelor postului.
(2) Cursul pentru iniţierea în carieră trebuie promovat în primul an de activitate, perioada maximă
prevăzută pentru încheierea formării iniţiale a cadrului militar.
(3) Cursul pentru iniţierea în carieră se desfăşoară, de regulă, la forma de învăţământ cu frecvenţă
şi are o durată de cel puţin:
a) 4 săptămâni - 160 de ore, din care minimum 120 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin.
(1) lit. a);
b) 3 luni - 480 de ore, din care minimum 360 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit.
b).
(4) În situaţia în care cursul pentru iniţierea în carieră se organizează în sistem modular, durata
acestuia se prelungeşte pană la asigurarea minimului orelor de curs prevăzut la alin. (3) lit. a) sau,
după caz, lit. b).
ART. 6
(1) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară pe corpuri militare, în grupe
cuprinse între 7 şi 30 de cursanţi.
(2) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară de către instituţiile de formare
profesională specializate din structura inspectoratelor generale/similare, de către Institutul de Studii
pentru Ordine Publică şi centrele de perfecţionare a pregătirii personalului din subordinea DGMRU,
pentru cadrele militare din structurile care nu au în subordine instituţii de formare profesională
specializate sau pentru situaţiile în care la nivelul inspectoratelor generale/similare nu se întruneşte
numărul minim de cursanţi.
(3) Curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră se întocmesc de instituţiile de formare

profesională specializate organizatoare, se avizează de inspectoratul general/similar în calitate de
beneficiar şi se aprobă de DGMRU.
(4) Ponderea tematicilor în curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră este stabilită procentual
din orele de curs pe unităţi de competenţă cheie/generale/specializate, astfel:
a) pentru cursul de cel puţin 4 săptămâni: 20/50/30;
b) pentru cursul de cel puţin 3 luni: 20/30/50.
(5) Cursul pentru iniţierea în carieră se promovează prin certificarea tuturor competenţelor la
cursanţii cu o frecvenţă de minim 75 % a fiecărei unităţi de competenţă şi care dovedesc că le-au
dobândit la nivelul indicatorilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate solicitate prin curricula.
(6) Competenţa nepromovată poate fi susţinută ulterior, la data stabilită de instituţia de
învăţământ. Susţinerea reverificărilor este în responsabilitatea cadrului militar.
(7) Cadrul militar nu poate urma niciun program din cadrul formării continue în cadrul MAI fără
promovarea formării iniţiale.
ART. 7
Rezultatele obţinute la cursul de iniţiere în carieră se valorifică în mod corespunzător de către

tutorele profesional, atunci când perioada cursului se suprapune cu perioada de tutelă profesională.
LEGE nr. 182 din 12 aprilie 2002
privind protecția informațiilor clasificate
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 12 aprilie 2002
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul I Dispoziții generale
Secţiunea 1 Principii
Articolul 1
Scopul prezentei legi este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigura
acest tip de informații. Protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de
protecție a informațiilor.
Articolul 2
(1) Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege.
(2) Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea
procedurilor prevăzute de lege.
Articolul 3
Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile
de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a
pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi
informații.
Articolul 4
Principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate sunt:

a) protejarea informațiilor clasificate împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces
neautorizat, alterării sau modificării conținutului acestora, precum și împotriva sabotajelor ori
distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate.
Articolul 5
Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) să prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate;
b) să identifice împrejurările, precum și persoanele care, prin acțiunile lor, pot pune în pericol
securitatea informațiilor clasificate;
c) să garanteze ca informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite, potrivit

legii, să le cunoască;
d) să asigure protecția fizica a informațiilor, precum și a personalului necesar protecției informațiilor

clasificate.
Articolul 6
(1) Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate sunt obligatorii și se stabilesc de

