GUVERNUL ROMÂNIEI

LEGE

pentru modificarea şi completarea unor acte normative

din domeniul securității şi apărării naţionale

Art. |. - Legea apărării naționale a României nr. 45/1994, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea [, nr. 172 din 7 iulie 1994, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1. La articolul 8, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Structura organizatorică şi atribuţiile Centrului național militar de comandă se stabilesc prin
hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.”
2. După articolul 8, se introduce un articol nou, articolul 81, cu următorul cuprins:
„Art. 8. — (1) În afara agresiunii şi a stărilor prevăzute la art. 8 alin. 1, situaţiile de criză cu impact
asupra securităţii și apărării naționale sunt gestionate de Ministerul Apărării Naţionale, în condițiile
prevăzute în procedura de coordonare a răspunsului la criză, aprobată prin hotărâre a Consiliului Suprem
de Apărare a Ţării.
(2) În funcţie de manifestarea situațiilor de criză cu impact asupra securității şi apărării naţionale
la nivel naţional sau în plan internațional, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-
ministrului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate emite o hotărâre privind declararea situaţiei de
criză cu impact asupra securităţii şi apărării naționale, respectiv încetarea acesteia.
(3) Centrul naţional militar de comandă asigură, la nivel național, coordonarea implementării
măsurilor de răspuns, în scopul prevenirii şi descurajării riscurilor şi amenințărilor la adresa securităţii şi
apărării naționale.
(4) Măsurile de răspuns pot fi preautorizate prin procedura de coordonare a răspunsului la criză
prevăzută la alin. (1) sau adoptate, în funcţie de situaţie, pentru creșterea capacității de avertizare
timpurie, prevenire şi răspuns.
(5) În înțelesul prezentei legi, prin situație de criză în domeniul securității şi apărării naționale se
înțelege este situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariţia unuia sau mai
multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional, sau de ameninţări, riscuri și
vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau amenințate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu,
proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională,
precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acţiunea unitară a
autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la
starea de normalitate.”
1 din 1]
 Art. IL. — La articolul 75! din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea [, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările

ulterioare, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„ (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe durata situațiilor de criză cu impact asupra
securității şi apărării naţionale, cadrele militare din Statul Major al Apărării și structurile din subordine
pot fi numite în funcţii similare celor deţinute sau superioare acestora prin ordin al şefului Statului Major
al Apărării.”
Art. LII. — 1. Pe durata situaţiei de criză cu impact asupra securității şi apărării naţionale, se aplică
în mod corespunzător dispoziţiile art. 19 alin. (1), (2), (4), (5) şi (6), art. 29 lit. î), art. 35! alin. (4)-(5), art.
352 alin. (4), art. 352 alin. (4) şi (5), art. 35!* şi ale art. 85 alin. (4) din Legea nr. 80/1995 privind statutul
cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea |, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu

modificările şi completările ulterioare.

2. Pe durata situaţiei de criză cu impact asupra securității şi apărării naționale, se aplică în mod
corespunzător dispoziţiile art. 17 alin. (1), (2), (4) şi (5), art. 30 alin. (3)-(6), art. 40 alin. (2!) şi art. 46
alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaţilor profesionişti, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. IV. — La articolul 8 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, destăşurarea de
operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 5 mai 2014, cu modificările și completările ulterioare, după
alineatul (5) se introduc 3 noi alineate, alineatele (6)-(8), cu următorul cuprins:
„ (6) Pe durata pregătirii şi/sau desfășurării de operaţii militare pe teritoriul național, forțele
Ministerului Apărării Naţionale participante la acestea pot trece sub comanda operaţională sau controlul
operaţional și/sau tactic, după caz, al comandantului/comandamentului care conduce operația, în limitele
stabilite prin transferul de autoritate şi înțelegerile încheiate de către Ministerul Apărării Naţionale.
(7) Transferul de autoritate prevăzut la alin. (6) se realizează de către Ministerul Apărării
Naţionale, prin Statul Major al Apărării, şi reprezintă acțiunea prin care România predă comanda sau
controlul, la nivel operaţional şi/sau tactic, al forţelor sale participante la o anumită operaţie militară
comandantului/comandamentului care conduce operaţia respectivă.
(8) Militarii români din cadrul structurilor prevăzute la alin. (6) execută ordinele comandantului
prevăzut la alin. (7), potrivit înțelegerilor stabilite la efectuarea transferului de autoritate, cu respectarea
prevederilor dreptului internațional şi ale regulilor de angajare autorizate pentru operația respectivă.”
Art. V. - La articolul 11 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi
operaţii în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 427 din
17 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, alineatele (1)şi (2) se modifică după cum urmează:

2 din ll
 „Art. 11 - (1) Transferul de autoritate se realizează de către Ministerul Apărării Naţionale, prin
Statul Major al Apărării, şi reprezintă acţiunea prin care România predă comanda sau controlul. la nivel
operațional şi/sau tactic, al forțelor sale participante într-o anumită misiune sau operaţie
comandantului/comandamentului care conduce misiunea sau operația respectivă.
(2) Pe timpul îndeplinirii misiunilor şi operaţiilor în afara teritoriului statului român, forţele
armate pot avea sub comandă sau sub control operațional și/sau tactic unităţi ori subunități ale forțelor
armate străine, în condiţiile prevăzute în transferul de autoritate efectuat între forțele armate străine şi
comandantul/comandamentul forțelor armate române. ”
Art. VI. - La articolul 31 din Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare
şi munițiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 17 iunie 2011, cu modificările şi
completările ulterioare, după alineatul (1) se introduc 4 noi alineate, alineatele (2)-(5), cu următorul
cuprins:
„ (2) Regulile de angajare pentru operaţiile desfăşurate pe teritoriul statului român, la care
participă personalul Ministerului Apărării Naţionale, sunt transmise autorităţii militare naţionale de către
autoritatea militară care deţine comanda operaţională sau, după caz, controlul operaţional al acestor
operaţii.
(3) Regulile de angajare se analizează de către Statul Major al Apărării, autoritate militară
națională competentă, în vederea stabilirii deplinei conformităţi cu legislația română, tratatele la care
România este parte, precum şi cutumele internaţionale.
(4) În situaţia în care regulile de angajare transmise de către autoritatea militară care deţine
comanda operaţională sau, după caz, controlul operaţional al operaţiilor conţin dispoziţii contrare
prevederilor alin. (3), autoritatea militară naţională competentă transmite limitările şi restricţiile pentru
folosirea forței, formulând rezerve scrise către emitentul regulilor de angajare.
(5) Regulile de angajare primite potrivit prevederilor alin. (2), cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.
(3) şi cu amendamentele şi limitările naţionale, nu limitează iniţiativa dreptului inerent la legitimă apărare
sau autoapărare, după caz, al individului ori al unităţii/subunităţii.”
Art, VII, — Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea [, nr. 990 din 12 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 3 alineatul (3), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins;
„C) elev, student militar, student de poliție, student de poliție penitenciară sau cursant în
unităţile/instituţiile de învăţământ postliceal şi superior din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul
apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumite în continuare instituții de învăţământ militar. Sunt
considerați cursanți, în sensul prezentei legi, cetățenii români, bărbaţi şi femei, care urmează cursurile de

