FIȘA DE LUCRU nr.

Citiți cu atenție sursele de mai jos:

A. ”[...] Brătianu, care îşi asumase în mod clar, după moartea regelui Carol, răspunderea pentru
politica externă a formulat pretenţii suplimentare pentru intrarea României în război. El avea un
mare respect pentru puterea militară şi economică a Germaniei şi era hotărât să nu intre
prematur în război. Cea mai importantă dintre condiţiile sale era obţinerea unei garanţii scrise că
România va primi Transilvania, Bucovina şi Banatul ca răsplată pentru serviciile aduse. [...]
Brătianu a insistat, de asemenea, pentru încheierea unei convenţii militare separate cu Rusia,
care să specifice condiţiile de cooperare între cele două armate şi să limiteze libertatea de
mişcare a armatei ruse pe teritoriul românesc. Era, de asemenea, deosebit de conştient de
izolarea geografică a ţării sale în raport cu Aliaţii occidentali şi a căutat să obţină garanţii din
partea acestora în legătură cu un flux continuu de armament şi provizii [...].”
(Keith Hitchins, România. 1866-1947)

B. „Ostaşi! [...] Regele vostru vă cheamă din nou la luptă ca să înfăptuiţi visul nostru de atâtea
veacuri: Unirea tuturor românilor, pentru care aţi luptat cu atâta vitejie. [...] Camarazii voştri de
arme din biruitoarele armate franceză şi engleză, care vin în ajutorul nostru, cunosc vitejia
voastră de la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti.”
(proclamaţia regelui Ferdinand către ostaşi, 1918)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi, pe baza sursei B, un obiectiv urmărit de România prin intrarea în război.
2p
Un obiectiv urmărit de România prin intrarea în război a fost unirea tururor românilor.
2. Precizaţi, pe baza sursei A, teritoriile ce urmau să fie primite ca „răsplată pentru serviciile
aduse”. 3p
Transilvania, Bucovina, Banatul
3. Menţionaţi anul în care au fost obţinute victoriile armatei române precizate în sursa B.
2p
1917
4. Scrieţi, pe foaia de lucru, litera corespunzătoare sursei care susţine ideea încheierii unei
convenţii separate cu Rusia, selectând o explicaţie din text.
3p
A. “Brătianu a insistat, de asemenea, pentru încheierea unei convenţii militare separate
cu Rusia, care să specifice condiţiile de cooperare între cele două armate şi să limiteze
libertatea de mişcare a armatei ruse pe teritoriul românesc.”
FIȘA DE LUCRU nr. 2

Citiți cu atenție sursele de mai jos:

A. ”[...] Considerând că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic unirea
Basarabiei cu România este pe deplin justificată.
Considerând că populaţiunea Basarabiei a manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită
cu România:
Art. 1. – Înaltele părţi contractante declară că recunosc suveranitatea României asupra
teritoriului Basarabiei cuprins între frontiera actuală a României, Marea Neagră, cursul Nistrului
de la gura sa până la punctul unde este tăiat de vechiul hotar dintre Bucovina şi Basarabia [...].
Art. 3. – România se obligă a respecta şi a face să fie riguros respectate pe teritoriul Basarabiei
[...] stipulaţiile Tratatului semnat la Paris la 9 decembrie 1919 de către principalele Puteri aliate
şi asociate şi România, şi anume: a asigura locuitorilor, fără deosebire de rasă, de limbă sau de
religiune, aceleaşi garanţii de libertate şi de dreptate ca şi celorlalţi locuitori din ţinuturile ce fac
parte din regatul României.”
(Tratatul de la Paris, 28 octombrie 1920)