către Serviciul Român de Informații numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate.
(2) Standardele la care se referă alin. (1) vor fi în concordanta cu interesul național, precum și cu
criteriile și recomandările NATO.
(3) În cazul unui conflict între normele interne privind protecția informațiilor clasificate și normele
NATO, în aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.
Articolul 7
(1) Persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în
prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații.
(2) Pentru candidații la funcții publice ce implica lucrul cu asemenea informații, precum și
competenta de a autoriza accesul la astfel de informații, verificarea este anterioară numirii în acele
funcții și se solicita obligatoriu de autoritatea de investire.
(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorității
Naționale de Securitate, care gestionează informații NATO, potrivit echivalențelor nivelurilor de
secretizare prevăzute prin prezenta lege.
(4) Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit
art. 15 lit. d) și e), este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului,
pentru următoarele categorii de persoane:
a) Președintele României;
b) prim-ministru;
c) miniștri;
d) deputați;
e) senatori;
f) judecători;
g) procurori;
h) magistrați-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în concordanță cu atribuțiile

specifice, sunt îndreptățiți să aibă acces la informațiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor
prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituțiilor din care
aceștia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, după ce au
luat cunoștință de responsabilitățile ce le revin privind protecția informațiilor clasificate și au semnat
angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).
(la 01-02-2014, Alin. (4) al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie
2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
(5) Pentru judecători, procurori și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedura
internă prevăzută la alin. (4) se stabilește prin regulament elaborat de Consiliul Superior al
Magistraturii și avizat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
(la 01-02-2014, Alin. (5) al art. 7 a fost introdus de pct. 2 al art. 51 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
Articolul 8
Personalul anume desemnat pentru realizarea protecției informațiilor clasificate se include într-un
sistem permanent de pregătire și perfecționare, la intervale regulate, potrivit standardelor naționale
de protecție.
Articolul 9
Protecția informațiilor clasificate vizează:
a) protecția juridică;
b) protecția prin măsuri procedurale;
c) protecția fizica;
d) protecția personalului care are acces la informațiile clasificate ori este desemnat să asigure
securitatea acestora;
e) protecția surselor generatoare de informații.
Articolul 10
(1) Instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor tine un registru de evidenta a
autorizațiilor acordate personalului, sub semnătura.
(2) Fiecare autorizație se reverifică ori de câte ori este necesar să se garanteze că este conformă
standardelor aplicabile funcției pe care respectivele persoane o ocupa.
(3) Reverificarea autorizației este obligatorie și constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii că
menținerea acesteia nu mai este compatibilă cu interesele de securitate.
Articolul 11
Accesul în clădirile și infrastructurile informatice în care se desfășoară activități cu informații
clasificate ori sunt păstrate sau stocate informații cu acest caracter este permis numai în cazuri
autorizate.
Articolul 12
Standardele de protecție a informațiilor clasificate, încredințate persoanelor ori organizațiilor din

afară structurilor guvernamentale, vor fi necondiționat compatibile cu cele stabilite pentru aceste
structuri.
Articolul 13
Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuții nemijlocite în domeniul

protecției informațiilor clasificate este obligatorie.
Articolul 14
Consiliul Suprem de Apărare a Tarii asigura coordonarea la nivel național a tuturor programelor de
protecție a informațiilor clasificate.
Secţiunea a 2-a Definiții
Articolul 15
În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) informații - orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, forma, mod de
exprimare sau de punere în circulație;
b) informații clasificate - informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională,

care, datorită nivelurilor de importanta și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau
diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de serviciu;
d) informații secrete de stat - informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se
pot prejudicia siguranța națională și apărarea tarii;
e) informații secrete de serviciu - informațiile a căror divulgare este de natura să determine

prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informațiilor clasificate din clasa secrete de stat și sunt:
– strict secret de importanta deosebita - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să
producă daune de o gravitate excepțională securității naționale;
– strict secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune grave
securității naționale;
– secrete - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune securității
naționale;
g) protecție juridică - ansamblul normelor constituționale și al celorlalte dispoziții legale în vigoare,

care reglementează protejarea informațiilor clasificate;
h) protecție prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitenții și deținătorii de
informații clasificate stabilesc măsurile interne de lucru și de ordine interioară destinate realizării
protecției informațiilor;
i) protecție fizica - ansamblul activităților de paza, securitate și apărare, prin măsuri și dispozitive de
control fizic și prin mijloace tehnice, a informațiilor clasificate;
j) protecția personalului - ansamblul verificărilor și măsurilor destinate persoanelor cu atribuții de