3 din 11
formare a cadrelor militare, precum şi cei care urmează programele de formare profesională inițială
specifice soldaţilor și gradaţilor profesionişti;”
2. La articolul 3 alineatul (3), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c!), cu următorul
cuprins:
„e!) student în instituţiile civile de învățământ superior, şcolarizat pentru nevoile Ministerului Apărării
Naţionale sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naționale;”
3. La articolul 3, alineatul (3), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„d) militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale.”
4. La articolul 3, alineatul (51) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(5!) La instituirea stării de urgenţă şi a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare şi a stării
de război, rezerviştii sunt mobilizați şi/sau concentrați potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul
apărării şi securităţii naţionale.”
5, La articolul 3, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(6) Perioada de timp în care o persoană îndeplineşte serviciul militar activ sau alternativ ori este
concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum şi stagiu de
cotizare la sistemul public de asigurări sociale. La calculul vechimii în serviciu ori în muncă, persoanele
prevăzute la alin. (3) lit. c!) sunt asimilate cu studenţii instituţiilor de învățământ militar. Sunt exceptaţi de la
prevederile prezentului alineat elevii liceelor şi colegiilor militare.”
6. La articolul 6!, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul
cuprins:
„(2) Baremul medical prevăzut la alin. (1) se aplică şi pentru determinarea aptitudinilor candidaților în
vederea admiterii la colegiile naționale militare, precum şi elevilor acestora.”
7. La articolul 7, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul
cuprins:
„(3) Cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare, în sensul prezentei legi, sunt considerați
cetăţenii care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetăţenii încorporabili, recruți,
precum şi cetățenii români bărbați cu vârste cuprinse între 35 și 63 de ani .”
8. La articolul 8, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 8. - (1) Persoanele care au dobândit, prin adopţie sau prin acordare la cerere ori au redobândit
cetățenia română, îndeplinesc serviciul militar, în condițiile prezentei legi.”
9, La articolul 8 după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul
cuprins:
„(4) Cetăţenii români, cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale
statelor membre NATO sau UE se iau în evidenţa centrelor militare cu gradul militar dobândit.

4 din1
 (5) Cetăţenii români, cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în armatele altor
state în afara celor prevăzute la alin. (4), se iau în evidența centrelor militare cu primul grad corespunzător
corpului de personal din care provin.
(6) Cetăţenii menţionaţi la alin. (4) şi (5) depun jurământul militar în condiţiile legii.”
10. După articolul 8 se introduc două noi articole, articolele 8! şi 82, cu următorul cuprins:
„Art. 8l. — (1) Cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii au obligaţia de a se prezenta la
locul, data şi ora prevăzute în ordinul de chemare.

(2) Prin excepţie de la alin. (1), la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a
stării de război, cetăţenii încorporabili cu domiciliul în România, plecaţi temporar în afara ţării, au obligaţia de a
se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificări, la centrele militare în evidența
cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar.
(3) Prin excepţie de la alin. (1), la instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu ori la declararea stării de
mobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari şi rezerviştii din rezerva operațională cu domiciliul în
România, plecaţi temporar în afara țării, au obligaţia de a se prezenta la structurile din cadrul instituţiilor cu
atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale în termen de maximum 5 zile calendaristice
de la data notificării, pentru cei plecaţi în țări din Europa, respectiv 15 zile calendaristice de la data notificării,
pentru cei plecaţi în țări din afara Europei.
(4) Prin notificarea persoanelor menţionate la alin. (2) şi (3) se înţelege înştiințarea oficială scrisă, la
domiciliul din România, prin ordin de chemare, cu privire la obligativitatea prezentării la centrele militare sau la
structurile din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, în
vederea îndeplinirii serviciului militar.
(5) Cetăţenii încorporabili şi rezerviștii care nu au domiciliul în țară, precum şi persoanele prevăzute la
alin. (2) şi (3) care nu au putut fi notificate, au obligaţia ca în termen de maximum 15 zile calendaristice de la
publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare
totală sau a stării de război, precum şi a decretului Preşedintelui României privind instituirea stării de asediu sau
declararea stării de mobilizare, să contacteze centrul militar din raza unităţii teritorial-administrative unde au avut
ultimul domiciliu,
Art. 82. — (1) În situaţia în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale
forțelor destinate apărării naţionale nu pot fi asigurate cu cetăţeni încorporabili, pot fi chemaţi, pentru
îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alţii decât cetățenii
încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 și art. 25-35,
(2) În funcţie de situaţia operativă concretă, Ministerul Apărării Naţionale şi celelalte instituţii cu
atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale propun Consiliului Suprem de Apărare a
Țării punerea în aplicare a prevederilor alin. (1).
(3) Durata serviciului militar activ pentru cetățenii de la alin. (1) cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor
militare este de 6 luni pentru toate armele, aceasta începând cu data luării în evidenţă la unitate. La încheierea

5 din |]
acestei perioade, aceştia pot fi trecuţi în rezervă şi trimiși la domiciliu sau li se poate prelungi executarea
serviciului militar activ cu cel mult 6 luni, astfel: pentru primele 3 luni, prin ordin al conducătorului instituţiei cu
atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice și securității naţionale, iar pentru următoarele 3 luni, prin hotărâre a
Guvernului.”
11. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 10. — Sunt consideraţi în serviciu ca militari profesionişti ofițerii, maiștrii militari, subofiţerii,
gradaţii şi soldaţii în activitate.”
12. Articolul 11 se abrogă.
13. Articolul 13 se abrogă.
14. La Capitolul II, înaintea Secţiunii a 3-a, se introduce un nou articol, articolul 13, cu
următorul cuprins:
„Art. 131. — (1) Pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu
vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita
Ministerului Apărării Naţionale participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4
luni, în calitate de militar voluntar în termen.
(2) Înscrierea la programul prevăzut la alin. (1) se face în baza unui angajament semnat pe propria
răspundere de către solicitantul care a fost declarat apt în urma evaluării psihologice efectuate într-un centru
zonal de selecţie şi orientare şi prezintă adeverinţă medicală, eliberată de medicul de familie, că este «clinic
sănătos și nu este în evidenţă cu boli cronice».
(3) Organizarea şi desfăşurarea programului prevăzut la alin. (1), precum şi angajamentul prevăzut la
alin. (2) se reglementează prin ordin al ministrului apărării naţionale.
(4) Pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen
beneficiază gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de
indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, și se supun prevederilor legilor şi
regulamentelor militare.
(5) Cetăţenii care au finalizat programul de pregătire militară de bază, prevăzut la alin. (1), primesc o
indemnizaţie reprezentând 3 câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata. Centrele militare îi iau în evidenţă și îi
introduc în rezerva operațională.
(6) Organizarea şi desfășurarea pregătirii cetăţenilor în condițiile alin. (1) se asigură în limita fondurilor
asigurate prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
(7) Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de militar voluntar în
termen se aprobă, anual, de către ministrul apărării naționale. Perioadele de pregătire militară şi locurile de
executare a acesteia se anunţă prin mijloacele de informare în masă.”
i e modifică şi va avea următorul cuprins:

6din 1]
 „Art. 14. — Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă ori
care au avut calitatea de poliţist sau polițist de penitenciare, sunt luaţi în evidență ca rezervişti.”
16. La articolul 15, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1) Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire, completarea
forțelor destinate apărării și îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgenţă, al stării de asediu, al stării de
mobilizare sau al stării de război şi este formată din:
a) rezerva operaţională;
b) rezerva generală.