B. ”La Conferinţa de pace de la Paris, care a început la 18 ianuarie 1919, obiectivul primordial al
lui Ionel Brătianu a fost acela de a obţine recunoaşterea internaţională a noilor graniţe ale ţării
sale, asigurându-se că ţara sa va primi tot ceea ce aliaţii îi promiseseră în tratatul din 1916 şi, în
plus, Basarabia. Dar modul în care România a fost tratată la Conferinţă a fost un şoc brutal. Cei
patru mari (Marea Britanie, Franţa, Statele Unite şi Italia) care împreună cu Japonia formau
Consiliul Suprem intenţionau să ia singuri hotărârile finale şi nu aveau de gând să trateze
România ca partener egal la încheierea acordurilor de pace.”
(Mihai Bărbulescu, ş.a, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei A, un criteriu care justifica unirea Basarabiei cu România.
2p
Un criteriu care justifică unirea Basarabiei cu România este criteriul etnografic.
2. Numiţi, pe baza sursei B, două mari puteri care au recunoscut unirea Basarabiei cu România.
2p
Două mari puteri care au recunoscut unirea Basarabiei cu România sunt Marea Britanie
și Franța.
3. Menţionaţi, pe baza sursei A, două condiţii impuse de marile puteri României referitor la
Basarabia.
Două condiții impuse de marile puteri României referitor la Basarabia sunt asigurarea
locuitorilor din Basarabia că au aceleași garanții de libertate și de dreptate cu cele ale
celorlalți locuitori din Regatul României, indiferent de rasă, limbă sau religie.
2p
4. Precizaţi, pe baza sursei B, un obiectiv urmărit de Ionel Brătianu în cadrul Conferinţei de pace
de la Paris, selectând o explicaţie din text.
3p
Un obiectiv urmărit de Ionel Brătianu în cadrul Conferinței de pace de la Paris este acela
de a face dreptate în mod echitabil și corect în Basarabia.( „obiectivul primordial al lui
Ionel Brătianu a fost acela de a obţine recunoaşterea internaţională a noilor graniţe ale
ţării sale, asigurându-se că ţara sa va primi tot ceea ce aliaţii îi promiseseră în tratatul din
1916 şi, în plus, Basarabia.”)
5. Scrieţi, pe foaia de lucru, litera corespunzătoare sursei care susţine ideea potrivit căreia
România nu a fost tratată pe picior de egalitate în cadrul Conferinţei de pace de la Paris.
1p
B

FIȘA DE LUCRU nr. 3

Citiți cu atenție sursele de mai jos:

A. ”Nu se poate nega faptul că înrolarea în tabăra Aliaţilor nu a avut urmări profunde pentru toţi
românii, din Vechiul Regat şi din afara fruntariilor sale. Chiar dacă entuziasmul lor de la început
a fost temporar moderat de înfrângerea armatei române şi apoi de ocuparea Regatului de către
forţele germane, s-a văzut din timp că înfrângerea Germaniei era iminentă. [...] Până în 1920,
după semnarea tratatelor de pace, România Mare devenise o realitate fizică. Problemele
fundamentale de reconciliere naţională şi internaţională, de dezvoltare economică, de integrare
socială - pe scurt, de viabilitate – erau soluţii care mai trebuiau să aştepte şi pe care Brătianu şi
elita politică de la putere nu se grăbeau să le ofere.”
(Stephen Fischer-Galaţi, România în secolul al XX-lea)

B. ”Faţă de România dinaintea primului război mondial, România Mare era o altă ţară. Avea o
întindere de peste două ori mai mare: 295000 km² faţă de 137000 km² în 1914. La 1912,
populaţia depăşea cu puţin 7 milioane, iar în 1930 atinsese 18 milioane. Minorităţile se
înmulţiseră, şi în număr, şi în diversitate, reprezentând ceva mai mult de un sfert din numărul
locuitorilor (românii erau 71,9%, potrivit recensământului din 1930). Problema, pe lângă număr,
era şi insuficienta lor integrare. [...] Toţi erau cetăţeni români, dar distincţia rămânea în spirite
între români şi ceilalţi.”
(Lucian Boia, România – ţară de frontieră a Europei)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei A şi a sursei B, o asemănare între punctele de vedere
exprimate referitor la o problemă care necesita rezolvare din partea statului român,
argumentând cu o explicaţie din text.
O asemănare între punctele de vedere exprimate referitor la o problemă care
necesită rezolvare din partea statului român era integrarea minorităților.
 Sursa A:” Problemele fundamentale de reconciliere naţională şi internaţională, de
dezvoltare economică, de integrare socială - pe scurt, de viabilitate”
Sursa B:” Problema, pe lângă număr, era şi insuficienta lor integrare.”
4p
2. Menţionaţi, pe baza sursei B, o consecinţă a participării României la primul război mondial,
selectând o explicaţie din text.
2p
O consecinţă a participării României la primul război mondial a fost dublarea suprafeței
țării.
„ 295000 km² faţă de 137000 km²”