serviciu în legătura cu informațiile clasificate, spre a preveni și înlătura riscurile de securitate pentru
protecția informațiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea și acreditarea persoanei de a deține,

de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate.
l) produse geospațiale - produsele analogice sau digitale obținute prin prelucrarea informațiilor
geospațiale, de tipul reprezentărilor cartografice constând în planuri topografice, cadastrale și
tematice, hărți topografice, cadastrale și tematice și/sau înregistrări aerofotogrammetrice, imagini
ortorectificate, ortofotoplanuri și ortofotohărți;
(la 03-07-2015, Lit. l) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )
m) înregistrare aerofotogrammetrică - înregistrarea analogică sau digitală realizată cu senzori

aeropurtați activi și/sau pasivi în spectrul electromagnetic;
(la 03-07-2015, Lit. m) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie
n) senzori aeropurtați de orice tip - echipamentul analogic sau digital, instalat pe o platformă
aeropurtată ce detectează, indică și/sau înregistrează obiecte sau fenomene prin intermediul
energiei sau particulelor emise, reflectate sau modificate de diverse obiecte.
(la 03-07-2015, Lit. n) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie
Capitolul II Informații secrete de stat
Articolul 16
Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le emit,
le gestionează sau care intra în posesia acestora.
Articolul 17
În categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se referă
la:
a) sistemul de apărare a tarii și elementele de baza ale acestuia, operațiile militare, tehnologiile de
fabricație, caracteristicile armamentului și tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor
sistemului național de apărare;
b) planurile, precum și dispozitivele militare, efectivele și misiunile forțelor angajate;
c) cifrul de stat și alte elemente criptologice stabilite de autoritățile publice competente, precum și
activitățile în legătura cu realizarea și folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecție și apărare a obiectivelor, sectoarelor și la rețelele de
calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele și programele referitoare la sistemele de comunicații și la rețelele de

calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii
și siguranța națională;
g) mijloacele, metodele, tehnica și echipamentul de lucru, precum și sursele de informații specifice,

folosite de autoritățile publice care desfășoară activitate de informații;
h) produsele geospațiale, cu excepția înregistrărilor aerofotogrammetrice, pe care sunt reprezentate

elemente de conținut cu relevanță în domeniul securității naționale;
(la 03-07-2015, Lit. h) a art. 17 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie
h^1) înregistrările aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați de orice tip care operează în
spectrul electromagnetic, cu rezoluția spațială mai mică de 15 cm, și înregistrările
aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați activi de tip digital care conțin mai mult de 9
puncte/m², pe care sunt reprezentate elemente de conținut cu relevanță în domeniul securității
naționale;
(la 03-07-2015, Lit. h^1) a art. 17 a fost introdusă de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie
i) studiile, prospecțiunile geologice și determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct

pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naționale de metale și minereuri rare,
prețioase, disperse și radioactive, precum și datele și informațiile referitoare la rezervele materiale,
care sunt în competenta Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele și planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa și alți agenți necesari
funcționarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile care au legătura cu siguranța

națională ori cu apărarea națională sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice
și tehnico-științifice ale României;
l) cercetările științifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum și

programele pentru protecția și securitatea materialelor și a instalațiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor și baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor

monetare ale Băncii Naționale a României și elementele de siguranța ale însemnelor monetare
pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicității, precum și imprimarea și tipărirea hârtiilor de
valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur și a obligațiunilor de stat;
n) relațiile și activitățile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicității,
precum și informațiile altor state sau organizații internaționale, față de care, prin tratate ori
înțelegeri internaționale, statul român și-a asumat obligația de protecție.
Articolul 18
(1) Informațiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, în funcție de importanta
valorilor protejate.
(2) Nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanta deosebita;
b) strict secret;
c) secret.
Articolul 19
Sunt împuterniciți să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informațiilor cu prilejul elaborării
lor:
a) pentru informațiile strict secrete de importanta deosebita:
1. Președintele României;
2. președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților;
3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
4. primul-ministru;
5. membrii Guvernului și secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Băncii Naționale a României;
7. directorii serviciilor naționale de informații;
8. directorul Serviciului de Protecție și Paza;
9. directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale;
10. secretarul general al Senatului și secretarul general al Camerei Deputaților;
11. președintele Institutului Național de Statistica;
12. directorul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;
13. alte autorități împuternicite de Președintele României sau de primul-ministru;
b) pentru informațiile strict secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a), precum și funcționarii cu rang
de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informațiile secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a) și b), precum și funcționarii superiori
cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor
materiale ale acestora.
Articolul 20
Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat
informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost
clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare.
Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.
Articolul 21
(1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de
Stat.
(2) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat organizează evidenta listelor și a
informațiilor din aceasta categorie și a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a
personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat, a registrelor de autorizări
menționate la art. 10.
Articolul 22
(1) Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat în
domeniile lor de activitate.
(2) Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute
de autoritățile ori de instituțiile publice, se aproba și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat se
comunica Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și, după caz, celorlalte
structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de
protecție.
Articolul 23
(1) Instituțiile deținătoare de informații secrete de stat poarta răspunderea elaborării și aplicării
măsurilor procedurale de protecție fizica și protecție a personalului care are acces la informațiile din
aceasta categorie.
(2) Măsurile menționate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naționale de protecție a
informațiilor clasificate.
Articolul 24
(1) Documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de
secretizare, precum și mențiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate.
(2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare și marcare, inscripționările și
mențiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcție de nivelurile de secretizare,
cerințele de evidenta a numerelor de exemplare și a destinatarilor, termenele și regimul de păstrare,
interdicțiile de reproducere și circulație.
(3) Încadrarea informațiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum
și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
(4) Informațiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la
solicitarea motivată a emitentului.
(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul
ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes
public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese
legitime.
(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile, datele sau documentele referitoare la o
cercetare științifică fundamentală care nu are o legătura justificată cu securitatea națională.
(7) Autoritățile publice care elaborează ori lucrează cu informații secrete vor întocmi un ghid pe baza
căruia se va realiza o clasificare corecta și uniforma a informațiilor secrete de stat, în stricta
conformitate cu legea.
(8) Ghidul se aproba personal și în scris de funcționarul superior autorizat să clasifice informațiile
secrete de stat.
(9) Persoanele autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conținutul unor documente
secrete vor aplica pe noul document rezultat mențiunile aflate pe documentul original.
(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau
autoritățile publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor
respective.
Articolul 25
(1) Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor

secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informații.
(2) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de
Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza și Serviciul de
Telecomunicații Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate și responsabilitate, structuri și
măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția informațiilor
secrete de stat, potrivit legii.
(3) Coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de stat
pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Administrația Națională a Rezervelor de
Stat se realizează de structura specializată a Ministerului Apărării Naționale.
(4) Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul și Consiliul Suprem de Apărare a Tarii stabilesc
măsuri proprii privind protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Român de
Informații asigura acestor instituții asistență de specialitate.
(5) Protecția informațiilor nedestinate publicității, transmise României de alte state sau de
organizații internaționale, precum și accesul la informațiile acestora se realizează în condițiile
stabilite prin tratatele internaționale sau înțelegerile la care România este parte.
Articolul 26
(1) Pentru reprezentantele României în străinătate coordonarea activității și controlul măsurilor

privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informații Externe în
condițiile prezentei legi.
(2) Coordonarea și controlul măsurilor referitoare la protecția informațiilor secrete de stat privind
activitatea specifica a atașaților militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României și a
reprezentanților militari pe lângă organismele internaționale se realizează de către structura
specializată a Ministerului Apărării Naționale.
Articolul 27
Autoritatea Națională de Securitate exercita atribuții de reglementare, autorizare și control privind

