Ministerul Educației

EXEMPLAR DE PREZENTARE

Manual
pentru clasa
a VI-a

Dumitrița Stoica (coordonator)

Ramona Jitaru • Natașa-Delia Maier
Laura Neacșu • Viorica Oleinic
Alina Petri • Ioana Trempe

C ORINT
LIMBA ȘI
LITERATURA
LOGISTIC

ROMÂNĂ
 Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin OM nr. 3393 din 28.02.2017.

numărul 119 – număr unic de telefon la nivel național

pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
Ministerul Educației

Manual
pentru clasa
a VI-a

Dumitrița Stoica (coordonator)

Ramona Jitaru • Natașa-Delia Maier
Laura Neacșu • Viorica Oleinic
Alina Petri • Ioana Trempe

C ORINT
LIMBA ȘI
LITERATURA
LOGISTIC

ROMÂNĂ
 Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. 5022/06.07.2023.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp
de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2023–2024.
Inspectoratul școlar ………………………………..………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit,
neîngrijit, deteriorat.
l Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
l Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Date despre autori: Redactare: Carmen Dobre

DUMITRIȚA STOICA (coordonator): Colegiul Național Tehnoredactare computerizată: Valentina Dobrescu
„Gheorghe Lazăr“, București, gr. didactic I, doctor în filolo- Design copertă: Dan Mihalache
gie, autoare de manuale pentru liceu și de auxiliare, pro- Voce: Cătălin Mosoia
zatoare, autoare de eseuri și critică literară. Surse foto: Shutterstock Varianta digitală: MyKoolio
RAMONA JITARU: Colegiul Național „Vasile Alecsandri“,
Bacău, gr. didactic I, doctor în filologie, membră în comisii ISBN 978-630-6526-22-2
naționale, membră ANPRO.
NATAȘA-DELIA MAIER: Liceul Internațional „IOANID“, Bu-
curești, gr. didactic I, doctor în filologie, expert PISA, lecții Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate
„TeleȘcoala“, membră în comisii naționale, membră ANPRO. Editurii Corint Logistic.
LAURA NEACȘU: Liceul Teoretic „Mihai Viteazul“, Caracal,
gr. didactic I, autoare de auxiliare școlare, membră ANPRO.
VIORICA OLEINIC: Liceul „Da Vinci“, Chișinău, gr. didactic Pentru comenzi şi informaţii, contactaţi:
superior, autoare de lecții pe platforma Educație Online, GRUPUL EDITORIAL CORINT
autoare de auxiliare didactice, membră ANPRO. Departamentul de Vânzări
ALINA PETRI: Liceul Teoretic „Elf“, Cluj-Napoca, gr. didac-
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucureşti,
tic I, formator național în didactica disciplinelor filologice,
cod poştal 010517. Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20
coau­tor și coordonator programe de formare acreditate de
Casa Corpului Didactic Cluj și de Institutul de Științe ale Edu- Depozit
cației, autoare de articole de specialitate, membră ANPRO. Str. Gării nr. 11, Mogoșoaia, jud. Ilfov
IOANA TREMPE: Școala Gimnazială „Oltea Doamna“, Oradea, Tel.: 0758.053.416
metodist ISJ Bihor, gr. didactic I, doctor în filologie, membră în E‑mail: vanzari@edituracorint.ro
comisii naționale, autoare de cărți și studii, membră ANPRO. Magazin virtual: www.edituracorint.ro
Deșteaptă-te, române!
Versuri: Andrei Mureșanu
Muzica: Anton Pann

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ţi altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voștri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!“ strigă toţi.

Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

3
 Ghid de utilizare a manualului

Dragul nostru elev,

Ne-am propus să scriem un manual care să te bucure, un prilej de călătorie pentru un an întreg prin tărâ-
muri de literatură, cultură și comunicare, un ghid serios și un tovarăș prietenos de studiu, din care să înțelegi
că e important și plăcut ceea ce înveți.
Citind, scriind, ascultând, vorbind, reflectând, împrietenindu-te cu alții, fiind curios, înțelegând, îți creezi
punți între școală și viață, descoperi un rost al demersurilor tale, te bucuri să observi că devii nu doar mai
performant, ci și mai bun, mai empatic, mai deschis către lume.
Ne dorim să îți asumi cu bucurie aventura cunoașterii care te va purta prin șase tărâmuri-subiect de reflecție:
Rostul poveștilor, Fețele jocului, Ferestre către lume, Chipuri, Măști și învățăminte; Lumi de acuarelă; Călător prin-
tre lumi. Vom fi alături de tine pe tot parcursul învățării, îmbiindu-te cu povești, cu provocări, jocuri și proiecte.

Cu drag, autoarele

Structura unității de învățare

Lectură l texte de bază, literare și nonliterare, texte secundare diverse,
din scriitori români sau străini
Redactare l strategii, convenții și etape de redactare a diferitelor tipuri de
texte
Interculturalitate l întâlniri pasionante cu diversitatea culturală, cu valorile ro-
mânești sau cu valori universale
Limbă română l noțiuni de limbă, aspecte ținând de normă și de abatere, ca
tu să te exprimi și să scrii corect
Comunicare orală l momente de interacțiune, strategii de ascultare activă și de
producere a textelor orale
Recapitulare l trecerea în revistă a achizițiilor dobândite în unitatea de învă-
țare și utilizarea lor în contexte noi
Evaluare l teste la final de unitate, dar și metode complementare
(proiect, portofoliu, autoevaluare)

Structura lecției în șase pași

PREGĂTEȘTE-TE – Secvența de început, care valorifică diverse cunoștințe pe care se pot
construi noile achiziții. În același timp, caută să stimuleze interesul față de tema abordată.
EXPLOREAZĂ – Rubrică dedicată învățării prin descoperire, vizând înțelegerea și discutarea
textelor, familiarizarea cu tema.
REȚINE – Rubrică dedicată teoretizării, în care se vor fixa noțiunile esențiale sau în care se vor
sintetiza ideile descoperite prin exercițiile din rubrica EXPLOREAZĂ. (Atunci când se actualizează
cunoștințe din clasa a V-a, această etichetă va deveni AMINTEȘTE-ȚI!)
APLICĂ – Rubrică destinată exersării și transferului noilor cunoștințe în contexte variate.
INTERPRETEAZĂ – Secvență prin care, în lecțiile din domeniul lecturii, veți reflecta asupra sem-
nificațiilor textului.
MERGI MAI DEPARTE – Secvență care oferă deschiderile necesare dinspre lecție spre realitate
ori generează abordări interdisciplinare, creative, conexiuni cu propria experiență.

4
Confort vizual
O paletă cromatică și antete colorate diferit pentru fiecare domeniu de învățare, pentru un plus
de eficiență la răsfoire și navigare:
Lectură
Limbă română
Magicienii de serviciu
Indicatoarele nivelului
de dificultate a exercițiilor
Semnalizările pentru activitățile
multimedia interactive
de învățare din manual (AMII)
O pagină ce deschide fiecare unitate, un ghid prietenos pentru tine
Un gând pentru tine, o scrisoare
călăuzitoare, menită să te facă să
reflectezi asupra titlului,
a temei, a conținuturilor unității
Redactare Interculturalitate
Comunicare orală Recapitulare l Evaluare
Apar în cazul exercițiilor care au două trepte de dificultate pentru a-ți
semnala nivelul mediu, uzual de lucru
Apar alături de exercițiile sau de sarcinile de lucru reprezentând un nivel
mai ridicat de dificultate, respectiv o provocare în parcursul de învățare
AMII statice (diapozitive, imagini, hărți, infografice etc.)
AMII animate (înregistrări audiovideo, clipuri și filmulețe didactice)
AMII interactive (jocuri didactice, exerciții interactive și aplicații pe care
le vei rezolva. Ai nevoie de ecran interactiv (telefon inteligent sau table-
tă) sau de tablă interactivă, respectiv calculator cu mouse și tastatură
Lectură l Textul narativ literar în proză. Momentele subiectului. Dialogul în textul literar
Redactare l
Un inventar al conținuturilor
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
Interculturalitate l Obiceiuri și tradiții românești și ale altor comunități etnice
Limbă română l Verbul
Comunicare orală l Ascultare activă unității, un sprijin atunci când
Recapitulare l Evaluare
dorești să recapitulezi
U2 Fețele jocului
Dragul nostru elev,
În această unitate,
n-am vrea să îți
întorci fața (să nu
mai vrei să știi) de la
jocuri și joacă, ci,
dimpotrivă, să intri în
joc (să participi), alături
de noi, pentru că, știm
bine, de aici izvorăsc
învățarea și înțelepciunea.
O spunem verde fățiș
(deschis, direct): ai
să faci față (ai să
te descurci), fără
îndoială, călătoriei
de învățare printre cele cinci
Un pretext de reflecție
domenii de cunoaștere
(lectură, redactare, vizuală, care te
interculturalitate, limbă română,
comunicare orală), pentru a descoperi
împreună că fața lumii nu e decât o
conduce spre tema
țesătură ale cărei jocuri le poți pricepe
(ale cărei intenții le poți surprinde).
O joacă de copii (simplu), nu-i așa?!
unității de învățare
5
Cuprins

Unități Lectură Redactare Interculturalitate

de învățare
Recapitulare inițială / 8
Unitatea 1 Textul narativ literar în proză / 12 Redactarea textului narativ. / 26 Elemente comune în
Rostul poveștilor Acțiunea / 16 cultura proprie și în cultura
Spațiul și timpul /18 altor popoare / 28
Personajele. Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I /19
Semnificațiile textului /20
Text de bază: Bunica, Barbu Delavrancea / 13
Text secundar: Ultima poveste, Radu Tudoran / 22

• Competențe: 2.1, 2.3, 2.4, 2.5 • Competențe: 3.2, 3.3 • Competența: 5.2
Recapitulare l Evaluare / 42-46
Unitatea 2 Textul narativ literar în proză / 48 Transformarea vorbirii directe în Obiceiuri și tradiții românești
Fețele jocului Momentele subiectului/ 53 vorbire indirectă / 61 și ale altor comunități
Dialogul în textul literar / 54 etnice / 63
Semnificațiile textului / 56
Text de bază: Prizonier la 12 ani, Simona
Antonescu / 49
Text secundar: La Medeleni, Ionel Teodoreanu / 58
• Competențe: 2.1, 2.3, 2.4, 2.5 • Competența: 5.1
• Competența: 3.1
Recapitulare l Evaluare / 84-86
Unitatea 3 Textul narativ literar / 88 Rezumatul scris / 103 Proiect de grup: Iarna în
Ferestre către Spațiul și timpul / 92 Textele continue și discontinue. comunitățile de pe teritoriul
lume Acțiunea. Rezumatul / 94 Organizarea textului. Inserarea României / 107
Personajele / 96 elementelor grafice / 105
Semnificațiile textului / 98
Text de bază: Moara de Frig, Dan Coman / 89
Text secundar: Omul de zăpadă, Cezar Petrescu / 100
• Competențe: 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 • Competențe: 3.1, 3.2, 3.4 • Competența: 5.1
Recapitulare l Evaluare / 127-130
Unitatea 4 Textul narativ literar în versuri / 131 Stilul în redactare. Vorbe de duh. Proverbele / 146
Chipuri, măști, Spațiul, timpul, acțiunea / 134 Proprietatea termenilor, Valori etice în legendele
învățăminte Structura textului narativ în versuri. Versificația / 136 adecvare situațională, popoarelor.
Instanțele comunicării narative / 142 originalitate / 144 Legenda albinei / 148
Personajele. Enumerația / 137
Semnificațiile textului / 139
Text de bază: Vulturul și albina, Alecu Donici / 133
Text secundar: Lupul, țapul și varza, Anton Pann / 141
• Competențe: 2.1, 2.3, 2.4, 2.5 • Competența: 3.3 • Competențe: 5.1, 5.2
Recapitulare l Evaluare / 160-162
Unitatea 5 Textul descriptiv în versuri / 164 Tipare textuale. Limba română în Europa.
Lumi de acuarelă Interpretarea limbajului figurat. Epitetul / 168 Textul explicativ/ 175 Comunitatea lingvistică
Text de bază: Sfârşitul iernei, Vasile Alecsandri / 165 Tipare textuale. Structurarea a vorbitorilor de limbă română
Text secundar: Primăvara, Magda Isanos / 171 ideilor în redactare. de pretutindeni.
Textul nonliterar / 173 Prezentarea unui proces ca Proiect de grup: Obiceiuri
Text de bază: Vânturile din România / 173 succesiune de etape / 177 românești de primăvară / 179
• Competențe: 3.1, 3.3
• Competențe: 2.1, 2.3, 2.4, 2.5. • Competențe: 5.2
Recapitulare l Evaluare / 188-190
Unitatea 6 Textul descriptiv literar în proză. Descrierea unui peisaj. / 192 Textul descriptiv / 202 Călător prin lumi.
Călător printre Descrierea de tip portret / 194 Jurnalul. Scrisoarea. Blogul. Valori ale culturii populare
lumi Text de bază 1: Școala solomonarilor, Moni Stănilă / 192 E-mailul / 203 în spațiul românesc.
Textul argumentativ / 198 Portofoliu individual:
Text de bază 2: Rolul cărților, Matthew K. Cross / 198 Colecția mea de zmei / 205
Textul multimodal / 200
• Competențe: 2.1, 2.3, 2.4, 2.5. • Competențe: 3.1, 3.3, 3.4 • Competențe: 5.1, 5.2
Recapitulare l Evaluare / 219-221
Lecturile clasei a VI-a / 222

6

Limbă română
Cuvântul. Vocabularul. Sensurile cuvântului.
Sinonime. Antonime. Omonime. Cuvintele
polisemantice. Diftong, triftong, hiat. Despărțirea
în silabe / 31
• Competențe: 4.2, 4.3, 4.4
Verbul. Modul conjunctiv. Modul condițional-optativ;
Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi.
Acordul numelui predicativ. Subiectul. Subiectul
neexprimat. Posibilități combinatorii ale verbului.
Complementul. Prepoziția. Complementul direct.
Complementul prepozițional. Complementul indirect.
Circumstanțialele / 66
• Competențe: 4.1, 4.4, 4.5
Substantivul. Substantive colective. Substantive
defective; Cazul nominativ. Cazul acuzativ.
Cazul genitiv. Articolul genitival. Cazul dativ.
Cazul vocativ. Posibilități combinatorii ale
substantivului / 110
• Competențe: 4.1, 4.4, 4.5
Pronumele personal. Posibilități combinatorii ale
pronumelui. Pronumele reflexiv / 150
• Competențe: 4.1, 4.4, 4.5
Adjectivul. Gradele de comparație.
Posibilități combinatorii ale adjectivului / 181
• Competențe: 4.1, 4.4, 4.5.
Adverbul. Gradele de comparație.
Funcții sintactice / 208
Limba vorbită. Limba scrisă / 213
Sintaxa propoziției (recapitulare) / 215
• Competențe: 1.2, 4.1, 4.4, 4.5.
Comunicare orală
Contextul de comunicare / 41
• Competențe: 1.3, 1.4
Ascultarea activă / 83
• Competențe: 1.1, 1.4
Dicția / 126
• Competențe: 1.2, 1.3
Strategii de concepere și
înțelegere a textului oral.
Rezumarea / 158
• Competențe: 1.1, 1.2
Atitudini comunicative.
Inteligența emoțională / 187
• Competențe: 1.2, 1.3
Acte de limbaj.
Formă, intenție, efect / 218
• Competențe: 1.1, 1.2, 1.3
Competențe generale și specifice
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de
comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral
1.1. Rezumarea, pe baza informaţiilor explicite şi implicite, a
unor pasaje din diverse tipuri de texte orale narative, mo-
nologate şi dialogate
1.2. Prezentarea unor informaţii, idei, sentimente şi puncte de
vedere în texte orale, participând la discuţii pe diverse
teme sau pornind de la textele citite/ascultate
1.3. Adecvarea comunicării nonverbale şi paraverbale la o si-
tuaţie dată, evidențiind ideile și atitudinile, în situaţii de
comunicare faţă-în-faţă sau mediată
1.4. Participarea la interacţiuni verbale simple cu mai mulţi in-
terlocutori, având în vedere cantitatea şi relevanţa infor-
maţiei transmise și primite
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte lite-
rare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.2. Rezumarea unor texte, cu grade diverse de dificultate
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice
pe marginea unor texte diverse
2.4. Manifestarea preocupării de a înţelege diverse tipuri de
texte citite
2.5. Identificarea strategiilor de lectură, a volumului și a diversi-
tății materialelor citite
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
3.1. Redactarea unui rezumat, a unui text, pe un subiect la
alegere, având în vedere etapele procesului de scriere și
structurile specifice, pentru a comunica idei și informații
sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unui text com-
plex, cu integrarea unor tabele
3.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
3.4. Analizarea dificultăților de redactare, oferind soluţii, pe
baza criteriilor propuse de profesor şi discutate cu colegii
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul
comunicării orale și scrise
4.1. Utilizarea structurilor sintactice şi morfologice de bază ale
limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea
corectă şi precisă a intenţiilor comunicative
4.2. Aplicarea conştientă a achiziţiilor lexicale şi semantice de
bază, din limba română standard, pentru exprimarea co-
rectă a intenţiei comunicative
4.3. Valorificarea achiziţiilor fonetice de bază, în realizarea pro-
priei pronunţii şi scrieri şi pentru evaluarea pronunţiei şi
scrierii celorlalţi, prin raportarea la normă, cu scopul co-
rectării erorilor în comunicare
4.4. Utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea
corectitudinii comunicării, prin raportarea la normă
4.5. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi
competenţa lingvistică, în procesul de învăţare pe tot par-
cursul vieţii
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în
context național și internațional
5.1. Investigarea unor obiceiuri și tradiții românești și ale unor
comunități etnice de pe teritoriul României
5.2. Analiza unor elemente comune identificate în cultura pro-
prie și în cultura altor popoare
7
Recapitulare inițială
• Citește fragmentul de mai jos, selectat din Mătușa lui Nin de Marin Tarangul, și rezolvă sarcinile de lucru:
Numai Picuț rămăsese – ceilalți copii plecaseră din
clasă, întrucât ziua de școală se sfârșise.
Picuț s‑a dus la tablă; a luat creta și din câteva linii,
un rotogol și două punctișoare, a făcut cel mai sim-
plu și mai simpatic băiețel din câți fuseseră desenați
vreodată.
De fapt, Picuț l‑a ținut minte după ce‑l desenaseră
firele de ploaie pe un geam și‑acum, în prima zi cu
soare, l‑a desenat pe tablă singur.
L‑a privit puțin mirat. Era foarte mulțumit. L‑a mai
privit o dată și a zbughit‑o la el în bancă. Acolo s‑a
ascuns bine dedesubt, să nu fie văzut. Și era bine as-
cuns! Oricine s‑ar fi uitat de la tablă n‑ar fi văzut pe
nimeni în clasă.
Încetișor, prin fereastra clasei, a intrat o rază de soa-
re. Și s‑a întâmplat tocmai ceea ce aștepta Picuț. Când
raza de soare, cea plimbăreață, a atins în fugă picio-
rușul băiețelului de pe tablă, acesta a tresărit, parcă
trezit din somn.
După ce s‑a uitat cu băgare de seamă în dreapta și
în stânga, mișcându‑și cele două punctișoare care
erau ochii lui, a zis cu o voce mititică și înțeleaptă:
— Eu sunt Nin, dar de ce sunt singur? N‑am niciun
chef să fiu singur într‑o clasă așa de mare!
A pus un picior înainte, apoi altul, ca și cum ar fi în-
cercat tabla ca pe o gheață. A văzut că se poate merge
foarte bine. Atunci, cu pașii lui mici, a pornit în josul
tablei. Fiecare pas al lui se auzea ca o piculitură, așa
cum face un ac îndrăzneț care înțeapă o hârtie. Proba-
bil că Nin avea placheuri noi!
Dar Nin era cam neatent. Nu s‑a uitat bine pe unde
calcă și era cât pe ce să se împiedice de cârpa de șters
tabla. Și, cum era amabil din fire, și‑a cerut scuze ime-
diat:
— Vai doamnă, vă rog să mă iertați!
Cârpa i‑a răspuns cu un pleoscăit umed:
— Ce să te iert? Eu nu te iert, eu te șterg! Tocmai dor-
meam. M‑ai trezit din somn! Las' că‑ți arăt eu!
Și cleop! cârpa a sărit brusc pe locul unde stătea
Nin. Dacă Nin n‑ar fi fost iute, să se strecoare la timp
într‑o parte, cârpa l‑ar fi șters; chiar dacă nu de tot,
măcar ceva, ceva din el.
A vrut cârpa să mai cleopăie o dată, dar s‑a răzgândit:
— Ai noroc că sunt somnoroasă! Atâta a mai zis cu
8
vocea ei cleoampă1 și s‑a întins ca o plăcintă jos, pe
marginea tablei.
Nin a tras o spaimă bună. Simțise că i se face trupul
găurele, iar dacă ar fi avut și păr pe căpușorul lui nea-
tent s‑ar fi zburlit de frică.
Dar toate trec, așa că a trecut și spaima lui Nin, care
a pornit‑o vesel spre celălalt colț; aici creta stătea ca
o garderobieră; ca o garderobieră care așteaptă să
împartă hainele atârnate în cuiere. Creta avea o voce
destul de plăcută, cu totul alta decât vocea cârpei.
Când o auzeai vorbind, credeai că se fâstâcește. Dar
așa vorbea ea de mică, adică de când a fost creată cu
vârful netocit.
— Bine ai venit la mătușa ta!
— Cu mine vorbiți? a întrebat‑o Nin, oprindu‑se mi-
rat în loc.
— Sigur că da! Mai vezi pe cineva pe‑aici?
Nin s‑a uitat împrejur pe tablă, apoi prin clasă și i
s‑a părut că vede ceva. Erau ochii lui Picuț care lică-
reau. Dar Picuț și‑a dat repede seama și a închis ochii
la timp. Așa că Nin s‑a întors spre câr-
pă:
— Da, aveți dreptate, nu e ni-
meni. Și asta înseamnă că dum-
neavoastră sunteți mătușa mea?
— Sigur, sigur, chiar te rog să‑mi
spui tanti.
1
cleoampă (adj.) - care produce
un zgomot specific prin cădere,
lovire etc. (de la „a clempăni”)
 Recapitulare inițială

— Bine, tanti! Îmi pare foarte bine că am o mătușă
pe‑aici, că prea eram singur. (...)
— Hai să‑ți desenez o minge, să ai cu ce să te joci,
atunci.
— Asta da, tanti! O minge vreau!
Odată s‑a rotit pe tablă mătușa lui Nin, că a și apă-
rut o minge. Cum a văzut‑o, Nin a luat‑o sub braț și
a pornit cu ea la goană pe întinsul tablei. Abia a mai
apucat creta să‑i strige din urmă, cu vocea ei fâstâ-
cită:
— Ai grijă, Nin! Să te ferești de cleoampa aia de
cârpă!
— Nu‑mi pasă de cârpa‑cleoampa! i‑a strigat Nin,
râzând.
Dar cleoampa tocmai se trezise în colțul ei de tablă
și a auzit tot.
„Aha, m‑au făcut cleoampă! Las' că îi învăț eu minte!“
Și a început cârpa să se târască ușor, în susul tablei,
unde Nin se rostogolea nestingherit după minge.
Încă un șut și mingea a ajuns aproape de cârpă. Atât
i‑a trebuit cleoampei. A întins repede unul din col-
țurile ei prăpădite și a șters o bucățică din minge.
Mingea s‑a dezumflat pe loc, ca un burduf spart.
— Să știi, Ninule, că ai să ajungi departe! Păcat că eu
n-am să mai fiu să te văd... Noi cretele avem viață scur-
tă!... și mătușa lui Nin începu să sughită și apoi se puse
de-a binelea pe plâns.
— Stai, mătușă, oprește-te! Stai! și Nin sări repede
lângă ea. Tu nu știi, tanti dragă, că o cretă n-are voie
să plângă? Nu că n-ar fi frumos, nu din pricina asta!
E vorba de sănătatea matale. Tot ce e ud nu face bine
la crete.
— Eh, că bine zici, se opri mătușa ca arsă din plâns.
Mereu uit, nu știu ce am! Acolo a început să fiarbă de
mânie. Simțea că toată apa strânsă în ea dă în clocot.
Fierbea de‑a binelea!

I. Lectură. Comunicare. Redactare

1. Ce impresii ți‑a produs lectura textului? Scrie două‑trei enunțuri în care să arăți ce sentimente ți‑au trezit
personajele Picuț și Nin.

2. Arată ce semnificație poate avea numele lui Picuț.

3. Identifică locul în care prinde viață personajul. Selectează secvențe care conturează spațiul și timpul
în care este surprins personajul.

4. Transcrie replicile de dialog în care se formulează și se acceptă sau se refuză o scuză.

5. Motivează folosirea personificării în textul dat.

6. Asociază emoțiile identificate în comportamentul personajelor cu numele acestora și motivează‑ți opțiunea:

uimire spaimă
PICUȚ CÂRPA
bucurie interes dispreț
NIN CRETA fericire

7. Scrie o idee principală și o idee secundară din textul dat.

8. Scrie un text de 3‑5 rânduri în care să faci o predicție despre urmarea acțiunii.

Scrie o compunere de 8‑10 rânduri în care să continui acțiunea fragmentului.

9
Recapitulare inițială

II. Elemente de construcție a comunicării

1. Ordonează cuvintele după criteriul alfabetic: picioruș, plăcintă, punctișoare, pleoscăit, păr, placheuri, plăcută.
2. Transcrie secvența următoare și subliniază, apoi, toate vocalele: „raza de soare, cea plimbăreață, a atins în
fugă piciorușul băiețelului”.
3. Numărul de litere este egal cu numărul de sunete în seria:
a) cleoampa, cineva c) geam, nestingherit
b) colțul, zbughit d) vocea, cârpă
Sunetul i este vocală în toate cuvintele din seria:
a) picior, punctișor c) zbughi, fiecare
b) mici, ceilalți d) împiedice, noi
4. Selectează din text două cuvinte din câmpul lexical al școlii.
5. Transcrie enunțul „Și cleop! cârpa a sărit brusc pe locul unde stătea Nin”, înlocuind cuvintele subliniate cu
sinonimele potrivite pentru sensul din text.
6. În enunțul: „Odată s‑a rotit pe tablă mătușa lui Nin, că a și apărut o minge” există:
a) două substantive articulate hotărât, un substantiv articulat nehotărât, un substantiv nearticulat
b) două substantive articulate hotărât, două substantive articulate nehotărât
c) un substantiv articulat hotărât, un substantiv articulat nehotărât, două substantive nearticulate
d) un substantiv articulat hotărât, două substantive articulate nehotărât, un substantiv nearticulat
7. Scrie în caiet litera care identifică afirmațiile de mai jos și notează în dreptul
fiecăreia valoarea de adevăr. ADEVĂRAT FALS
a) Verbul la perfect compus s‑a rotit este format cu auxiliarul a avea. A F
b) Cuvintele dumneavoastră și tanti sunt pronume de politețe. A F
c) Propoziția Ai grijă, Nin! este o propoziție interogativă. A F
d) În secvența a luat creta și din câteva linii, un rotogol și două punctișoare a făcut cel A F
mai simplu și mai simpatic băiețel, există două numerale cardinale.
e) În secvența prima zi cu soare, cuvântul indicat este numeral ordinal. A F
f ) Substantivul din secvența a pornit‑o vesel spre celălalt colț este nearticulat. A F
g) Gradul de comparație al adjectivului cel mai simplu este comparativul de supe­ A F
rioritate.
h) Structura pașii lui mici este un grup nominal. A F

8. Scrie în caiet lista de verbe de mai jos și notează în dreptul fiecăruia litera corespunzătoare timpului și per-
soanei indicate în a doua coloană:
_____ rămăsese a) prezent, persoana a III‑a
_____ înțeapă b) imperfect, persoana a III‑a
_____ s‑a răzgândit c) mai‑mult‑ca‑perfect, persoana a III‑a, plural
_____ auzeai d) mai‑mult‑ca‑perfect, persoana a III‑a, singular
_____ aștepta e) imperfect, persoana a II‑a
_____ fuseseră f ) perfect compus, persoana a III‑a, singular.