3. Formulaţi un punct de vedere referitor la importanța desăvârșirii unității naționale.

4p
Din cauza faptului că mulți cetățeni români s-au aflat sub un regim autoritar, unirea era
necesară pentru emanciparea popoarelor, de exemplu Principiul Autodeterminării
Naționale.

FIȘA DE LUCRU nr. 4

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

”Principalele cauze ale înfrângerii armatei române în 1916 au fost subdezvoltarea
industrială a țării și lipsa de echipament adecvat pentru armată. [...] Armata română a fost
nevoită să se confrunte cu o concentrare de forțe inamice mult mai puternică decât cea
așteptată, ca urmare a eșecului ofensivei rusești în Galiția și inexistenței unui susținut atac aliat
pe frontul de la Salonic și pe cel italian. [...]
Regele Ferdinand I a dat o proclamaţie către trupele sale, la 5 aprilie 1917, promiţându-le
pământ şi drept de vot de îndată ce războiul avea să ia sfârșit. [...] La 6 mai, Brătianu a propus
în Camera Deputaților adoptarea unor noi legi, agrară și electorală. Proiectele pe care le-a
introdus Guvernul erau destinate să modifice articolele Constituției, care interziceau
exproprierea proprietății private, indiferent de motiv, cu excepția utilității publice (apărarea
națională sau drumuri și căi ferate) și care restrângeau dreptul la vot în asemenea măsură încât
majoritatea țărănimii era în fapt privată de acesta.
Noul proiect de reformă agrară lărgea noțiunea de utilitate publică, pentru a include
creșterea suprafețelor gospodăriilor țărănești, și a permis exproprierea pământurilor deținute de
Coroană, instituțiile publice și private, străini, moșierii absenți din țară și a două milioane de
hectare în plus aparținând moșierilor. În sfârșit, aceasta menționa că, în răstimp de șase luni de
la sfârșitul războiului, Legislativul va aproba o lege materializând aceste principii generale și
stabilind în detaliu mijloacele prin care acestea pot fi duse la îndeplinire. [...] La 14 iunie,
Camera Deputaților a adoptat proiectul guvernamental de revizuire a Constituției cu 130 de
voturi pentru și 14 contra, iar Senatul a urmat-o la 20 iunie, cu 79 de voturi pentru și 5 contra.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți instituția în care Brătianu a propus adoptarea noilor legi, precizată în sursa dată.
1p
În Camera Deputaților Brătianu a propus adoptarea noilor legi.
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată.
1p
Evenimentele se desfășoară în secolul XX.
3. Menționați regele României și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată.
2p
Regele României era Ferdinand I și acesta a proclamat la 5 aprilie 1917 că trupele sale
vor primi pământ și drept de vot după război.
4. Menționați, din sursa dată, două cauze ale înfrângerii armatei române.
2p
Două cauze ale înfrângerii armatei române sunt: lipsa de echipament adecvat și
subdezvoltarea industrială.
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele proiectului de
reformă agrară, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
4p
Consecințele proiectului de reformă agrară au fost: ,,exproprierea pământurilor deținute
de Coroană” și ,,două milioane de hectare în plus aparținând moșierilor”. Așadar,
țăranilor li s-a oferit dreptul la vot și au fost împroprietăriți.