protecția informațiilor clasificate NATO, în condițiile stabilite prin lege.
Articolul 28
(1) Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de
conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul
Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
(2) Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor
efectuate cu acordul scris al persoanei în cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepția
celor prevăzute la art. 25 alin. (2) și (3), notifica Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete
de Stat eliberarea autorizației de acces.
(3) Accesul la informațiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Națională de
Securitate a autorizațiilor și certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de
către instituțiile abilitate.
(4) Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani; în aceasta perioada verificările pot fi
reluate oricând.
(5) Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determina de drept interdicția de
acces la informații secrete de stat.
Articolul 29
Conducătorii agenților economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum și persoanele
fizice cărora le-au fost încredințate informații secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au
obligația să respecte prevederile legale privind protecția acestora.
Articolul 30
Accesul cetățenilor străini, al cetățenilor români care au și cetățenia altui stat, precum și al
persoanelor apatride la informațiile secrete de stat și în locurile în care se desfășoară activități și se
expun obiecte sau se executa lucrări din aceasta categorie este permis numai în situațiile și în
condițiile stabilite prin tratatele internaționale la care România este parte sau prin hotărâre a
Guvernului.
Capitolul III Informații secrete de serviciu
Articolul 31
(1) Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor
prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina și mențiunea "personal", când sunt
destinate strict unor persoane anume determinate.
(3) Dispozițiile art. 28 se aplica în mod corespunzător în domeniul informațiilor secrete de serviciu.
(4) Neglijența în păstrarea informațiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea
persoanelor vinovate.
Articolul 32
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau parțial
de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligați să stabilească informațiile
care constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a acestora, să coordoneze activitatea și să
controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, în
conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 33
Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor,
sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau
personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.
Capitolul IV Atribuțiile Serviciului Român de Informații
Articolul 34
În vederea coordonării activității și exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecția

informațiilor clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Român de Informații are următoarele
atribuții principale:
a) elaborează, în colaborare cu autoritățile publice, standardele naționale pentru informațiile

clasificate și obiectivele de implementare a acestora;
b) supraveghează acțiunile întreprinse de autoritățile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei

legi;
c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informații clasificate,

întocmite de autoritățile și instituțiile publice, regiile autonome și societățile comerciale deținătoare
de asemenea informații;
d) verifica modul în care sunt respectate și aplicate normele legale privind protecția informațiilor
clasificate de către autoritățile și instituțiile publice;
e) realizează la față locului verificări și revizuiri de programe care vizează protecția informațiilor
clasificate;
f) conlucrează cu Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și cu Autoritatea

Națională de Securitate în toate problemele privind aplicarea prezentei legi;
g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor și a locurilor care prezintă importanta deosebita
pentru protecția informațiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităților și instituțiilor
publice, a agenților economici și a persoanelor juridice de drept privat, și supune spre aprobare
Guvernului evidenta centralizata a acestora;
h) organizează și răspunde, potrivit dispozițiilor legale, de colectarea, transportul și distribuirea în

țara a corespondentei cu caracter secret de stat și a corespondentei oficiale cu caracter secret de
serviciu;
i) analizează și stabilește măsurile în legătura cu reclamațiile sau cu sugestiile legate de modul în care
sunt aplicate programele de protecție a informațiilor clasificate;
j) constata nerespectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate și aplica sancțiunile

contravenționale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracțiuni, sesizează organele
de urmărire penală.
Articolul 35
Serviciul Român de Informații este obligat să informeze Parlamentul și Consiliul Suprem de Apărare a
Tarii, anual și ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorități, în legătura cu constatările și
concluziile rezultate din activitatea desfășurată pentru protecția informațiilor clasificate din sfera sa
de competenta.
Capitolul V Obligații, răspunderi și sancțiuni
Articolul 36
(1) Persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații clasificate sunt obligate să asigure
protecția acestora, potrivit legii, și să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de
informații clasificate.
(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) se mențin și după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu
sau profesionale, pe întreaga perioada a menținerii clasificării informației.
(3) Persoana care urmează să desfășoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce
presupune accesul la informații clasificate va prezenta conducătorului unității un angajament scris
de păstrare a secretului.
Articolul 37
(1) Autoritățile publice, precum și celelalte persoane juridice care dețin sau cărora le-au fost
încredințate informații secrete de stat sau informații secrete de serviciu vor asigura fondurile
necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin, precum și luării măsurilor necesare
privitoare la protecția acestor informații.
(2) Răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine conducătorului autorității sau
instituției publice ori altei persoane juridice deținătoare de informații, după caz.
Articolul 38
(1) Informațiile secrete de stat se transmit, se transporta și se stochează în condițiile stabilite de