10
 Lectură l Textul narativ literar în proză. Acțiunea (actualizare). Personajele (actualizare).
Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I
Redactare l Redactarea textului narativi
Interculturalitate l Elemente comune în cultura proprie și în cultura altor popoare
Limbă română l Cuvântul. Vocabularul. Sensurile cuvântului. Sinonime. Antonime. Omonime.
Cuvintele polisemantice. Diftong, triftong, hiat. Despărțirea în silabe
Comunicare orală l Contextul de comunicare
Recapitulare l Evaluare

U1 Rostul poveștilor

Dragul nostru elev,

Te invităm să faci cunoștință cu

un vechi cuvânt, „rost“. Provine din
limba latină; însemna cândva „gură“,
„vorbire“, dar a călătorit mult în timp,
adunând sensuri și înrudiri. Fără a
avea pretenția că le putem ști pe
toate „pe de rost“ (din memorie), „am
făcut rost“ (am obținut) de un
dicționar care ne ajută, fără „a ne lua
la rost“ (a mustra). Dicționarele
explicative precizează că „rost“
înseamnă azi „sens“, „înțeles“, „tâlc“,
„scop“, „justificare“, „menire“,
„motivare“ și că e înrudit cu „rostire“
(pronunțare) și „rostuire“ (așezare,
ordonare etc.).

Pentru că „are rost“ (merită) să te

străduiești „să-ţi faci un rost“ în viață,
te invităm, pe parcursul acestei
unități, să călătorești prin cinci
domenii fascinante (lectură,
interculturalitate, redactare,
comunicare orală, limbă română),
pentru a descoperi împreună câteva
dintre rosturile (valorile, importanța)
poveștilor.
U1 Lectură

Textul narativ literar în proză

PREGĂTEȘTE‑TE
Titlul cărții Un desen
1. Notează, în caiet, titlul uneia dintre primele cărți pe care ai
(și autorul) reprezentativ
citit‑o sau care ți‑a fost citită.
2. Prezintă cartea pe care ai menționat‑o la exercițiul 1, folo-
sind un bilet colorat, împărțit în patru cadrane, ca în ima-
ginea alăturată:
a. Numește titlul cărții. Precizează și autorul, dacă ți‑l Persoana și locul
amintești. asociate Emoția generată
b. Desenează un aspect important pe care l‑ai reținut des- cu cartea aleasă de lectură
pre carte.
c. Numește persoana și locul pe care le asociezi cu această
lectură.
d. Scrie un cuvînt care numește emoția generată de lectura la care te referi.
3. Prezintă, în fața colegilor, ceea ce ai scris despre carte. Colecționați apoi bilețelele clasei într‑un borcan cu
eticheta „Prima mea carte“.
4. În această unitate, vom utiliza câteva noțiuni importante pentru înțelegerea și analiza unui text, pe care
le‑ai învățat în clasa a V‑a. Asociază etichetele din stânga cu definiția din dreapta; rescrie aceste asocieri în
caietul de notițe.

Narațiune Ființă umană, animal sau obiect însuflețit, imaginat de autor, care participă la acți-
unea dintr‑un text narativ literar

Dialog Persoană reală care construiește lumea imaginată dintr‑un text

Autor Cel care relatează întâmplările dintr‑un text narativ, folosind, de regulă, persoana
a III‑a sau persoana I

Narator Text care prezintă întâmplări imaginare, într‑o ordine logică și temporală

Personaj Comunicare verbală între două sau mai multe personaje

5. Amintește‑ți că expresia firul poveștii se referă la derularea neîntreruptă a unei acțiuni și că, adeseori,
textul literar este asemenea unui labirint în care pătrunde cititorul.
Asociază textul narativ literar cu una dintre imaginile de mai jos și explică alegerea ta.

12
 Lectură U1
Text de bază
Bunica
de Barbu Delavrancea
O văz , ca prin vis. O văz limpede, aşa cum era.
1
— Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă
Naltă, uscăţivă, cu părul alb şi creţ, cu ochii căprui, pustie.
cu gura strânsă şi cu buza de sus crestată în dinţi de — Bunico, dar eu n‑am copii şi nu‑mi pare rău.
pieptene, de la nas în jos. Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionţat în
Cum deschidea poarta, îi săream înainte. două şi mă săruta în creştetul capului.
Ea băga binişor mâna în sân şi‑mi zicea: Câte‑o frunză se desprindea din ramuri şi cădea
— Ghici… legănându‑se. Eu mă luam cu ochii după ea şi
— Alune! ziceam:
— Nu. — Spune, bunico, spune.
— Stafide! — Şi aşa, îi părea grozav
— Nu. de rău că nu avea copii.
— Năut! Şi… nu mai putea de părere
— Nu. de rău că nu are copii… Într‑o
— Turtă‑dulce! zi veni la el un moş bă-
— Nu. trân, bătrân, că‑şi târa
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. barba pe jos de bătrân
Şi totdeauna sânul ei era plin. şi de cocoşat ce era. Şi
Îi sărutam mâna. era mic, mic de tot…
Ea‑mi da părul în sus şi mă săruta pe frunte. — Cât era de mic?
Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. — Poate să fi
Ea îşi înfigea furca cu caierul2 de in în brâu şi înce- fost, aşa, cam
pea să tragă şi să răsucească un fir lung şi subţire. Eu ca tine.
mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei.
Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, prin-
tre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură
o ploaie albastră.
— Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica.
Surâsul ei mă gâdila în creştetul capului.
— Să spui…
Şi niciodată nu isprăvea basmul.
Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau şi
adormeam; uneori tresăream ş‑o întrebam câte ceva;
ea începea să spună, şi eu visam înainte.
— A fost odată un împărat mare, mare…
— Cât de mare?
— Mare de tot. Şi‑şi iubea împărăteasa ca ochii din
cap. Dar copii nu avea. Şi îi părea rău, îi părea rău că
nu avea copii…
— Bunico, e rău să nu ai copii?
1
văz (v. ind. prez., pers. I sg.) – văd
2
caier (s.n.) – mănunchi de lână, de in, de cânepă sau
de borangic, care se pune pe furcă (suport de lemn)
pentru a fi tors manual

13
U1 Lectură
— Va să zică, nu era mic, mic de tot…
— Era mic, da’ nu aşa mic de tot. Şi cum veni îi zise:
«Măria‑ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul,
că nu ştii care sunt ramurile unuia şi care sunt ale
altuia; şi când înfloresc nu ştii care sunt florile unuia
şi care sunt ale altuia; şi ăşti doi meri înfrunzesc, în-
floresc, se scutură şi mere nu fac. Măria‑ta, să ştii că
atunci când or lega rod3 ăşti doi meri, împărăteasa
o să rămână grea4 şi o să nască un cocon5 cu totul şi
cu totul de aur»… Piticul se duse şi împăratul alergă
în grădină, şi căută, căută peste tot locul, până dete
peste ăi doi meri. Merii se scuturaseră de flori, că sub
ei parcă ninsese, dar rod nu legaseră.
— De ce nu legau rod, bunico?
— Ştiu eu?… Dumnezeu ştie…
Era aşa de cald… aşa de bine în poala bunicii… o adi-
ere încetinică îmi răcorea fruntea… norii albi, alune-
când pe cerul albastru, mă ameţeau… închideam ochii.
Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede şi uşu-
rel firul lung din caierul de in.
— Şi se gândi împăratul ce să facă, ce să dreagă ca
merii să facă mere. Unii îl sfătuiau ca să‑i ude mereu;
şi i‑a udat mereu; alţii ziceau să le dea mai mult soa-
re; şi împăratul a tăiat toţi pomii de jur împrejur. Şi
merii înfloreau în fitece6 săptămână, şi se scuturau, şi
rod nu legau. Într‑o zi veni la împărat o babă bătrână,
bătrână şi zbârcită, ca mine de zbârcită, şi mică, mică,
ca tine de mică…
— Ca moşu de mică?
— Da, ca moşu…
— Atunci nu era mică de tot…
— Aşa mică de tot nu era. Şi zise împăratului:
«Măria‑ta, până n‑oi mulge un ulcior de lapte de la
Zâna Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii,
într‑o câmpie de muşeţel, şi n‑oi uda merii cu laptele
ei, merii nu leagă rod. Dar să te păzeşti, măria‑ta, că
îndată ce te‑or simţi florile, încep să se mişte, să se
bată, şi multe se apleacă pe obrajii ei, şi ea se deş-
teaptă, că doarme mai uşor ca o pasăre; şi vai de cel
ce l‑o vedea, că‑l preface, după cum o apuca‑o toane-
le, în buruiană pucioasă7 or în floare mirositoare, dar
d‑acolo nu se mai mişcă»…
3
a lega rod – a face fructe
4
grea (adj.) – (aici) însărcinată
5
cocon (s.m.) (învechit) – fiu, copil
6
fitece (popular) – fiecare
7
pucios, -oasă (adj.) – urât mirositoare
14
Nicolae Grigorescu, Bătrână din Brolle
— Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei?
Tresăream.
— A, nu… ştiu unde ai rămas… la‑a‑a… Zâna Florilor…
Auzisem prin vis.
Pleoapele‑mi cădeau încărcate de lene, de somn, de
mulţumire. Şi mă simţeam uşor, ca un fulg plutind pe
o apă care curge încet, încetinel, încetişor…
Şi bunica spunea, spunea înainte, şi fusul sfâr‑sfâr
pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buru-
ienile în care adormisem de atâtea ori.
— Şi împăratul a încălecat pe calul cel mai bun…
— Cel mai bun… îngânam eu, de frică ca să nu mă
fure somnul.
— … ş‑a luat o desagă8 cu merinde şi a plecaaat…
— … ş‑a plecaaat…
— Şi s‑a dus, s‑a dus, s‑a dus…
— … s‑a dus, s‑a dus…
— Până a dat de o pădure mare şi întunecoasă…
— … întunecoasă…
— … de nu se vedea prin ea. Şi acolo şi‑a legat ca-
lul d‑un stejar bătrân, ş‑a pus desagile căpătâi şi a în-
chis ochii ca să se odihnească. Şi… pasămite pădurea
cânta şi vorbea, că era fermecată. Şi… cum îi aducea
şoapte de departe, de pe unde ea era ca un fum, împă-
ratul adormi, şi dormi, şi dormi…
Când m‑am deşteptat, bunica isprăvise caierul.
Dar basmul?
Cu capul în poala bunicii, niciodată n‑am putut as-
culta un basm întreg.
Avea o poală fermecată, şi un glas, şi un fus cari mă
furau pe nesimţite şi adormeam fericit sub privirile şi
zâmbetul ei.
8
desagă (s.f.) – traistă
 Lectură U1
Barbu Delavrancea (1858‑1918) a fost un scriitor, orator, publicist și avocat român, membru al Aca-
demiei Române și primar al orașului București.
Printre titlurile care l‑au consacrat se numără nuvela Hagi‑Tudose și drama Apus de soare.
Numele său real este Barbu Ștefănescu. A ales pseudonimul literar Barbu Delavrancea, în semn de
admirație pentru ținutul Vrancei, de care se simțea foarte atașat.
Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea,
una dintre primele femei arhitect din România.
Evocându‑și copilăria, Barbu Delavrancea scrie despre sine, copilul care asculta poveștile spuse la gura
sobei: „Pleoapele‑mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor ca un fulg
plutind pe o apă care curge încet, încetinel, încetișor …“

EXPLOREAZĂ
1. După prima lectură, completează pe caiet un minijurnal, cu impresii, continuând enunțurile de mai jos:
Cel mai mult mi‑a plăcut ... Nu îmi este clar dacă ...
Am fost surprins/ă de faptul că ... Textul mi‑a amintit de ...

2. Privește atent imaginile de mai jos. Alege‑o pe cea care mai potrivită pentru textul citit. Motivează alegerea.

3. Identifică, în text, cuvintele numerotate, apoi asociază‑le cu sinonimele lor marcate prin litere:
1. uscăţivă 5. ulcior a. se trezește g. hrană
2. alene 6. se deşteaptă b. probabil, pesemne h. boare, vânticel
3. (nu) isprăvea 7. merinde c. încet, agale i. slabă, costelivă
4. adiere 8. pasămite d. vas j. (nu) termina

4. Identifică sensul din text al secvențelor de mai jos:

Exemplu: Secvența „buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos“ face referire la ridurile de pe fața
bunicii, aflate între nas și buza de sus.
a) „mulgând repede şi uşurel firul lung din caierul de in“ c) „fusul sfâr‑sfâr pe la urechi, ca un bondar“
b) „or lega rod“ d) „ş‑a pus desagile căpătâi“

5. Joc. Împărțiți clasa în trei echipe. Scrieți, pe câte un bilețel, numerele de la 1 la 12 și puneți bilețelele într‑un
bol. Pe rând, fiecare echipă va extrage câte un bilețel și va răspunde la întrebarea corespunzătoare numă-
rului indicat, astfel:
Întrebarea 1: Care este gestul de afecțiune al nepotului față de bunică, atunci când se întâlnesc?
Întrebarea 2: Unde merg bunica și nepotul pentru a spune povești?
Întrebarea 3: Ce îi cere nepotul bunicii atunci când stau împreună?
Întrebarea 4: Ce face bunica în timp ce spune povești?
Întrebarea 5: Despre cine este povestea începută de bunica?
15
U1 Lectură

Întrebarea 6: Ce îl sfătuiește pe împăratul din poveste bătrânul cocoșat să facă

pentru a avea copii?
Întrebarea 7: Ce încearcă împăratul să facă pentru ca merii să rodească?
Întrebarea 8: Care este îndemnul pe care i‑l dă împăratului sfătuitoarea bătrână?
Întrebarea 9: Care este pedeapsa pe care o dă Zâna Florilor celor care ajung în
câmpia de mușețel?
Întrebarea 10: Ce face împăratul după ce primește sfatul de la bătrânică?
Întrebarea 11: Unde ajunge împăratul pornit în căutarea Zânei Florilor?
Întrebarea 12: Din ce cauză nepotul nu află finalul poveștii spuse de bunică?

APLICĂ
Acțiunea
1. Jocul de-a scriitorul. Imaginează-ți că vrei să scrii un text narativ. Mai întâi îți planifici pașii acțiunii. Ordo-
nează etichetele următoare, pentru a dezvolta mai apoi acțiunea:

Problema Rezolvarea Surpriza

Emoția Liniștea
Complicația
Consultă-te cu alți colegi. Ce asemănări și ce deosebiri ați găsit? Cum le explicați?
2. Alcătuiți grupe de 3‑4 membri, numerotate de la 1 la 7. Fiecare grupă va reciti fragmentul corespunzător din
textul Bunica și va formula ideea principală a fragmentului. Va alege, din etichetele de mai jos, cuvântul-cheie
potrivit. Fiecare grupă își scrie la tablă ideea principală, se discută, dacă este cazul, apoi toți elevii scriu planul
simplu de idei de pe tablă.
Începutul AMINTEȘTE-ȚI
Bunica poveștii Sfătuitorul Zâna florilor
Narațiunea este un mod de expunere a unor întâm-
plări într‑o ordine logică și în relație cauzală.
Ațipitul Somnul Trezirea
împăratului Textul narativ constă în relatarea unor evenimente
sau întâmplări (reale ori imaginare) într‑un anumit ca-
Cuvinte ‑ cheie Plan simplu de idei dru spațial și temporal.
1. Așadar, există texte narative literare și texte narati‑
ve nonliterare.

3. În text există două planuri ale acțiunii: unul în care bunica

îi povestește nepotului un basm și altul în care acționează Textul narativ
personajele basmului: împăratul, sfătuitorii, Zâna Florilor.
Împarte foaia caietului în două coloane egale și transcrie Textul Textul
fiecare idee de mai jos în planul corespunzător: narativ Acțiune narativ
literar Spațiu nonliterar
Povestea spusă de nepot Povestea spusă de bunică IMAGINAR Timp REAL
Personaje Persoane

Nepotul își amintește de bunica sa.

Bătrâna sosește la nepot încărcată cu bunătăți.
16
 Lectură U1
Cei doi se așază în fundul grădinii, la umbra unui dud.
Bătrâna începe să toarcă in, iar copilul, culcat pe spate, își lasă capul în poala ei.
Glasul blând al bunicii îi provoacă somn ascultătorului.
Un împărat și o împărăteasă sunt nefericiți pentru că nu au copii.
În timpul poveștii, copilul întreabă câte ceva, iar bunica îl sărută pe frunte.
Un bătrân îi spune împăratului că împărăteasa va avea un copil doar atunci când cei doi
meri îngemănați vor rodi.
Un vânt adie ușor și bunica toarce în timp ce spune povestea.
Eforturile împăratului de a face să rodească merii sunt zadarnice.
O bătrânică îl sfătuiește să ude merii cu lapte de la Zâna Florilor.
Copilul tresare și aude povestea ca prin vis.
Nepotul adoarme, povestea continuă, fusul sfârâie în mâinile bunicii.
Copilul repetă cuvintele bunicii, de frică să nu adoarmă.
Împăratul pleacă spre Zâna Florilor, dar adoarme sub un stejar.
Când se trezește copilul, caierul era gata tors.
În poala bunicii, niciodată o poveste nu este ascultată până la final.
4. Cele două povești se împletesc, evoluează împreună, se întrerup una pe cealaltă. Identifică momentele în
care se face trecerea de la o poveste la alta și citează secvențele.
5. Ce rol crezi că are această trecere de la un plan al acțiunii la altul? Alege una dintre variantele de mai
jos sau formulează o altă explicație:
a) sensurile poveștilor sunt asemănătoare, de aceea este nevoie să se evidențieze unul pe altul;
b) cele două povești în paralel dau senzația de complexitate a textului;
c) prin alternarea poveștilor se creează impresia de dinamism, de repeziciune;
d) efectul întreruperii face amintirea bunicii mai credibilă.
6. Amintește‑ți că textul narativ se organizează în trei secvențe importante:
REȚINE
situația inițială, succesiunea întâmplărilor și situația finală.
Desenează în caiet două axe temporale, corespunzătoare celor două pla- Secvențele textului narativ
nuri, ca în modelul dat. Așază etichetele de mai jos pe fiecare axă, în ordi- De obicei, textul narativ pre-
nea și la locul potrivit. zintă succesiunea de întâm-
Povestea Torsul și continuarea Trezirea plări în următoarea ordine:
nepotului poveștii copilului a. Introducere sau situația
Povața Ațipitul Sfatul Somnul
inițială, caracterizată prin
bătrânei nepotului bătrânului împăratului echilibru și în care se face re-
ferire la spațiul, timpul și per-
a. Povestea nepotului
sonajele principale sau la alte
Vizita la nepot personaje;
b. Cuprins sau succesiunea
Situația inițială Succesiunea de întâmplări Situația finală întâmplărilor, unde se mo-
b. Povestea bunicii difică situația inițială, se com-
plică acțiunea și se depășesc
Împăratul complicațiile;
fără copii
c. Încheierea sau situația
finală care cuprinde un nou
Situația inițială Succesiunea de întâmplări Situația finală echilibru, în urma întâmplărilor.

17
U1 Lectură

7. Ai observat deja că povestea spusă de bunică nu are final. Imaginează‑ți și scrie tu o posibilă „situație finală“
pentru această poveste. Citește‑o colegilor de clasă.

8. În textul Bunica de Barbu Delavrancea, există o povestire‑cadru
sau „rama“ care încadrează povestea spusă de bunica, despre îm-
păratul care își dorea un moștenitor.
Știind acest lucru, realizează un poster sau un desen în care să re-
prezinți cele două povestiri independente. Poți folosi unul dintre or-
ganizatorii grafici de mai jos sau poți alege altă formă de prezentare:
Vrei să știi mai mult!
Povestirea în ramă este procedeul prin
care una sau mai multe narațiuni inde-
pendente se încadrează într‑o altă narați-
une mai amplă, numită narațiune‑cadru.

Povestirea spusă de bunica

Povestirea spusă de nepot (povestirea‑cadru)

Spațiul și timpul
REȚINE
1. Găsește, în prima secvență a textului, un enunț care face referi-
Textul narativ prezintă succesiunea
re la locul în care se desfășoară acțiunea textului. Transcrie acest
întâmplărilor desfășurate într‑un
enunț pe caiet.
anumit timp și spațiu. Atât timpul,
2. Spațiul în care se petrece acțiunea din po- cât și spațiul în textul narativ sunt
vestea spusă de bunica nu este precizat. Însă, imaginare, indiferent dacă ele par a
aflăm că împăratul ajunge în două locuri. fi reale sau nu.
Numește‑le, făcând referire la secvențele de Uneori, spațiul și timpul sunt preciza-
mai jos: te (prin indici de spațiu, respectiv
• „ ... împăratul alergă în grădină, şi căută, cău- indici de timp), alteori pot fi doar
tă peste tot locul, până dete peste ăi doi meri.“ deduse.
• „ – Şi s‑a dus, s‑a dus, s‑a dus. (...) Până a dat Indicii de spațiu fac referire la locul
de o pădure mare şi întunecoasă…“ desfășurării acțiunii, oferind informa-
ții despre țara, localitatea, strada, casa
3. Identifică o asemănare și o deosebire între etc. în care are loc acțiunea.
locurile în care se petrec cele două acțiuni – acți- În unele texte, spațiul în care sunt re-
unea povestirii spuse de nepot și acțiunea povestirii spuse de buni- latate evenimente este diferit de spa-
că. Motivează‑ți răspunsul în 2‑3 enunțuri. țiul în care se petrece acțiunea.
4. În ce anotimp se petrec întâmplările din text? Transcrie câteva Indicii de timp se referă la epoca,
secvențe prin care este sugerat anotimpul. anul, luna, ziua, momentul zilei în
care se petrece acțiunea.
5. Transcrie, din a doua secvență a textului, un indice temporal care În unele texte narative, pot exista:
se referă la timpul poveștii spuse de bunică. Numește și alte texte a. Timpul desfășurării întâmplărilor;
citite de tine în care ai întâlnit această formulă. b. Timpul povestirii întâmplărilor.

18
 Lectură U1
6. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri referitoare la spațiul povestirii acțiunii și la spațiul
desfășurării acțiunii: ADEVĂRAT FALS
• Un indice spațial specific poveștii spuse de nepot este: „la umbra dudului din fun-
dul grădinii“. A F
• Un indice spațial al poveștii spuse de bunica este: „casa omului fără copii“. A F
• Timpul poveștii spuse de nepot este aproximativ 1870, anii copilăriei autorului. A F
• Timpul din povestea spusă de bunica este neprecizat în mod intenționat. A F

7. La ce crezi că se referă enunțurile de la începutul textului: „O văz, ca prin vis. O văz limpede, aşa cum
era.“? Alege din următoarele opțiuni sau formulează un nou punct de vedere:
a) Naratorul se întâlnește cu bunica și ascultă povestea ei, fapt sugerat de verbul „văz“, la timpul prezent;
b) Naratorul își amintește din copilărie întâlnirea cu bunica, iar timpul prezent al verbului creează iluzia
că această întâlnire are loc în momentul relatării;
c) Atât comparația „ca prin vis“, cât și verbul „văz“, la timpul prezent, se referă la faptul că naratorul evocă
momente din copilărie care, datorită importanței lor, parcă s‑ar fi întâmplat recent.

Personajele REȚINE
1. În textul Bunica de Barbu Delavrancea, ai identificat două pla- În textul narativ literar, întâmplările
nuri narative: istorisirea nepotului și basmul povestit de bunica. sunt cunoscute prin intermediul narato-
a. Scrie, pe două coloane, personajele pentru fiecare dintre planuri; rului și al personajelor.
b. Observă la ce persoană se relatează în fiecare dintre cele două Naratorul este o voce ficțională care
planuri; povestește o anumită întâmplare. Relata-
c. Identifică cei doi naratori. rea se poate face, de obicei, la persoana I
sau la persoana a III‑a.
2. Scrie pe caiet cele două coloane de mai jos și identifică, pentru În narațiunea la persoana a III‑a, na-
fiecare personaj din prima coloană, rolul sau rolurile sale, tra- ratorul nu este implicat în acțiune, este
sând linii între acestea: un martor, un spectator al acțiunilor.
Personaje Roluri În narațiunea la persoana I, naratorul
Bunica Personaj în povestirea nepotului este participant la acțiune, adică, este
Nepotul în același timp un personaj.
Narator-personaj în povestirea nepotului Personajele pot fi ființe umane, ființe
Împăratul
Personaj în povestirea bunicii necuvântătoare sau obiecte. Asemeni na-
Bătrânul sfătuitor ratorului, nici personajele nu există în rea-
Bătrâna sfătuitoare Narator în povestirea bunicii litate. Deci sunt ficționale, create de autor.

3. Personajele și naratorul au în comun faptul că nu există în realitate, deci

sunt ficționale. Dar se diferențiază prin rolurile pe care le au în textul • instanță fictivă, specifică
narativ literar. textului literar;
Citește lista alăturată și alege trăsăturile potrivite fiecărei „voci ficționale“. • voce delegată de autor pen-
Completează pe caiet schema de mai jos, scriind în zona de intersecție tru a relata întâmplările;
elementele comune, iar în celelalte două zone elementele specifice: • nu este o ființă reală;
• ființă imaginară care înde-
Narator plinește acțiuni;
• este identificat fie prin per-
soana I, fie prin persoana
Personaj
a III‑a.

19
U1 Lectură

4. Alege varianta pe care o consideri corectă și motivează, într‑un REȚINE

enunț, opțiunea ta:
În textul narativ literar, personajele
a) Naratorul‑personaj, nepotul, are o atitudine detașată, distan-
pot avea trăsături explicite, numite,
tă, obiectivă față de întâmplările relatate;
sau pot fi deduse de către cititori.
b) Naratorul‑personaj, nepotul, relatează o experiență persona-
Așadar, personajele pot avea trăsături
lă, subiectivă, trădându‑și sentimentele;
construite prin următoarele mijloace de
c) Naratorul‑personaj, nepotul, împrumută perspectiva unui perso-
caracterizare:
naj, relatând acțiunile din acel punct de vedere;
a. Caracterizare directă: trăsături-
5. Transcrie, din text, un enunț în care identifici trăsături fizice ale bu- le personajelor sunt numite de către
nicii, exprimate în mod direct de către narator. narator, de ele însele sau de celelalte
personaje;
6. Numește câte o acțiune făcută de bunică pentru fiecare din tră- b. Caracterizare indirectă: trăsăturile
săturile morale de mai jos: reies din faptele, limbajul, relațiile per-
a) generoasă; c) răbdătoare; sonajelor.
b) afectuoasă, iubitoare; d) bună povestitoare.

7. Extrage, din text, secvențele:

• care denotă atitudinea copilului față de bunică;
• care ilustrează atitudinea bunicii față de nepot.
Formulează un enunț în care să faci referire la relația dintre aceste două personaje.

8. În povestea spusă de bunică, mai apar două personaje în vârstă: bătrânul care îi atrage atenția împăra-
tului că va avea un copil doar atunci când merii îngemănați vor rodi și bătrâna care îl sfătuiește să plece
spre Zâna Florilor, al cărei lapte este soluția pentru rodire.
a. Transcrie pe caiet secvențele în care naratorul prezintă cele două personaje.
b. Care este trăsătura fiecăruia dintre aceste personaje?
c. Cu cine sunt comparate cele două personaje și de către cine?

INTERPRETEAZĂ. Semnificațiile textului

1. Sensul propriu al verbului „a depăna“ este a înfășura fire textile în-
tr‑un ghem, iar sensul figurat se referă la exprimarea unor amintiri,
gânduri, povești. Numește, pentru cuvântul „fir“, ce tip de sens are,
în secvențele de mai jos:
a) firul lung din caierul de in; b) firul poveștii;
c) firul vieții;

2. Observă, în fragmentele de mai jos, faptul că, ori de câte ori ne-
potul face referire la spunerea poveștii, aduce vorba și de fus. Care
crezi că este legătura între torsul firului de pe furcă și povestit?
• „Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede şi uşurel firul
lung din caierul de in.“
• „Şi bunica spunea, spunea înainte, şi fusul sfâr‑sfâr pe la
urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care
adormisem de atâtea ori.“
• „Când m‑am deşteptat, bunica isprăvise caierul. Dar basmul?“ Nicolae Grigorescu
• „Avea o poală fermecată, şi un glas, şi un fus cari mă furau pe „Țărancă torcând“
nesimţite şi adormeam fericit sub privirile şi zâmbetul ei.“
20
 Lectură U1
3. Numește sentimentul pe care îl trăiește nepotul atunci când ascultă povestea bunicii și ilustrează opinia ta
printr‑o secvență din text.

4. Asociază fiecărei figuri de stil de mai jos explicațiile potrivite din coloanele a doua și a treia. Apoi, explică,
în câte un enunț, semnificația acestora:

Figura de stil La ce se referă: Ce semnifică:

A. „glasul ei dulce“ 1. frumusețea locului în care adoarme împăratul; a. sentimelele plăcute ale nepotului sunt în acord
cu frumusețea naturii;
B. „poală fermecată“ 2. culoarea cerului zărită printre frunze b. plăcerea de a asculta povești spuse de bunica;
C. „pădurea cânta“ 3. vocea plăcută a bunicii c. asemănarea între farmecul locului din poveste și
locul în care se spune povestea;
D. „ploaie albastră“ 4. locul minunat pentru ascultat povești d. ascultarea poveștii provoacă o stare de liniște și
de încântare;

5. Joc de rol. După ce ai studiat textul, poți juca unul dintre rolurile propuse, așezându‑te în
„fotoliul vorbitorului“. Rolurile sunt:
• autorul Barbu Delavrancea
• nepotul
• bunica
Alege rolul și răspunde la întrebările publicului. Colegii tăi te vor întreba despre
emoțiile, sentimentele, valorile și semnificațiile pe care le găsești în text.