(3) Rezerva generală este formată din toţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta între 18 şi 60 de ani, care
nu sunt cuprinși în rezerva operațională. Cadrele militare în rezervă care nu sunt cuprinse în rezerva operaţională
sunt incluse în rezerva generală.”
17. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 16, - (1) Rezerviştii voluntari pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru:
a) instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace;
b) completarea forțelor destinate apărării şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgenţă, al
stării de asediu, al stării de mobilizare şi al stării de război.”
18. La articolul 16, alineatul (3) se abrogă. E
19. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 17.—(1) Rezerviştii pot fi concentrați şi/sau mobilizați, după caz, pentru:
a) instruire pe o perioadă de până la 15 zile calendaristice, anual, precum și pentru îndeplinirea unor
misiuni, pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securității
naţionale, pe timp de pace;
b) completarea forţelor destinate apărării, instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de
urgenţă, al stării de asediu, al stării de mobilizare şi al stării de război.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), rezerviştii ocupă funcţii în structurile militare având drepturile şi
obligaţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naționale.
(3) Rezerviștii pot fi mobilizați la locul de muncă, în condițiile prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
1204/2007 privind asigurarea forței de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare și pe
timpul stării de război, cu modificările şi completările ulterioare.”
20. La articolul 18, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 18. - (1) Prin concentrare, în sensul prezentei legi, se înțelege:
a) chemarea rezerviştilor voluntari pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace, precum
şi pentru îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență şi al stării de asediu;
b) chemarea rezerviștilor din rezerva operaţională pentru instruire și pentru îndeplinirea unor misiuni pe
timp de pace;

7 din Il
 €) chemarea rezerviştilor din rezerva operațională şi rezerva generală pentru completarea instituţiilor cu
atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale pe timpul stării de urgenţă şi al stării de
asediu.”
21. La articolul 22, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 22. - (1) Pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen, centrele militare
efectuează recrutarea-încorporarea, în baza unui plan anual de recrutare-încorporare, elaborat pe timp de pace de
către Statul Major al Apărării, pe baza propunerilor înaintate de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării,
ordinii publice şi securităţii naţionale.
(2) Perioadele când se efectuează recrutarea-încorporarea se stabilesc de către Statul Major al Apărării
şi se anunţă prin mijloacele de informare în masă.”
22, La articolul 22, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul
cuprins:
„(4) Recruţii, în sensul prezentei legi, sunt consideraţi cetăţenii care au parcurs procesul de recrutare
pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen şi au fost declaraţi apți pentru serviciul
militar. Calitatea de recrut se dobândeşte la data emiterii hotărârii comisiei locale de recrutare-încorporare și
încetează la data începerii programului de pregătire militară la unitatea unde este încorporat.”
23. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 38. — Tinerii admişi în instituţiile militare de învățământ, cu excepția celor din colegiile naționale
militare, precum şi tinerii studenți în instituțiile civile de învățământ superior, şcolarizați pentru nevoile
Ministerului Apărării Naţionale sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi
securităţii naționale sunt considerați voluntari.”
24. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 39. — Elevii şi studenții prevăzuţi la art. 3 alin. (3) lit. c) şi c!), care nu mai continuă studiile pot fi
trimiși, în situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (5), la unități militare pentru completarea serviciului militar.”
25. La articolul 40, alineatul 3) se abrogă.

26. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 44. — Pentru ţinerea evidenţei militare şi organizarea activităţii de anunţare şi trimitere a resurselor
umane şi materiale în vederea completării unităţilor militare și instituțiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi
securităţii naționale, centrele militare desfăşoară următoarele activităţi:
a) colaborează cu unităţile prevăzute la art. 43 alin. (4) pe linia evidenţei militare a rezerviştilor
voluntari, în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuţii în domeniul apărării;
b) coordonează, îndrumă şi verifică activitatea desfăşurată de structurile prevăzute la art. 43 alin. (5)
pe linia evidenţei, anunţării şi trimiterii resurselor la unităţi și la instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării,
ordinii publice şi securității naţionale, în baza ordinului comun al ministrului apărării naţionale şi al ministrului
—afacerilor interne;

8 din ll
 c) coordonează şi verifică activitatea privind evidenţa militară la structurile prevăzute la art. 43 alin.
(6), în baza hotărârii Guvernului.”
27. La articolul 46, literele a) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„a) să ţină evidenţa cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor prevăzuţi la art. 15 și să comunice, la
solicitarea centrelor militare, încadrările, transferurile, încetarea relațiilor de muncă, precum şi orice alte
schimbări în datele de evidenţă militară ale acestora;

d) să suspende, în condiţiile legii, raporturile de muncă sau raporturile de serviciu, după caz, ale
salariaţilor care participă la instruire, exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, dacă acest lucru presupune
absenţa de la locul de muncă, care sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau care îndeplinesc serviciul
militar în calitate de militar în termen sau militar voluntar în termen.”
28. La articolul 46, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
„€) să păstreze locul de muncă pe toată durata cât salariaţii se află în situaţiile prevăzute la lit. 4).”
29. Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 51, — Pentru clarificarea situației militare, centrele militare pot chema cetăţenii încorporabili și
rezerviştii, cel puțin o dată pe an.”
30. La articolul 52, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 52, - (1) Documentul de evidenţă militară pentru militari profesioniști și rezervişti voluntari este
legitimaţia militară, pentru elevii și studenții prevăzuţi la art. 3 alin. (3) lit. c), militari în termen şi militari
voluntari în termen este carnetul de serviciu, pentru rezervişti este livretul militar, pentru recruți şi cetățeni
încorporabili și cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare este adeverinţa de recrutare, iar pentru
persoanele fără obligații militare este certificatul militar.”
31. La articolul 60, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Participanţii la pregătirea premilitară a tinerilor beneficiază gratuit de cazare, drepturi de echipare
şi de hrană, asistenţă medicală, medicamente, spitalizare şi alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii,
pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul pregătirii şi în legătură cu activitatea de pregătire militară.”
32. După articolul 66 se introduce un nou articol, articolul 661, cu următorul cuprins:
„Art. 661. — Guvernul României poate stabili, prin hotărâre, categoriile de funcţii publice care necesită
pregătire militară.”
33. La articolul 70, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 70. - (1) Militarii în termen, elevii și studenţii prevăzuţi la art. 3 alin. (3) lit. c) au dreptul
gratuit la hrană, echipament, medicamente, pensie pentru pierderea capacităţii de muncă, soldă şi
documente militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar şi pe timpul executării
acestuia, la trecerea în rezervă sau la trimiterea la domiciliu, la concentrare, la mobilizare și la
demobilizare, în caz de concedii, permisii, internări şi ieşiri din spitale şi în condiţiile stabilite prin

9 din ||
dispoziţiile legale. Dreptul la documente militare de transport îl au și tinerii chemaţi la recrutare şi recruţii
chemaţi la încorporate.”
34. La articolul 70, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul
cuprins:
„(4) Pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. c!) luarea în evidenţă, pregătirea militară
generală, hrănirea, echiparea şi alte aspecte privind îndeplinirea serviciului militar activ se stabilesc prin
ordin al conducătorului instituției.”
35, Articolul 71 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 71,- Militarii în termen, elevii şi studenţii prevăzuţi la art. 3 alin. (3) lit. c) au dreptul la
ajutoare în caz de deces al soţiei, copiilor sau al altor persoane aflate în întreținerea acestora înainte de
încorporare, în cuantumul stabilit prin acte normative.”
36. La articolul 80 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 80. - (1) Constituie contravenţie săvârşirea de către cetățenii încorporabili, de către rezerviștii
voluntari şi de către rezervişti a uneia dintre următoarele fapte:”
37. La articolul 80 alineatul (1), litera j) se abrogă.
38. La articolul 80, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul
cuprins:
„(1!) Constituie contravenţie săvârşirea de către cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor
militare a uneia dintre următoarele fapte:
a) neprezentarea la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare pentru clarificarea situaţiei
militare;

b) neprezentarea, în termenul legal, pentru primirea documentelor personale de evidenţă militară;

c) întârzierea nejustificată pentru clarificarea situaţiei militare, la declararea mobilizării ori a stării de
război;
d) pierderea, deteriorarea sau înstrăinarea documentelor personale de evidenţă militară.”
39. La articolul 80 alineatul (2), litera () se modifică şi va avea următorul cuprins:
„f) nerespectarea prevederilor art. 46 lit. d) şi e).”
40. La articolul 81 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
a) cu amendă de la 1 punct la 2 puncte, faptele prevăzute a lit. d), e) şi g);”