lege.
(2) Este interzisă transmiterea informațiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fără a se folosi
mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autoritățile publice
competente.
Articolul 39
(1) Încălcarea normelor privind protecția informațiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară,
contravențională, civilă sau penală, după caz.
(2) Persoanele încadrate în serviciile de informații și siguranța sau ale armatei, aflate în serviciul
relațiilor externe, precum și cele special însărcinate cu protecția informațiilor secrete de stat,
vinovate de deconspirări voluntare ori de acte de neglijența care au favorizat divulgarea ori
scurgerea informațiilor secrete, își pierd irevocabil calitatea.
Articolul 40
(1) Contravențiile la normele privind protecția informațiilor clasificate se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
(2) Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice.
Capitolul VI Dispoziții finale
Articolul 41
(1) În cadrul autorităților, instituțiilor publice și al agenților economici care dețin informații clasificate
se organizează compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, păstrarea,
manipularea și multiplicarea acestora, în condiții de siguranța.
(2) Compartimentele speciale prevăzute la alin. (1) se subordonează conducătorului autorității sau
instituției publice ori al agentului economic.
Articolul 42
În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I,
Guvernul va stabili prin hotărâre:
a) clasificările informațiilor secrete de stat și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul
fiecărei clase;
b) regulile generale privind evidenta, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea,

transportul, transmiterea și distrugerea informațiilor secrete de stat;
c) obiectivele, sectoarele și locurile care prezintă importanta deosebita pentru protecția informațiilor
secrete de stat;
d) obligațiile și răspunderile autorităților și instituțiilor publice și ale agenților economici, ale altor
persoane juridice, pentru protecția informațiilor secrete de stat;
e) normele privind accesul la informațiile clasificate, precum și procedura verificărilor de securitate;
f) condițiile de fotografiere, filmare, cartografiere și executare a unor lucrări de arte plastice în

obiective sau locuri care prezintă importanta deosebita pentru protecția informațiilor secrete de
stat;
g) regulile privitoare la accesul străinilor la informațiile secrete de stat;
h) alte norme necesare aplicării prezentei legi.
Articolul 43
Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Articolul 44
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului
de stat în România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 157 din 17 decembrie 1971, Hotărârea
Consiliului de Miniștri nr. 19/1972 privind unele măsuri în legătura cu apărarea secretului de stat,
publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1972, precum și orice alte dispoziții
contrare.
(2) Pe aceeași data expresia "secrete de stat" din conținutul actelor normative în vigoare se va
înlocui cu sintagma "informații secrete de stat".
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 februarie 2002, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
HOTĂRÂRE nr. 781 din 25 iulie 2002
privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu

EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 5 august 2002
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României, precum şi ale art. 31 alin. (1), art. 32 şi ale
art. 42 lit. h) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Articolul 1
Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 585/2002, se aplică în mod corespunzător şi informaţiilor secrete de serviciu în ceea
ce priveşte:
a) clasificarea, declasificarea şi măsurile minime de protecţie;
b) regulile generale de evidenta, întocmire, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport,

transmitere şi distrugere;
c) obligaţiile şi răspunderile ce revin conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, agenţilor

economici şi altor persoane juridice;
d) accesul cetăţenilor străini, al cetăţenilor români care au şi cetăţenia altui stat, precum şi al
persoanelor apatride la informaţii clasificate şi în locurile în care se desfăşoară activităţi, se expun
obiecte sau se executa lucrări din această categorie;
e) exercitarea controlului asupra măsurilor de protecţie.
Articolul 2
(1) Pentru identificarea documentelor cu caracter secret de serviciu numărul de înregistrare al

acestora va fi precedat de litera S, iar pe fiecare pagina se va înscrie "secret de serviciu".
(2) Informaţiile secrete de serviciu constituite în dosare, precum şi cele legate în volume distincte se
marcheaza pe coperta şi pe pagina de titlu.
Articolul 3
Evidenta documentelor secrete de serviciu se tine separat de cea a documentelor secrete de stat şi
nesecrete, în registrul special destinat acestui scop, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.
Articolul 4
Este interzisă scoaterea din incinta unităţii deţinătoare a informaţiilor secrete de serviciu fără
aprobarea conducătorului acesteia.
Articolul 5
Funcţiile care presupun accesul la informaţii secrete de serviciu se stabilesc de către conducătorii
unităţilor deţinătoare.
Articolul 6
(1) Accesul personalului la informaţiile secrete de serviciu este permis numai în baza autorizaţiei
scrise, conform modelului prezentat în anexa nr. 2, emisă de conducătorul unităţii.
(2) Evidenta autorizaţiilor de acces la informaţii secrete de serviciu se tine centralizat de