6. Există mai multe asemănări între cele două povești, cea spusă de nepot și cea spusă de bunică. Identi-
fică aceste asemănări, făcând referire la:
a. Locul în care se spune povestea bunicii și pădurea în care adoarme împăratul;
b. Timpul în care bunica își ținea nepotul cu capul în poală și timpul în care se petrece acțiunea din po-
vestea despre împărat;
c. Vârsta și rolul bunicii și ale sfătuitorilor din a doua poveste;
d. Identitatea și rolul ascultătorilor din cele două povești (nepotul, respectiv împăratul);

7. Găsește un titlu pentru basmul spus de bunica.

8. Discută împreună cu colegii tăi despre nevoia de a asculta și de a spune povești. Împărțiți în două echipe,
formulați opinii despre aceste două nevoi:

Prima echipă susține ideea

că a povesti este o necesitate
firească a omului.

A doua echipă susține ideea

că oamenii au o necesitate firească
de a asculta povești.

21
U1 Lectură
Text secundar
Ultima poveste
La căderea serii trecuse huruind pe pod
un tren de marfă și acum se lăsase liniș-
te de‑a lungul văii, de se auzeau numai
apele Gârieimari clipocind adormite
pe prund. Iar Cazimir, cantonierul1,
chircit lângă vatră, cu o oală mare pe
genunchi, scotea din ea, cu linguroiul,
fagure dulce de miere, și le întindea
pe rând celor patru oaspeți ai săi,
povestindu‑le pățania2 cu ursul, de
pe urma căreia se îndulceau ei acum.
Oaspeții erau făpturi omenești de vârstă fragedă,
patru copii, dintre care trei îl ascultau cu gurile căsca-
te, cu ochii lucind în lumina flăcărilor de pe vatră, tre-
murând încetișor și clănțănind uneori din dinții în-
cleiați în fagure, fiindcă, deși istoria nu se putea numi
fioroasă, glasul tainic și ciudat al cantonierului făcea
mai tainică și mai ciudată clipa înnoptării și liniștea
întinsă pe vale, în sus.
Al patrulea, oaspete nou la canton, se ținea mai de
o parte, cu un zâmbet de neîncredere pe față, fiind,
prin vârstă și învățătură, trecut de timpul când crezi
cu ușurință în asemenea născociri3.
Dar, până una alta, povestitorul nu băgase de sea-
mă neîncrederea lui, de aceea își spunea năzdrăvă-
nia, încredințat că toți ascultătorii sunt la fel de uluiți:
— Voi știți când am fost deunăzi la Curmătură, sus,
să iau brânză de la ciobani... Ia să vedem când s‑a
întâmplat asta... luni, marți, joi, aha, vinerea trecu-
tă... Știți?
Sfârșind întrebarea, rămase nemișcat, cu lingu-
roiul în mână și se uită stăruitor la primii trei copii,
cunoscuți de mai demult, cătând să‑i prindă pe toți
într‑o privire. Fiecare dintre ei se grăbi să răspun-
dă – știm – deși în glasul lor se simțea oarecare în-
doială și nedumerire; vinerea trecută, după câte își
aminteau, Cazimir dormise toată ziua, pe prispa
1
cantonier (s.m.) – persoană care are ca sarcină de a su-
praveghea și de a întreține o șosea sau o cale ferată
2
pățanie (s.f.) – întâmplare (neplăcută) ieșită din comun,
neașteptată sau neobișnuită pe care o trăiește cineva
3
născocire (s.f.) – invenție, scornire, minciună
22
de Radu Tudoran
cantonului, sforăind.
— Dacă știți – urmă cantonierul – să vă spun ce mi
s‑a‑ntâmplat atunci...
Și în așa fel rostea el aceste cuvinte, încât auzindu‑l,
micii ascultători uitau că în ziua aceea povestitorul
nu plecase nicăieri de la canton și deci nu putuse să i
se întâmple nimic, decât poate prin somn. [...]
— Era pe la ceasurile trei după prânz – povestea în-
tre timp cantonierul – și eu coboram pe potecă zorit,
cu zimbilul4 în mână, prin aluniș, când deodată, aud
din desișuri glas jalnic, gemând: mor‑mor, mor‑mor!
Ia te uită, îmi zic, ăsta nu‑i glas de creștin, e glas de
urs. Și mă opresc pe potecă, să cercetez ce‑o fi...
Aici povestitorul zăbovi câteva clipe și iar se uită la
fiecare dintre ascultători, de data asta cuprinzându‑l
și pe al patrulea în priviri, dându‑le timp să se pătrun-
dă și să se minuneze de îndrăzneala lui: păi cum? – să
auzi ursul lângă tine și în loc să rupi pământul de
fugă la vale, tu să stai locului așteptând în drum? [...]
Și cantonierul, cu glasul mai tainic, mai ciudat, își
reluă povestirea lui:
— Haide, ursule, arată‑te în drum! strig. Dar în de-
sișuri, nicio mișcare – numai glasul jalnic, gemând:
mor‑mor, mor‑mor! Cobor eu de‑a latul, pe râpă, dau
tufișurile în lături, și ce să vezi? – un urs mare cât ușa
asta, dacă nu de două ori pe‑atât, întins pe frunziș,
cu laba umflată și țeapănă butuc. Se uita dihania la
mine, cu ochii lăcrămând – și numai că nu mă ruga,
cu glas de om: „Dă‑mi o mână de ajutor, pane5 Cazimi-
re, că mă prăpădesc!“
Cu aceste cuvinte glasul povestitorului slăbi, făcân-
du‑se dubios, iar ochii i se aburiră, încât copiii, uitând
teama de mai înainte, își simțiră inimile pătrunse de
o mare milă pentru bietul urs.
— Și tu ce‑ai fi făcut? întrebă, cu sufletul la gură,
Uță, cel mai mic dintre toți și deci cel mai plăpând la
inimă, deși nu tot așa la trup, deoarece, fiind mâncă-
cios, era rumen în obraji și grăsuț.
— Voi ce‑ați fi făcut?
4
zimbil (s.n.) – (regional) coș împletit din papură sau din
rogoz
5
pan (s.m.) – (aici) formă de adresare politicoasă

Ivan Shishkin, Dimineața în pădurea de pini
Cazimir avea, pe lângă altele, acest obicei ciudat de
a le încerca mințile și pornirile cu asemenea întrebări
puse fără veste în clipele cele mai încordate ale poves-
tirilor. [...]
Acesta potrivi focul pe vatră, mai puse un lemn
deasupra – și câteva clipe, până ce flăcările se ri-
dicară iarăși, odaia zăcu în întuneric, fiindcă serile
lampa din perete nu ardea, spre a nu face risipă de
gaz. De când cu războiul, găzarii treceau mai rar cu
butoaiele prin sate – și casele rămâneau de multe ori
pe întuneric. [...]
— Păi ce era să fac într‑o clipă ca aceea? Am coborât
alături, am luat laba fiarei în mână şi‑atunci am văzut
că avea un ghimpe în carne, de la care se făcuse cop-
tură… [...]
— Şi ursul ce‑a făcut, Cazimire? întrebă dârdâind
Uţă, cel mai mic dintre toţi şi cel care întreba totdeau-
na primul.
Iată altă ciudăţenie! Nu se ştie cum şi din ce în-
ceputuri, copiii îi spuneau cantonierului pe nume,
obicei cu totul necunoscut la ţară în vreme ce oame-
nii în toată firea nu‑şi luau niciunul această îndrăz-
neală.
— Ursul? Ei, biata fiară, o doare şi pe ea, ca pe tot
omul… Când am împuns cu cuţitul, a apucat doar să
geamă odată, din adâncul inimii, că a vuit pădurea –
şi‑apoi a rămas moale pe frunzişul putred; îl doborâse
leşinul.
Ascultătorii înghiţiră cu toţii un nod de înfiorare
şi strânseră pumnii, ca şi cum durerea dihaniei s‑ar
fi răsfrânt, prin glasul cantonierului, în plăpândele
lor inimi. [...]
Lectură U1
Cazimir, în acest timp, povestea cum storsese bine
buboiul fiarei, să iasă din el tot răul, cum apoi îşi tră-
sese cămaşă afară din betelie6 şi rupsese o bucată din
poale, ca să oblojească7 după cuviinţă vătămătura. [...]
— Asta a fost, măi copii, vineri; aşa e? reîncepu can-
tonierul, după oarecare trecere, al cărui rost era să
sporească nerăbdarea ascultătorilor.
— Aşa e! recunoscură într‑o singură şoaptă aceştia,
dornici să ştie urmările.
După felul cum fusese rostită întrebarea, se simţea
că abia de aici înainte venea partea mai ciudată şi
mai tainică a întâmplării.
— Ei, număraţi de vineri până ieri – sâmbătă, du-
minecă, luni, marţi – au trecut, cum se vede, patru
zile. Ieri seara, să zicem noaptea mai bine, că era mult
după trenul de zece, mă pregăteam tocmai de culca-
re. Nu se simţea ţipenie de om pe drumuri, nu mişca
nimic afară, venise şi Miroslav şi dormea colea, sforă-
ind, cu burta în sus, plină… când, deodată, desluşesc
paşi înfundaţi prin ogradă şi îndată aud mormăit la
uşă, uite‑aşa: mor‑mor, mor‑mor…
„Ursul“! se gândiră, cuprinşi de spaimă, toţi patru
copiii, întorcând fără voie capul spre uşă. [...]
— Mă ridic eu nedumerit, măi copii, deschid uşa
şi‑n prag pe cine credeţi că văd? Chiar pe el, pe moş
Martin al meu, oblojit de mine, cum v‑am spus adi-
neaori. Vedeţi voi, bolnav‑nebolnav bietul urs, dar a
coborât până la canton, drum lung, spre a‑mi mul-
ţumi după legea fiarelor din pădure, lege mai bine
chibzuită şi în mai mare cinste decât ale noastre,
legile oamenilor… Se uita moş Martin la mine şi par-
că‑i râdeau ochii, că, de grăit, la ce‑aş minţi, n‑a gră-
it nimic, dar cred că n‑a lipsit mult să spună: „Pane
Cazimire, pentru îndrăzneala ta şi pentru sufletul cu
care m‑ai îngrijit, iată ce ţi‑am adus!“… Ba, la drept
vorbind, cred că le‑a şi grăit, dar nu le‑am auzit eu
bine, fiindcă mă doborâse uimirea… Ei, şi cu aceste
vorbe, moş Martin mi‑a pus pe prispă… ce credeţi
voi că mi‑a pus? Un stup de miere, doldora de faguri
până sus. Uite, asta‑i mierea din care vă îndulciţi
voi acum!
Şi, sfârşindu‑şi povestirea, cantonierul băgă iar lin-
guroiul în oală, în timp ce copiii scoteau strigăte de
uimire, uitându‑se uluiţi unii la alţii.
6
betelie (s.f.) – tivul de sus al pantalonilor
7
a obloji (v.) – a trata, a lecui
23
U1 Lectură

1. Ce emoție ți‑a stârnit textul citit? Selectează una dintre variantele de mai jos sau alege altă emoție și
explică-le colegilor opțiunea:
a) uimire c) fascinație
b) curiozitate d) admirație

2. Selectează, din text, secvența care ți‑a plăcut cel mai mult și prezint‑o colegilor, prin răspunsuri la întrebă-
rile:
a) Ce secvență ți‑a plăcut? c) Ce idee ai reținut de aici?
b) De ce ți‑a plăcut? d) Cum o poți raporta la experiența ta?

3. Recitește textul. Împarte‑l în secvențe corespunzătoare ideilor principale, apoi formulează planul simplu
de idei.

4. Joc de rol. Alege unul dintre rolurile de mai jos și respectă

indicațiile corespunzătoare. În fața clasei, Cazimir și copiii
stau așezați în cerc:
a. Cazimir va spune povestea despre urs, respectând suc-
cesiunea acțiunilor din text.
b. Cei patru ascultători întrerup povestea, pe rând,
formulând întrebări care să lămurească lucruri ne-
spuse de cantonier.
c. Privitorii apreciază, la final, respectarea firului nara-
tiv și creativitatea întrebărilor.
Se poate relua jocul, cu alte echipe.

5. Lucrați în perechi. Răspundeți pe caiet la fiecare întrebare de mai jos, având, pe rând, rolurile următoare:
• căutarea secvențelor ilustrative pentru răspuns;
• formularea răspunsului, într‑un enunț.
Întrebarea Secvențe din text Răspunsul

Care este momentul în care cantonierul le spune povestea copiilor?

Cât timp a trecut de la întâmplarea cu ursul până la momentul spunerii poveștii?
La ce persoană se narează despre vizita la cantonier?
Care sunt personajele din povestea spusă de naratorul de persoana a III‑a?
Care sunt personajele din povestea spusă de naratorul – personaj cantonierul?
La ce persoană este relatată întâmplarea cu ursul?

6. Explică de ce cantonierul alege un anumit moment al zilei pentru a le spune povestea.

7. În textul Bunica de Barbu Delavrancea, există o povestire spusă de nepot, în care era inclusă povestirea spu-
să de bunică. Spuneți care este asemănarea cu textul Ultima poveste de Radu Tudoran, în ceea ce privește
planurile textului.
24
 Lectură U1
8. Precizează trăsăturile morale ale copiilor, pe care le poți deduce din secvențele de mai jos:
a) „Oaspeții erau făpturi omenești de vârstă fragedă, patru copii, dintre care trei îl ascultau cu gurile căscate,
cu ochii lucind în lumina flăcărilor de pe vatră...“
b) „Fiecare dintre ei se grăbi să răspundă – știm – deși în glasul lor se simțea oarecare îndoială și nedume-
rire; vinerea trecută, după câte își aminteau, Cazimir dormise toată ziua, pe prispa cantonului, sforăind.“
c) „Şi, sfârşindu‑şi povestirea, cantonierul băgă iar linguroiul în oală, în timp ce copiii scoteau strigăte de
uimire, uitându‑se uluiţi unii la alţii.“
9. Explică emoțiile pe care le trăiesc copiii atunci când ascultă povestea, folosind și secvențe din text pentru
exemplificare. Care dintre rolurile de povestitor sau de ascultător ți se potrivește mai mult? Explică alege-
rea ta, făcând referire la o situație concretă.
10. Cei patru copii au rolul de ascultători. Realizează o caracterizare comună a lor, făcând referire la trăsă-
turile morale, la mijloacele de caracterizare identificate și la faptele ilustrative pentru trăsăturile lor.
11. Citează fragmentele care sugerează faptul că povestea lui Cazimir este o scornire.
12. De ce cantonierul le povestește copiilor întâmplarea despre urs? Selectează o variantă de răspuns și
explică alegerea ta:
a) Vrea ca acești copii să mănânce cu poftă din miere.
b) Își dorește să îi impresioneze prin curajul său.
c) Este bonom: îi place să vorbească, să glumească, să interacționeze cu oamenii.
d) Intenționează să le ofere copiilor, prin intermediul unei născociri, o lecție despre bunătate.
Oferă o altă variantă de răspuns.
13. Asociază una dintre imaginile de mai jos cu textul citit. Explică alegerea.

14. Relatează o întâmplare din viața reală din care să rezulte rostul poveștilor. Folosește explicațiile de la înce-
putul unității și experiența de lectură a textelor studiate în această unitate.

MERGI MAI DEPARTE

Găsește la finalul manualului recomandările de lectură pentru fiecare unitate. Între cărțile propuse și textele
studiate există legături, teme comune, valori, mesaje asemănătoare.
Citește prezentările cărților propuse, apoi alege minimum trei pe care să le citești. Într-un portofoliu de lec-
tură, realizează o fișă în care să cuprinzi:
a. Titlurile și autorii cărților citite, care au ca temă rostul poveștilor;
b. Asemănări și deosebiri între cărțile citite, făcând referire la temă, acțiune, personaje, mesaj;
Această sarcină de lucru poate fi rezolvată ca jurnal, ca poster sau ca prezentare orală de tip recenzie
audio-video.
25
U1 Redactare

Redactarea textului narativ

PREGĂTEȘTE‑TE
„Pune cărțile în poveste“ este un exercițiu de stimulare a creativității, prezentat de Gianni Rodari în Gra‑
matica fanteziei. Iată cum trebuie să procedați:
Jocul constă în inventarea unei povești colective. Poate fi inspirat de un pachet de cărți pregătit de un
instructor prin lipirea pe cartonașe a unor figuri și imagini variate. Instructorul așezat în mijlocul cercului
de copii pune un copil să aleagă la întâmplare o carte; acesta va trebui să o interpreteze verbal, dând astfel
semnalul începutului poveștii colective. Expunerea lui va servi colegului următor, care va trebui să conti-
nue povestirea, integrând la rândul său cartea următoare, legând‑o de episodul precedent. Jocul continuă
astfel până la ultimul copil, căruia îi este încredințată misiunea de a termina povestea.
(Adaptare după Gianni Rodari)

1. Folosiți cărțile de mai jos, inspirate de personajele textelor studiate, pentru a juca „Pune cărțile în poveste“.
Imaginați alte întâmplări ale eroilor.
Continuați jocul, reluând personajele până când fiecare elev din clasă va contribui cu o scurtă secvență.

APLICĂ
2. Scrie un text narativ în care să utilizezi ce secvențe
Când scriem, trebuie să respectăm anumiți pași:
dorești din jocul pe care l‑ați jucat. Pentru realizarea
unei narațiuni logice, parcurge următoarele etape:
• ne pregătim pentru redactare
• scriem prima variantă a textului pe ciornă
a. Transcrie pe caiet organizatorul narativ de mai • recitim și corectăm
jos, pe care îl vei completa pentru a întocmi un • transcriem varianta finală
plan al compunerii.

situația inițială succesiunea de întâmplări situația finală

•_____________
•_____________ •_____________
•_____________
•_____________ •_____________
•_____________
•_____________

26
 Redactare U1
b. Răspunde la întrebările de mai jos. Selectează acele răspunsuri care ți se potrivesc și folosește‑le pentru a
completa fiecare casetă din organizatorul grafic transcris pe caiet.

SITUAȚIA INIȚIALĂ
• Unde se petrece acțiunea?
SPAȚIUL • Ce elemente cuprinde spațiul?
Enumeră câteva detalii importante.
• Ce timp alegi pentru întâmplare?
TIMPUL • E frig/ cald/ bate vântul?
• Cum poți sugera timpul?
SUCCESIUNEA DE ÎNTÂMPLĂRI
• Care este motivul pentru care se întâlnesc personajele?
Poți alege dintre: un spectacol, o petrecere, o invitație la cină, din întâmplare.
• Sunt toate personajele fericite că se află aici?
• Ce simte/ crede fiecare personaj?
• Ce se poate întâmpla în această situație?
• Cum se poate agrava situația?
• Care personaj încearcă să rezolve situația?
• Ce propune el?
• Ce cred ceilalți?
SITUAȚIA FINALĂ
• Cum se rezolvă problema?
• Cum se comportă personajele la sfârșit?
• Vor învăța ceva din întâmplarea aceasta?
c. Scrie textul narativ pe o ciornă, folosind notițele din organizatorul grafic completat.

d. Citește ciorna și realizează modificările necesare. Leagă secvențele

Urmărește reperele: utilizând cuvinte
• ai folosit secvențe din jocul „Pune cărțile în poveste“ precum:
• întâmplările se succedă logic ‑ apoi
• ai dezvoltat suficient secvențele ‑ după aceea
• ai respectat logica timpului povestirii ‑ pe urmă
• textul tău este coerent ‑ mai târziu
• nu ai greșeli de scriere și de punctuație ‑ atunci
‑ când
e. Dacă vrei să renunți la anumite secvențe și/sau să adaugi altele, scrie o nouă ciornă.
‑ până ce
f. Redactează pe caiet forma finală a compunerii. ‑ în acest timp

MERGI MAI DEPARTE

Citește compunerea pe care ai realizat‑o în clasă și apoi ascultă și textele celorlalți colegi.
Reflecție: Ce text ți‑a plăcut mai mult?
Ce apreciezi la textele citite în clasă? Alege din lista dată sau propune alte trăsături ale textului
apreciat de tine și motivează, făcând referire la prezentarea spațiului, ineditul acțiunii, ritmul
întâmplărilor, prezența personajului.
27
U1 Elemente de interculturalitate

Elemente comune în cultura proprie

PREGĂTEȘTE‑TE
și în cultura altor popoare
1. Pe un bilețel notează numele personajului tău preferat dintr‑o poveste și, dedesubt, o trăsătură a acestuia
care îți place, te inspiră sau te determină să empatizezi cu personajul. Adunați toate bilețelele pe un panou
al clasei și alcătuiți un top 3 al trăsăturilor care v‑au impresionat.
2. Ascultă textul alăturat în lectura profesorului și apoi notează‑ți în caiet primele impresii: ce ți‑a plăcut, ce ai
vrea să întrebi despre text, de ce ai vrea/nu ai vrea să citești tot romanul.

Harun și Marea de Povești

(fragmente)
A fost odată, în țara Alifbay, un
oraș trist, cel mai trist dintre toate,
așa de devastator de trist, că își uita-
se propriul nume. Era așezat pe țăr-
mul unei mări în­durerate, plină de
peștiposaci, atât de amărâți la gust,
încât cei care îi mâncau începeau
să râgâie de melancolie1 chiar dacă
cerul era senin.
Și în mijlocul orașului, dincolo de o zonă veche de
clădiri distruse care arătau ca niște inimi frânte, trăia
un băiețandru fericit pe nume Harun, unicul copil al
povestitorului Rașid Khalifa, a cărui veselie era ves-
tită în întreaga metropolă nefericită și al cărui șuvoi
nesfârșit de povești plăsmuite, adevărate și întorto-
cheate îi atrăsese nu o poreclă, ci două. Pentru admi-
ratori, era Rașid, Noianul2 de Cuvinte, la fel de plin de
povestiri hazlii ca marea de peștiposaci3; dar pentru
rivalii săi invidioși, era Șahul4 de Bla. Pentru soția sa,
Soraya, Rașid era de mulți ani un soț cum nu se poate
mai iubitor și în toți acești ani Harun crescu într‑un
cămin în care, în loc de nefericire și priviri încrunta-
te, avu parte de râsetele tatălui său, ce nu se lăsau
niciodată așteptate, și de vocea suavă5 a mamei sale
înălțându‑se în cântec. [...]
1
melancolie (s.f.) – stare de tristețe ușoară, amestecată
cu visare și însingurare
2
noian (s.n.) – cantitate mare, belșug
3
posac (adj.) – lipsit de veselie, prost dispus, fără chef;
tăcut, morocănos
4
șah (s.m.) – aici, titlu purtat de suveranul Iranului, core-
spunzător titlului de împărat
5
suav (adj.) – gingaș, fin, delicat
de Salman Rushdie
Harun își însoțea tatăl ori de câte ori putea, pentru
că, și asta nu putea s‑o nege nimeni, bărbatul era un
magician. Se urca pe câte‑o mică scenă improvizată
din vreo fundătură plină de puști zdrențăroși și bă-
trânei știrbi stând pe vine în praf; și de îndată ce‑și
dădea drumul, până și multele vaci rătăcitoare ale
orașului se opreau și ciuleau urechile, iar maimuțele
începeau să turuie aprobator de pe acoperișurile ca-
selor și papagalii din copaci să‑i imite vocea.
Dar de unde veneau toate poveștile astea? Părea că
tot ce trebuie să facă Rașid era să‑și întredeschidă bu-
zele într‑un zâmbet dolofan și rumen, și hop, începea
să se reverse câte‑o istorie nou‑nouță, plină de vrăjito-
rii, iubiri, prințese, unchi răi, mătuși grase, gangsteri
cu mustață în pantaloni cu carouri galbene, peisaje
fantastice, fricoși, eroi, lupte și un pumn de melodii
atrăgătoare și ușor de fredonat. „Totul vine de unde-
va“, se gândea Harun, „așa că nici poveștile astea nu
pot să apară din senin...“.
— Hai serios, spune‑mi, de unde vin? insista el, la
care Rașid dădea misterios din sprâncene și făcea cu
degetele în aer semne de vrăjitoare.
— Din întinsa Mare de Povești, sosea răspunsul.
Salman Rushdie (n.1947) Scriitor
englez de origine indiană, autor al ro-
manelor pentru copii Harun și Marea
de Povești și Luka și Focul Vieții. Într‑o
lume îndepărtată, cu magicieni și
animale vorbitoare, un băieţel de doi-
sprezece ani încearcă să‑i redea tatălui
său darul povestirii și să aducă la viaţă
Marea de Povești.

28
 Elemente de interculturalitate
Beau din Apa caldă a Poveștilor și după aceea mă
simt plin de abur ca o locomotivă.
Lui Harun această afirmație i se părea teribil de iri-
tantă.
— Dacă‑i așa, atunci unde ții apa asta caldă? întrebă
el odată cu șiretenie. În sticle de apă caldă, mă gân-
desc. Ei bine, încă n‑am văzut niciuna pe aici.
— Apa curge dintr‑un Robinet invizibil, instalat de
unul dintre Duhurile Apei, spuse Rașid cu o expresie
foarte serioasă pe chip. Trebuie să fii abonat.
U1
— Și cum te poți abona?
— Oh, spuse Șahul de Bla, asta e Mult Prea Compli-
cat De Explicat.
Oricum, zise Harun bosumflându‑se, nici vreun
Duh al Apei n‑am văzut vreodată.
Rașid dădu din umeri.
— Nici pe lăptar nu ești niciodată treaz ca să‑l vezi,
îi atrase el atenția, dar nu te deranjează să bei laptele.
Și acum slăbește‑mă, te rog, cu toate aceste Dacă‑uri și
Dar‑uri și mulțumește‑te să te bucuri de poveștile astea.

APLICĂ
3. În fragment, sunt menționate mai multe personaje. Scrie, în dreptul numelui fiecăruia, câte un enunț în
care să precizezi cine este în lumea textului și o trăsătură a acestuia:
Harun Rașid Soraya
__________________ __________________ __________________
__________________ __________________ __________________
__________________ __________________ __________________

4. Rașid primește două porecle de la ascultătorii săi. Alege, împreună cu profesorul tău, în funcție de dificul-
tate, unul dintre seturile de întrebări de mai jos, pentru a discuta cu colegii despre acest personaj.
a. Cine îl poreclește astfel? a. Ce exprimă fiecare dintre poreclele primite? Pre-
b. Ce dezvăluie ambele porecle zintă într‑o diagramă aspectele pozitive, negative
despre Rașid? sau neutre ale acestora.
Noianul
No ianul Șahul de Bla
de cuvinte c. Crezi că există o vârstă a poveș- b. Care sunt, din punctul de vedere al înțelesului,
tilor? Crezi că adulții nu mai citesc elementele comune ale poreclelor?
povești? Motivează‑ți răspunsul. c. Este greu să fii povestitor? Motivează‑ți răspunsul.

5. Imaginează‑ți că poți intra în poveste și că vei avea rolul lui Rașid, povestitorul, sau rolul lui Harun, ascul-
tătorul. În acest scop, trebuie să arăți că deții trăsăturile și valorile necesare rolului. Schițează, pe ciorna
oferită în imagine, o listă a acestora, în funcție de rolul pe care îl preferi.
POVESTITORUL: ASCULTĂTORUL:
Știe să: __________________________________ Știe să: _________________________________
Apreciază: _______________________________ Apreciază: _______________________________
Dă dovadă de: ____________________________ Dă dovadă de: ____________________________
Calitatea necesară rolului este: _________________ Calitatea necesară rolului este: _________________

REȚINE
VALOARE (s..f): proprietate a ceea ce este bun, de dorit și
important; lucrul bun, dezirabil, important ca atare (adevă-
rul, binele, frumosul); importanță, însemnătate; preț, merit.
Dicționarul explicativ al limbii române (DEX)
Valorile ne spun ce este important pen-
tru o persoană. Fiecare om poartă cu sine un
anumit număr de valori: pe unele le consideră
esențiale, pe altele mai puțin importante. Valo-
rile ne pot spune și ce este important pentru
un grup de persoane sau pentru un popor.