41. La articolul 81, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul
cuprins:
„(1!) Contravenţiile prevăzute la art. 80 alin. (11) se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 1 punct la 2 puncte, faptele prevăzute la lit. b) şi d);
b) cu amendă de la 2 puncte la 6 puncte, faptele prevăzute la lit. a);
la.16.puncte,.faptele-prevăzute a lit.c).
6) eu-aimendă de la.8.puncte
42. La articolul 82, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

10 din |
 „Ari. 82. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 80 alin. (1) lit. b)-d), (1!) şi (2) şi aplicarea
sancţiunilor prevăzute la art. 81 alin. (1), (11) şi (2) se fac de către persoanele împuternicite de şeful Statului
Major al Apărării, de comandantul centrului militar şi ofiţerii special desemnaţi de către acesta, numai pe raza
teritorială de competenţă a centrului militar. Constatarea contravenţiei prevăzute la art. 80 alin. (1) lit. a) şi
aplicarea sancțiunii se fac de către personalul Ministerului Afacerilor Interne stabilit pentru înmânarea ordinelor
de chemare.”
43. În cuprinsul actului normativ, următoarele sintagme se înlocuiesc după cum urmează:
a) sintagma „licee și colegii militare” cu sintagma „colegii naţionale militare”;
b) sintagmele „instituţii cu atribuţii în domeniul apărării”, „instituții de apărare a țării şi securitate
naţională” cu sintagma „instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale.”

11 din li
 EXPUNERE DE MOTIVE

Secţiunea 1
Titlul proiectului de act normativ:
Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securității și apărării
naționale

Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea În contextul generat de dinamica îngrijorătoare a situației de securitate pe flancul

situaţiei estic al NATO, interesul public general reclamă adoptarea urgentă a unor măsuri care să
actuale permită instituţiilor de apărare, ordine publică și securitate naţională să intervină prompt
şi prin măsuri adaptate gradual pentru gestionarea eficientă a riscurilor la adresa
intereselor naţionale și aliate,
Pentru contracararea, gestionarea riscurilor şi a amenințărilor în situaţiile de criză
care se dezvoltă şi au un impact major în domeniul apărării, sunt necesare măsuri cu
caracter gradual și temporar. În acest context, efectele unei crize care se manifestă la
nivel naţional sau în plan internațional pot avea o anumită intensitate şi întindere, încât
pot solicita generarea, la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale, a unor măsuri de
adaptare pentru prevenirea, descurajarea și asigurarea reacției prompte şi adaptate la
riscuri și amenințări, pe durate limitate în raport cu evoluția situației de criză, însă fără a
fi necesară instituirea sau declararea unei stări excepționale, potrivit legislației în materie.
Flexibilitatea, adaptabilitatea, capacitatea de reacţie rapidă pe timp de criză sunt
principii ale conducerii strategice, care permit anticiparea, planificarea şi pregătirea
pentru cazurile cele mai nefavorabile în astfel de situaţii de criză cu impact asupra
securității şi apărării naționale.
Transformarea continuă a mediului de securitate internaţional şi dinamica
accentuată de manifestare a riscurilor şi amenințărilor generează o serie de provocări la
adresa capacității instituţionale de a formula răspunsurile adecvate şi de a permite
punerea în practică a unor măsuri eficiente. În acest sens, sunt necesare atât dezvoltarea
capacităţii de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, cât și definitivarea
cadrului juridic/funcţional interinstituțional şi al capabilităţilor necesare de răspuns la
crize, care să prevadă/conţină proceduri de lucru, inclusiv măsuri și răspunsuri
preautorizate pentru asigurarea supravegherii continue, avertizării timpurii şi a reacției
oportune în situaţii de criză cu impact asupra securității şi apărării naționale, la nivel
naţional şi în contextul apărării colective.
Exersarea atribuţiilor Centrului Naţional Militar de Comandă în cadrul
exerciţiilor a evidenţiat caracterul dinamic al structurii organizatorice, fiind necesară
adaptarea la situații complexe şi la evoluţii specifice riscurilor și amenințărilor la adresa
intereselor naţionale de securitate. Aceste aspecte au relevat potenţiale limitări de natură
administrativă şi operațională în exercitarea responsabilităților în situaţiile de criză cu
impact asupra securității şi apărării naționale, ceea ce necesită amendarea actelor
normative incidente.
Astfel, se impune elaborarea unui act normativ prin care implementarea unor
proceduri de lucru, măsuri şi răspunsuri preautorizate sau adoptate în funcţie de situația
concretă a evoluţiei unei situaţii de criză cu impact asupra securității şi apărării naționale,
pentru perioadele în care este declarată, să fie posibilă temporar și pentru gestionarea
eficientă a situaţiilor de instabilitate generate de escaladarea acestora, prin adaptarea
rapidă a cadrului funcţional interinstituţional şi al capabilităților necesare de răspuns la
criză,
În prezent, Legea nr. 291/2007, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare nu include soluţii juridice pentru situaţiileîn care, pe durata pregătirii şi/sau
desfăşurării de operaţii militare pe teritoriul naţional, forțele Ministerului Apărării
Naţionale participante la acestea pot trece sub comanda operațională sau controlul
operaţional şi/sau tactic, după caz, al comandantului/comandamentului care conduce
operaţia. La apariția unor astfel de solicitări, este necesar a se stabili autoritatea națională
competentă să le aprobe, limitele şi modalitatea de realizare a transferului de autoritate.
De asemenea, în contextul apărării colective, pentru forțele armate române care participă
la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, care pot avea în subordine forțe
armate străine, în condiţiile Legii nr. 121/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
trebuie stabilite aceleași reguli pentru limitele transferului de autoritate.
Modificările propuse prin proiectul de act normativ la art. I-V vizează atât
adaptarea instituțională pentru gestionarea situaţiilor de criză cu impact asupra securității
şi apărării naţionale pe durata dezvoltării acestora, cât şi aplicarea unor proceduri de
lucru, inclusiv măsuri şi răspunsuri preautorizate peniru asigurarea supravegherii
continue, avertizării timpurii şi a reacției adaptate gradual în situaţii de criză, la nivel
național și în contextul apărării colective.
Totodată, noua reglementare vizează aplicarea temporară a unor măsuri în
ansamblul celor luate pentru gestionarea corespunzătoare a crizei determinate de situația
de securitate de la granița estică a României şi la flancul estic al NATO.
Măsurile reglementate prin acest act normativ sunt stabilite pentru asigurarea
capacităţii operaţionale ale structurilor militare, necesare îndeplinirii misiunilor ordonate
în perioadele de criză cu impact asupra securităţii şi apărării naționale, în vederea sporirii
măsurilor de apărare colectivă a statelor aliate şi Setati nivelului de securitate la Marea
Neapră.
Restrângerea exerciţiului unor drepturi poate interveni numai în cazurile limitatiy
enumerate de legea fundamentală, printre care şi apărarea securităţii naţionale. Măsurile
restrictive prevăzute de prezentul act normativ întrunesc condiţiile prevăzute de art. 53
din Constituţia României, republicată. În context, prezentul proiect de act normativ are în
vedere limitarea exercitării unor drepturi precum: efectuarea şi/sau acordarea concediilor,
programul de lucru, efectuarea deplasărilor, desfăşurarea procedurii disciplinare,
delegarea/detașarea, trecerea în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu etc. Această .
limitare poate surveni doar în măsura în care este justificată de contextul generat de
situația de criză cu impact asupra securităţii şi apărării naționale.
Astfel, limitarea prevăzută înîn prezentul act normativ, precum exercitarea unor
drepturi se produce sub impunerea necesităţii apărării securității naționale, iar măsura
aplicării este proporțională cu deteriorarea mediului de securitate regional fără a aduce
atingere existenței drepturilor în sine, suspendând doar exercițiul acestora pentru o
perioadă determinată.
În conţinutul Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare,
cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt definiţi o serie de termeni care
au legătură cu îndeplinirea serviciului militar (ex. „cetățeni cu obligaţii militare”,
„recruţi” etc.), precum și modul în care cetățenii români își îndeplinesc obligaţia
constituțională de apărare a României şi îndatoririle militare. Ca urmare, multe dintre
prevederile actuale sunt interpretabile din punct de vedere al aplicabilității acestora
pe timpul stării de urgență/asediu/mobilizare/război asupra unor categorii de cetăţeni.
Intrarea în vigoare a unor noi acte normative (ex. Legea poliției locale nr.
73572070; republicată; modificările-şi-completărite-ulterioare;fegea-nr—270/2015-
cu
privind Statutul rezerviştilor voluntari, republicată) sau modificarea/completarea celor
existente (ex. Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti,
cu modificările şi completările ulterioare) au determinat apariţia unor elemente de
necorelare între prevederile Legii nr. 446/2006, cu modificările şi completările ulterioare
şi cele ale legilor mai sus menţionate.
Pe de altă parte, obiectul de reglementare al Legii nr. 395/2005 privind
suspendarea pe limp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul
militar pe bază de voluntarial, cu modificările ulterioare, prevede că executarea
serviciului militar continuă să se realizeze pe bază de voluntariat.
Pentru corelarea prevederilor Legii nr. 446/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, cu prevederile art. 21 alin. (1) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și
completările ulterioare, inclusiv pe timpul stării de urgenţă, unitățile militare din forțele
destinate apărării pot fi completate cu resurse umane, respectiv personal militar în
activitate, rezervişti şi rezervişti voluntari, iar instituţiile cu atribuții în domeniul apărării,
ordinii publice şi securității naţionale pot concentra rezerviști pentru instruire şi pentru
îndeplinirea unor misiuni.
Prevederile actuale ale Legii nr. 446/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, reglementează formele în care cetăţenii români îşi exercită dreptul şi obligaţia
de a apăra ţara, plecând de la premisa apartenenței acestora, prin domiciliu, la teritoriul
naţional. Începând cu anul 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană, dreptul
cetățenilor la libera circulaţie şi accentuarea fenomenului migraţiei forţei de muncă au
determinat o diversificare a situaţiilor în care cetăţenii români cu obligaţii militare se pot
afla în raport cu instituţia militară, situaţii care nu au fost avute în vedere la adoptarea
formei iniţiale a legii.
Prevederile actuale ale Legii nr. 446/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, reglementează numai procedura prin care cetăţenii încorporabili sunt recrutaţi-
încorporaţi (pe timpul stărilor excepţionale, în condiţiile reinstituirii obligativităţii
îndeplinirii serviciului militar) în vederea îndeplinirii serviciului militar activ în calitate
de rnilitar în termen, modul efectiv de îndeplinire a acestui serviciu rămânând
nereplementat.
De asemenea, în textul actual al legii nu este instituit temeiul legal în baza căruia
Statul Major al Apărării elaborează Planul anual de recrutare-încorporare în vederea
îndeplinirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, pentru toate
instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
Legea nr. 60/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi
completările ulterioare, prevede, la art. 36 alin. (1) lit. cl), proveniența ofiţerilor în
activitate din „absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învățământ
superior, şcolarizaţi pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale şi în condiţiile
stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.” Astfel, cadrul legal existent asigură
premisele necesare pentru ca instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate națională să apeleze la specialişti a căror formare profesională iniţială se
realizează prin programe de studii universitare care se desfășoară în cadrul instituţiilor
civile de învățământ, asigurând concomitent, studenților în cauză, pregătirea militară
necesară dobândirii competenţelor specifice cadrelor militare.
În considerarea aceluiași deziderat, a fost instituit, prin Ordonanja de urgență a
Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii educajiei naţionale nr.
1/2011, cadrul normativ necesar pentru școlarizarea absolvenților colegiilor naţionale
militare în instituții de învățământ superior civil, pentru nevoi ale Ministerului Apărării
Naţionale, în specializări pentru care nu se poate asigura formarea în instituții de
învățământ superior militar (psihologie, istorie, sociologie, jurnalism etc.). Totuși, se
manifestă neconcordanța cu dispoziţiile referitoare la pregătirea populaţiei pentru
apărare, potrivit cărora serviciul militar activ se îndeplineşte în calitate de „elev sau
student la instituţiile de învățământ din sistemul de apărare şi securitate naţională [...]”.
Concret, studenţii care parcurg programe de studii universitare de licenţă în cadrul
instituţiilor civile de învățământ superior, fiind „şcolarizaţi pentru nevoi ale Ministerului
Apărării Naţionale”, în temeiul prevederilor art. 36 alin. 1 lit. c!) din Legea nr. 80/1995,
cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi consideraţi că îndeplinesc serviciul
militar activ, deşi se află în evidența instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi |
 securitate națională, efectuează pregătirea militară, depun jurământul militar, au obligații
şi beneficiază de drepturi specifice îndeplinirii serviciului militar.
Ca atare, se impune cu strictă necesitate completarea de urgenţă a prevederilor art.
3 alin. (3) din Legea nr. 446/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul
statuării cu claritate a faptului că serviciul militar se îndeplinește și în calitate de student
în instituţiile civile de învățământ superior, școlarizat pentru nevoile instituțiilor cu
atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice și securităţii naționale.
În ceea ce priveşte efectele urmărite, acestea se referă la asigurarea corespunzătoare
— calitativ şi cantitativ — a resurselor umane necesare îndeplinirii misiunilor și
obiectivelor instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate națională,

