Sunteți pe pagina 1din 3

Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon

Romanul Ciocoii vechi si noi de Nicoale Filimon a fost publicat mai intai sub forma de foileton in ,,Revista romana, iar in volum a fost publicat in 1863. Romanul lui Filimon este precedat de mai multe incercari narrative, cele mai multe nerealizatesub raport literar: Tainele inimii de Mihail Kogalniceanu, Manoil si Elena de Dimitrie Bolintineanu, Dridri de Vasile Alecsandri etc. Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soareci mananca, subintitulat de autor ,,romant original, etse considerat primul roman romanesc, desi exista mai multe stangacii in epica operei si chiar in constructia personajelor. Intrebandu-se de unde vine totusi rezistenta romanului in literatura romana, G. Calinescu isi explica acest lucru prinj ,,marea sigutanta a desenurilor si tonurilor fundamentale. Tabloul etse lucrat repede, in fierbinteala intuitiei prin contururi si gesture schematice, renuntanduse la detalii. Pentru realizarea romanului, Nicolae Filimon a depus o munca de arhivar, cercetand si conspectand documentele epocii cuprinse intre 1814-1821, pe care autorul o ilustreaza in opera, mai ales ca era functionar la Arhivele Statului inca de la infiintare, din 1862, unde ramane pana la sfarsitul vietii. Tema romanului reliefeaza o fresco sociala de la inceputul secolului al XIX-lea si atentionarea alarmist asupra pericolului pe care il constituie aparitia unei noi paturi sociale, reprezentate de ciocoii autohtoni. Romanul este alcatuit dintr-o Dedicatie, un Prolog, subiectul structurat in 32 de capitol cu titluri semnificative pentru continutul lor si un Epilog. Dedicatia este adresata ciocoilor, ,,straluciti luceferi ai viciilor (), putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domeniile. In Prolog, Filimon alcatuieste el insusi portretul ciocoiului: ,,Ciocoiul este intotdeauna si in orice tara un om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemerginita care e data ca o bomb ape data ce si-a atins tinta aspiratiunilor. De asemenea, autorul avertizeaza ca ciocoii sunt ,,inamici ai onoarei si ai tuturor virtutilor cetatenesti, vulpi cu doua picioare. Cele 32 de capitol au titluri semnificative pentru caracterizarea personajului (,,Dinu Paturica, ,,Andronache Tuzluc), titluri paremiologice, care trimit catre o norma etica (,,Fa-te om de lume noua sa furi closca dupe oua, ,,Pana nu faci foc fum nu iese, ,,Adevarul e proasta marfa), titluri ce ilustreaza aspecte sociale sau cultural (,,Scene de viata sociala, ,,Muzica si coregrafia in timpul lui Caragea, ,,Teatrul in Tara Romaneasca, ,,Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap). Epilogul urmareste destinul personajelor, fiecare din ele fiind rasplatit pe masura faptelor: cele positive au un destin fericit, iar cele negative sunt pedepsite in functie de gravitatea pacatelor savarsite. Subiectul romanului incepe intr-o dimineata de octombrie a anului 1814, cand Dinu Paturica, fiul treti-logofatului Ghinea Paturica, un modest boiernas de tara, se prezinta cu prefacuta umilinta la curtea marelui postelnic Andronache Tuzluc, caruia ii inmaneaza o scrisoare de recomandare din partea tatalui, continand rugamintea de a I se incredinta o slujba cat de marunta. Primit la curtea lui Andronache Tuzluc mai intai ca ciubucciu, Dinu Paturica se pune imediat pe treaba, isi da silinta sa-si completeze educatia ciocoiasca si reuseste, cu