29
U1 Elemente de interculturalitate

Un mijloc de a înfățișa valorile în care oamenii cred îl constituie poveștile și diverse tipuri de scrieri literare. În
unele povești regăsim, întruchipate de personaje, valori comune ori asemănătoare cu ale noastre. În altele, valo-
rile prezentate sunt diferite de cele în care credem noi. Acest aspect reflectă diversitatea culturală a umanității.
Lecturile ne oferă prilejul să cunoaștem diversitatea lumii și să întâl-
nim, cu ajutorul personajelor și al întâmplărilor, modele care ne plac și
pe care dorim să le urmăm.

Numele personajelor ne poate ajuta să identificăm valorile pe care

acestea le întruchipează.

Harun: nume arab care înseamnă leu războinic.

Rașid: ne amintește de califul Harun al Rașid, personaj principal din
antologia de povești 1001 de nopți., considerat un conducător înțe-
lept, drept, bun cunoscător al oamenilor.

6. Alcătuiește o diagramă Venn și compară valorile tale cu acelea ale

lui Harun.
Harun Eu
MERGI MAI DEPARTE
Joc: Valiza de cuvinte magice. Valoarea principală pe care o apre-
ciem la povestitorii buni este creativitatea, la care vei recurge și tu: propune, pentru a popula Marea de
Povești, alte trei creaturi neobișnuite, precum peștiposacii lui Salman Rushdie.

pește
+ posac
= Peșteposac
Joc: Floarea poveștilor. Desenează în caiet floarea alăturată și scrie pe fiecare petală un titlu de
carte, din literatura română sau universală, în care ai întâlnit personaje care îndrăgesc poveș-
tile sau sunt, la rândul lor, povestitori.
Provocare adresată întregii clase: redesenați floarea pe panoul clasei sau pe o coală mare și
alcătuiți, împreună, un „buchet“ din toate florile voastre.

Miniproiect
Povestea clasei A. Alegeți să scrieți un text na- B. Însoțiți textul narativ
mele rativ prin care să susțineți una creat de voi cu o bandă
E rândul vostru dintre ideile următoare: desenată, pe care o pu-
să preluați rolul • poveștile au darul de a ne uni; teți realiza:
lui Rașid: creați • nu sunt singur: când am o carte a) folosind hârtie, creioa-
împreună un text în brațe, mă aflu în poveste; ne, culori;
narativ despre clasa • să fii creativ este o binecuvân- b) utilizând o aplicație
voastră, fiecare elev scriind câte tare; digitală precum powtoon,
o frază. Alegeți pentru acest • te pot cunoaște și pot cunoaș- storyboardthat, pixton
miniproiect unul dintre nivelurile te lumea ta, dacă îmi povestești sau altă aplicație cunos-
de dificultate adecvate pentru voi. despre tine. cută de voi.
30
 Limba română U1
Cuvântul
Sensul de bază și sensul secundar. Sens propriu, sens figurat
EXPLOREAZĂ
1. Parcurge următorul articol de dicționar și rezolvă cerințele date:
BASM, basme, s.n. 1. Naraţiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forţele
binelui şi ale răului în lupta pentru şi împotriva fericirii omului. ◊ Expr. (Fam.) A se face de basm= a se face
de râs. 2. Născocire, minciună, scornitură. – Din sl. basnĩ. (Dicţionarul explicativ al limbii române, 2009)
a. Notează sensul cu care este folosit acest cuvânt în textul Bunica de Barbu Delavrancea, în enunțul:
Cu capul în poala bunicii, niciodată n‑am putut asculta un basm întreg.
b. Alcătuiește un enunț în care cuvântul basm să fie folosit cu alt sens decât cel din text.
c. Găsește, în definiție, încă două cuvinte care îți sunt mai puțin cunoscute și caută‑le sensul în dicționar.

REȚINE
Vocabularul (lexicul) este alcătuit din totalitatea cuvintelor dintr‑o limbă.

Cuvântul reprezintă unitatea de bază a vocabularului. Cuvântul are:

• formă: sunetele (în rostire), literele (în scriere);
• conținut: înțelesul sau sensul.

EXPLOREAZĂ
2. Asociază enunțurile de mai jos cu imaginile potrivite:
a) Nepotul mușca din măr cu dinți puternici.
b) Pieptănul avea dinți rari și groși.
c) Pe cerul de toamnă strălucea un soare cu dinți.

1 2 3

3. Caută în dicționar toate sensurile cuvântului dinte și alcătuiește enunțuri pentru fiecare dintre ele.

REȚINE
Sensul unui cuvânt poate fi:
• propriu: este sensul obișnuit al cuvântului în con-
text (propoziție sau frază, situație de comunicare).
Exemplu: Casa lor era așezată într‑o zonă cu multă
verdeață.
• figurat: este sensul neobișnuit al cuvântului în
context.
Exemplu: Casa norilor este bolta cerească.
Sensul propriu poate fi:
• de bază: este înțelesul cel mai vechi, primul sens
din dicționar și punctul de plecare al altor sensuri
care sunt secundare.
Exemplu: Casa de pe deal este a bunicilor tăi.
• secundar: este înrudit cu sensul de bază printr‑o
asemănare și depinde de context.
Exemplu: Casa scării s‑a umplut de vecini curioși.

31
U1 Limba română

APLICĂ
4. Bifează sensul potrivit al cuvintelor evidențiate.
Sens propriu de bază Sens propriu secundar Sens figurat
Bunicul a scăpat sarea pe fața de masă.
Se spăla în fiecare dimineață pe față.
Nepotul a tras un pui de somn.
Cloșca are grijă de fiecare pui al său.
Plouă cu găleata de două zile.
În clasa noastră plouă cu note bune.

5. Extrage din fragmentul următor:

• un cuvânt cu sens propriu de bază;
• un cuvânt cu sens secundar;
• două cuvinte cu sens figurat.
„Satul Arșițeni e așezat într‑o văgăună; casele lui mărunțele și albe, ghemuite una‑ntr‑alta, se văd, de pe
muchiile dealurilor dimprejur, ca niște ouă într‑un cuibar. Pământul Arșițenilor e nisipos și sterp; iarba crește
rară. Doi‑trei copaci se înalță, istoviți, cu crengile rare, cu frunzele străvezii, care aștern pe jos, vara în amiază,
o umbră destrămată, ce mărește și mai mult setea de răcoare.”
(Emil Gârleanu, Nucul lui Odobac)

MERGI MAI DEPARTE

6. În cartea Vama fantomă, scrisă de Norton Juster, există o țară numită Dicționopolis, locul de unde provin
toate cuvintele din lume. Citește următorul fragment, apoi răspunde cerințelor:
„— Sarcina noastră, explică contele, e să ne asigurăm că toate cuvintele vândute sunt bune, fiindcă n‑ar fi
corect să‑i vinzi cuiva o vocabulă care fie n‑are sens, fie nu există. De pildă, dacă ai cumpăra un cuvânt ca
ghlbtsk, în ce context l‑ai folosi?
«Ar fi cam greu», se gândi Milo, dar existau multe cuvinte foarte dificile, iar el nu prea le cunoștea. (...)
Milo și Tuck se fâțâiră în sus și‑n jos prin fața tarabelor, admirând splendidele sortimente de cuvinte de vânzare.
Erau cuvinte lungi și ușoare, de întrebuințat zilnic, altele lungi și foarte complicate, pentru ocazii speciale, dar și
unele minunat de fanteziste, împachetate în cutii individuale, de folosit la decrete și proclamații regale. (...)
— Poate că dacă îmi cumpăr câteva, învăț și cum să le folosesc, zise Milo, alert, începând să scormonească
printre cuvintele de pe tarabă.
Până la urmă alese trei care i se păreau deosebit de interesante: babilonie, stupefacție și
tapiserie. N‑avea idee ce însemnau, dar i se păreau elegante și impozante.”

a. Oferă un răspuns întrebării pe care i‑o pune contele lui Milo, referitoare la contextul
utilizării cuvântului ghlbtsk.
b. Inventează și tu un cuvânt nou, care să aibă mai multe sensuri (propriu de bază, pro-
priu secundar și figurat), pe care să le explici.
c. Exemplifică, cu câte trei exemple, următoarele categorii de cuvinte vândute la târg:
• cuvinte lungi și ușoare, de întrebuințat zilnic
• (cuvinte) lungi și foarte complicate, pentru ocazii speciale
• (cuvinte) minunat de fanteziste, împachetate în cutii individuale
d. Ajută‑l pe Milo să înțeleagă contextul în care poate folosi cele trei cuvinte pe care și le‑a cumpărat de la târg.
e. Dacă ai fi fost în locul lui Milo, tu ce cuvinte ți‑ai fi cumpărat?

32
 Limba română U1
Rolul contextului în crearea sensului. Sinonime. Antonime
EXPLOREAZĂ
1. Puterea cuvântului
1.
Cuvântul are puterea de a ne ajuta să ne facem
prieteni noi, să îi menținem pe cei vechi și să ne 2.
înțelegem bine cu persoanele din jurul nostru. Des‑
3.
coperă beneficiile cuvântului, rezolvând, în caiet,
următorul rebus! 4.
1. Ceea ce dorești să primești după ce ai terminat un
5.
proiect important.
2. Primul gest pe care îl faci când intri în clasă. 6.
3. A ne aduce aminte de evenimente sau de persoane
din trecut.
4. Gânduri de bine transmise unei persoane cu ocazia unei onomastici sau a unei aniversări.
5. Idee pe care o ai în minte, dar pe care nu o rostești.
6. Când un prieten îți destăinuie un secret și tu îți dai cuvântul că îl vei păstra, înseamnă că îți iei un ...

2. Precizează sensul pe care îl au în fragmentul următor cuvintele subliniate:

„O văz, ca prin vis. O văz limpede, aşa cum era. Înaltă, uscăţivă, cu părul alb şi creţ, cu ochii
căprui, cu gura strânsă şi cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos.”

3. Alcătuiește câte un enunț în care cuvintele strânsă, limpede, alb, crestată să aibă alte sensuri decât cele din
textul de la exercițiul anterior și precizează sensul lor.

REȚINE
Contextul este un enunț, un text sau o si-
tuație de comunicare în care apare un cuvânt.
Contextul este foarte important în stabili-
rea sensului unui cuvânt.
Alex a luat hârtia de pe covor. (a ridicat)
Mama a luat pâine și lapte. (a cumpărat)
Ina a luat o notă mică. (a obținut)
Pe lângă cuvinte, contextul comunicativ include și:
• persoanele participante la comunicare (relația dintre
ele, statutul social: profesor, elev, părinte etc.);
• spațiul și timpul comunicării (la școală, pe stradă, în parc,
dimineața, la sfârșitul orelor etc.);
• intențiile participanților la comunicare (interlocutorilor):
de a saluta, de a iniția o conversație, de a exprima o idee
sau o emoție, de a comunica o informație etc.

O comunicare eficientă presupune ca persoanele participante să se adapteze contextului, alegând, în func-

ție de acesta, atât informațiile pe care le vor transmite, cât și tonul și ritmul rostirii, cuvintele pe care le vor
folosi, formulele de adresare.
Sensurile sinonimelor, ale antonimelor, ale omonimelor și ale cuvintelor polisemantice se stabilesc în funcție
de context.
Sinonimele sunt cuvinte cu formă diferită și sens asemănător sau identic, uneori (iubire=dragoste).
Antonimele sunt cuvinte cu sens opus (iubire≠ură).

33
U1 Limba română

APLICĂ
4. Asociază cuvintele din casetele de mai jos pentru a forma perechi de sinonime. Stabilește apoi partea de
vorbire a fiecăruia. Ce observi?
primul glas strălucitor a isprăvi tablou a învălui prieten dânsul încet

voce a acoperi dumnealui a termina pânză lent amic întâiul luminos

5. Elimină intrusul din următoarele serii sinonimice:

a. elevi, învățăcei, discipoli, copii b. aleargă, fuge, merge, gonește
c. limpede, claritate, deslușit, explicit

6. Stabilește antonimul potrivit pentru cuvintele subliniate în următorul text:

„Nimeni nu ar fi putut spune exact când a apărut acel bătrân singuratic la marginea podului ce despărţea
oraşul în două. Tuturor li se părea că omul e de când lumea acolo. Mic la stat, gârbovit, într‑o haină ponosită,
stătea ore în şir aşezat pe o buturugă, privindu‑i pe trecători cu ochi strălucitori şi cuminţi, strigând din când
în când cu un glas neobişnuit de răsunător pentru vârsta sa:
— Cumpăraţi vise! Hai la vise! Cumpăraţi vise!” (Emilia Plugaru, Vânzătorul de vise)

7. Regrupează cuvintele de mai jos în trei

serii de sinonime: a istorisi a nara a relata
a mâhni a scorni a necăji
a fabula a supăra a inventa

8. Rescrie fragmentul următor, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonimele potrivite:

Şi acolo şi‑a legat calul d‑un stejar bătrân, ş‑a pus desagele căpătâi şi a închis ochii ca să se odihnească. Şi…
pasămite pădurea cânta şi vorbea, că era fermecată. Şi… cum îi aducea şoapte de departe, de pe unde ea era
ca un fum, împăratul adormi, şi dormi, şi dormi…

MERGI MAI DEPARTE

Te rog să vii cu mine să‑i spunem
9. Colegul tău ți‑a scris un bilet în care se repetă câteva
profesoarei să nu ne dea test mâine la
cuvinte. Rescrie textul, folosind sinonime pentru a evi-
ta repetițiile neplăcute, păstrând cât mai exact mesajul:
istorie, că mâine dăm test și la fizică
și dăm și proiectele pentru română.

10. Imaginează‑ți sfârșitul unui text narativ. Scrie o continuare de 70-100 de cuvinte pentru următorul text:
Feciorul împăratului mai încălecă o dată pe calul său credincios și ținu calea cunoscută spre casă. Abia
aștepta să‑și revadă părinții, să afle ce soartă avuseră merii de care era legată nașterea sa .......
Vei folosi în compunerea ta:
• trei cuvinte din câmpul lexical al naturii/grădinii;
• trei cuvinte cu sens figurat;
• două perechi de antonime.
34
 Limba română U1
Omonime. Cuvinte polisemantice
EXPLOREAZĂ
1. Asociază enunțurile următoare cu imaginea potrivită și explică diferența de sens dintre cuvintele scrise
italic. Precizează ce parte de vorbire este fiecare.
a) A fost odată un împărat mare, mare... c) Într‑o zi veni la împărat o babă (...) ca tine de mică...
b) Abia aștept să merg la mare! d) Din mină se extrage mică.
1 2 3 4

2. Explică sensul cuvântului marcat în fiecare enunț. Notează apoi forma de plural a cuvântului. Ce observi?
a) Stătea cu capul în poala bunicii.
b) Capul bandei de hoți a fost prins.
c) Capul Bunei Speranțe este o destinație din Africa de Sud.

3. Identifică, în enunțurile următoare, cuvintele care se scriu identic, dar care se pronunță diferit:
a) — Copii, vă rog să vă faceți copii după proiecte înainte de a le preda!
b) Umbrele de pe sol provin de la niște umbrele deschise, lăsate la uscat după ploaie.

REȚINE
Omonimele sunt cuvinte cu formă identică și cu sens complet diferit.
Omonimele sunt de trei tipuri: lexicale, lexico‑gramaticale și gramaticale.
1. Omonimele lexicale sunt aceeași parte de vorbire și se împart, în funcție de numărul formelor care coincid, în:
a) omonime totale sunt identice la toate formele pe care le iau în comunicare: bancă – bănci.
Exemple: Banca din grădină este nouă. S‑a deschis o nouă bancă în cartier.
Spătarul băncilor este din lemn. Programul băncilor variază.
b) omonime parțiale nu sunt identice la toate formele pe care le iau în comunicare. De regulă, se diferențiază
prin formele de plural: corn – corni, coarne, cornuri.
Exemple: Niște corni înfloriseră la marginea pădurii. Cerbul avea coarne impresionante.
Aș cumpăra cornuri cu ciocolată de la patiserie.
2. Omonimele lexico‑gramaticale sunt părți de vorbire diferite (o singură formă a acestor cuvinte coincide).
Exemplu: Am cumpărat sare. Maria sare coarda.
3. Omonimele gramaticale sau morfologice sunt forme flexionare ale aceluiași cuvânt.
Exemplu: (el) aleargă / (ei) aleargă (indicativ, prezent), aleargă! (imperativ)
Cuvintele care se pronunță la fel, fără a se scrie la fel, se numesc omofone.
Exemplu: Ea (pronunțat „ia”) vine acasă. / Ia din acest tort, e minunat!
Cuvintele care se scriu la fel, fără a se pronunța la fel, se numesc omografe.
Exemplu: Această casă este mobilă. Cumpăr o mobilă nouă.

35
U1 Limba română

EXPLOREAZĂ
4. Menționează sensurile verbului a prinde din enunțurile de mai jos:
Polițistul l‑a prins de braț pe băiatul care voia să Colegii au prins un loc în tabăra dorită.
treacă strada neregulamentar. De la soarele puternic, obrajii săi au prins culoare.
Ana a fugit să prindă autobuzul. Rochia nouă o prinde de minune pe mama.
Jocul l‑a prins atât de tare, încât nu‑l putea opri.

5. Compară gradul de apropiere dintre sensurile cuvântului masă, în propozițiile următoare:

Tata a cumpărat o masă de lemn. O masă de tineri aștepta concertul.
Luăm masa în familie. Prin antrenament crește masa musculară.
După masa de prânz ne relaxăm. Masa de aer rece se apropia de continent.

REȚINE
Cuvântul poate avea:
‑ un singur sens și intră în categoria cuvintelor monosemantice.
‑ două sau mai multe sensuri și intră în categoria cuvintelor polisemantice.
Cuvintele monosemantice sunt, de obicei, fie termeni științifici sau tehnici, fie învechiți, regionali: plasmă, șasiu,
ienicer, lubeniță.
Cuvântul polisemantic are un sens de bază și mai multe sensuri proprii secundare (derivate, desprinse din cel
de bază printr‑o asemănare), precum și unele sensuri figurate.
Exemplu: Își îndesa în gură bucăți de ciocolată. (cavitate bucală, sens propriu de bază)
Bunica acoperise gura fântânii. (deschidere a fântânii, sens propriu secundar)
Poiana Brașov este o gură de rai pentru oricine. (peisaj de basm, sens figurat)
Omonimele pot fi deosebite de cuvintele polisemantice astfel:
omonimele cuvintele polisemantice
• Sensurile omonimelor sunt diferite. • Sensurile unui cuvânt polisemantic sunt înrudite.
Exemple: A așezat farfuria pe masă. (obiect de mobilier)
Exemple: Dincolo de statuie se vedea o masă de pro- Pregătise masa pentru noi. (mâncare)
testatari. (mulțime) La ei a fost o masă mare. (petrecere)
El a cumpărat o masă. (obiect de mobilier) Ne vedem după masă. (ora mesei)

6. Transcrie în caiet doar cuvintele monosemantice din lista alăturată: mască, expansiune, abrupt, purpuriu,
muntos, echinox, cod, ecou, carbogazos, copac, trotuar, slab, sâmbure, captivant, portativ, automobil.

7. Citește textul următor, apoi răspunde la cerințele de mai jos:

„Când era‑nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de aramă și făcu un vuiet puternic
și lung. Poarta era sfărâmată și voinicul intră. Luna răsărise dintre munți și se oglindea într‑un lac mare și
limpede, ca seninul cerului.” (Mihai Eminescu, Făt‑Frumos din lacrimă)
a. Precizează cu ce sens sunt utilizate cuvintele subliniate. Alcătuiește apoi câte un enunț prin care să ilus-
trezi capacitatea lor de a intra în relație de omonimie.
b. Alcătuiește un enunț în care verbul intră să se pronunțe altfel decât în text. Explică modificarea gramati-
cală produsă prin schimbarea accentului.
c. Selectează din secvența următoare un adjectiv care poate avea mai multe sensuri și ilustrează polisemia
lui prin două enunțuri: [...] se oglindea într‑un lac mare și limpede [...].

36
 Limba română U1
Fonetică. Diftong. Triftong. Hiat
JOC
• Provoacă un coleg să rostească un enunț în care toate cuvintele să înceapă cu o anumită consoană din
alfabet, după exemplul:
Colorez cartofi cu creionul cel crem.
• Provoacă un coleg să rostească un enunț în care toate cuvintele să se termine cu
o anumită vocală, după exemplul:
Ce vede Tase peste cele șase case?
• Provoacă un coleg să pronunțe o propoziție în care să apară o anumită semivo-
cală, după exemplul:
Nea Dan bea doar cafea neagră.
Câștigă cel care rostește enunțul cu cele mai multe cuvinte care răspund cerinței tale.

PREGĂTEȘTE‑TE
1. Citește atent următorul fragment, apoi răspunde cerințelor de mai jos:
„La căderea serii trecuse huruind pe pod un tren de marfă și acum se lăsase liniște de‑a lungul văii, de se
auzeau numai apele Gârieimari clipocind adormite pe prund. Iar Cazimir, cantonierul, chircit lângă vatră, cu
o oală mare pe genunchi, scotea din ea, cu linguroiul, fagure dulce de miere, și le întindea pe rând celor patru
oaspeți ai săi, povestindu‑le pățania cu ursul, de pe urma căreia se îndulceau ei acum.”
(Radu Tudoran, Ultima poveste)
a. Indică vocalele, semivocalele și consoanele din cuvintele: căderea, huruind, cantonierul.
b. Rescrie cuvintele din primul rând al textului în ordine alfabetică.
c. Transcrie două cuvinte care, citite invers, să aibă alt sens.
d. Identifică câte un cuvânt în care:
• Numărul de litere este mai mare decât numărul de sunet
• Numărul de litere este mai mic decât numărul de sunete
• Numărul de litere este egal cu numărul de sunete
EXPLOREAZĂ
2. Extrage, din textul de mai sus, câte două cuvinte care să conțină:
• O vocală și o semivocală în aceeași silabă
• O vocală și două semivocale în aceeași silabă
• Două vocale alăturate în silabe diferite
3. Marchează vocalele și semivocalele în cuvintele selectate la exercițiul precedent. Observă atent poziția vo-
calei față de semivocală/semivocale.

REȚINE!
Vocalele și semivocalele dintr‑un cuvânt pot forma împreună diferite grupuri de sunete.
Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr‑o vocală și o semivocală alăturate și pronunțate într‑o silabă:
ca‑dou, iar‑bă, ne‑a zis.

37
U1 Limba română

Structura fonetică a unor diftongi (pronunțarea lor) nu este întotdeauna identică cu forma lor scrisă. Exemple:
a) pronumele personal ea, scris ea conține diftongul ia (se pronunță ia);
b) diftongul oa se scrie oa, dar se pronunță ua în cuvinte ca oameni, oală și oa în doare.
Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr‑o vocală și două semivocale alăturate și pronunțate într‑o silabă:
ve‑neai, aripioară, ma‑iou.
• Diftongii și triftongii pot fi alcătuiți și din sunete ce aparțin unor cuvinte diferite: te‑a văzut, ne‑au zis.
• Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, pot nota, de obicei, în funcție de context:
a. o consoană: ceai, ceas, geam, gheară etc.
b. o consoană și o vocală: cer, ger, gir, ghem, ghinion etc.
• Uneori litera e se rostește [ie] și notează, de fapt, un diftong: el [iel], eram [ieram], ei [iei].
Hiatul reprezintă un grup de două vocale alăturate, pronunțate în silabe diferite: al‑co‑ol, po‑et.
Hiatul nu apare în combinația dintre o vocală și o semivocală în silaba următoare, de exemplu: pa‑ie [pa‑ ­ie].

4. Stabilește numărul de litere și de sunete pentru fiecare cuvânt subliniat din textul următor:
„Bastian își dădu seama că tot timpul se uitase fix la cartea pe care o avusese în mână domnul
Koreander și care acum se găsea pe fotoliul din piele. Îi era cu neputință să‑și ia ochii de la ea. Avea impresia
că din ea pornea un soi de forță magnetică ce‑l atrăgea irezistibil.“
(Michael Ende, Povestea fără sfârșit)
5. Copiază în caiet tabelul de mai jos și rescrie grupu- 6. Precizează care dintre afirmațiile de mai jos este
rile de sunete care apar în cuvintele: adevărată și care falsă.
Cuvântul selectat Diftong Triftong Hiat
seama 1. Cuvântul cercel are șase litere și șase sunete.
cartea 2. Cuvântul dumnealui conține doi diftongi.
fotoliul 3. Cuvântul stație conține o semivocală.
piele 4. Cuvântul cei are doar două sunete.
aripioară 5. În cuvântul bibliotecă se află un hiat.
impresia 6. Triftongul conține două vocale.
soi

MERGI MAI DEPARTE

7. Sunetele pot exprima sentimente, stări, emoții, mai ales dacă se rostesc prelung. Numește trăirile pe care ți
le sugerează acestea în enunțurile următoare:
a) Tiiiiiiiiiiii, ce bine îți stă cu bluza asta! d) Aaaaaaa, ce bine că ai venit!
b) Vaaai, ce rău îmi pare că nu mă mai vizitezi! e) Morrrrr de sete! Apăăăăăă!!!
c) Ooooo, dar ce elegant ești astăzi! f ) Ooof, cât mai trebuie să așteptăm până vine comanda?
8. Scrie în caiet cuvinte care să conțină:

Diftongii: .......................... ..........................

oa .......................... iu ..........................
.......................... ..........................
Triftongii: .......................... ..........................
oai eau
.......................... ..........................
.......................... ..........................

38
 Limba română U1
Fonetică. Despărțirea în silabe
JOC
FAZAN: Un elev rostește un cuvânt care începe cu litera prenumelui său. Următorul elev (în ordinea așezării
în bănci) continuă jocul, rostind un cuvânt care să înceapă cu ultima silabă a cuvântului precedent. Jocul con-
tinuă, până la rostirea unui cuvânt terminat cu o silabă de la care nu se mai poate forma altul nou.

Exemplu: Alexandru spune „al‑bi‑nă“  „nă‑lu‑că“  „că‑li‑ma‑ră“

EXPLOREAZĂ
1. Copiază textul de mai jos în caiet și subliniază cuvintele, în funcție de numărul de silabe pe care îl conțin,
folosind codul culorilor:
• Cu roșu – cuvintele formate dintr‑o silabă; • Cu albastru – cuvintele formate din două silabe;
• Cu portocaliu – grupul de două cuvinte care se • Cu verde – cuvintele formate din trei silabe;
rostesc într‑o silabă; • Cu galben – cuvintele formate din patru silabe;
Mă ridic eu nedumerit, măi copii, deschid uşa şi‑n prag pe cine credeţi că văd? Chiar pe el, pe moş Martin al
meu, oblojit de mine, cum v‑am spus adineaori. (Radu Tudoran, Ultima poveste)

2. Desparte în silabe cuvintele de mai jos, observă cu atenție și apoi explică:

a. în ce silabă se află consoana situată între două vocale: acum, faguri, masă, căsuță;
b. ce se întâmplă cu două vocale aflate între două consoane: doldora, prispă, călduț;
c. cum se face despărțirea în următoarele cuvinte care conțin două consoane între două silabe: cablu,
capră, socru, teatru;
d. cum se despart trei sau mai multe consoane aflate între două vocale: întâmplare, îngrijit, constructor;
e. cum se face despărțirea în următoarele cuvinte care conțin trei consoane între două silabe: sculptură,
somptuos, conjuncție;
f. cum se comportă, la despărțire, două vocale aflate în hiat: alee, vie, geografie;
g. în ce silabă se află vocala, respectiv semivocala/semivocalele din diftongi și triftongi: citeai, soare, miere.

REȚINE
Silaba presupune un singur efort respirator și conține obligatoriu o vocală și numai una. După numărul de silabe,
cuvintele pot fi: monosilabice (plin, coș) și plurisilabice (co‑șuri, a‑ni‑ver‑sa‑re).
Despărțirea cuvintelor în silabe se face în funcție de felul sunetelor și de așezarea lor în cuvânt:
1. O consoană între două vocale se desparte trecând în silaba următoare: ta‑tă, ma‑și‑nă, a‑xă, toa‑te etc.
Tot în această regulă se încadrează și grupurile de litere ce redau un singur sunet ca: pi‑zza, u‑re‑che
[urek’e], ke‑tchup etc.
2. Două consoane între două vocale se despart trecând prima consoană în prima silabă și a doua consoană
în silaba următoare: î‑nal‑tă, par‑că etc.
• Excepția de la această regulă apare atunci când a doua dintre cele două consoane este l sau r și înaintea
lor apar b, c, d, f, g, h, p, t, v. Despărțirea se face trecând ambele consoane în silaba umătoare: tea‑tru, so‑clu,
me‑tru, ri‑glă etc.