în rețelele proprii de învățământ.

Potrivit prevederilor art. 142 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, condiţiile de admitere, inclusiv cifrele de
şcolarizare trebuie făcute publice în fiecare an, de către universitate, cu cel puţin 6 luni
înainte de susținerea concursului de admitere. Totodată, la art. 176 alin. (4) din acelaşi
act normativ se precizează că formele de organizare a învățământului, admiterea la studii,
derularea programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea şi acreditarea
instituțiilor de învățământ, în învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine
publică şi de securitate naţională, se supun procedurilor şi condiţiilor aplicabile
instituţiilor de învățământ superior civil. îi
Prin urmare, adoptarea actului normativ este necesară pentru asigurarea posibilității
stabilirii locurilor scoase la concurs cu cel puţin 6 luni înainte de susținerea concursului
de admitere, pentru diverse categorii de candidaţi (absolvenţii colegiilor naționale
militare sau absolvenţi ai colegiilor/liceelor civile) care trebuie să fie în concordanţă cu
prevederile art. 176 alin. (3) din actul normativ menţionat anterior, conform cărora „/...]
oferta de şcolarizare care contine profilurile, programele de studii, cifrele anuale de
şcolarizare, criteriile de selecționare a candidaţilor pentru învățământul superior
militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se stabilesc, după caz,
de Ministerul Apărării Naţionale [...] potrivit specificului fiecărei arme, specializări,
nivel şi formă de organizare a învăţământului, în condițiile legii".
În situația în care măsurile propuse nu se adoptă, reglementarea insuficientă a
aspectelor abordate periclitează îndeplinirea misiunilor și obiectivelor specifice
domeniilor apărare, ordine publică şi securitate națională, prin imposibilitatea şcolarizării
specialiștilor necesari în instituţii civile de învățământ superior.
Totodată, este necesară asigurarea clarității normei pentru delimitarea destinatarilor
acesteia, respectiv elevii din instituţiile militare de învățământ preuniversitar postliceal
pentru formarea maiștrilor militari, subofițerilor, agenţilor de poliţie şi a agenților de*
penitenciare.
Pornind de la interesele naţionale de securitate, evidenţiate prin documentele
strategice de planificare a apărării aprobate, dezvoltarea rezervei operaționale a Armatei
României, cu accent pe rezerva voluntară şi serviciul militar în termen voluntar, va fi o
necesitate care va conecta sistemul de forțe active cu rezerviştii.
Scopul final este realizarea unei forțe adaptate şi echilibrate, capabilă să
îndeplinească un spectru larg de misiuni şi care să echilibreze adecvat raportul dintre
componenta activă şi cea de rezervă.