rabdare si inventivitate, sa ruineze in scurta vreme pe binefacatorul sau. Urcand vu o uluitoare rapiditate treptele ierarhiei sociale a timpului (vataf la curtea lui Tuzluc, sames in hatmania tarii, mare stolnic, ispravnic, caimacan), Paturica stie sa-si faca prieteni, ajutandu-l nu numai norocul, ci si naivitatea si increderea postelnicului. In deplina complicitate cu Chera Duduca si bogasierul Chir Costea Chiorul, fura si isi insuseste intreaga avere a lui Andronache Tuzluc. Ramas sarac, Andronache Tuzluc este parasit de tiitoarea sa, Duduca, fapt pentru care innebuneste si ajunge cersetor. Tuzluc este ajutat de Gheorghe, fostul vataf de la curtea sa, pe care il daduse afara din cauza uneltirilor lui Paturica. Dup ace il tradeaza sip e Tudor Vladimirescu, Dinu Paturica ajunge, prin bunavointa lui Ipsilanti, ispravnic peste doua judete. Romanul este moralizator, Nicolae Filimon pedepsindu-si exemplar personajele negative. Noul domnitor, Grigore Ghica, afland de grozaviile infaptuite de Dinu Paturica asupra taranilor, il trimite pentru totdeauna la ocna parasite, unde ciocoiul moare in chinuri ingrozitoare. In celalalt plan al actiunii, evolueaza personajele positive ale romanului, firi angelice si reprezentante ale binelui, care triumfa asupra raului: Banul C., Maria fiica sa, Gheorghe si, bineinteles, primul domnitor roman, Grigore Ghica, pe care autorul le rasplateste printr-un destin fericit. Gheorghe, fostul vataf al lui Tuzluc, om de o cinste irepresobila, se casatoreste cu Maria, spre marea bucurie a Banului C. Finalul romanului este romantic si moralizator. Cortegiul funerar al lui Tuzluc, elegant prin generozitatea fostului vataf, Gheorghe, se intalneste cu cel saracacios al lui Dinu Paturica in dreptul pravaliei de a carui usa era tintuit Chir Costea Chiorul, cel mai odios dintre ciocoi, capabil sa-si vanda si pe cele doua fete ca marfa. Romanul Ciocoii vechi si noi este unul de tipologii, autorul intervenind in definirea personajelor cu epitete incriminatoare, ori dimpotriva, cu numeroase aprecieri entuziaste, in functie de faptele savarsite de acestea. Stilul este greoi, incarcat cu arhaisme si cuvinte grecesti specific acelei epoci, care, desi dau o tenta de autenticitate si realism romanului, devine obositor si imbacsit de mrea multe elemente documentariste. Fraza are o structura orala, cursive, iar dintre figurile de stil se remarca epitetul hyperbolic (,,calamari colosale, ,,infernala talharie) si comparatia elegant (despre Caragea spune ca era ,,frumos ca Paris si desfranat ca Don Juan). Romanul Ciocoii vechi si noi este mai intai un roman topologic, prin construirea tipului de personaj arivist, Dinu Paturica, primul din literature romana, care va fi urmat de Nae Catavencu, de Lica Trubadurul sau de Stanica Ratiu, iar semnificatia numelor din roman il preced pe Caragiale. Este un roman social-istoric, de factura realista, intrucat ilustreaza o fresco sociala, prin desrierea amanuntita a vietii la curtile boieresti si la curtea domneasca, a ierarhiei servitorilor si functionarilor, a topografiei Bucurestilor, prin arhitectura si interioarele cladirilor, a vietii cultural si muzicale din perioada primului sfert de veac XIX, intre anii 1814-1825. Elementele realiste sunt si de facture balzaciana prin tehnica detaliului folosita atat in descrierea imbracamintei, cat si a interioarelor, prin fixarea precisa a spatiului si timpului in care incepe actiunea romanului: ,,Intr-o dimineata din luna lui octombrie 1814, identificarea exacta a lui Dinu Paturica, ,,un june de 22 de ani, scurt la statura, cu fata oachesa, ochii negri, plinide viclenie, care statea ,,in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc, rezimat de stalpii intrarii. Este un roman de facture romantic prin construirea personajelor, pentru care Nicoale Filimon utilizeaza antiteza, acestea fiind in totala contradictie: personaje exclusive negative, pedepsite exemplar si personaje exclusive positive, rasplatite, de asemenea, exemplar. Intamplarile exceptionale ca intalnirea cortegiilor funerare la rascruce, participarea

intamplatoare, ca o rasplata a sortie, a lui voda Grigore Ghica la nunta Mariei cu Gheorghe, moartea eroului etc., tin tot de romantism. Elementele clasice sunt date de caracterul moralizator al romanului, Filimon considerand ca astfel s-ar putea indrepta moralitatea societatii, de accentuarea trasaturii de character ce domina personajul, aceasta avand putere generalizatoare. Romanul trimite si la eposul popular prin aceea ca fortele binelui inving fortele raului, precum si prin proverbele populare aflate nu numai in textul romanului, ci asezate deseori ca titluri de capitole ,, Pana nu faci foc fum nu iese, ,,Adevarul e proasta marfa, chiar subtitlul romanului fiind sugestiv in acest sens: ,,Ce naste din pisica, soareci mananca. Referindu-se la Dinu Paturica, George Calinescu il considera ,,un Julien Sorel valah, tipul arivistului care ,,iese din file si traieste in afara cartii. Nu este in literature noastra () un erou cu acte mai solide de stare civila decat Dinu Paturica.

Fratila Georgiana Romana-Engleza Anul III