39
U1 Limba română

3. Trei sau mai multe consoane între două vocale se despart trecând prima consoană în prima silabă și celelalte în
silaba următoare: cin‑ste, ab‑stract, de‑lin‑cvent etc.
• Excepție: când cele trei consoane alcătuiesc grupul lpt, mpt, mpț, ncș, nct, ncț, ndv, rct, rtf, stm, des-
părțirea se face trecând primele două consoane în prima silabă și cealaltă consoană în silaba urmă-
toare: sculp‑tor, pe‑remp‑to‑riu, re‑demp‑ți‑u‑ne, linc‑șii, punc‑tu‑al, func‑ți‑e, sand‑vici, arc‑tic, jert‑fă,
ast‑ma‑tic etc.
4. Când între două vocale se află o semivocală, despărțirea se face înaintea semivocalei: no‑uă, vo‑uă,
le‑oai‑ca, vi‑oa‑ra etc.
5. Două vocale alăturate (aflate în hiat) se despart: al‑co‑ol, a‑er etc.
La sfârșit de rând nu se despart numele proprii (Neacșu, Popescu‑Gopo), cuvintele scrise cu apostrof (dom'le)
sau grupurile de cuvinte scrise cu cratimă (printr‑un). Nu trebuie confundată cratima (într‑o) cu liniuța de
despărțire în silabe (ca‑să).

APLICĂ
3. Selectează, din lista cuvintelor de pe tabla din stânga, doar pe acelea
transmisie
sandvici
augmentativ care se despart în silabe prin excepția de la regula 3 (conțin un grup de
somptuozitate trei consoane care se despart după a doua consoană). Desparte în silabe
sculptor

riglă îngrijorător
cuvintele selectate.
teatral

punctuație constructor
atmosferă
îndrumare

4. Spune în care din seriile de mai jos toate cuvintele sunt corect des-
inspirație

asmatic
jertfă

obstrucție părțite în silabe:

a) tra‑u‑mă, su‑bi‑ect, bo‑re‑al c) tra‑u‑mă, su‑biect, bo‑re‑al
b) trau‑mă, su‑biect, bo‑re-al d) trau‑mă, su‑bi‑ect, bo‑real

5. Desparte în silabe cuvintele subliniate în următorul text și explică regula aplicată:

Acesta potrivi focul pe vatră, mai puse un lemn deasupra – și câteva clipe, până ce flăcările se ridicară iarăși,
odaia zăcu în întuneric, fiindcă serile lampa din perete nu ardea, spre a nu face risipă de gaz. De când cu răz‑
boiul, găzarii treceau mai rar cu butoaiele prin sate – și casele rămâneau de multe ori pe întuneric.
(Radu Tudoran, Ultima poveste)

6. Un elev neatent a scris după dictare următorul text în caietul său.

Rescrie textul, corectând greșelile privitoare la despărțirea în silabe:

MERGI MAI DEPARTE „De două luni nav‑ oscute. (...) O

7. Jocul silabelor: igam tot prin ac‑ soartă fericită m‑
a. În grupe de trei‑patru elevi, găsiți cât mai multe eleași locuri, înv‑ ă aruncase pe
cuvinte care să înceapă cu următoarele silabe: cu‑, ârtindu‑ne între bordul lui Mir‑
car‑, spa‑, re‑, mă‑. Constanța și Gu‑ cea.”
b. Reluați exercițiul, găsind cât mai multe cuvinte care rile Dunărei; ard‑ Jean Bart –
să se termine cu silabele: ‑tiu, ‑bil, ‑al, ‑tor, ‑te. eam de dorul Jurnal de bord
c. Creați cât mai multe cuvinte care să conțină, în altor locu ri în
interior, silabele: ‑ba ‑, ‑ di‑, ‑lu‑, ‑ne‑, ‑chi‑. depărtări necun‑

40
 Comunicare orală U1
Contextul de comunicare Contextul de comunicare
este dat de:
• locul interacțiunii;
PREGĂTEȘTE‑TE • momentul interacțiunii;
1. Prezintă ce înseamnă să ridici o mână în următoarele situații: • identitatea interlocutorilor;
• când mergi pe stradă și zărești un prieten; • relația dintre ei;
• când ești la oră și cunoști răspunsul la întrebarea profesorului; • cunoștințele comune
• când nu vrei sau nu poți să deschizi un joc; legate de tema discuției.

EXPLOREAZĂ
2. Cunoști alte semne care au înțelesuri diferite în funcție de locul comunicării sau de Interpretarea
identitatea participanților la comunicare? De exemplu: comunicarea răspunsului „nu“ mesajelor
în Grecia prin scuturarea capului în jos, nu lateral. depinde de
context.
3. Ce formule de salut folosești cu prietenii, cu profesorii și cu vecinii tăi?

4. Joc de rol. În echipe de câte patru elevi, discută conform indicațiilor de mai jos, alegându‑ți câte un rol și
adaptându‑ți discursul la contextul de comunicare indicat.
Grupa I: La farmacie Grupa II: La bibliotecă
Discuții despre achiziția unui produs de igienă și solicitarea Discuții despre obținerea unui abonament și prezentarea
unor detalii regulilor de împrumut al cărților
Roluri: clientul, doi farmaciști, observatorul Roluri: cititorul, doi bibliotecari, observatorul
Grupa III: La clubul de chitară Grupa IV: La teatru
Discuții despre un program de învățare Discuții despre spectacolele disponibile și achiziția unui bilet
Roluri: cursantul, profesorul de chitară, un fost elev al acestui Roluri: spectatorul, un regizor, vânzătorul de bilete, observa-
club, observatorul torul
Regulile jocului:
• Alcătuiți grupe de câte patru elevi.
• Timp de pregătire: 3 minute.
• Jocul de rol: 3‑4 minute.
• Observatorul nu intervine în discuții și completează fișa de observare pe caiet.
• Pentru fiecare criteriu, observatorul acordă 1 punct (satisfăcător), 2 puncte (bine) sau
3 puncte (foarte bine).
• La final, observatorul cere participanților la joc să își evalueze rolul și să‑și acorde
un punctaj pentru fiecare criteriu. Apoi le comunică punctajul acordat.
Fișă de observare
Criteriul Vorbitor 1 Vorbitor 2 Vorbitor 3
‑ a folosit un limbaj politicos, cu formule de adresare specifice
‑ a solicitat/oferit informații suficiente și clare
‑ a ascultat tot ce i‑au spus interlocutorii
‑ nu a întrerupt interlocutorul
‑ a reformulat, atunci când interlocutorul nu a înțeles
‑ a avut un ton adecvat
‑ a păstrat o postură a corpului care să arate interesul pentru discuție
‑ a menținut contactul vizual

41
U1 Recapitulare

ROSTUL POVEȘTILOR
• Folosește informațiile acumulate până acum pentru a rezolva cuvintele încrucișate de mai jos. Scrie în
caiet răspunsurile potrivite.
Orizontal:
1. Acesta în vorbirea populară. a b C d e f g h i j

2‑d. Povestitorul din narațiuni. 1

3‑b. Scrie DA/ NU pentru a evalua afirmația Cuvântul 2
miere conține exclusiv vocale și consoane.
3
5‑c. Sensul unui cuvânt depinde de ... .
6. Sugerăm sunetul oftatului prin cuvântul... 4
7. O vocală și o semivocală aflate în aceeași silabă al- 5
cătuiesc un... .
6
9‑h. Mierea primită de cantonier aparținea unui... .
10. Mierea a adus‑o ... . 7

11‑f. Antonimele au sensuri ... . 8

12. Fiecare cuvânt are un ... propriu de bază. 9
14. Cu capul în poala bunicii, copilul ascultă o ...
10
Vertical:
a‑5. Ca parola de la telefon, limba este un ... . 11
a‑12. Curmătura se află în partea de ... a unui munte. 12
b. Răspunde în două cuvinte: folosit în construcții
13
adecvate, cuvântul are ... .
d. Prima silabă din antologie este ... . 14

d‑4. Sinonimul cuvântului a se baza este a ... .

f. Grupurile ce conțin o vocală și două semivocale aflate în aceeași silabă se numesc... .
g. Antonimul cuvântului rumene este ... .
h‑8. Vorbă sau faptă care mustră sau ceartă pe cineva.
j. Literatura este o ... .
j‑6. Capacitatea unui cuvânt de a avea mai multe sensuri poartă numele de ... .
• Citește fragmentul din Inimă de cerneală de Cornelia Funke și rezolvă cerințele de mai jos:
Se crăpa de ziuă, când Meggie se trezi din somn. Mo mai aruncă încă doi pantaloni de‑ai ei în gea-
Noaptea pălea peste câmpuri ca și cum ploaia i‑ar fi mantan, îl închise și‑l duse la ușă.
spălat până la decolorare tivul rochiei. Deșteptătorul — Îmbracă‑te cu ceva călduros, zise. Afară e răcoare.
arăta aproape cinci și Meggie voi să se întoarcă pe — Unde mergem? întrebă Meggie, dar el dispăruse
cealaltă parte și să doarmă mai departe, când simți deja.
pe cineva în odaie. Speriată, se ridică și‑l văzu pe Mo Tulburată, aruncă o privire afară. [...] Meggie își tra-
stând în fața șifonierului deschis. se pantalonii pe ea și se duse poticnindu‑se în bucă-
— Bună dimineața! zise el, în timp ce punea în gea- tărie. Pe coridor erau două geamantane, o geantă de
mantan puloverul ei preferat. Îmi pare rău, e foarte voiaj și lada cu sculele lui Mo.
devreme, dar trebuie să pornim la drum. Ce‑ai zice de Tatăl ei stătea la masa din bucătărie și ungea chifle
o cacao la micul dejun? cu unt. Merinde pentru drum. Când intră în bucătărie,
Meggie dădu din cap amețită de somn. Afară păsă- ridică puțin ochii și‑i zâmbi, dar Meggie își dădu sea-
rile ciripeau de parcă s‑ar fi trezit de ore întregi. ma că își făcea griji. [...]
42

— Mo? Trebuie să plecăm din cauza... nopții trecu-
te?
O clipă crezu că avea să‑i povestească tot – indife-
rent ce‑ar fi fost de povestit. Dar el clătină din cap.
— Prostii, nu! zise și vârî chiflele pe care le unsese
cu unt într‑o pungă de plastic. Mama ta avea o mă-
tușă. Mătușa Elinor. Am fost odată la ea, când tu erai
foarte mică. Locuiește lângă unul din lacurile din
nordul Italiei, uit mereu care este, dar e foarte frumos
acolo, iar de‑aici sunt cel mult șase‑șapte ore de mers
cu mașina.
Nu se uita la ea în timp ce‑i vorbea. [...]
— E tot atât de ciudată ca și ceilalți?
Mo mai fusese în vizită cu ea la unele rubedenii.
Atât familia lui, cât și aceea a mamei lui Meggie erau,
cum i se părea acesteia, răspândite peste jumătate
din Europa.
Mo zâmbi.
— Puțin ciudată este, dar ai să te descurci. Are cărți
cu adevărat minunate.
— Cât lipsim?
— Ar putea să dureze ceva mai mult.
Meggie bău o înghițitură de cacao. [...]
— Împachetează proviziile și ia‑ți suficient de citit!
strigă Mo de pe coridor.
Ca și cum n‑ar fi făcut asta. Cu ani în urmă îi făcu-
se o ladă pentru cărțile ei preferate, pentru toate că-
lătoriile ei, scurte și lungi, îndepărtate și nu atât de
Recapitulare U1
îndepărtate. „Îți face bine să ai cărțile tale cu tine în
locuri străine“, spunea Mo întotdeauna. El însuși își
lua cel puțin o duzină.
Mo lăcuise lada în roșu, un roșu ca macul, floarea
preferată a lui Meggi, ale cărei petale se puteau presa
atât de bine între câteva pagini de carte și ale căror
pistiluri imprimau pe carte un model stelar. Pe ca-
pac, Mo scrisese cu litere splendide, răsucite Lada
cu comori a lui Meggie, iar înăuntru era căptușită cu
tafta de un negru strălucitor. Din pânză nu se vedea
în orice caz nimic, căci Meggie avea multe cărți prefe-
rate. Și mereu se adăuga o carte dintr‑o nouă călăto-
rie, dintr‑un alt loc. „Dacă iei cu tine o carte la drum,
zisese Mo, când i‑o pusese pe prima în ladă, atunci se
petrece ceva ciudat: cartea o să înceapă să‑ți strângă
amintirile. Mai târziu nu trebuie decât s‑o deschizi,
și ai să fii acolo unde ai citit‑o prima dată. Chiar de
la primele cuvinte, se vor reîntoarce toate: imagini-
le, mirosurile, înghețata pe care ai mâncat‑o citind.
Crede‑mă, cărțile sunt ca hârtia de muște. De nimic
nu se prind amintirile atât de bine ca de paginile
tipărite.“ [...]
Un ceas mai târziu duseră totul în curte. [...]
— Dumnezeule, ce‑ai împachetat aici? Cărămizi?
întrebă Mo, cărând din casă lada cu cărți a lui Meggie.
— Nu spui tu mereu: cărțile trebuie să fie grele, căci
în ele se află întreaga lume? răspunse Meggie – și‑l
făcu să râdă pentru prima oară în dimineața aceea.

Literatură. Redactare. Comunicare

1. Identifică locul și timpul în care se petrece acțiunea, selectând câte o secven-
ță ilustrativă în sprijinul răspunsului tău.
2. Numește personajele din text.
3. Menționează ce relație este între personaje.
4. Formulează un enunț în care să arăți din ce cauză se trezește Meggie.
5. Scrie un text de 30-50 de cuvinte în care să precizezi ce îi cere Mo lui Meggie în acea dimineață.
6. Formulează, în cuvinte proprii, întrebarea la care tatăl evită să dea un răspuns clar.
7. Când ajunge în bucătărie, fetița îl găsește pe Mo pregătind mâncare. În ce scop face tatăl acest lucru?
8. Scrie un text de 30-50 de cuvinte în care să prezinți motivul pentru care tatăl o sfătuiește pe Meggie să citească.
9. Ce gest face Mo pentru a o convinge pe Meggie că se va simți bine la mătușa ei, în ciuda faptului că aceasta
din urmă este puțin ciudată?
43
U1 Recapitulare

10. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos.

ADEVĂRAT FALS
a) Tatăl a fost mereu deschis cu Meggie, spunându‑i toate lucrurile care se petrec. A F
b) Mo și Meggie sunt niște buni cititori. A F
c) Meggie nu a mai întâlnit‑o niciodată pe ruda pe care se pregătesc acum să o viziteze. A F
d) Fetița are în cufărul ei mereu aceleași cărți, pe care le citește doar în călătorii. A F

11. Scrie un text de 50-70 de cuvinte în care să identifici o valoare corelată cu personajul Meggie, valorifi-
când o secvență. Numește un alt text în care să fie exemplificată valoarea identificată de tine.
Scrie un text de 80‑120 de cuvinte în care să imaginezi o posibilă continuare a fragmentului propus.

Elemente de construcție a comunicării

1. Transcrie patru cuvinte ce aparțin aceluiași câmp semantic din secvența:
„Mo lăcuise lada în roșu, un roșu ca macul, floarea preferată a lui Meggie, ale cărei petale se puteau presa
atât de bine între câteva pagini de carte și ale căror pistiluri imprimau pe carte un model stelar.”

2. Lada cu comori a lui Meggie s‑a răsturnat, iar cuvintele s‑au amestecat. Transcrie tabelul de mai jos în
caiet și ajut‑o să le ordoneze:

Cuvintele date: Diftong Triftong Hiat

locuiește, bău, cacao,
acesteia, iei, străine, familia,
bucătărie, călătorie,
cartea, hârtia,
întreaga, ciripeau

În enunțul „Mo mai aruncă încă doi pantaloni de‑ai ei în geamantan“ există:
a) 5 diftongi c) 3 diftongi și 1 triftong
b) 2 diftongi și 2 triftongi d) 4 diftongi și 1 triftong

3. Construiește enunțuri cu omonimele cuvintelor somn și muște selectate din text.

4. Propune sinonime contextuale pentru cuvintele subliniate:

a) „Meggie bău o înghițitură de cacao.“
b) „Cu ani în urmă îi făcuse o ladă pentru cărțile ei preferate.“
c) „Un ceas mai târziu duseră totul în curte.“
d) „Nu spui tu mereu: cărțile trebuie să fie grele (...)?“

Scrie sinonimele cuvântului drum din contextele de mai jos:

a) „Îmi pare rău, e foarte devreme, dar trebuie să pornim la
drum.“
b) „Tatăl ei stătea la masa din bucătărie și ungea chifle cu unt.
Merinde pentru drum. “
c) Mașina lui Mo era parcată pe drumul din apropiere.
d) Multe lucruri ciudate apăruseră în drumul vieții lui Meggie.
44
 Recapitulare U1
5. Stabilește relația dintre cuvintele subliniate din secvențele de mai jos:
a) „Îți face bine.“ / „Îmi pare rău.“
b) „Îmbracă‑te cu ceva călduros, zise.“ / „Nu se uita la ea în timp ce‑i vorbea.“
c) Ceasul de pe noptiera lui Meggie arăta ora cinci. / „Un ceas mai târziu duseră totul în curte”.
d) „Mo mai aruncă încă doi pantaloni de‑ai ei în geamantan.“ / Au călătorit și în mai.
e) „Ar putea să dureze ceva mai mult.“ / „El însuși își lua cel puțin o duzină.“
f ) Mo îi desenase pe ladă un mac. / Pe lacul de lângă mătușa ei, rățuștele fac mac‑mac.
f ) „...pentru toate călătoriile ei, scurte și lungi“.

6. Rescrie enunțurile de mai jos înlocuind verbul a (se) îndepărta cu câte un sinonim potrivit, selectat din
caseta alăturată:
• Prin călătoriile ei, Meggie se îndepărtează foarte tare. Mo nu își mai vizita prietenii, s‑a îndepărtat de toți.
• Pe vremuri, Mo conducea o librărie, dar a fost îndepărtat de director.
• Înainte de a pleca, Meggie a îndepărtat praful de pe lada cu cărți.
• Plecând în Italia, cei doi se vor îndepărta mult de acest loc. a se izola, a concedia, a curăța,
• Meggie era tristă pentru că se îndepărta de prietenii ei. a se distanța, a se înstrăina,
• Când călătoreau, tatăl îi cerea să nu se îndepărteze de el. a se dezlipi, a se abate,
• Meggie auzise ceva noaptea trecută și se întreba cum l‑a îndepărtat a se depărta, a alunga
Mo pe cel ce pășea prin curte.

7. Asociază enunțurile de mai jos cu sensul cu care sunt folosite cuvintele indicate:
sens propriu de bază
Mo a uns chiflele cu unt.
UNT Ciocolata are unt de cacao. sens propriu secundar
În relația lor, el e untul: mereu se adaptează ușor. sens figurat

Meggie va trimite o carte poștală din Italia. sens figurat

CARTE În călătorie, fata își ia o carte cu ea. sens propriu de bază
Ai carte, ai parte. sens propriu

Bucuria face parte din familia emoțiilor. sens propriu de bază

FAMILIE Familia lui Meggie trăiește în Europa. sens figurat
Uneori, Meggie obișnuia să alcătuiască familii de cuvinte. sens propriu

8. Indică sensul expresiilor în care apare cuvântul cap:

a) Meggie dădu din cap amețită de somn. e) Acestui elev îi merge capul!
b) Exercițiul a fost rezolvat cu cap. f ) El a pus cap la cap informațiile.
c) Băiatul mergea în capul rândului de prieteni. g) El era capul acelei asociații.
d) Bunica a așezat perna la capul patului.

9. Construiește enunțuri cu sensurile de mai jos ale verbului a crăpa, astfel încât să pui în evidență poliseman-
tismul acestuia:
a) a plesni d) a sparge
b) a despica e) a întredeschide
c) a pocni

45
U1 Evaluare

• Citește fragmentul selectat din Miruna, o poveste de Bogdan Suceavă și apoi rezolvă toate cerințele.
Constantin Berca a primit actul de proprietate la un
ceas de toamnă darnică în rod [...] Pentru noi, ai lui
Berca, era ca și cum de acolo ar fi început istoria. [...]
Acum, înalt și slab, se întorsese acasă cu hârtia aceea.
Constantin Berca a primit pământ pe Măgura Bătrână, un
deal turtit ca o sferă gigantică, pe drumul spre satul Se-
cături. Când s‑a aflat cu actele în mână, le‑a luat cu grijă
și le‑a pus în chimirul cel lat alături de livretul de vete-
ran. În ziua aceea, a cumpărat de la Câmpulung, dintr‑o
prăvălie săsească, ca pe‑o minune ce era, pendula elveți-
ană cu sunet de cristal, [...] pe care avea de gând s‑o pună
în casa cea nouă, pe care voia s‑o construiască cu mâi-
nile lui. A adus pendula cu un car al unui pădurean din
Domnești, într‑o zi de luni, la începutul unei săptămâni
cu soare de toamnă. A stat o vreme într‑o casă de lemn.
[...] În hornul casei se aciuase un viezure șchiop. Constan-
tin Berca duse pendula în casă și o potrivi după socotea-
la lui, după ce căută către soare, pentru că alt ceas nu se
mai afla la Valea Rea și nici că se aflase vreodată. O așe-
ză pe peretele de la răsărit [...] Constantin Berca ascultă
câteva clipe ticăitul pendulei [...] apoi plăti omului cu că-
ruța, după ce descărcă lucrurile târguite din Câmpulung.
Toate se cereau de acum orânduite. Aceasta avea să‑i ia
mai mult timp decât a crezut la început și, după cât ne‑a
spus bunicul, e o treabă care nu s‑a încheiat nici până
în ziua de azi. Constantin Berca tăie buruienile, repară
obloanele și ușa, să nu‑l prindă iarna sub cerul gol. [...]
Pe vremea aceea, veștile despre ce fac oamenii, ce spun
și cum trăiesc ei se aflau din spusele Babei Fira. (...) Baba
Fira umbla prin sat spunând:
— S‑a procopsit al lui Berca, s‑a‑ntors la casa ălor bătrâni
[...]. Nici n‑are ce mânca. Mare minune dac‑o trece iarna.
Așa crezuse și Constantin Berca atunci când și‑a vă-
zut întâia oară pământul de pe Măgura. [...] Constan-
tin Berca făcuse până pe Măgură un ceas de drum. Era
un loc dosnic, unde nimeni n‑avea cale. Buruienile
gigantice se ridicau cât arborii și boscheți noduroși se
luau la întrecere cu mărăcinii pentru un pământ uscat,
plin de bulgări și bolovani.
— E mult de‑atunci, bunicule? întrebă Miruna, tăind
șirul poveștii.
Bunicul socoti în minte și se încruntă aidoma tatălui său:
— O sută de ani. Dar, și dacă ar fi o mie, povestea tot la
fel ar fi.

Subiectul I (60 de puncte)

1. Indică sinonime pentru sensul din text al cuvintelor: Când s‑a aflat cu actele în mână, le‑a luat cu grijă. 6 puncte
2. Scrie câte un antonim pentru cuvintele subliniate în text. 6 puncte
3. Alcătuiește câte un enunț cu sensul de bază secundar și cu sensul figurat al cuvântului piatră. 6 puncte
4. Formulează câte un enunț cu omonimele cuvintelor indicate în secvențele:
Pentru noi, ai lui Ber­ca, era ca și cum de acolo ar fi început istoria. 6 puncte
5. Formulează un enunț cu alt sens al cuvântului ceas decât cel indicat în text. 6 puncte
6. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 puncte
Secvențele: le‑a luat cu grijă și obloanele de la fereastră se dădeau după cum bătea vântul conțin:
a) 5 diftongi și 1 triftong c) 4 diftongi, 1 hiat și 1 triftong
b) 4 diftongi și 1 triftong d) 3 diftongi, 1 hiat și 1 triftong
7. Precizează într‑un enunț cele două repere temporale conturate în text. 6 puncte
8. Transcrie din text o secvență care conturează spațiul acțiunii. 6 puncte
9. Transcrie o secvență care cuprinde o trăsătură fizică a lui Constantin Berca și identifică
o trăsătură morală a personajului. 6 puncte
10. Prezintă în 30-50 de cuvinte la ce se referă observația bunicului din pasajul marcat italic în text. 6 puncte

Subiectul al II‑lea (30 de puncte)

Scrie un text narativ de 100-120 de cuvinte care să constituie o posibilă continuare a fragmentului dat, ținând
cont de următoarele repere: relatezi cum a depășit Constantin Berca situația lui complicată (10p); păstrezi vocea
narativă la persoana a III-a (10p); respecți normele de punctuație, ortografie, așezare în pagină (10p).
Se acordă 10 puncte din oficiu.

46
 Lectură l Textul narativ literar în proză. Momentele subiectului. Dialogul în textul literar
Redactare l Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
Interculturalitate l Obiceiuri și tradiții românești și ale altor comunități etnice
Limbă română l Verbul
Comunicare orală l Ascultare activă
Recapitulare l Evaluare

U2 Fețele jocului

Dragul nostru elev,

În această unitate,
n-am vrea să „îți
întorci fața” (să nu
mai vrei să știi) de la
jocuri și joacă, ci,
dimpotrivă, să „intri în
joc” (să participi), alături
de noi, pentru că, știm
bine, de aici izvorăsc
învățarea și înțelepciunea.

O spunem verde fățiș

(deschis, direct): ai
să faci față (ai să
te descurci), fără
îndoială, călătoriei
de învățare printre cele cinci
domenii de cunoaștere
(lectură, redactare,
interculturalitate, limbă română,
comunicare orală), pentru a descoperi
împreună că fața lumii nu e decât o
țesătură ale cărei jocuri le poți pricepe
(ale cărei intenții le poți surprinde).
O „joacă de copii” (simplu), nu-i așa?!
U2 Lectură

Textul narativ literar în proză

PREGĂTEȘTE-TE
1. Alcătuiți o listă a jocurilor de de
preferate, completând, afară învățare
pe caiet, graficul de mai Jocuri
jos cu opțiunile preferate
întregii clase:
de
de mișcare
interior

de
echipă

2. Împărțiți clasa în patru echipe. Fiecare echipă va formula, pe un poster, idei prin care să susțină unul dintre
următoarele roluri ale jocului:

Echipa 1: Jocul ajută la îmbogățirea cunoștințelor despre lumea în care trăim.

Echipa 2: Jocul educă atenția, concentrarea și abilitățile fizice.
Echipa 3: Prin joc se dezvoltă trăsături de caracter, precum perseverența, corectitudinea, creativitatea.
Echipa 4: Jocul dezvoltă spiritul de echipă, colegialitatea, empatia.
Prezentați în fața clasei ideile echipelor.

3. Imaginează-ți că ai putea întâlni o persoană deosebită. Numește pe cine ai vrea

să întâlnești, referindu-te la:
• o personalitate din istorie (un conducător, un erou);
• o personalitate din cultură (un actor, un muzician, un pictor, un scriitor etc.);
• o personalitate din sport (un campion, un antrenor, un sportiv etc.).
4. Recunoaște persoana din imagine. Faceți o listă cu informații știute despre
această personalitate. Documentați-vă, folosind internetul sau enciclopedii
de la biblioteca școlii, timp de 5-10 minute și adăugați în listă informații
noi.