1! Prezentul act normativ nu transpune legislaţia comunitară şi nu creează cadrul pentru aplicarea directă
a acesteia.

2, Schimbări Modificările propuse prin proiectul de act normativ vizează atât adaptarea instituțională
preconizate pentru gestionarea situaţiilor de criză cu impact asupra securității şi apărării naționale pe
durata dezvoltării acestora, cât şi aplicarea unor proceduri de lucru, inclusiv măsuri și
răspunsuri-preautorizate-pentru-asigurarea-supravegherii-continue;avertizării-timpurii-şi-a-
reacției hotărâte în situaţii de criză, independent sau în cadru aliat.
Totodată, noua reglementare vizează aplicarea temporară a unor măsuri în ansamblul
celor |Iuate pentru gestionarea corespunzătoare a crizei determinată de situația de
securitate de la granița estică a României şi la flancul estic al NATO.
Măsurile reglementate prin acest act normativ sunt stabilite pentru asigurarea
capacităților operaţionale ale structurilor militare, necesare îndeplinirii misiunilor
ordonate în perioadele de criză, în vederea sporirii măsurilor de apărare colectivă a
statelor aliate și creşterii nivelului de securitate la Marea Neagră.
Prin soluțiile legislative propuse, este stabilit mecanismul de aprobare a solicitărilor
formulate de autoritățile competente şi, subsecvent obținerii aprobării, structuri din
cadrul Ministerului Apărării Naţionale vor trece în subordinea forţelor armate străine
staționate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO desemnate, în limitele
stabilite prin transferul de autoritate şi înțelegerile încheiate de către Ministerul Apărării
Naţionale cu reprezentanţii autorizaţi ai acestora.
De asemenea, se stabilesc limitele transferului de autoritate, atât în sfera de aplicare a
Legii nr. 291/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi a Legii
nr. 121/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Transterul de autoritate, în situaţiile reglementate de cele două acte normative, va fi
realizat de către Ministerul Apărării Naţionale, prin Statul Major al Apărării, iar
structurile militare care fac obiectul transferului vor executa ordinele comandantului
desemnat, potrivit înțelegerilor stabilite la efectuarea transferului de autoritate, cu
respectarea prevederilor dreptului internaţional şi ale regulilor de angajare autorizate
pentru operaţia respectivă.
Textul propus vizează stabilirea unui mecanism de verificare a conformităţii regulilor
de angajare stabilite în condiţiile prevăzute la actualul art. 31 din Legea nr. 122/2011,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu legislaţia română, tratatele la
care România este parte, precum şi cutumele internaționale, astfel încât să poată fi
aplicate de personalul militar român participant la operaţiile desfășurate pe teritoriul
statului român. Mecanismul de verificare este similar cu cel prevăzut la art. 25 din
aceeaşi lege, aplicabil în situaţia participării la pentru operaţiile desfăşurate în afara
teritoriului statului român.
Restrângerea exerciţiului unor drepturi poate interveni numai în cazurile limitativ
enumerate de legea fundamentală, printre care şi apărarea securităţii naţionale. Măsurile
restrictive prevăzute de prezentul act normativ întrunesc condiţiile consacrate de art. 53
din Constituţia României, republicată. Astfel, limitarea este prevăzută de lege (prezentul
act normativ), exerciţiul unor drepturi (efectuarea şi/sau acordarea concediilor,
programul de lucru, efectuarea deplasărilor, desfăşurarea procedurii disciplinare,
delegare/detașarea, trecerea în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu) se restrânge
sub impunerea necesității apărării securităţii naţionale, iar măsura aplicării este
proporțională cu deteriorarea mediului de securitate regional fără a aduce atingere
existenței drepturilor în sine, suspendând doar exercițiul acestora pentru o perioadă
determinată,
Soluţiile legislative propuse pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, asigură coerenţa conţinutului legii şi corelarea
acestuia
cu prevederile actelor normative în domeniul apărării și securităţii naţionale nou intrate
în vigoare.
Definirea termenilor utilizaţi în conţinutul legii, care au legătură cu îndeplinirea
de către cetăţenii români a serviciului militar, asigură coerenţa și claritatea dispoziţiilor,
precum şi cadrul normativ pentru situaţiile nereglementate.
Se modifică art. 3 alin. (3) lit. c), art. 39, 70 şi 71 din Legea nr. 446/2006, având în
vedere că prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naționale nr. 1/2011 a
fost introdusă noţiunea de student militar, respectiv student de poliţie sau de poliţie
penitenciară, ca fiind persoana admisă la un program de studii universitare de licenţă în
cadrul instituţiilor de învățământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de
securitate naţională, în vederea şcolarizării pentru nevoi ale Ministerului Apărării
Naţionale sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii
publice şi securității naţionale, precum şi pentru stabilirea limitelor de aplicare a legii în
cazul elevilor, care sunt cei înmatriculați în instituţiile militare de învățământ postliceal
de formare a maiștrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliție și a agenţilor de
penitenciare.
 La art. 3 alin. (3) fost introdusă o literă nouă, lit. cl, pentru o nouă categorie de
personal care îndeplineşte serviciul militar activ, respectiv studentul care este şcolarizat
în instituţii civile de învăţământ superior, pentru nevoile Ministerului Apărării Naţionale
sau ale altor instituții cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi
securităţii naționale.
Se modifică art. 3 alin. (3) lit. d) prin adăugarea unei noi categorii de personal,
„militar voluntar în termen în structurile aparținând Ministerului Apărării Naţionale”.
Prin introducerea conceptului militar voluntar în termen sc arc în vedere coroborarea
cu prevederile art. 1 din Legea nr. 395/2005, cu modificările ulterioare, poirivii cărora
„cetăţenii români [...] pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului
militar, fără discriminare”, precum şi cu prevederile art. 2 ale aceluiaşi act normativ,
potrivit cărora „executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen [...] se
suspendă pe timp de pace”, ceea ce nu exclude executarea, pe bază de voluntariat, a
acestei forme de îndeplinire a serviciului militar activ. Totodată, prin introducerea acestui
concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calității rezervei de mobilizare, diminuate
ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe
timp de pace. Pe cale de consecință, cetățenii români care au executat serviciul militar în
calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru selecția
rezerviştilor voluntari. De asemenea, eliminarea categoriei de personal „soldat sau gradat
voluntar” de la art. 3 alin. (3) are în vedere coroborarea cu propunerea de înlocuire a
acestei sintagme cu cea de „soldat sau pradat profesionist”, ca urmare a intrării în vigoare
a Legii nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privinc
statutul soldaților şi gradailor profesioniști, precum şi cu propunerea de modificare a
art. 10 în sensul includerii în categoria militarilor profesioniști a soldaţilor şi gradaţilor
profesionişti.
Se modifică prevederile art. 3 alin. (51) din lege pentru coroborare cu prevederile art.
21 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 453/2004, referitoare la completarea forțelor destinate apărării cu resurse
umane, conform organizării la război, pe timpul stării de urgenţă şi a stării de asediu.
Dispoziţiile de la alin. (6) al aceluiaţi articol se modifică pentru a asigura corelarea cu
noua soluţie de la art. 3 alin. (3) lit. c!) şi aplicarea aceluiași regim studenților şcolarizaţi
pentru nevoile securității naționale.
Se modifică prevederile art. 6! din lege pentru coroborarea cu prevederile art. 3 alin.
(3) lit. c) din aceeaşi lege, în vederea aplicării baremului medical pentru determinarea
aptitudinii cetăţenilor de a îndeplini serviciul militar şi pentru determinarea aptitudinilor
candidaţilor în vederea admiterii la colegiile naţionale militare, precum și elevilor
acestora.
Se completează prevederile art. 7, prin introducerea alin. (3), pentru definirea
conceptului de „cetăţean cu obligaţii militare”. |
Se modifică prevederile art. 8 alin. (1), în sensul stabilirii obligaţiilor ce le revir, *
persoanelor care au dobândit sau redobândit cetățenia română şi se introduc alin. (4), (5) şi
(6) pentru reglementarea modului de îndeplinire a obligaţiei constituţionale de apărare a țării
de către cetăţenii români, având în vedere prevederile art. 55 alin. (1)
din Constituţia României, republicată, precum şi pentru eliminarea unor interpretări eronate a
obligaţiei de apărare a ţării de către cetăţenii care au dobândit cetăţenia română prin adopție
sau prin acordare la cerere, în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea cetățeniei române
nr. 21/1991, republicată, cu modificările ulterioare, privind modalităţile de dobândire a
cetăţeniei române.
De asemenea, se creează cadrul legal pentru recunoaşterea executării serviciului
militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor
state.
Se introduce art. 8! pentru reglementarea modului în care cetăţenii români, respectiv,
cetățenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii îşi exercită dreptul şi obligaţia
constituțională de a apăra ţara. Astfel, în funcţie de starea excepțională instituită
sau declarată, de locul în care își au domiciliul, în România sau în străinătate, precum
şi de prezenţa/absența termporâră în/din țară, ace; Vor pi
în scris la domiciliul din România, în locul, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare
sau în locul și la termenul prevăzute de lege,
Se introduce art. 8? pentru definirea cetățenilor care au obligaţii în îndeplinirea
îndatoririlor militare, alții decât cetăţenii încorporabili, pentru situaţiile în care resursele