structura/funcţionarul de securitate în Registrul pentru evidenta autorizaţiilor de acces la informaţii
secrete de serviciu, conform modelului prezentat în anexa nr. 3.
Articolul 7
(1) În vederea eliberării autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu persoana care urmează
sa ocupe o funcţie ce presupune accesul la astfel de informaţii prezintă structurii/funcţionarului de
securitate, în condiţiile legii, recomandări şi referinţe asupra onestitatii şi profesionalismului, din
partea persoanelor cu funcţii de conducere cărora li se subordonează direct sau a reprezentanţilor
autorizaţi ai altor persoane juridice, după caz, şi va semna un angajament de confidenţialitate.
(2) După ce verifica autenticitatea documentelor menţionate la alin. (1) structura/funcţionarul de

securitate prezintă conducătorului unităţii propuneri privind oportunitatea eliberării autorizaţiei de
acces la informaţiile secrete de serviciu.
Articolul 8
(1) Retragerea autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu se face de către conducătorul
unităţii deţinătoare, în următoarele cazuri:
a) la încetarea raporturilor de muncă ori de serviciu, după caz, dintre unitate şi deţinătorul
autorizaţiei sau a calităţii de demnitate publică;
b) când atribuţiile specifice postului pe care este încadrat deţinătorul autorizaţiei nu mai presupun
accesul la astfel de informaţii;
c) când deţinătorul autorizaţiei a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor secrete de

serviciu.
(2) După retragerea autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu structura/funcţionarul de

securitate procedează la distrugerea acesteia, pe bază de proces-verbal.
Articolul 9
Accesul cetăţenilor străini, al cetăţenilor români care au şi cetăţenia altui stat, precum şi al
persoanelor apatride la informaţii secrete de serviciu este permis în condiţiile stabilite prin
Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, pe baza autorizaţiei
speciale de acces.
Articolul 10
Transportul informaţiilor secrete de serviciu se efectuează conform reglementărilor în materie,

stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 11
(1) În cazul compromiterii informaţiilor secrete de serviciu conducătorii unităţilor deţinătoare vor
dispune efectuarea cercetării administrative pentru a stabili condiţiile în care s-a produs,
responsabilităţile şi posibilităţile de recuperare sau limitare a prejudiciilor.
(2) Unităţile deţinătoare de informaţii secrete de serviciu vor aduce de îndată la cunoştinţa
instituţiilor investite cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la
protecţia informaţiilor clasificate, conform competentelor materiale, cazurile de compromitere a
informaţiilor secrete de serviciu.
(3) Pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de compromiterea informaţiilor secrete de serviciu

unităţile deţinătoare se pot adresa instanţelor judecătoreşti.
Articolul 12
Nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea penală, civilă, contravenţională

sau disciplinară, după caz, în condiţiile legii.
Articolul 13
(1) Sancţiunile contravenţionale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 se aplică şi în cazul
nerespectării normelor ce privesc protecţia informaţiilor secrete de serviciu, în măsura în care se
referă la obligaţiile ce rezultă din activităţile prevăzute la art. 1.
(2) Limitele amenzilor contravenţionale în cazul nerespectării normelor ce privesc protecţia

informaţiilor secrete de serviciu se reduc la jumătate, fără ca limitele minime speciale astfel stabilite
să se situeze sub limitele minime generale prevăzute de lege.
Articolul 14
Nerespectarea prevederilor art. 4 şi ale art. 6 alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu
avertisment sau cu amendă de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.
Articolul 15
În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României,

Partea I, autorităţile şi instituţiile publice, agenţii economici cu capital integral sau parţial de stat şi
celelalte persoane juridice de drept public sau privat care utilizează informaţii secrete de serviciu vor
emite norme proprii de aplicare a prezentei hotărâri.