5. Pentru a înțelege și utiliza cunoștințele noi din această unitate, este nevoie să îți amintești câteva noțiuni
învățate.
Completează pe caiet definițiile de mai jos, alegând noțiunile potrivite din casetele alăturate:
…………….. este un cuvânt sau un grup de cuvinte care reprezintă aspectul cel mai impor-
Tema
tant dintr-un fragment.
...................... este un enunț care cuprinde informaţia esenţială desprinsă dintr-un frag- Planul simplu
ment. de idei

...................... este un enunț care dezvoltă cu detalii ideea principală. Cuvântul-cheie

...................... este ideea centrală dezvoltată într-un text. Ideea secundară

...................... cuprinde ideile principale, în ordinea apariției lor în text. Ideea principală

48

Text de bază
Prizonier la doisprezece ani
Paznicul meu mă urmărea pe coridoarele palatului,
apropiindu-se din ce în ce mai mult. Era un oștean
înalt și avea cei mai lați umeri pe care îi văzusem vre-
odată. Purta un coif ascuțit cu o mică semilună chiar
în vârf, iar la brâu îi atârnau două teci1: una pentru
iatagan2, alta pentru pumnal3. Nu-i putusem vedea
decât ochii negri, foarte apropiați și nasul mare și în-
covoiat. Avea un chip fioros.
Alergam cât puteam de repede. Coteam des ba la
dreapta, ba la stânga, încercând să-l derutez. Părul de
pe frunte îmi transpirase din cauza efortului și îmi in-
tra în ochi, dar nu aveam vreme să-mi aranjez pieptă-
nătura tocmai acum. Simțeam că orice gest aș fi făcut
în plus, mi-ar fi încetinit fuga.
Cu sulița mai înaltă decât el în mână, cu cealaltă
mână sprijinită pe mânerul iataganului de la brâu,
Rudolf Ernst – Paznic în picioare
1
teacă, teci (s.f.) – învelișuri, apărătoare în care se păs-
trează obiecte ascuțite sau tăioase
2
iatagan (s.n.) – sabie turcească cu lama curbă și lată, cu
două tăișuri
3
pumnal (s.n.) – cuțit scurt, cu vârf ascuțit
Lectură U2
de Simona Antonescu
paznicul meu mai avea numai un singur pas și mă
ajungea. Nu aveam să izbutesc nici de data aceasta.
Nu aveam să ajung acasă la mama, la tata.
Numele meu este Vlad și sunt fiul voievodului Țării
Românești. În urmă cu numai câteva zile am împlinit
doisprezece ani. Tot atunci am fost cerut ca ostatic4
de sultan, care dorește să mă țină la curtea lui, ca ga-
ranție că tatăl meu nu se va ridica împotriva Impe-
riului Otoman. De când am ajuns aici, am încercat să
evadez în fiecare zi.
În fața mea, la capătul coridorului am văzut o fe-
reastră deschisă. O rază de soare pătrundea de afară,
desenând un cerc de lumină pe podeaua din piatră.
Urmăritorul meu întinse mâna spre mine. Era atât de
aproape, încât îi simțeam mirosul de metal al degete-
lor care stătuseră până atunci pe iatagan. Întotdeau-
na mi se păruse foarte ciudat cum, tocmai în astfel
de momente în care te-ai aștepta să nu mai vezi ni-
mic, mintea înregistrează toate detaliile din jur. Eram
conștient de pereții acoperiți cu ceramică smălțuită
închipuind grădini minunate, cu flori necunoscute și
copaci plini de păsări în toate culorile curcubeului. Pe
unul dintre pereți fusese săpată o mică fântână. Bazi-
nul din marmură avea un mozaic cu pești neobișnu-
iți, care păreau adevărați sub luciul vălurit al apei. Cu
ultimele puteri, m-am prins de marginile ferestrei și
dintr-o săritură am fost sus, pe pervaz.
Apoi, deodată, totul a încremenit. Paznicul cu mâna
întinsă, cât pe ce să mă atingă, eu cocoțat pe pervazul
de piatră al ferestrei, chiar și un pescăruș care trecea
întâmplător s-a oprit din zbor, rămânând nemișcat pe
cerul senin.
— Ce se întâmplă? am auzit o voce venind din
curtea palatului.
Un băiat de vârsta mea stătea în mijlocul grădinii
cu iarbă și flori a sultanului, privind spre mine. Avea
cele mai ciudate haine pe care le văzusem vreodată,
niște pantaloni retezați deasupra genunchilor și o tu-
nică fără nasturi, din cea mai moale și subțire pân-
ză, fără mâneci. Emana un aer sigur pe el, încrezător,
4
ostatic (s.m.) – persoană răpită și sechestrată în vederea
obținerii unor recompense bănești sau revendicări politice
49
U2 Lectură
și părea un băiat vesel, pentru că un mic zâmbet îi
juca în colțul buzelor și în ochi. Părul lui avea exact
aceeași culoare ca al meu, aproape negru, și îi intra
mereu în ochi, silindu-l să-și treacă din când în când
două degete de-a lungul frunții, chiar pe deasupra
sprâncenelor. Gestul părea un fel de salut misterios și
îl făcea să pară mai matur. Pe obrazul drept avea un
semn, o mică pată mai închisă la culoare decât restul
feței, iar privirile mele au fost imediat atrase de ea.
— Sari sau ce faci acolo? mă întrebă băiatul. Hai să
ne jucăm.
În afara lui, totul în jur rămăsese suspendat în
așteptare, ca și cum lumea noastră fusese prinsă
într-un glob de cristal. Tot ce puteam să fac era numai
să mă legăn ușor pe pervazul ferestrei. La o palmă de
mine, urmăritorul meu clipea din când în când. Mi-aș
fi dorit să sar.
— Nu pot încă, i-am răspuns ciudatului meu prie-
ten.
— Cum adică nu poți încă? Nu e niciun metru, sari!
a spus el, lovind cu piciorul o piatră care se rostogoli
printre tufele de hortensii.
— Deocamdată trebuie să aștept.
— Bine, spuse băiatul și, vârându-și mâinile în bu-
zunare, se sprijini cu spatele de un măslin. O să aș-
tept și eu cu tine. Unde o să te duci după ce terminăm
de așteptat?
— Nu știu încă.
— Asta-i culmea! a zis și m-a privit ca și cum s-ar fi
aflat la capătul răbdării din cauza răspunsurilor mele.
Trebuie să-mi vorbești un pic mai clar, dacă vrei să
fim prieteni.
— Nu știu încă pentru că scriitoarea a lăsat fraza ne-
terminată și s-a dus să-și facă un ceai de tei, am zis.
— A, mama! a zâmbit larg băiatul.
A fost rândul meu să-l privesc cu ochii măriți de
uimire. Mama lui scria povestea mea? Mama lui ne
lăsase pe toți încremeniți aici, așteptând-o nemișcați
să se întoarcă și să scrie mai departe?
— Dar tu cum ai ajuns aici, la curtea sultanului?
l-am întrebat eu.
— Am citit ce a scris mama până acum. Știu că te
cheamă Vlad și, atunci când vei fi mare, vei fi voievo-
dul Vlad Țepeș. Bunicul tău a fost Mircea cel Bătrân.
Știu că sultanul a adus profesori cu care înveți:
Geometria
50
Latina
Turca
Legile Imperiului Otoman
Geografia
Strategia
Îl priveam ridicând câte un deget pentru fiecare ma-
terie și îl auzeam din ce în ce mai slab. Un gând stârnit
de cuvintele lui nu-mi dădea pace. Fusese suficient ca
noul meu prieten să citească despre mine, ca să ne
întâlnim. Să ne întâlnim cu adevărat, să vorbim unul
cu altul, să ne cunoaștem. Mă întrebam până unde,
în timp și în spațiu, poți călători doar citind o carte?
Câți prieteni noi îți poți face, câți copii poți cunoaște?
Aveam răspunsurile, ele mi se iviseră în minte aproa-
pe odată cu întrebările, numai că descoperirea mi se
părea atât de mare, încât preferam să nu le formulez
încă în cuvinte, simțeam nevoia unui mic răgaz ca să
mă obișnuiesc cu revelația.
Osman Hamdy Bey – „Tânăr emir studiind“
Poți călători până acolo unde ajung cărțile. Cu o car-
te care vorbește despre stele, călătorești până la ele,
iar cu una care vorbește despre întâmplări petrecute
în urmă cu o mie de ani, poți merge acolo, în trecut, ca
să vezi cu ochii tăi totul. Puteam trăi câte vieți voiam,
aceasta era descoperirea care mă făcuse să nu mai
aud ce spune băiatul din curte.
Ba mai mult decât atât, puteam face asta chiar aici,
la curtea sultanului. Din clipa în care aveam să des-
chid una dintre cărți, încetam să mai fiu prizonier. Iar
noul meu prieten putea oricând să-mi facă o vizită,
citind în continuare.
Chiar în timp ce enumera materiile pe care urma să
le învăț, băiatul s-a topit ca un fum. Nu i-am mai auzit
ultimele cuvinte. În aer a rămas numai mirosul vag
al hortensiilor. Mâna mi s-a dezlipit de tocul ferestrei

și mi-am dat drumul în gol. Pescărușul de pe cer țipă
ascuțit și-și continuă zborul, dispărând în zare. Paz-
nicul mă prinse de încheieturile mâinilor, oprindu-mi
căderea și mă trase înapoi, în palat.
— Unde crezi că pleci, domnișorule? mă întrebă el,
respirând greu din cauza alergăturii. Înapoi la lecție!
Profesorul de latină te așteaptă în sala de școală.
Lectură U2
Am zâmbit în sinea mea. Scriitoarea se întorsese și
continua povestea, iar eu știam acum ce avea să se
întâmple mai departe. Aveam să le învăț legile, apoi,
când voi fi mare, aveam să le încalc pe toate. Aveam
să opresc trimiterea birului către Imperiul Otoman și
aveam să-i aștept pe toți cu sabia scoasă din teacă. În
jur mirosea frumos a ceai de tei.

Simona Antonescu Scrie romane istorice, multe apreciate și recompensate cu diferite premii. Materia
ei preferată la școală a fost Limba română și își dorea încă din copilărie să fie scriitoare. A absolvit Facul-
tatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic București, revenind apoi la pasiunea pentru literatură.
Prozatoarea este cunoscută și prin seria de cărți pentru copii Istoria povestită copiilor, în care o feti-
ță și un băiețel, frați gemeni, călătoresc în timp, petrecând câte o zi la curțile marilor voievozi, luând
parte la bătălii ori evenimente importante și legând prietenii cu copiii din vremurile trecute. De-a
lungul tuturor acestor peripeții, cei doi frați sunt urmăriți de un solomonar misterios care încearcă
să-i împiedice să restaureze vechiul manuscris al familiei lor.

EXPLOREAZĂ
1. Simona Antonescu este o scriitoare contemporană. Formulează trei întrebări pe care i le-ai adresa, referitoa-
re la textul citit.
a. Citește colegilor întrebările formulate.
b. Oferă răspunsuri la întrebările colegilor, jucând rolul autoarei.
c. Colectați întrebările clasei și trimiteți o scrisoare autoarei, în care să îi transmiteți întrebările voastre.

2. Alege, dintre situațiile de mai jos, pe acelea în care te-ai aflat măcar o dată. Relatează situația, apoi ascultă
experiențele colegilor tăi.
• Pot călători până acolo unde ajung cărțile.
• Atunci când citesc, am impresia, uneori, că particip la acțiune, că mă identific cu personajele.
• În cărți, găsesc uneori situații care mi se par foarte cunoscute, de parcă le-aș fi trăit și eu.
• Citind, intru în altă lume, virtuală, ca a unui joc pe computer.
Prizonier, -ă, prizonieri, -e. (s.m. și f.) 1. Mili-
3. Citește definițiile cuvântului prizonier, scrise alăturat. Alege, tar luat în captivitate în timpul unui război și
pentru fiecare din enunțurile date, sensul potrivit: reținut de dușman pentru a nu mai participa
a) În timpul luptelor pe care le purta Țepeș cu turcii, un soldat la ostilități. Persoană căzută în mâinile unui
român a căzut prizonier. dușman și rămasă în puterea acestuia. 2. Per-
b) Paznicul care îl supraveghea pe prizonier era un oștean înalt. soană arestată, întemnițată. Fig. Persoană
c) „Din clipa în care aveam să deschid una dintre cărți, încetam lipsită de libertate. Fig. Persoană obsedată
să mai fiu prizonier.“ de un gând, o idee etc.

4. Sensul propriu de bază al verbului a juca este „a-și petrece timpul amuzându-se cu diferite jocuri sau jucă-
rii; a se distra“, iar un sens figurat este „(despre lucruri văzute în mișcare) a se mișca (sau a da impresia că
se mișcă) repede și tremurat“.
Alege sensul potrivit al verbului a (se) juca din fiecare secvență de mai jos:
a) „un mic zâmbet îi juca în colțul buzelor și în ochi“
b) „— Sari sau ce faci acolo? mă întrebă băiatul. Hai să ne jucăm.“
51
U2 Lectură

5. Deși în text este vorba despre joc, există puține cuvinte din acest câmp semantic. Explică absența din
text a cuvintelor referitoare la joc, alegând una din variantele de mai jos sau formulând propria opinie:
a) Textul nu se referă la un joc anume, ci la lectura ca un joc în care cititorul devine personaj;
b) Autoarea nu dezvăluie că este vorba despre un joc, pentru a permite cititorului să își dea seama;
c) Personajul înțelege abia la sfârșit că este prizonier într-o carte, ca într-un joc.

APLICĂ
Planul dezvoltat de idei Titlul textului:
1. Realizează pe tablă și pe caiet o hartă a textului,
după modelul de mai jos. Completează fiecare ele- Autorul: Naratorul: Personajele:
ment al hărții, cu ajutorul colegilor:
Persoana la care se narează:
2. Formulează, într-un enunț, motivul pentru care
textul citit este unul narativ literar, folosind ele- Locul acțiunii: Timpul acțiunii:
mentele din harta textului.
Cea mai importantă Un desen
3. Cum ai identificat cea mai importantă idee idee din text: reprezentativ:
din text?

4. Împarte textul în fragmente corespunzătoare ideilor principale. Apoi ordonea-

ză ideile de mai jos, respectând succesiunea acțiunilor din text.
• Vlad știe că va deveni un conducător neînfricat.
• Un băiat necunoscut apare pe neașteptate și îl cheamă pe Vlad la joacă.
• Paznicul îl urmărește pe prizonier pe coridoarele palatului.
• Vlad află că scriitoarea este chiar mama băiatului.
• Prizonierul aleargă și încearcă să îl deruteze pe paznic pentru a scăpa de el.
• Prizonierul înțelege că se poate elibera citind.
• Prizonierul este Vlad, fiul voievodului Țării Românești, ținut ostatic de sultan.
• Povestea continuă, copilul dispare, paznicul îl prinde pe Vlad.
• Vlad scapă de urmăritor, sărind pe un pervaz.
• Fiul voievodului descoperă că întâlnirea celor doi a fost posibilă pentru că
băiatul a citit despre el.
• Totul în jur încremenește, iar Vlad refuză să îl urmeze pe băiat.
• Motivul pentru care Vlad nu știe ce urmează este că scriitoarea s-a întrerupt din scris.
5. Alcătuiește planul dezvoltat de idei al textului, adăugând fie-
REȚINE
cărei idei principale una sau două idei secundare.
Poți folosi exemplul de mai jos: Ideile secundare sunt enunțuri care com-
1. Paznicul îl urmărește pe prizonier pe coridoarele palatului. pletează ideile principale cu detalii.
1.1. Urmăritorul este înarmat cu un iatagan și cu un Planul dezvoltat de idei cuprinde ideile
pumnal. principale și ideile secundare corespun-
1.2. Are o figură fioroasă. zătoare lor, în ordinea în care apar în text.

6. Subliniază predicatele, în fiecare dintre ideile formulate. Ce timp verbal ai folosit pentru exprimarea acțiunii?

7. Citește colegilor câte o idee pricipală și ideile secundare corespunzătoare. Verificați corectitudinea ordinii
ideilor și formularea ideilor secundare.
52
 Lectură U2
Momentele subiectului REȚINE
1. Recitește atent primele cinci alineate ale textului. Răspunde la întrebă- În textul narativ în proză, cap-
rile de mai jos: tarea atenției cititorului și men-
a. Care este locul în care se desfășoară acțiunea? ținerea suspansului pot fi asi-
b. Cine sunt personajele care apar la început? gurate de cele cinci momente
c. Care este acțiunea prezentată? ale subiectului:
d. Cine este personajul principal? 1. Expozițiunea: situația ini-
e. Ce vârstă are personajul principal când se petrece acțiunea? țială în care sunt prezentate
2. Care sunt timpurile verbale ce predomină în aceste cinci alineate? timpul, spațiul acțiunii, per-
sonajele, aflate într-o stare de
3. Care este evenimentul neașteptat, surprinzător, care se petrece după ex- echilibru;
pozițiune? Ce emoție provoacă acest eveniment personajului principal? 2. Intriga: întâmplarea neaș-
Dar cititorului? teptată, care declanșează o
succesiune de alte întâmplări;
4. Transcrie un indice temporal care face evidentă trecerea la un alt mo- 3. Desfășurarea acțiunii: suc-
ment al subiectului. cesiunea de întâmplări declan-
șate de intrigă;
5. Numește timpul verbal prin care se exprimă acțiunea în intrigă. 4. Punctul culminant: mo-
6. Care este urmarea apariției băiatului care îl cheamă pe Vlad la joacă? mentul de maximă intensitate
a evenimentelor;
7. De ce nu acceptă Vlad invitația băiatului? 5. Deznodământul: situația
finală, în care se restabilește
8. Ce înțelege Vlad în urma lucrurilor pe care le află de la băiat? echilibrul de la începutul tex-
tului;
9. Explică de ce apariția băiatului este cauza opririi în loc a timpului și
Uneori, momentele subiectului
a acțiunii.
nu sunt precis marcate în text,
nu respectă ordinea de mai sus
10. Alege, dintre emoțiile enumerate mai jos, pe cea potrivită momentului
sau unele lipsesc.
dispariției băiatului:
a) neliniște, pentru că Vlad se reîntorcea la condiția lui de prizonier;
b) spaimă, deoarece Vlad nu mai era protejat de încremenirea lumii din jur;
c) nerăbdarea de a vedea ce se întâmplă cu Vlad la final;
d) surpriză: băiatul a dispărut la fel de neașteptat precum a apărut.

11. Asociază fiecărui moment al acțiunii, de pe axa orizontală, o emoție potrivită,

de pe axa verticală. Unește apoi punctele de intersecție obținute. Explică forma gra-
ficului realizat.

Surpriza —

Bucuria datorată înțelegerii —

Dorința de evadare —

Liniște, echilibru —

Urmărirea Apariția Încremenirea Discuția Dispariția Întoarcerea

prizonierului băiatului lămuritoare băiatului paznicului

53
U2 Lectură
Dialogul în textul literar
1. Identifică personajele cărora le aparțin următoarele replici, asociind litera REȚINE
fiecărui citat cu numărul imaginii corespunzătoare:
Dialogul este o convorbi-
a. „— Așadar, într-o zi va trebui să mă prefac în spumă. Din acea zi, pentru
re între două sau mai multe
mine nu vor mai fi nici șoaptele valurilor, nici flori, nici soare…“
persoane.
b. „Dar cum voi merge acolo îmbrăcată în zdrențe?“
În textele literare, dialo-
c. „— Nu știu încă pentru că scriitoarea a lăsat fraza neterminată și s-a dus
gul este un procedeu lite-
să-și facă un ceai de tei.“
rar care constă în alterna-
d. „— Mare de tot. Și își iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu
rea replicilor personajelor.
avea. Și îi părea rău, îi părea rău că n-avea copii…“
Fiecare intervenție în di-
e. „— Ați știut? Ați știut că sunt… vrăjitor?“ alog se numește replică.
Într-un dialog, replicile se
înlănțuie logic, constituind
întrebări, răspunsuri, opinii
etc.

1 2 3 4 5

2. Explică în două-trei enunțuri ce te-a ajutat în recunoașterea replicilor din exercițiul anterior:
• ocupația personajului; • felul în care vorbește;
• acțiunea la care se referă; • împrejurările (locul, timpul) prezentate.
3. Recitește secvențele de dialog din text și transcrie câte o replică în care există:
• o întrebare;
• un răspuns;
• opinie. Vrei să știi mai mult!
Cuvântul dialog este de ori-
gine greacă și este format din
4. Asociază explicațiile, notate cu litere, cu replicile numerotate potrivite: dia- (prin) și logos (cuvânt,
a. exprimă mirarea; d. exprimă o intenție; gândire). Astfel, termenul dia-
b. denotă curiozitatea; e. explică o situație; log ar putea fi tradus ca gândi-
c. prezintă un personaj; f. exprimă un acord. re exprimată prin cuvânt.

1. „— Bine, spuse băiatul și, vârându-și mâinile în buzunare, se sprijini cu spatele de un măslin. O să aștept
și eu cu tine. Unde o să te duci după ce terminăm de așteptat?“
2. „— Deocamdată trebuie să aștept.“
3. „—Ce se întâmplă? am auzit o voce venind din curtea palatului.“
4. „— Cum adică nu poți încă? Nu e nici un metru, sari! a spus el, lovind cu piciorul o piatră care se rostogoli
printre tufele de hortensii.“
5. „— Nu știu încă pentru că scriitoarea a lăsat fraza neterminată și s-a dus să-și facă un ceai de tei, am zis.“
6. „— Am citit ce a scris mama până acum. Știu că te cheamă Vlad și, atunci când vei fi mare, vei fi voievodul
Vlad Țepeș. Bunicul tău a fost Mircea cel Bătrân...

5. Joc de rol. Citiți cu voce tare, pe roluri, secvența reprezentând dialogul dintre Vlad și băiat, de la — Nu pot
încă... până la a zâmbit larg băiatul. Rolurile sunt: Vlad, băiatul și vocea naratorului-personaj.

54
 Lectură U2
6. Completează tabelul de mai jos pe caiet, transcriind după model, REȚINE
elementele cerute din fiecare replică citită la exercițiul anterior:
Un dialog cuprinde:
a. elemente verbale: ideile, in-
Replica Intervenția Verbele
formațiile transmise prin cuvintele
personajului naratorului-personaj de declarație
care alcătuiesc replicile; sunt evi-
„— Nu pot încă“ „i-am răspuns ciudatu- „am răspuns“ dente persoana I și a II-a, adresarea
lui meu prieten“ directă;
b. elemente nonverbale: ges-
turi, mimica, postura corpului;
e. elemente paraverbale: ton,
ritm, accent, intensitatea vorbirii;
Replicile pot fi marcate prin ver-
be de declarație, precum: a spu-
ne, a zice, a întreba, a răspunde, a
7. Expune-ți părerea despre rolul pe care îl au intervențiile ce însoțesc
replicile, în fragmentul anterior. Formulează-ți răspunsul, folosind adăuga, a exclama etc.
sugestiile de mai jos: Punctuația dialogului
a) sugerează intonația, indică ritmul, intensitatea vorbirii; Linia de dialog este semnul de
b) oferă detalii despre poziția corpului, despre gesturi;
punctuație care indică începutul
c) confirmă starea de spirit, emoția personajului.
vorbirii fiecărui participant la dia-
8. Citește replicile următoare. Explică rolul semnelor de punctuație: li- log.
nia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării. Ce fel de literă Două puncte se folosesc atunci
se folosește după semnul întrebării și semnul exclamării? când verbele de declarație se află
a. „— Sari sau ce faci acolo? mă întrebă băiatul. Hai să ne jucăm.“ înaintea replicii.
b. „— A, mama! a zâmbit larg băiatul.“
Semnul întrebării se folosește la
9. Explică folosirea semnelor de punctuație din replica: finalul unei replici interogative, iar
„— Unde crezi că pleci, domnișorule? mă întrebă el, respirând greu semnul exclamării după o repli-
din cauza alergăturii. Înapoi la lecție! Profesorul de latină te așteaptă că imperativă sau exclamativă. De
în sala de școală.“ regulă, dacă după replică urmează
verbul de declarație, acesta se scrie
10. Asociază câte un rol al dialogului, din caseta alăturată, fiecărei re-
plici de mai jos: cu literă mică.
a) — Bine, spuse băiatul și, vârându-și mâinile în buzunare, se spri- Virgulele și linia de pauză se fo-
jini cu spatele de un măslin. O să aștept și eu cu tine. Unde o să te losesc atunci când verbele de de-
duci după ce terminăm de așteptat? clarație se află în interiorul replicii.
b) — Cum adică nu poți încă? Nu e nici un metru, sari! a spus el,
lovind cu piciorul o piatră care se rostogoli printre tufele de hor- Rolul dialogului în textele nara-
tensii. tive:
c) — Asta-i culmea! a zis și m-a privit ca și cum s-ar fi aflat la capă- • oferă informații despre ceea
tul răbdării din cauza răspunsurilor mele. Trebuie să-mi vorbești ce se întâmplă;
un pic mai clar, dacă vrei să fim prieteni. • arată relațiile dintre personaje;
d) — Am citit ce a scris mama până acum. Știu că te cheamă Vlad
și, atunci când vei fi mare, vei fi voievodul Vlad Țepeș. Bunicul tău
• evidențiază anumite trăsături
morale ale personajelor.
a fost Mircea cel Bătrân...

55
U2 Lectură

11. Transcrie următoarea secvență de text, transformând-o într-o replică.

Colorează toate semnele de punctuație necesare, pe care le-ai utili-
zat.
„A fost rândul meu să-l privesc cu ochii măriți de uimire. Mama lui
scria povestea mea? Mama lui ne lăsase pe toți încremeniți aici,
așteptând-o nemișcați să se întoarcă și să scrie mai departe?“

INTERPRETEAZĂ. Semnificațiile textului

1. Care este semnificația titlului? Alege una dintre variantele de
mai jos și adaugă, ca argument, o informație din text:
a) Titlul face referire la Vlad Țepeș, fiul voievodului Țării Româ-
nești, care este luat ostatic de sultanul Imperiului Otoman, la
vârsta de 12 ani;
b) Titlul prezintă atât rolul de ostatic al lui Vlad Țepeș la 12 ani, cât și
condiția de prizonier a personajului într-un text;
c) Titlul se referă la un personaj dintr-un text care poate fi eliberat doar de către cititor;
d) Titlul ar putea avea legătură cu una dintre ideile narațiunii: cititul este o formă de libertate.

2. Imaginează-ți că Prizonier la doisprezece ani ar fi un joc. Împărțiți clasa în patru echipe și realizați câte un
poster care să cuprindă următoarele elemente:

Grupa 1 Grupa 2
Prezentați cele trei personaje ale jocului (Vlad, băiatul și Descrieți și desenați decorul jocului, respectând infor-
paznicul), făcând referire la: mațiile din text.
• identitate;
• vestimentație;
• obiecte folosite;
• abilități.

Grupa 3 Grupa 4
Regulile jocului, așa cum reies din text: Poster-reclamă pentru joc, care să includă avantaje
• Care este rolul fiecărui personaj? pentru jucători
• Ce misiune trebuie să îndeplinească fiecare personaj?
• Care este condiția de a câștiga?

3. Personajele din text par a face parte din lumi diferite: lumea în care Vlad este prizonierul sultanului și
lumea scriitoarei care se întrerupe, la un moment dat, din scris. Desenează cele două lumi sub forma unei
diagrame și așază în fiecare parte a diagramei personajele specifice:

Lumea
prizonierului Lumea scriitoarei
Vlad

4. Înainte de a sări peste pervaz pentru a scăpa de urmăritor, Vlad înregistrează foarte atent detalii despre
lumină, mirosul simțit, desenele de pe pereți. De ce crezi că se insistă asupra acestor detalii?
56
 Lectură U2
5. În același timp în care apare băiatul, tot ce este în jurul lui Vlad încremenește: paznicul rămâne nemișcat,
la fel și pescărușul care zbura pe cer. Care crezi că este explicația acestei opriri?

6. Băiatul este personajul care face legătura între lumea lui Vlad și lumea scriitoarei. Cum este posibilă apari-
ția lui în lumea lui Vlad? Ce rol are băiatul în constatările făcute de Vlad?

7. Singurul enunț în care apare cuvântul prizonier în text este: „Din clipa în care aveam să deschid una dintre
cărți, încetam să mai fiu prizonier“. Relatează o experiență personală în care ai avut aceeași impresie.

8. Scrie un dialog imaginar pe care îl poartă cei doi băieți, despre jocul descoperii lumii prin cărți. Formu-
lează întrebările și răspunsurile, inspirându-te din fragmentul de mai jos:
„Mă întrebam până unde, în timp și în spațiu, poți călători doar citind o carte? Câți prieteni noi îți poți face,
câți copii poți cunoaște?...
Poți călători până acolo unde ajung cărțile. Cu o carte care vorbește despre stele, călătorești până la ele, iar
cu una care vorbește despre întâmplări petrecute în urmă cu o mie de ani, poți merge acolo, în trecut, ca să
vezi cu ochii tăi totul. Puteam trăi câte vieți voiam, aceasta era descoperirea care mă făcuse să nu mai aud ce
spune băiatul din curte.
Ba mai mult decât atât, puteam face asta chiar aici, la curtea sultanului. Din clipa în care aveam să deschid
una dintre cărți, încetam să mai fiu prizonier. Iar noul meu prieten putea oricând să-mi facă o vizită, citind în
continuare.“

9. Adaugă dialogului creat la exercițiul anterior două-trei intervenții ale naratorului, cu referire la intona-
ție, tonalitate, emoții.

MERGI MAI DEPARTE

1. Jocul „O imagine cât o sută de cuvinte“.
Împărțiți clasa în șase echipe. Fiecare echipă alege una dintre
imaginile alăturate și formulează, pe o foaie, un enunț reprezen-
tând expozițiunea unei povești potrivite. Dă mai departe foaia,
pe care echipa următoare adaugă o intrigă. A treia echipă la care
ajunge foaia completează un enunț cu desfășurarea acțiunii. Ur-
1 2 3
mătoarea mișcare, la a patra echipă, se adaugă punctul culmi-
nant și, în a cincea rotire, se completează deznodământul. A șa-
sea echipă revizuiește povestea primită și o citește întregii clase.