umane ale forțelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili,
în condiţiile prevederilor art. 55 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
Se modifică art. 10 în sensul includerii în categoria militarilor profesioniști a soldaţilor
şi gradaţilor profesionişti, pentru corelarea cu actele normative care reglementează
statutul acestui corp de personal militar, apărute ulterior adoptării legii, respectiv Legea
nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor și gradaţilor profesionişti. cu modificările
şi completările ulterioare,
Se abrogă art. 11 și art. 13 pentru evitarea creării unui paralelism legislativ, interzis
de dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Se introduce art. 13! pentru definirea conceptului militar voluntar în fermen, precum
şi pentru crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de
bază a acestora, în vederea îndeplinirii serviciului militar. Organizarea
și desfășurarea pregătirii cetăţenilor în condiţiile art. 13! alin. (1) se asigură în limita
fondurilor asigurate prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
Prin dispoziţiile art. 13!, se creează cadrul legal pentru îndeplinirea pe timp de pace
a serviciului militar de către cetăţenii care doresc să aibă o pregătire militară, demersul
legislativ fiind în acord cu prevederile art. 1 din Legea nr. 395/2005, cu modificările
ulterioare, precum și ale art. 55 alin. (3) din Constituţia României, republicată.
Se modifică art. 14 prin includerea în categoria rezerviștilor a cetăţenilor români care
au avut calitatea de poliţist sau de polițist de penitenciare, avându-se în vedere modul de
completare cu resurse umane, potrivit organizării la război, a structurilor din cadrul
Poliţiei Române şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Se modifică prevederile art. 15 alin. (1) pentru corelarea cu prevederile art. 21 alin. (1)
din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.1/1999, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, se
modifică prevederile art. 15 alin. (3) pentru definirea rezervei generale şi corelarea cu
propunerile de modificare a art. 8? alin. (2) şi a art. 17.
Se modifică art. 16 alin. (1), avându-se în vedere corelarea cu prevederile art. 21 din
Legea nr. 270/2015, republicată, referitoare la situaţiile pentru care rezerviştii voluntari
pot fi concentraţi/mobilizaţi, precum și cu prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
433/2004, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la completarea forțelor
destinate apărării pe timpul stării de urgenţă şi a stării de asediu.
Art. 16 alin. (3) se abrogă.
Se modifică art. 17 în sensul corelării cu prevederile art. 16 şi pentru crearea cadrului
legal privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviştilor
voluntari, avându-se în vedere necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară
a acestor categorii de rezerviști care pot completa, în situaţiile prevăzute de lege,
structurile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. Totodată rezerviştii
pot fi concentrați, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă
determinată, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii
naţionale. Prevederile cuprinse în propunerile de modificare a art. 16 alin. (1) şi a art. 17
au în vedere asigurarea clarităţii şi coerenţei actului normativ în sensul reglementării
în articole distincte a modului în care rezerviştii voluntari, respectiv rezerviştii, pot
fi concentrați şi/sau mobilizați. Menţinerea actualelor prevederi referitoare la
posibilitatea instruirii rezervei operaţionale, doar pe timpul stărilor excepţionale,
limitează capacitatea structurilor cu atribuţii în domeniul apărării și securităţii naţionale
de a-şi îndeplini misiunile, avându-se în vedere şi schimbările produse în plan
operaţional şi al înzestrării cu tehnică şi echipamente ale forțelor armate.
Se modifică art. 18 alin. (1) pentru corelarea cu propunerile de modificare
a art. 16 şi art. 17.
Se modifică art. 22 alin. (1) şi alin. (2) pentru stabilirea cadrului legal privind
efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii, potrivit legii, a serviciului
militar obligatoriu în calitate de militar în termen. Elaborarea pe timp de pace a unui plan
anual de recrutare-încorporare este necesară pentru fundamentarea documentelor de
planificare operaţională, administrativă şi bugetară la nivelul structurilor din cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, precum şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul
apărării şi securităţii naţionale, având în vedere prevederile art. 4 lit. f) pct. 10 din Legea
nr. 415/2002 privind organizarea şi funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării,
cu modificările ulterioare, referitoare la aprobarea repartiţiei numărului de recruți
încorporaţi pe instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naționale.
Se introduce alin. (4) la art. 22 pentru definirea conceptului de recrut.
Se modifică art. 38 pentru corelarea conţinutului acestuia cu prevederile lit. c!) de la
alin. (3) al art. 3, nou introdusă.
Se modifică art. 39 pentru stabilirea cadrului legal privind posibilitatea completării
serviciului militar la unităţi militare, pentru categoriile de cetăţeni români, bărbați, în
condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (5).
Se abrogă alin. (3) al art. 40, având în vedere faptul că raţiunea prezentării cetăţenilor
încorporabili şi rezerviştilor la centru militar cu prilejul schimbării domiciliului este dată
de necesitatea luării/actualizării acestora în evidența militară. În baza prevederilor art. 84,
Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor pune
la dispoziţia structurilor Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii privind evidenţa
recruţilor şi a rezerviştilor, informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date
proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului. Drept urmare, nu se justifică
prezentarea persoanelor menţionate mai sus la centrele militare în vederea luării în
evidenţa militară. i
Se modifică art. 44 şi art. 46 pentru corelarea termenilor unități militare cu structurile
corespondente aparținând instituțiilor cu atribuţii în domeniul apărării și securității
naționale.
Se modifică art. 46 lit. a) în sensul comunicării de către angajatori a datelor
de evidenţă militară ale cetăţenilor cu obligaţii militare doar la solicitarea centrelor
militare, nu lunar cum este reglementat în prezent, având în vedere prevederile art. ȘI,
potrivit cărora centrele militare pot chema recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea
situaţiei militare de cel mult trei ori pe an, prilej cu care se realizează și activitatea
de actualizare a datelor de evidenţă militară.
Se modifică art. 46 lit. d) prin extinderea situaţiilor în care angajatorii au obligaţia
să suspende raporturile de muncă, inclusiv pe durata participării salariaţilor la instruire,
exerciţii şi antrenamente de mobilizare sau pe timpul îndeplinirii serviciului militar.
Se introduce lit. e) la art. 46 pentru reglementarea modului de păstrare a locului
de muncă pe toată durata cât salariaţii se află în situaţiile prevăzute la art. 46 lit. d).
Se modifică art. 51 în sensul creării cadrului legal prin care centrul militar poate
chema de cel mult trei ori pe an, cetățenii încorporabili pentru precizarea unor date
privind situaţia lor militară, precum și recruții și militarii rezervişti pentru precizare
unor date privind situaţia lor militară şi pentru participarea la instruire, exerciții şi
antrenamente de mobilizare. Pentru corelarea cu prevederile art. 87, centrele militare pot
chema cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare o dată pe an pentru
precizarea unor date privind situaţia lor militară.
Se modifică art. 52 alin. (1) în sensul reglementării documentelor de evidenţă militară
şi pentru alte categorii de personal (militari profesionişti, rezervişti voluntari, elevi și
studenţi din unităţile şi instituţiile de învățământ pregătiți pentru nevoile instituțiilor cu
atribuții în domeniul apărării şi securităţii naționale, militari în termen şi militari
voluntari în termen).
Se modifică art. 60 alin. (3) în sensul reglementării drepturilor de care beneficiază cu
titlu gratuit participanţii la pregătirea premilitară a tinerilor, respectiv cele de cazare,
drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală, medicamente, spitalizare și alte
drepturi de asigurări sociale.
Se introduce art. 66|, în sensul creării premiselor pentru reglementarea categoriilor
de angajaţi pentru care este necesară pregătire militară.
Serodifică-art. —şi-art—H4—pentru- stabilirea; —prin-lege;—adrepturilor-|
militarilor în termen, elevilor școlilor militare, elevilor şcolilor de poliție și de poliție
penitenciară, studenţilor militari, studenţilor de poliție şi de poliţie penitenciară.
La art. 70 se introduce alin. (4) pentru reglementarea modului de îndeplinire a
 serviciului militar de către persoanele prevăzute la lit. c!) de la alin. (3) al art. 3. nou
introdusă.
Se modifică art. 80 alin. (1) partea introductivă, pentru stabilirea, prin lege, a faptelor
ce constituie contravenţii, care pot fi săvârşite inclusiv de către rezerviştii voluntari.
Se abrogă lit. j) de la alin. (1) al art. 80 pentru corelarea cu propunerea de abrogare
a alin. (3) al art. 40,
Se introduce alin. (1!) la art. 80, pentru corelarea cu prevederile art. 82, în sensul
creării cadrului legal pentru reglementarea faptelor ce constituie contravenţii în materie
de sancțiuni, săvârşite de cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare.
Se modifică art. 80 alin. (2) lit. f) pentru corelarea cu propunerea de completare
a art. 46 lit. e).
Se modifică art. 81 alin. (1) lit. a) şi art. 82 alin. (1) în materie de sancţiuni pentru
corelarea cu noile dispoziţii legale.
Se introduce alin. (1!) la art. 81, pentru corelarea cu prevederile art. 80 alin. (1), în
materie de sancţiuni, precum și cu noile dispoziţii legale.
3. Alte
informaţii Nu sunt.

Secţiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1. Impactul macroeconomic Nu este cazul.

1!. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat Nu este cazul,

2. Impactul asupra mediului de afaceri. Nu este cazul.

21. Impactul asupra sarcinilor administrative Nu este cazul.

27. Impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii Nu este cazul.

3. Impactul social Nu este cazul.

4. Impactul asupra mediului Nu este cazul.

5. Alte informaţii Nu sunt,

Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent,
cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -
Anul Următorii 4 ani Media
Indicatori curent :
2021 | 2022 | 2023 | 2024 | 2023 | PeSani
1. Modificări ale veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta;
(i) impozit pe profit
(îi) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare,
plus/ininus, din care:
a) buget de stat, din acesia:
(î) cheltuieli de personal
(îi) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
(î) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(î) cheltuieli de personal
(îi) bunuri şi servicii
3. Impact financiar, plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea
veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate privind fimdamentarea
modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor
bugetare i
7. Alte informaţii Aplicarea prevederilor prezentului act normativ, pe timp
de pace sau a situaţiilor de criză cu impact în domeniul apărării
naționale, în afara stărilor excepționale, se va realiza în limita
fondurilor aprobate cu această destinaţie instituţiilor din sistemul
de apărare, ordine publică şi securitate naţională prin legile
anuale ale bugetului de stat.
La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu cheltuielile
generate de punerea în aplicare a prevederilor prezentului demers
legislativ se asigură din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
Guvernului, iar la declararea stării de mobilizare sau de război,
aceste cheltuieli se suportă din bugetul de stat pentru război.

Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului
de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare
a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării
noilor dispoziţii.

11. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia în domeniul

achiziţiilor publice:
a) impact legislativ — prevederi de modificare şi completare a actului
normativ în domeniul achiziţiilor publice, prevederi derogatorii;
b) norme cu impact la nivel operaţional/tehnic — sisteme electronice Nu este cazul.
utilizate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, unități
centralizate de achiziţii publice, structură organizatorică internă a
autorităţilor contractante.

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în

-azul.-proiectelor.ce transpun prevede să OI unitar L Nu este cazul.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative

comunitare Nu este cazul.
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
Nu este cazul.
5, Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg
angajamente Nu este cazul.

6. Alte informaţii
Nu sunt.

Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernameniale, institute de

cercetare şi alte organisme implicate Nu este cazul.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a

modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act
normativ Nu este cazul.

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care

proiectul de act normativ are ca obiect activități ale acestor autorităţi, în condiţiile
Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte Nu este cazul.
normative, cu modificările ulterioare

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu

prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor
interministeriale permanente, cu modificările şi completările ulterioare Nu este cazul.

5, Informaţii privind avizarea de către: Este necesar avizul

a) Consiliul Legislativ Consiliului Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării şi avizul Consiliului
c) Consiliul Economic şi Social Suprem de Apărare a
d) Consiliul Concurenţei Ţării.
e) Curtea de Conturi
6, Alte informaţii
Nu sunt.

Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ

Au fost respectate dispoziţiile

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării Legii nr. 52/2003 privind
proiectului de act normativ transparența decizională în
administrația publică, republicată.

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra

mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi
efectele asupra sănătății şi securităţii cetățenilor sau diversităţii biologice Nu este cazul.

3. Alte informaţii Nu sunt.

Secţiunea a S-a
Măsuri de implementare
 1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către
autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale; înființarea — unor uraste cazul
noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente "

2. Alte informaţii Nu sunt.

În considerarea celor prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de Lege pentru modificarea şi completarea
unor acte normative din domeniul securităţii şi apărării naționale, pe care îl supunem atenţiei Guvernului în
vederea adoptării.

MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

VASILE DÎNCU LUCIAN NICOLAE BODE

AVIZĂM FAVORABIL

VICEPRIM - MINISTRU

SORIN MIHAI GRINDEANU

DIRECTORUL SERVICIULUI DIRECTORUL SERVICIULUI

ROMÂN DE INFORMAȚII DE INFORMAȚII EXTERNE

EDUARD RAUL HELLVIG PETRU GABRIEL VLASE

DIRECTORUL SERVICIULUI DIRECTORUL SERVICIULUI

DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE DE PROTECŢIE ȘI PAZĂ

IONEL-SORIN BĂLAN LUCIAN-SILVAN PAHONŢU

MINISTRUL MUNCII ȘI MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

SOLIDARITAȚII SOCIALE
_ BOGDAN LUCIAN AURESCU
MARIUS-CONSTANTIN BUDAI

MINISTRUL FINANȚELOR MINISTRUL JUSTIȚIEI

ADRIAN CÂCIU MARIAN-CĂTĂLIN PREDOIU