P. 1
Balta Alba - Www.e-referat

Balta Alba - Www.e-referat

1.0

|Views: 9,610|Likes:
Published by beatma

More info:

Published by: beatma on May 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

Balta Alba Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri, scriitor si om politic, figura cea mai importanta a literaturii românesti în perioada

pasoptista. A ilustrat specii numeroase din toate genurile literare. Proza sa dovedeste ca a fost un calator pasionat cu "instinct de nomad" si posedat de "demonul turistic" ( G. Calinescu ) . Vasile Alecsandri foloseste pretextul francezului care viziteaza baile de la Balta Alba , sau motivul ³strainului´,surprinzand exoticul ,notand grotescul ,facand observatii critice . Este o povestire in rama , apeland la tehnica insertiei , fiind publicata in 1847 si ilustrand talentul artistic a lui Alexandri. Nartiune subiectivizata constructia subiectului cazand pe situatia relatata si nu pe personaj.Intalnim o relatie stransa intre narator si receptor , realizata prin formulele adresarii Ädomnilor , va marturisesc cu rusine ca pana...´. Relatarea la persoana I asigura autenticitatea naraiunii ,viziunea in conformitate cu realitatea .Calatorul francez este personaj-narator ,prin el se face trecerea de la reflectare la reflectie .Personajul contempla realitatea si reflecteaza la conditia oamenilor in cadrul acelei realitati ,sesizeaza opozitia intre ³natura´ si ³civilizatie´.Intre viziunea personajului si atitudinea critica a naratorului este o stransa legatura . In aceasta povestire, Alecsandri dezbate tema calatoriei romantice, prin evocarea unui taram indepartat de lumea civilizata , aproape pustiu , remarcabil prin salbaticie.In acelasi timp, taramul evocat va purta si semnele cele mai innoitoare ale civilizatiei , ceea ce ne indreptateste sa afirmam ca scriitorul a reusit sa surprinda Ä sinteza intre Occident si Orient, ce forma insasi structura intima a fiintei sale´G Calinescu Istoria literaturii) Motivul calatoriei, preferat de romantici deriva din plictiseala acumulata intr-un spatiu al banalitatii cotidiene , din aceasta cauza romanticii incearca sa evadeze dintr-o lume cu o civilizatie impovaratoare descoperind taramuri paradisiace´ de-o splendoare unde fiinta salbatica nu mai este supusa trecerii timpului. Din aceasta cauza , calatoria este o modalitate a romanticului , de acrea noi spatii de fictiune , conturand imaginea unui paradis salbatic , a unor tinuturi ce stau sub semnul arhaicului , in cazul povestirii´ Balta alba´ acest motiv al calatorului strain, identificat prin Ätanarul zugrav francez este un prilej pentru Vasile Alecsandri de a surprinde arhaicul vietii rurale dar si formele timide inca ce anunta innoirea civilizatiei. Naratiunea cadru fixeaza timpul Äintr-o seara din luna trecuta¶¶, spatiul un salon din Iasi si atmosfera´eram adunati mai multi prieteni, toti lungiti pe divan´ . Atmosfera dar sii natura este propice dar si favorabila povestirii. Expozitiunea ni-l prezinta pe tanarul zugrav francez, care venise de la Paris la Viena , unde se imbarcase pe un vapor si coborase la Braila , hotarat sa infrunte pericolele Valahiei , pregatit sa se apare de fiarele salbatice sau de cetele de hoti care l-ar fi atacat, incarcandu-si pistoalele, deoarece Pentru ³zugrav´ Valahia era un pustiu de fiare salbatice si oameni pribegi ca in sanul Africii. Cand a coborat pe mal spre mirarea sa , nici un om nu-l baga in seama ci doar consulul francez care-l duse pe tanar la el acasa cunoscandu-l drept compatriot. Acolo tanrul afla ca prin imprejurime exista o balta facatoare de minuni, numita ÄBalta alba¶¶ care vindeca oamenii de boli ce pareau incurabile.Calatorul se urca intr-o caruta primitiva plina cu fan si trasa de patru cai mici´ numai oasele si pielea´ .Acestia pornesc in tromba, zvarlindu-l pe francez in colbul drumului.Dupa vreo zece minute este recuperat , iar caruta isi continua salturile prin hopuri, azvarlindu-l in sus pe francez ca pe o minge , pana cand roata se izbeste intr-un damb de pamant, sfarmandu-se si azvarlindul pe bietul om in mijlocul drumului, in timp ce caruta zbura ma departe cu :numai trei roti si trei cai´

Disperat pentru ca se afla abandonat Äin campiileacele pustii´ alaturi de unul dintre caii care-si sclantise piciorul, calatorul ramane uimit atunci cand il vede pe carutasul intors, legand roata cu braul cu care era incins si ca-l pofteste prin gesturi nerabdatoare sa urce din nou in caruta.Dupa o calatorie parcursa tot in Äfuga mare´desi caruta avea numai 4 roti si trei cai pe la zece seara , echipajul ajunge intr-un sat alcatuit din bordeie acoperite cu stuf si caini care bateau asurzitor.Nici vorva de hotel, asa cum isi imaginase el ca trebuie sa existe intr-o statiune balneara.In schimb, intr-un intuneric de nepatruns si inconjurat de vreo douazeci de caini Änestiind nici limba nici obiceiurile locului Ästrainul se simte din nou in pragul disperarii.Dupa o ora si ceva de ratacire prin acele locuri intunecate Äo caleasca eleganta cu sase cai era sa dea peste el cand aude glasuri vorbind frantueste. O fericire nespusa ia umplut inima , crezand ca este intr-adevar norocos sa gaseasca aici niste compatrioti.Afla cu stupoare ca cei din caleasca erau romani, unul dintre ei oferindu-se sa-i gaseasca o gazda la un gospodar din sat .Cand sa intre in bordeiul taranului un Äuries ingrozitor¶¶, francezul se ciocneste cu fruntea de pragul de sus si cade gramada in ograda omului. In zorii zilei un vuiet il trezeste brusc din somn si vede cu uimire ca treceau vreo treizeci de trasuri de tot felu , care se indepartau Äin fuga mare¶¶ catre Äizvorul minunilor´ de care auzise tanarul vorbindu-se la Braila. Convins ca se afla ntr-o tara salbatica , ramane uluit cand vede alergand pe ulite o multime de calasti europenesti.Contradictia pe care o sesizeaza in jurul sau ii provoaca o uluiala naucitoare francezului care vede langa Äo cutie de scanduri , unde bogatul tragea ciubuc, unde saracul saracul se parlea la soare, iar alaturi un car mmare in care stateau claie peste gramada o femeie si trei copii, dedesubt sezand barbatul cu cainele´ Francezul este repede primit intr-un grup de tineri, care-i inteleg mirarea si-i explica faptul ca aceasta lume salbatica are totusi un grad de civilizatie deosebita si ca Valahia este europeneasca. Cea mai durabila parte a operei lui Alecsandri sustine G.Calinescu si dupa el si alti critici este proza sa.Ca si la ceilalti scriitori pasoptisti , se observa in proza lui Alecsandri o confluenta de stiluri si cuvinte literare , evidentiind un spirit umoristic de gust superior , cu rafinamente comportamentale si lingvistice .Acesta este cand realist, cand romantic, cand de o sobra observatie, cand de un subiectivism excesiv, dupa materia pe care o investigheaza.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->