2. Citește prezentarea despre fețele jocului de la începutul unității.

Scrie un text de 70-100 de cuvinte despre experiențele și senti-
mentele diverse pe care le presupune jocul. Fă referire la textele
studiate și la experiența personală. 4 5 6

3. Alege din textele citite de tine, unul care seamănă prin întâmplări sau personaje cu textul studiat în această
unitate. Vorbește-le colegilor despre aceste asemănări.

57
U2 Lectură

Textul narativ literar în proză

PREGĂTEȘTE-TE
1. Citește atent enunțul: În goana mare trecu pe lân-
gă zmeul atent, și fugi, și fugi... Care este sensul cu-
vântului subliniat? De ce există mai multe variante
de răspuns la această întrebare? Continuă enunțul
dat, pentru a face clare sensurile.
2. Consultă un dicționar explicativ al limbii române
3. Ruleta sentimentelor. Confecționați o ruletă a
sentimentelor, după modelul de mai jos. Pe rând,
fiecare elev prezintă o situație dintr-un joc preferat
în care a trăit sentimentul asupra căruia se oprește
acul ruletei.

Os
Fur
sau intră pe dexonline.ro pentru a preciza relația

tili
i
semantică între cuvintele ilustrate mai jos: omoni-

tat
mie sau polisemie?

e
Deznădejde
Recunoștință
zmeu

rie
re

cu
ici

Bu
r
Fe
Text secundar
La Medeleni
de Ionel Teodoreanu
La Medeleni este o serie de trei romane în care este descrisă viața a trei copii: Dănuț și Olguța, copiii
familiei Deleanu, și Monica, fata orfană de care are grijă doamna Deleanu. În acest fragment, copiii se află
la moșia lor de la Medeleni, iar Dănuț se joacă cu un zmeu pe care încearcă să-l înalțe în aer.

Doi țărani salutară cu o arhaică1 solemnitate2 pe viito-
rul stăpân al moșiei. Mișcarea vastelor pălării învălui pe
Dănuț cu epicul3 vânt al gloriei. Se opri în mijlocul șose-
lei ca un gladiator aclamat în arenă cu călcâiul pe trupul
biruitului, având drept scut zmeul, drept lance sfoara al
cărei fuior îl strângea în pumnul răpezit îndărăt4.
— D-apoi nu te doboară, boierule, namila5 asta? între-
bă unul din țărani.
— Pe mine?!
Dănuț tocmai isprăvise clasele primare. Era licean în
vacanță.
— Mai bine hai de i-om da boierului o mână de ajutor
să-l suie, se amestecă în vorbă celălalt țăran, apropiin-
du-se de zmeu.
1
arhaic (adj.) – (aici) vechi, tradițional
2
solemnitate – seriozitate, grandoare
3
epic (adj.) – (fig.) demn de o epopee, de proporții vaste,
grandios
4
pumnul răpezit îndărăt (aici) – pumnul smucit, tras înapoi
5
namilă (s.f.) – ființă sau lucru foarte mare
— Da’ mare-i, se minună el. Cât o fereastră boierească!
Dănuț se simți mândru că zmeul e al lui și umilit că
e mai mare decât el. Instinctiv... se îndepărtă grav, mă-
surând șoseaua cu pasul. Zmeul rămase arestat între cei
doi țărani.
— Oprește, boierule, că nu bate vântul dintr-acolo;
întoarce-te-napoi, porunci sfătos6 unul dintre ei.
Dănuț se codi o clipă, cercetă zările, se încruntă cu
demnitate, ca frământat de socoteli adânci, de răspun-
deri... și se supuse. În goana mare trecu pe lângă zme-
ul atent, și fugi, și fugi depănând sfoara între degete. În
urma lui mosorul se zbătea ca un guzgan epileptic7.
— Dați-i drumul! răcni el de departe, smucind sfoara
din răsputeri.
Zmeul căzu în cap, Dănuț pe spate.
Între timp, unul câte unul, apoi pâlcuri-pâlcuri, copi-
lașii satului îngrădiră, desculți și naivi, evenimentul de
pe șosea.
6
sfătos (adj.) – căruia îi place să dea sfaturi
7
guzgan epileptic (aici) – șobolan bolnav

58

— Lasă, boierule, că ți-l muștruluiesc8 eu, îl liniști unul
din țărani, ștergându-i straiele de colb9 cu bătăi delicate,
ca pe un patrafir10.
— Vezi! Vezi! Dacă nu i-ați întins coada, suspină între-
tăiat Dănuț, abia stăpânindu-și lacrimile.
— Ia să vezi, boierule, numai să-l iei cu binișorul,
ș-ăl vezi că pornește! Așa-i și calu' nărăvaș!... Ia te uită
mata!... Ș-ăl tragi... ș-ăl încerci, ș-ăl mai lași slobod... și
iar tragi hățu'... Ian auzi!...
8
a muștrului (v.) – a struni, a instrui
9
colb (s.n.) – praf
10
patrafir (s.n.) – haină bisericească
Lectură U2
Dănuț clipi, zâmbind. Sfoara curgea drept spre cer.
Zmeul se înălță deasupra satului, mai sus decât dealu-
rile, decât soarele, decât rândunelele. Copiii îl căutau cu
mâna streașină la ochi, cu degetul celeilalte întins.
— Uite-l, mă! izbucni un băiețel.
— Taci, măi! se răsti la el altul.
— Ci, măi? Ci?
— Sss! se-ncruntară ceilalți.
În tăcerea din nou limpezită, cerul torcea înăbușit.
Dănuț pipăi sfoara ca pe tăișul unei săbii, cu vârful
vârfului degetelor.
— Apucă zdravăn, boierule, că țin și eu...
— Mai lasă-l bădie!... Nu-l da jos, boierule! se rugară în
cor copiii, când la țăran, când la Dănuț.
— Eu zic să-l ducem în ogradă și să-l legăm.
— Sigur! Sigur! jubilă Dănuț, mai-mai să sară de gâtul
mântuitorului.
În frunte cu Dănuț, alaiul mărunților călăuzi până la
poarta ogrăzii pasul înalt al zmeului... Ograda se umplu
de zarvă: cânii hămăiau, slugile răsăreau din toate părțile.

EXPLOREAZĂ, APLICĂ și INTERPRETEAZĂ

1. Desenează pe caiet un romb, asemănător celui de mai jos.
O idee reținută Ce ți-a
Scrie, în fiecare dintre zonele rombului
plăcut
o impresie după prima lectură:
De ce ți-a amintit O nelămurire
2. Selectează din text și transcrie fragmentele care sugerează:
• atitudinea respectuoasă a țăranilor față de fiul boierului;
• mândria și superioritatea lui Dănuț;
• gestul de consolare, din partea țăranilor, față de copil;
• bucuria copiilor, provocată de zmeul care și-a luat zborul.
3. Formulează o idee principală și trei idei secundare ale fragmentului final din text, care începe cu propoziția
„Dănuț clipi, zâmbind“.

4. Joc de rol. Preia rolul profesorului și explică colegilor care este diferența dintre:
• planul de idei și momentele subiectului;
• planul simplu și planul dezvoltat de idei.
5. Identifică momentele subiectului și asociază-le cu câte una dintre imaginile de mai jos. Ordonează imagi-
nile corespunzătoare fiecărui moment al subiectului.

1 2 3 4 5

59
U2 Lectură

6. Imaginează-ți că ultimul enunț din deznodământ devine expozițiunea altui episod al narațiunii. Continuă
noul episod, adăugându-i intriga.

7. De ce nu acceptă Dănuț ușor sfaturile și ajutorul țăranilor? Selectează unul dintre răspunsurile de mai jos și
explică-ți alegerea, folosind ca dovadă o secvență din text.
a. Fiul boierului se consideră superior țăranilor, din punct de vedere social.
b. Dănuț se teme ca nu cumva ceilalți să nu-l considere încă mic și nepriceput.
c. Băiatul nu vrea ca oamenii mari să se amestece în jocul său.
d. Dănuț vrea să fie admirat de ceata de copii.

8. Jocul cu zmeul îi provoacă lui Dănuț sentimente diferite: tristețe, furie, frustrare, deznădejde, bucurie,
fericire. Asociază fiecărui sentiment al băiatului o acțiune care provoacă starea acestuia.

9. De ce jocul este o activitate plăcută pentru copil, chiar dacă este sursa unor sentimente mai puțin plăcute?

10. Transcrie pe caiet fragmentul de mai jos și subliniază cu roșu replicile personajelor și cu albastru interven-
țiile naratorului:
„— Lasă, boierule, că ți-l muștruluiesc eu, îl liniști unul din țărani, ștergându-i straiele de colb cu bătăi deli-
cate, ca pe un patrafir.
— Vezi! Vezi! Dacă nu i-ați întins coada, suspină întretăiat Dănuț, abia stăpânindu-și lacrimile.“

11. Răspunde la următoarele întrebări, pornind de la fragmentul scris la exercițiul anterior:

a. Cine sunt personajele care participă la dialog?
b. Ce informație transmite fiecare dintre vorbitori?
c. Care este rolul primei intervenții a naratorului? Dar al celei de-a doua?
d. Ce intonație și ce gesturi sugerează semnele de punctuație din ultima replică?
e. Ce roluri ale dialogului poți identifica în acest fragment?

12. Joc de rol. Pălăriile gânditoare

Alege-ți unul dintre rolurile de mai jos și rezolvă sarcina corespunzătoare, folosindu-te de informații pe
care le-ai aflat din textul citit. Jocul se poate relua, până când toți elevii sunt implicați.
Obiectivul Sensibilul Creativul
Explică regulile de lansare a Vorbește-le colegilor despre Propune colegilor idei de formă, cu-
zmeului, de care au ținut cont emoțiile pe care le au copi- loare, mărime neobișnuite ale zmeu-
copiii, în jocul lor. ii atunci când lansează un lui de hârtie.
zmeu.

Optimistul Analiticul Activul

Vorbește-le colegilor despre Prezintă, așa cum știi sau cum Prezintă-le colegilor o opinie despre
avantajele jocului de-a lansa- îți imaginezi, procesul de lan- confecționarea zmeielor din materi-
rea unui zmeu. sare a zmeului. ale neecologice și despre impactul
acestora asupra mediului.

MERGI MAI DEPARTE

Proiect individual. Poartă un dialog cu unul din membrii familiei tale despre jocul preferat în copilărie.
Pune-i întrebări despre reguli, jucători, locul în care se desfășoară, timpul necesar, condiții pentru a câștiga.
Prezintă colegilor jocul despre care ai aflat, sub forma unui poster. Colecționați prezentările într-un portofoliu
al clasei, cu titlul Jocuri de altădată.
60

Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
PREGĂTEȘTE-TE
• Citește fragmentul de mai jos, decupat din Băieții din strada Pál de Molnár Ferenc1:
Deodată se auziră cele patru bătăi reglementare
în poarta maidanului. Nemecsek răsuflă uşurat.
Era semnalul băieţilor din strada Pál. Se repezi la
poarta zăvorâtă şi o deschise. Venise Boka cu Csele
şi Geréb. [...]
— Salut, îi răspunseră ei. Ce mai e nou?
Nemecsek începu să facă semne dezordonate cu
mâinile. Ar fi vrut să spună totul dintr-o răsuflare.
— Îngrozitor! izbucni el.
— Ce?
— Teribil! N-o să mă credeţi!...
— Dar despre ce vorbeşti?
— Áts Feri a fost aici!
Acum veni rândul celorlalţi trei să se neliniştească.
Deveniră deodată serioşi.
— Nu-i adevărat, spuse Geréb.
Nemecsek îşi duse o mână la piept:
— Jur!
— Nu jura, îl opri Boka. Şi ca să dea mai multă greu-
tate vorbelor sale, ordonă: Drepţi!
Nemecsek bătu din călcâie. Boka făcu un pas spre el:
— Spune-mi în amănunt ce-ai văzut.
— Când am intrat printre stive, câinele lătra. M-am
luat după el. Dinspre citadela de la mijloc se auzea
ceva trosnind. M-am urcat pe lemne şi l-am văzut pe
Áts Feri stând acolo, cu cămaşa lui cea roşie.
— Era sus? Pe citadelă?
— Da! răspunse Nemecsek, care era gata să se jure
iarăşi; apucase chiar să-şi ducă mâna la inimă, dar,
văzând străfulgerarea din privirea lui Boka, se opri,
apoi adăugă: Şi a luat şi steagul!
Redactare U2
Csele îi trase un şuierat a pagubă:
— Cum, steagul?
— Da!
Cei patru o luară la goană într-acolo [...] Numai Boka
îşi păstră sângele rece. Îi spuse lui Csele:
— Roag-o pe sora ta să facă până mâine alt steag.
— Da, dar vezi, răspunse Csele, nu mai are pânză
verde. Roşie a mai rămas, dar verde nu.
Boka nu renunţă:
— Albă are?
— Are!
— Atunci să facă un steag roşu-alb. De azi înainte,
culorile noastre vor fi roșu-alb.
Nu se împotrivi nimeni. Geréb strigă la Nemecsek:
— Soldat!
— Ordonaţi!
− Până mâine, legile noastre să fie modificate. Să
scrii că de acum încolo culorile noastre nu mai sunt
roşu-verde, ci roşu-alb.
— Am înţeles, domnule locotenent!
Geréb se adresă apoi îngăduitor micului soldat, ce
încremenise în poziţia de drepţi:
— Pe loc repaus!
Blondul cel mititel se conformă. Apoi băieţii se ur-
cară pe „cetăţuie” ca să constate cum a smuls steagul
Áts Feri.
1
Numele scriitorului maghiar se pronunță „ferenț“. În text
există și alte nume maghiare, a căror pronunție diferă de
scriere: Nemecsek (pronunțat „nemecec“), Csele (pronun-
țat „cele“), Geréb (pronunțat „ghe-reib“), Áts (pronunțat
monosilabic „aci“).

EXPLOREAZĂ
1. Transcrie o replică prin care se marchează deschiderea dialogului.
2. Menționează participanții la dialog. Dialogul conține:
a) o secvență de deschidere
3. Prezintă, în trei-patru enunțuri,, subiectul discuției dintre băieți. b) schimbul de replici
4. Selectează din text formula prin care se închide dialogul dintre copii. c) o secvență de închidere
5. Nemecsek trebuie să consemneze într-un jurnal ce hotărâri a luat Boka în Deschiderea și închiderea se re-
legătură cu noul steag. Să-l ajutăm! Identifică secvența de dialog în care alizează, de regulă, prin saluturi.
se poartă această discuție.
61
U2 Redactare

6. Citește cele două texte și observă cum a procedat Nemecsek:

VORBIRE DIRECTĂ VORBIRE INDIRECTĂ
Îi spuse lui Csele: Boka îi spuse lui Csele să o roage pe sora
— Roag-o pe sora ta să facă până mâine alt steag. lui să facă până a doua zi alt steag. Csele
— Da, dar vezi, răspunse Csele, nu mai are pânză i-a răspuns că sora lui nu mai are pânză
verde. verde, adăugând că a mai rămas doar
Roşie a mai rămas, dar verde nu. pânză roșie.

7. Care sunt semnele de punctuație suprimate de Nemecsek?

8. Scrie ce transformări sufe-
ră verbul atunci când este
trecut din vorbire directă în
vorbire indirectă, ilustrân-
du-ți afirmația cu exemple
din notițele lui Nemecsek.
REȚINE
 Vorbirea directă reprezintă reproducerea replicilor unei persoane/unui
personaj, care, în scris, sunt marcate prin semne de punctuație specifice, pre-
cum linia de dialog și ghilimelele.
 Vorbirea indirectă reprezintă relatarea spuselor unei persoane/unui personaj.

9. Transformă vorbirea directă de mai jos în vorbire indirectă:

„— Salut, îi răspunseră ei. Ce mai
Reguli de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă
e nou? (...)
— Îngrozitor! izbucni el.
• se păstrează cu fidelitate sensul cuvintelor;
— Ce?
• se suprimă linia de dialog, semnul întrebării și semnul exclamării;
— Teribil! N-o să mă credeţi!...
• se trec verbele de la persoana I sau persoana a II-a la persoana a III-a;
— Dar despre ce vorbeşti?
• se folosesc verbe de declarație pentru a semnala replicile: a răspunde,
a întreba, a constata, a confirma, a adăuga, a indica etc. și se adaugă cu-
— Áts Feri a fost aici! (...)
vinte de legătură, precum că, să, ca să, dacă, unde, când, care etc.
— Nu-i adevărat, spuse Geréb. (...)
— Jur!
• se elimină cuvintele reprezentând adresări directe (ex.: Dragule, măi,
Salut!), exclamațiile sau cele care redau sunete din natură;
— Nu jura, îl opri Boka.“
• se elimină punctuația interogativă sau exclamativă.
APLICĂ
10. Trimite un e-mail unui prieten, în care să-i relatezi discuția din fragmentul de mai jos, transfomând repli-
cile personajelor în vorbire indirectă.
„— Salut! li se adresă Boka.
Kolnay înaintă câţiva paşi:
— Am onoarea să vă raportez, spuse el, că am găsit portiţa deschisă. Şi, după regulament, ea trebuie să fie
zăvorâtă pe dinăuntru.
Boka îi aruncă o privire cercetătoare lui Nemecsek, care-l însoţea. [...]
— Cine a intrat ultimul?
[...] Deodată, Nemecsek, luminat la faţă, strigă:
— Domnul comandant a intrat ultimul.
— Eu?
— Da.
Comandantul chibzui puţin, apoi spuse cu seriozitate:
— Ai dreptate. Am uitat să pun zăvorul. Locotenentul Geréb să-mi treacă numele în «cartea neagră».“
MERGI MAI DEPARTE
11. Concurs. Lucrați în perechi. Fiecare elev alcătuiește o listă cu verbe de declarație. Câștigă cel care găsește
cât mai multe verbe.
62
 Elemente de interculturalitate U2
Obiceiuri românești și ale altor comunități etnice
PREGĂTEȘTE-TE
Mi-ar plăcea să chem un copil tătar
1. Lanțul jocurilor. Lucrați în ștafetă, pentru a alcătui enunțuri după (numele unei etnii de pe teritoriul Ro-
modelul din caseta alăturată. Înlocuiți, atunci când formulați enun- mâniei) să se joace cu Radu (destina-
țul, cuvintele scrise cu alb, conform indicațiilor dintre paranteze. tarul ștafetei verbale – numele unui co-
2. Care sunt etniile al căror nume s-a auzit în cursul exercițiului leg/al unei colege din clasă) și cu mine
anterior? Numiți modalitățile de a comunica în timpul jocurilor de-a Împărate luminate, cât e ora în
pe care le-ați menționat. cetate? (numele jocului tău preferat).
EXPLOREAZĂ
Claudiu M. Florian (n.1969) Scriitor și diplomat născut la Rupea, a crescut într-un mediu multietnic.
În 2016, a obținut Premiul Uniunii Europene pentru literatură, pentru romanul Vârstele jocului. Strada
Cetății (publicat în 2012), o cronică duioasă a copilăriei pe meleaguri brașovene, scrisă cu mult umor
și sensibilitate. Povestea copilului dezvăluie, într-un amestec hazliu de cuvinte românești, germane și
săsești diverse frânturi din istoria familiei, arătând cum privește acesta culturile și generațiile diferite.

3. Ascultă textul de mai jos în lectura profesorului și, după lectură, notează-ți în caiet primele impresii: ce ți-a
plăcut, de ce îți amintește textul, dacă te nedumerește vreun aspect din cele citite, ce ai vrea să întrebi de­
spre text.
Vârstele jocului. Strada Cetății
(fragment)
de Claudiu M. Florian

Câteva zile mai târziu ne
găsim din nou pe stradă,
în părculețul plin cu pruni
care fac prune galbene, pes-
te drum de casa noastră. Cu
toții, fie că vorbim între noi
în germană, pe săsește sau
românește, spunem păr-
culeț. Mer zejn an de păr-
culeț, kist tja?1 – „Mergem
în părculeț, vii?“ – se îmbie câte unii strecurând, ca
și în alte rânduri, câte o vorbă românească răzleață
în graiul săsesc. Tocmai suntem pe cale, sub soarele
fierbinte al după-amiezii, să împărțim între noi pru-
nii care ne înconjoară. Băieții cei mari, Adi și Relu și
Kurti, stau tolăniți pe singura bancă din părculeț, cei
mai puțin mari, Geri și Reini și Nelu și Bertzi, stau
agățați de spătar, pentru că pe bancă nu mai e loc, iar
1
pasaj în germana dialectală a comunității săsești din România, pronunțat aproximativ: „mer zein an de părculeț, chist tia“
noi, Emerich, Ossi, Lucian și cu mine, stăm în picioa-
re, pentru că, atunci când sunt și ceilalți de față, nu
avem ce căuta pe bancă. Împărțiri ale prunilor au mai
fost și altădată, însă o reîmpărțire a devenit necesară,
pentru că băieții cei mari de tot, Tibi și Liviu și Mischi,
nu mai fac uz de dreptul lor asupra pomilor, de când,
mai nou, sunt ocupați toată ziua cu motoretele. Așa
că vine și rândul nostru, al celor mai mici, să fim puși
la socoteală, altminteri câțiva pruni ar rămâne fără
stăpân. Sunt buni, prunii, și nu foarte mari, iar în pli-
nă vară fac prune galbene și grozav de gustoase, pen-
tru a căror dulceață, odată căzute în iarbă, ne luăm
adesea la întrecere cu viespile și cu bondarii.
Pe cei mai drepți și groși din preajma băncii îi iau în
stăpânire băieții mai mari, și Kurti ține în mod special
să ne atragă atenția ca nu cumva vreunul [...] dintre
noi, ăștia mai mici, [...] să cuteze să se cațere în co-
pacul lui [...] Cei câțiva mai sfrijiți, de unde în cel mai

63
U2 Elemente de interculturalitate

bun caz abia dacă se strânge preț de-o jumătate de
găleată de prune, ne rămân nouă, celor mai mici, care
și pentru ăștia suntem gata-gata să ne încăierăm.
Deasupra potecii înguste, către părculeț, se aplea-
că, precum o arcadă, pomișorul cel strâmb de care ne
agățăm de fiecare dată la urcare și la coborâre. [...] Și
tocmai pomișorul ăsta unul, strâmb și suplu ca un
servitor preaplecat, îl primesc eu. [...]
Ocupat cu astfel de gânduri, nu bag de seamă din-
tru început cum pe strada noastră urcă încet o mașină
albă, care trece alene de părculeț. O observ abia când
oprește în dreptul porții mele. Mașina o cunosc după ti-
tirezul de pe vârful botului, e un Mercedes – noi îi spu-
nem Märzeedes2. Are și Reini unul, nu alb, ci roșu, pe
care l-a primit de curând de la Relu, la schimb pentru
cinci bile întregi de gumă de mestecat. Doar că Merce-
desul ăsta alb e unul adevărat și, așa cum arată, se prea
poate să fie chiar Dingermania. Înăuntru șed două si-
luete pierdute în apele mișcătoare ale parbrizului.
Unchii!
Nu-mi dau crezare ochilor: dintr-odată doi unchi,
după cât se pare ambii Dingermania, într-un Merce-
des alb – și amândoi la mine! Fără a ști prea bine ce
2
în germană, pronunțat aproximativ „meerțeedes”
fac, mai rămân un pic la ceilalți băieți, care trag toți cu
ochiul la mașină. De unde până adineauri eram con-
siderat codaș, cu prunul meu subțire și strâmb, îmi
savurez acum neașteptata poziție privilegiată.
Îl văd pe unul din cei doi, un unchi gras, cum des-
chide ușa Mercedesului – pfuai! – un Mercedes ade-
vărat, până și ușile i se deschid! –, îl văd coborând și
deschizând portița casei noastre. [...]
– Eeei, ăștia-s unchii mei Dingermania! – anunț eu
în cele din urmă adunarea din părculeț, căzută toată
pradă curiozității. [...]
De îndată ce proaspăt-veniții încep să scoată pe în-
delete la iveală, din adâncurile nesfârșite ale Merce-
desului alb, valize și genți imense și durdulii cu cata-
rame și fermoar, se face timpul să mă arăt. Drept care
mă desprind din grupul șușotind, care-mi aruncă
priviri invidioase, mă agăț plin de elan de prunișorul
meu cel ponosit și aplecat peste potecă, parcurg rapid
cei câțiva pași până în mijlocul drumului și nimeresc
sub privirile oaspeților. Înainte de a mă da cu totul
prezenței lor, îl mai aud pe Kurti din urmă, din părcu-
leț, strigând înfundat:
– Eei, te las și-n pomul meu să te urci dacă-mi dai
ceva din ce-o să capeți!

APLICĂ
4. Imaginează-ți că ești lângă povestitorul care desface pachetul: enumeră, în scris, cât mai multe lucruri care
se pot afla între cadourile sale. Alege din listă, prin subliniere, unul pe care îl poate dărui la schimb lui Kurti,
pentru privilegiul de a se cățăra în prun. Motivează, într-un enunț, alegerea.
5. Grupează, în caiet, diminutivele cu forma completă corespunzătoare numelor de băieți și cu eticheta in-
dicând etnia căreia îi aparține. Numește apoi două aspecte pe care băieții le au în comun și două care îi
diferențiază.

Tibi Ossi Reinhardt Tibor

română
Geri Adi Michael Oswald

Nelu Relu Ioan Aurel maghiară

Mischi Reini Kurt Hubert germană

Kurti Bertzi Adrian Gerhadt

6. Identifică și recitește pasajele care descriu cum se împart prunii. Precizează un motiv al distribuirii, un cri-
teriu prin care se realizează, precum și un scop al acestei împărțiri.
64
 Elemente de interculturalitate U2
IMPORTANT
7. Explică schimbarea de atitudine a lui Kurti față
de tovarășul său de joacă, folosindu-te de cele
INTERFERENȚĂ (s.f.): întâlnire,
două pasaje de mai jos din text:
suprapunere, combinare a mai mul-
tor fenomene, întâmplări, fapte
Kurti ține în mod special să ne atragă atenția
DIVERSITATE (s.f.): capacitatea de
ca nu cumva vreunul [...] dintre noi, ăștia mai
mici, [...] să cuteze să se cațere în copacul lui. a fi variat, felurit
COMUNITATE (s.f.): grup de oameni
— Eei, te las și-n pomul meu să te urci
cu interese, credințe sau norme de
dacă-mi dai ceva din ce-o să capeți!
viață comune
O comunitate etnică este al-
cătuită din oamenii care, trăind în
aceeași țară sau aceeași localitate,
8. Imaginează-ți că ai ajuns pe
vorbesc aceeași limbă și au aceeași
strada Cetății într-o zi de toam-
etnie, aceleași credințe, obiceiuri,
nă târzie, când copiii sunt afară
valori.
la joacă. Inventează un joc, pe
Diversitatea culturală din spa-
care să îl jucați împreună, ale-
țiul românesc este determinată
gând, împreună cu profesorul
de faptul că aici trăiesc mai multe
tău, în funcție de dificultate,
comunități etnice, care intră în
unul dintre seturile de cerințe
contact și se influențează unele pe
de mai jos.
altele.
Interferențele culturale ne
îmbogățesc cultural și ne permit
a. jocul durează minimum 10 minute; a. jocul durează minimum 20 de minute; să abordăm educația și societatea
b. ai dreptul la doar zece reguli pentru a b. jocul poate fi jucat fără cuvinte;
din perspectivă interculturală.
explica acest joc; c. jocul v-ar permite să promovați va-
Jocurile dintre copii nu țin cont
c. jocul v-ar permite să promovați ideea lori precum încredere, prietenie și
de prietenie. bunătate. de barierele de etnie, limbă, obice-
iuri, de aceea ele sunt moduri de
a învăța despre universalitatea
MERGI MAI DEPARTE valorilor: când observi jocurile
9. Chestionar de buzunar. Ești reporter pentru revista școlii și realizezi sau te joci cu copii din alte comu-
o anchetă despre comunitățile în care trăiesc copii de etnii diferite. De nități, găsești, dincolo de cuvinte,
aceea, iei interviu colegului de bancă, ajutându-te de chestionarul de un limbaj al prieteniei, al coope-
mai jos. La finalul anchetei, prezintă rezultatele oral. rării, al deschiderii spre lume.

Întrebarea Da Nu Notițe
1. În clasa ta există copii de alte etnii? Dacă da, notează din care anume.
2. Ai vreun prieten de altă etnie decât tine? Dacă da, notează care anume.
3. Știi vreun joc mai puțin obișnuit pe care ai putea să îl joci cu un copil de altă etnie?
Dacă da, care anume?
4. Ai fost vreodată în situația de a te juca și cu copii cunoscuți întâmplător? Dacă da, ce
v-ați jucat și cum te-ai simțit în timpul jocului?