Aviatie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aviatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul II Îndatoririle și drepturile cadrelor militare

Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:

b) să respecte jurământul militar și prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai și la

d) să-și perfecționeze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinică și educarea

e) să acționeze pentru întreținerea regulamentară și menținerea în stare de operativitate a tehnicii și

f) să păstreze cu strictețe secretul militar, de stat și de serviciu, precum și caracterul confidențial al

a) formează o familie monoparentală;

b) este întreținător unic de familie, al copilului/fratelui/ părintelui;

d) soțul este grav bolnav, încadrat în gradul I sau II de invaliditate;

f) în caz de calamități naturale.

Secţiunea a 2-a Drepturi

Cadrele militare în activitate au dreptul la:

b) echipament, hrana, asistență medicală, medicamente, locuința de serviciu, gratuite, concedii și

d) transport gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

Regulile privind durata și acordarea concediului de odihnă, concediului de odihnă suplimentar și a

Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate și beneficiază de pauze

La stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul întreaga durată a

Durata permisiilor și comandanții care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele

Pe timpul stării de urgență și de asediu, comandanții/șefii structurilor militare pot dispune

Pe timpul mobilizării și pe timp de război, cadrelor militare în activitate și celor în rezervă,

Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, comandanții/șefii stabilesc

Pentru persoanele prevăzute la alin. 2^1, sumele se justifică cu un contract de credit

Cuantumul concret al compensației prevăzute la alin. 1, 2 și 2^1, precum și condițiile de acordare a

Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmașilor celor

Cadrele militare în activitate și familiile acestora beneficiază, ca măsura de protecție socială, de

Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de:

Prin ordin al conducătorului instituției se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a prevederilor

Secţiunea a 3-a Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți

Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

b) să candideze pentru a fi alese în administrația publică locală, în Parlamentul României și în

c) să declare sau să participe la greva.

a) exprimarea în public a opiniilor politice nu este permisă;

e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-științific, cultural,

i) pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, primirea în audiență și

Cadrelor militare în activitate le este interzis:

Comandantul/Șeful dispune de prerogativă disciplinară, având competența de a acorda recompense

Cadrelor militare li se pot acorda următoarele recompense:

a) înaintarea în gradul următor, în mod excepțional, în condițiile prevăzute la art. 64;

b) înaintarea în gradul următor, înainte de termen, în condițiile prevăzute la art. 63;

c) conferirea de decorații și titluri de onoare;

d) conferirea de medalii, ordine și semne onorifice;

Încălcarea de către cadrele militare, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea

c) diminuarea soldei de funcție cu un procent de până la 10% pe o perioadă de maximum 3 luni;

d) diminuarea soldei de comandă cu un procent de 5-10% pe o perioadă de maximum 3 luni;

e) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau 2 ani;

f) retrogradarea în funcție până la cel mult nivelul gradului deținut;

Pentru aceeași abatere se poate aplica doar o singură sancțiune disciplinară.

Termenul de 6 luni prevăzut la alin. 3 se suspendă, de drept, pe perioada și în situațiile următoare:

b) de la data suspendării raporturilor de serviciu și până la data reluării activității;

Pentru cercetarea și sancționarea abaterilor disciplinare săvârșite de personalul militar în activitate și

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a)-d) se aplică de către:

c) comandanții/șefii ierarhici ai celor prevăzuți la lit. a) și b).

Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, sancțiunile disciplinare

a) avertismentul sau mustrarea scrisă - de către comandanții/șefii nemijlociți și superiorii acestora;

b) diminuarea soldei de funcție sau de comandă - de către comandanții de brigăzi/similare și

c) amânarea înaintării în gradul următor - comandanții de divizii/similare, comandantul

d) retrogradarea în funcție - șefii categoriilor de forțe, comandantul Comandamentului logistic

Dispozițiile alin. 4 și 5 se aplică în mod corespunzător Serviciului de Informații Externe, Serviciului

a) împrejurările în care a fost săvârșită fapta;

c) dimensiunile disfuncțiilor create în activitatea instituției;

d) gradul de afectare a ordinii și disciplinei militare;

e) natura și gravitatea consecințelor faptei;

f) motivul săvârșirii faptei și scopul urmărit;

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a) și b) se aplică direct de către