Provocare adresată întregii clase: utilizând o coală mare, scrieți și afișați în clasă o sinteză a rezultatelor
anchetei de mai sus. Alegeți un titlu sugestiv pentru subiectul abordat.

65
U2 Limba română

Verbul
PREGĂTEȘTE-TE
Joc. Ridică-te!/Ia loc!

1. Ascultă, în lectura profesorului, o listă a acțiunilor aparținând lui Vlad,

respectiv oșteanului, personaje din Prizonier la doisprezece ani de Simona
Antonescu. Ridică-te de fiecare dată când auzi acțiuni efectuate de Vlad, ia loc
când recunoști acțiunile oșteanului.
2. Ce parte de vorbire s-a folosit pentru a exprima aceste acțiuni?

EXPLOREAZĂ
3. Citește fragmentul de mai jos extras din textul Devoratorul de cărți scrisă de Cornelia Funke și rezolvă sar-
cinile de lucru.

„Sten trase cu atenție o carte oarecare din peretele adăpostului.

— Călătoria corsarilor la Tartuga! citi el.
Porcușorul blănos adulmecă tomul și încuviință. […]
Când se târî înapoi în adăpostul din cărți, nu mai găsi din
Călătoria corsarilor la Tartuga decât vreo câteva bucățele de
hârtie. […]
— A trebuit să gust câte ceva, șopti porcușorul blănos. Aventuri, călătorii
pe Lună, epoci apuse, lumi dispărute, lași, eroi, hoți, trădători, locuri obscure,
comori... Suspină. Muzica cuvintelor.

a. Selectează verbele din text.

b. Identifică un verb auxiliar și precizează timpul modului indicativ la formarea căruia contribuie.
c. Alcătuiește un enunț în care să apară un verb din text la trei timpuri diferite. Numește-le!

AMINTEȘTE-ȚI
Verbul este partea de vorbire flexibilă, care arată acțiunea, existența sau starea. Verbul își modifică forma
după mod, timp, persoană și număr. Există:
Verbele predicative au înțeles de sine stătător și pot forma singure predicatul, dacă au categoria modului.
Verbe auxiliare a fi, a avea, a vrea – ajută la formarea unor moduri și timpuri.
Modul indicativ este modul care exprimă o acțiune reală, sigură. Este singurul mod care conține toate tim-
purile.

Trecut Prezent Viitor

Perfect compus: am plecat plec Viitor: voi pleca

Imperfect: plecam Viitor anterior: voi fi plecat
Perfect simplu: plecai
Mai mult ca perfectul: plecasem

66
 Limba română U2
APLICĂ
4. Identifică forma corectă a următoarelor verbe la indicativ pre-
zent, persoana I și a III-a, consultând DOOM 3:
a anticipa, a bănui, a cotrobăi, a destăinui, a ignora, a îndru-
ma, a învârti, a revizui, a tăinui.
5. Adaugă, la lista destinațiilor găsite în cărți de porcușorul blă-
nos, un verb la indicativ perfect compus, persoana I singular, ca
să creezi enunțuri referitoare la posibilitatea de a călători prin
intermediul cărților: aventuri, călătorii pe Lună, epoci apuse...
6. Taie intrusul din fiecare serie:
a) am cântat, ai exersat, a performa, ați mers, au zâmbit; c) sparse, dansase, avusese, îndrăgise, memorase;
b) am șoptit, ai striga, a murmurat, ați rostit, au spus; d) scriam, surâdeau, fugeai, plângeați, credem.

7. Transcrie în caiet verbele din textul de mai jos, urmând indicațiile date:
„Dănuț tocmai isprăvise clasele primare. Era licean în vacanță.
— Mai bine hai de i-om da boierului o mână de ajutor să-l suie, se amestecă în vorbă celălalt țăran [...]
— Da’ mare-i, se minună el. Cât o fereastră boierească! [...]
— Lasă, boierule, că ți-l muștruluiesc eu, îl liniști unul din țărani [...]
— Vezi! Vezi! Dacă nu i-ați întins coada, suspină întretăiat Dănuț [...].“
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
a) cu roșu, verbele la mod indicativ, timp prezent; d) cu galben, verbele la mod indicativ, timp mai-
b) cu verde, verbele la mod indicativ, timp imperfect; mult-ca-perfect;
c) cu albastru, verbele la mod indicativ, timp perfect e) cu maro, verbele la mod indicativ, timp viitor;
simplu; f ) cu negru, verbele la mod imperativ.

8. Rostește următoarele enunțuri cu intonația potrivită, apoi precizează ce sens transmit.

— Vino cu mine, te rog, la bibliotecă! sfat
— Ascultă-mă pe mine și învață pentru mâine! ordin
— Intră în casă chiar acum! interdicție
— Nu arunca hârtii pe jos! rugăminte
9. Lucrați în perechi! Alcătuiți un dialog în care să folosiți următoarele verbe la mod imperativ: a pleca, a
spune, a aduce, a rezolva, a însoți.

10. Creează scurte enunțuri în care următoarele verbe să aibă funcția sintactică de predicat verbal: a zâmbi, a
asculta, a șterge, a folosi.

Corectitudine și greșeală
11. Corectează greșelile din enunțurile de mai jos:
a) Vlad vroia să ajungă la părinții săi.
b) Băiatul își va creea propriul destin.
c) Prietenia lor v-a dura o veșnicie.
d) Zii mai repede ce ai de spus!
e) Nu du toate cărțile înapoi la bibliotecă!
12. Consultă DOOM 3 și subliniază forma/formele co-
recte ale următoarelor verbe:
a) Ina așază/așează/așiază florile în vază.
b) Lumina o înșală/înșeală/înșială în alegerea cu-
lorilor.

67
 U2 Limba română

Verbul. Modul conjunctiv

PREGĂTEȘTE-TE
1. Privește cu atenție jocurile copiilor din
imaginile alăturate. Lucrează împreună
cu un coleg:
a. Alegeți-vă un joc din imagini.
b. Scrieți trei sfaturi adresate copiilor antre-
nați în joc, astfel ca jocul lor să decurgă
bine. Folosiți verbe la altă formă verbală
decât modul imperativ.

roșa EXPLOREAZĂ
a rep
a zb

2. Completează spațiile, în caietul tău, alegând din cele cinci verbe la infinitiv purtate
ura
a înălța

de zmeu pe acelea potrivite ca sens. Fă transformările necesare, pentru ca verbele să

devină predicate:
juta
aa Dănuț își dorea ............. zmeul, dar nu reușea de unul singur. De aceea, țăranii se
hotărâră ............. la înălțarea lui. Fiindcă prima lor încercare a eșuat, Dănuț începu .............
că nu a fost bine întinsă coarda. La o doua încercare, zmeul porni ............. spre cer, iar băiatul a
fost nevoit ............. faptul că nu s-ar fi descurcat singur.
ște
a recunoa

3. Precizează din ce cuvinte sunt formate verbele pe care le-ai introdus în textul de mai sus.

REȚINE
Modul conjunctiv indică acţiuni realizabile, posibile. Are două timpuri: prezent și perfect. Timpul prezent
arată o acţiune realizabilă în momentul vorbirii. Se formează din cuvântul să + formele indicativului prezent
ale verbului de conjugat la persoanele I și a II-a:
(a) învăța (a) lucra (a) afla (a) părea (a) merge (a) dormi (a) citi (a) hotărî
să învăț să lucrez să aflu să par să merg să dorm să citesc să hotărăsc
să înveți să lucrezi să afli să pari să mergi să dormi să citești să hotărăști
să învețe să lucreze să afle să pară să meargă să doarmă să citească să hotărască
să învățăm să lucrăm să aflăm să părem să mergem să dormim să citim să hotărâm
să învățați să lucrați să aflați să păreți să mergeți să dormiți să citiți să hotărâți
să învețe să lucreze să afle să pară să meargă să doarmă să citească să hotărască

Conjunctivul perfect arată o acţiune posibilă, realiza- (a) învăța (a) părea (a) merge (a) dormi
bilă în trecut. Are o singură formă pentru toate persoa-
să fi învățat să fi părut să fi mers să fi dormit
nele. Se formează din cuvântul să + verbul auxiliar a fi +
participiul verbului de conjugat:
O să vină și are să vină sunt forme ale modului indicativ, timpul viitor, construite cu forma de conjunctiv
a verbului de conjugat. Nu trebuie confundate cu verbele la modul conjunctiv, prezent.

68
 Limba română U2
APLICĂ
4. Lucrați în perechi. Grupați în caiete, pe două coloane, verbele din imaginea de mai jos, în funcție de timpul
lor: conjunctiv prezent/conjunctiv perfect.

să fi visat să ții să fi fugit să râzi să fi nins

să spuneți să știu să plouă să aflăm

5. Asociază fiecărui enunț din prima coloană atitudinea corespunzătoare indicată de verbele la conjunctiv,
din a doua coloană:
1. Să întreb? Să nu întreb? a. o posibilitate
2. Să fii fericit! b. dubiul, nehotărârea
3. Să fii cuminte! c. un ordin
4. Știe să răspundă. d. o cerere
e. o urare

Corectitudine și greșeală
6. Alege forma corectă a verbelor din enunțul următor:
Să fi/să fii atent când te anunță doamna dirigintă la ce oră să vi/să vii mâine, ca să ști/să știi exact și să nu
scri/să nu scrii degeaba tema.

7. Creează enunțuri în care să folosești verbele următoare:

a scrie – modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular
a desena – modul conjunctiv, timpul perfect, persoana a I-a, numărul plural
a zbura – modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular

8. Analizează verbele la modul conjunctiv din fragmentul de mai jos, ca în modelul dat:
„La fel se întâmpla și cu jocurile alea pe calculator, pe care ai lui îl tot băteau la cap să le mai lase în pace și
să le înlocuiască prin lectură. Nu știai când trecea timpul cu ele! [...] Fără să știi cum și fără să-ți fie foame sau
sete, deși avea întotdeauna grijă să-și procure din timp rezervele de chipsuri și sticlele cu suc, după care abia
găsea însă răgazul să întindă mâna.“ (Călin Torsan, Vrăjitorul dințos)
să lase = verb predicativ, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular, funcția sintac-
tică de predicat verbal.

MERGI MAI DEPARTE După școală vi la

mine să ne făcem
9. Citește schimbul de mesaje dintre doi prieteni neatenți la folo- proiectul la bio? Nu pot, vă rog să-l
sirea limbii române. Corectează verbele scrise greșit: începe-ți fără mine!
Vin-o și tu când
poți, nu-ți fă griji! Să ști că voi sosii pe
la 5 și un sfert.

69
U2 Limba română

Verbul. Modul condițional-optativ

PREGĂTEȘTE-TE
Joc. În papucii altuia!
1. Formați trei grupe. Imaginați-vă că sunteți următoarele personaje din textele studiate în această unitate.
Scrieți deodată, pe o singură foaie, ce ați fi făcut dacă ați fi fost în situația lor.
Grupa 1: Vlad nu reușește să Grupa 2: Dănuț nu izbutește Grupa 3: Nemecsek nu îl împiedi-
evadeze de unde este ținut captiv. să înalțe un zmeu. că pe Áts Feri să fure steagul.

EXPLOREAZĂ
2. Citește următorul fragment, preluat din textul Improvești cu lucruri mici, hazlii,
firești scris de Laura Grünberg.
„Ar fi vrut să poată ajunge direct la vârsta bunicului. Da. Ar fi vrut să fie ca bu-
nicul. […]
«Ce bine e să fii bătrân!», se gândea băiețelul. «Cum să ajung și eu așa mai repe-
de?» […] Nici n-apucă să-și termine gândul, că lângă el apăru un puști cam ciudat
care, deși abia-i ajungea până la genunchi băiatului, părea mai mare decât el. Puș-
tiul purta cercel, avea căști în urechi și era îmbrăcat foarte colorat.
— Ce dorești? De ce m-ai chemat? Îl întrebă el pe băiat.
— Aș vrea să am bătrânețe fără tinerețe.”
a. Transcrie în caiet verbele alcătuite cu ajutorul verbului auxiliar a avea.
b. Precizează ce tip de acțiune exprimă ele, alegând dintre variantele:
• Acțiune sigură • Acțiune posibilă, care exprimă o dorință
• Acțiune posibilă, realizabilă • Acțiune posibilă, a cărei realizare depinde de o condiție

REȚINE
Modul condiţional-optativ exprimă o acţiune a cărei realizare depinde de o condiţie sau exprimă o dorință.
Are două timpuri: prezent și perfect.
Timpul prezent arată o acţiune dorită sau condiţionată în momentul vorbirii, care poate fi realizată. Se formează
cu verbul auxiliar a avea + infinitivul prezent al verbului de conjugat.
Timpul perfect arată o acţiune dorită sau condiţionată în trecut, care nu se mai poate realiza.
Se formează cu verbul auxiliar a avea +verbul auxiliar a fi +participiul verbului de conjugat.
Modul condiţional-optativ, timp prezent Modul condiţional-optativ, timp perfect
(a) învăța (a) părea (a) merge (a) dormi (a) învăța (a) părea (a) merge (a) dormi
aș aș aș aș aș aș aș aș
ai ai ai ai ai ai ai ai
ar ar părea ar ar dormi ar
învăța merge fi învățat ar fi părut ar fi mers ar fi dormit
am am am am am am am a
ați ați ați ați ați ați ați ați
ar ar ar ar ar ar ar ar

70
 Limba română U2
APLICĂ
3. Elimină intrusul din seria: ai merge ar face aș cânta am ascultat ați mânca ar dansa

Corectitudine și greșeală

4. Alege forma corectă a verbelor din enunțurile de mai jos:

Ași veni/Aș venii/Aș veni la tine, dar mira-m-aș/mir-am-aș să termin temele!
Dar-ar/Da-r-ar Domnul o vreme bună!
Ați putea/A-ți putea veni mai devreme mâine ?

5. Scrie în caiet enunțurile de mai jos, alegând forma corectă a verbelor:

Îți mărturisesc că ............. mai mult, dacă mi-............. niște cărți de aventură.
a) aș citii c) a-și citi a) ai dărui c) a-i dărui
b) ași citi d) aș citi b) a-i dăruii d) ai dăruii
6. Construiește enunțuri în care să apară verbele indicate la următoarele forme:
a) a plăcea – mod condițional-optativ, timp prezent, persoana a III-a, singular;
b) a tăcea – mod condițional-optativ, timp prezent, persoana a II-a, singular;
c) a pustii – mod condițional-optativ, timp prezent, persoana a I-a, plural;
d) a veni – mod condițional-optativ, timp prezent, persoana a II-a, plural.

7. Analizează verbele la mod condițional-optativ din fragmentele următoare, după modelul indicat:
„Cine şi-ar fi putut închipui un loc de joacă mai nimerit? Noi, băieţii de la oraş, nici n-am fi putut visa ceva
mai grozav, ceva mai «indian» decât locul acesta. […]
Inima începu să-i bată puternic şi grozav ar mai fi vrut să facă cale-ntoarsă. [...]
Nemecsek începu să facă semne dezordonate cu mâinile. Ar fi vrut să spună totul dintr-o răsuflare.”
(Molnár Ferenc, Băieții din strada Pál)
ar fi putut = verb predicativ, modul condițional-optativ, timpul perfect, persoana a III-a, numărul singular,
funcția sintactică de predicat verbal.

MERGI MAI DEPARTE Arată o acțiune .................. sau .....................

8. Completează spațiile punctate din sche- Are două
ma alăturată cu noțiunile nou-învățate: Modul condițional-optativ
timpuri
Timpul .................. Timpul ..................
(aș scrie) (aș fi scris)
9. Chestionar! Întrebări Răspunsuri
Creează un chestionar despre jocurile preferate ale colegilor tăi 1.
și aplică-l în clasă.
a. Scrie trei întrebări în care să folosești verbe la condițional-optativ. 2.
b. Roagă un coleg să răspundă la întrebări, folosind tot verbe la con- 3.
dițional-optativ.
71
U2 Limba română

Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi.

Acordul numelui predicativ
PREGĂTEȘTE-TE
1. Joc. Ghicește! Scrie pe un bilețel trei trăsături ale unui coleg, fără a da numele lui. Profesorul citește cu voce
tare conținutul unui bilețel, iar cine ghicește numele colegului descris continuă jocul, citind trăsăturile de
pe bilețelul său.

EXPLOREAZĂ
2. Scrie câte un enunț care să exprime o însușire a fie-
căruia dintre copiii din imagini.
3. Scrie un enunț în care să răspunzi la întrebarea: „Ce
este băiatul din prima imagine?”
4. Care este verbul utilizat în enunțurile de la exerci-
țiile 2 și 3?
5. Ce părți de vorbire sunt cuvintele pe care le-ai folo-
sit după verb?

REȚINE
Verbul a fi poate avea valoare de:
A. verb predicativ, atunci când:
• Are sensul de existență (e sinonim cu „se găsește“,
„există“, „se află“).
Exemple: Era iarnă. A fost odată un împărat.
• Indică plasarea în spațiu.
Exemple: Vlad este în palat. Ei au fost la munte.
• Are alte sensuri de sine stătătoare, precum „a costa“,
„a proveni din“, „a se petrece“, „a se întâmpla“, „a trece“, „a
hoinări“.
Exemple: Caietul este 10 lei. Mihai e din Craiova.
Întâlnirea era la ora 18.
B. verb auxiliar, când ajută la formarea timpurilor
compuse:
• Viitor anterior al modului indicativ.
Exemplu: Ei vor fi înțeles lecția imediat după expli-
cații.
• Perfect al modului condițional-optativ.
Exemplu: Aș fi jucat și eu un joc interesat.
• Perfect al modului conjunctiv.
Exemplu: Să fi știut de concurs, participa și el.
C. verb copulativ, când se combină cu alt cuvânt
pentru a avea înțeles enunțul.
Exemple: Copiii sunt atenți. Dănuț și Olguța sunt frați.

APLICĂ
6. Completează, în caiet, enunțurile astfel încât a fi să fie verb predicativ:
a) În vacanță, Cristian va fi ........ . b) În acea dimineață de toamnă, era ........ .
c) Și-a amintit că întâlnirea colegilor a fost ........ .

7. Scrie enunțurile de mai jos în caiet și subliniază verbele auxiliare. Precizează alăturat la formarea căror
timpuri verbale contribuie:
a) Să fi ajuns în stație, luam autobuzul. d) Să fi înțeles mesajul său, nu îl judecam greșit.
b) Dacă ar fi citit, ar fi știut face planul simplu de idei. e) Aș fi scris mai mult dacă aveam timp.
c) Oamenii de zăpadă se vor fi topit de atunci. f ) Să fi fost atent, nu greșeam exercițiul.
72
 Limba română U2
8. Scrie enunțurile de mai jos, înlocuind semnul = cu verbul a fi la modurile și timpurile cerute:
a) Adina = elevă în clasa a șasea. (indicativ, prezent)
b) Sătenii = prietenoși. (indicativ, imperfect)
c) Noi = colegi de clasă.( indicativ, perfect compus)
d) Mi-aș dori ca Ionel = vecinul nostru. (conjunctiv, prezent)

REȚINE
Predicatul nominal este alcătuit din două părți: un verb copulativ și un nume predicativ. Atunci când verbul
a fi este copulativ, intră în alcătuirea predicatului nominal, împreună cu numele predicativ.
Verbul copulativ face legătura dintre subiect și predicat. Poate intra în alcătuirea predicatului nominal dacă are
categoria gramaticală a modului.
Numele predicativ arată caracteristica subiectului (cine este, ce este, cum este). Poate fi exprimat prin:

• Substantiv • Pronume • Adjectiv • Numeral

Ea este mama mea. Mama mea este ea. Colegii sunt voioși. Fratele meu a fost primul.
Mama mea este profesoară. Alex este dumnealui.

În funcție de numărul termenilor, numele predicativ poate fi: simplu (Cartea era nouă.) sau multiplu (Cărțile
erau noi și captivante).

APLICĂ
9. Completează enunțurile cu numele predicative cerute între paranteze:
a) Colegul meu cel mai bun este (substantiv propriu) ............... .
b) În vacanță, suntem (adjectiv propriu-zis) ...............și (adjectiv propriu-zis) ............... .
c) Bunicii mei sunt (adjectiv propriu-zis) ............... din lume.
d) Maria este (numeral) ............... în clasament la olimpiada de matematică.
e) Prietenii mei cei mai buni sunt (pronume personal) ............... .

10. Alege valoarea verbului a fi din enunțurile de mai jos, prin asocierea celor două coloane.
1.Băieții au fost pe teren să joace fotbal. a. verb auxiliar
2.Terenul de sport a fost umed în dimineața aceasta. b. verb predicativ
3. Băieții își doreau să fi jucat pe un teren mai bun. c. verb copulativ

REȚINE
Acordul numelui predicativ cu subiectul
Când este exprimat prin adjectiv, numele predicativ se acordă în gen și număr cu subiectul. (Cărțile sunt noi.)
Acordul numelui predicativ cu subiectul multiplu

• nume de ființe, de genuri diferite, numele predicativ exprimat prin adjectiv

Când subiectul multiplu
este alcătuit din substantive
este la genul masculin, numărul plural:
Băiatul și fata sunt frumoși.
• nume de lucruri, de genuri diferite, numele predicativ exprimat prin adjectiv
se acordă cu substantivul cel mai apropiat:
Trandafirul și laleaua sunt frumoase. Cămașa și blugii sunt frumoși.

73
U2 Limba română

APLICĂ
11. Rescrie textul, completând spațiile punctate cu formele potrivite ale numelor predicative. Explică modul
cum este realizat acordul dintre subiectul multiplu și numele predicativ.

Privirea i se fixase pe tabloul din fața ușii. În acesta, Alex și Anda erau ......... ( vesel) și purtau haine identice.
Pantofii și tricourile erau ......... (alb). Decorul era intim. La fereastră, violetele și crinul erau ......... (frumos). Fo-
toliile și canapeaua erau ......... (albastru). Pe masă, tava și paharele erau ......... (plin). Cornurile și merdenelele
erau ......... (rumen). Verii și mătușile erau ......... (bucuros).

12. Asociază enunțurile din coloana din stânga cu sensurile verbului a fi din coloana din dreapta. Transcrie în
caiet aceste sensuri și alcătuiește pentru fiecare un alt enunț.

1. Nemecsek este din Ungaria. a. a dăinui

2. Nucul acela este în parc de când mă știu. b. a costa
3. Vechile obiceiuri sunt și astăzi. c. a proveni
4. Accidentul a fost pe șoseaua dinspre Iași. d. se petrece
5. Cât sunt cărțile alese de tine? e. însemna
6. Ce este când ți se bate tâmpla? f. exista
7. A fost odată ca niciodată. g. se întâmpla

13. Completează enunțurile astfel încât a fi să fie verb predicativ:

a) În vacanță, Cristian va fi ......... .
b) În acea dimineață de toamnă, era ......... .
c) Și-a amintit că întâlnirea colegilor a fost ......... .

14. Analizează predicatele nominale din textele următoare, după modelul indicat mai jos:
a. „— Dar tu cum ai ajuns aici, la curtea sultanului? l-am întrebat eu.
— Am citit ce a scris mama până acum. Știu că te cheamă Vlad și, atunci când vei fi mare, vei fi voievodul
Vlad Țepeș. Bunicul tău a fost Mircea cel Bătrân.”
(Simona Antonescu – Prizonier la doisprezece ani)

b. Ana fusese colega mea și o minunată prietenă dintotdeauna. De când am zărit-o prima dată, am re-
marcat că știa să fie respectuoasă cu cei din jur și totodată fermă în alegerile sale.

vei fi mare = predicat nominal, alcătuit din verbul copulativ „a fi“ la indicativ viitor, și din numele predicativ
simplu, exprimat prin adjectivul „mare“, genul masculin, numărul singular

MERGI MAI DEPARTE

15. Transcrie în caiet figura alăturată. În centru, desenează un personaj preferat,
apoi scrie minimum patru enunțuri în care să îl descrii folosind predicate nomi-
nale. Subliniază cu o linie numele predicative exprimate prin substantive și cu
două linii, numele predicative exprimate prin adjective.

74
 Limba română U2
Subiectul. Subiectul neexprimat
EXPLOREAZĂ
1. Citește schimbul de replici între cei doi frați, apoi răspunde la întrebările de mai jos:

Vlad, nu îmi plac deloc

jocurile acestea.
Așteaptă, Dan! Vom juca împreună!
Minecraft și Real Racing sunt mai
interesante jucate în echipă.

a. Care este subiectul simplu din enunțurile de mai sus? Prin ce parte de vorbire se exprimă acesta? Care
este poziția lui față de verb?
b. Prin ce parte de vorbire se exprimă subiectul multiplu din al treilea enunț, în replica lui Vlad?
c. La ce persoană sunt verbele cu funcție de predicat din primele două enunțuri, în replica lui Vlad? Ce ob-
servi legat de subiectul din aceste enunțuri?

REȚINE
Subiectul este partea principală de propoziție care arată cine face acțiunea exprimată de un predicat verbal sau
cui i se atribuie o caracteristică sau o însușire exprimată de numele predicativ al unui predicat nominal.
Se află cu întrebările cine?, ce?
Subiectul este:

Exprimat Neexprimat
simplu multiplu inclus subînțeles
• alcătuit dintr-un • alcătuit din doi sau mai • pentru persoanele I şi a II-a • pentru persoana a III-a sin-
singur termen. mulți termeni. singular şi plural se deduce gular ori plural a verbului pre-
Alex este elev. Alex și Ina sunt colegi. din formele verbului. dicat, se deduce din context.
Alex, Ina și Alin sunt colegi. Mănânc un măr. (eu) Tata a venit. S-a așezat la masă.
Dansați mult. (voi)
Observații
1. Termenii subiectului multiplu pot fi enumerați cu virgulă și cuvinte de legătură sau pot fi însoțiți de alte părți
de propoziție.
Exemplu: Alex cel isteț, Ina cea punctuală și Alin cel harnic sunt colegi.
2. Uneori subiectul este exprimat în aceeași propoziție de două ori, din nevoia de a insista asupra unui fapt:
Exemplu: Andrei vine și el acasă. Nu-l confundați cu subiectul multiplu!
3. Nu au subiect enunțurile cu verbe ce arată fenomene meteorologice: Ninge. Tună.

75
U2 Limba română

EXPLOREAZĂ
2. Rescrie textul în caiet, subliniind cu o linie subiectele simple și cu două linii subiectele multiple.
Vlad și Dan adoră jocurile pe calculator. În timpul liber, ei joacă adeseori în rețea. Cei doi câștigă mereu,
deoarece sunt pasionați. Prietenul lor Mircea și verișorul Adrian îi admiră pentru performanțele lor.

3. Precizează părțile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele de la exercițiul 2.

4. Stabilește persoana și numărul verbelor cu funcție sintactică de predicat verbal, care se acordă cu subiectele
exprimate identificate la exercițiul 2.

REȚINE
Acordul predicatului cu subiectul
Între subiect și predicat se stabilește o relație de interdependență pentru că își impun unul altuia caracteris-
tici (de persoană /de număr): Eu dansez. Ei dansează.

Dacă subiectul multiplu este exprimat prin pronume de diferite persoane, persoana I are prioritate în fața per-
soanelor a II-a și a III-a, iar persoana a II-a are prioritate în fața persoanei a III-a: Eu și ea scriem; Tu și ea citiți.

APLICĂ
5. Alcătuiește câte un enunț în care subiectul multiplu să fie exprimat prin:
a. pronume personal, persoana I, numărul singular + pronume personal, persoana a II-a, numărul singular
b. pronume personal, persoana I, numărul singular + substantiv propriu
c. pronume personal, persoana a II-a, numărul singular + pronume personal, persoana a III-a, numărul
singular
d. pronume personal, persoana I, numărul plural + pronume personal, persoana a II-a, numărul plural

6. Completează propozițiile cu verbele dintre paranteze, astfel încât să realizezi corect acordul predicatului cu
subiectul.
a) Buchetul de frezii .............. (a mirosi, indicativ, prezent) foarte puternic.
b) Spanacul și salata îi .............. (a plăcea, indicativ, imperfect) băiatului la nebunie.
c) Colegii și colegele .............. (a face, indicativ, perfect compus) liniște la intrarea invitatului.
d) Tu și familia ta .............. (a pleca, indicativ, viitor) în vacanță la cabana bunicilor.
e) Eu și prietenii din bloc .............. (a alerga, condițional-optativ, prezent) toată ziua pe afară.

7. Scrie o scurtă compunere despre jocul tău preferat, în care să apară trei subiecte exprimate și două subiecte
neexprimate (unul inclus, altul subînțeles).

MERGI MAI DEPARTE

8. Imaginează-ți că ești un profesor de limba română, care dorește să verifice felul
în care elevii săi au înțeles lecția despre subiect. Formulează cinci întrebări,
bazându-te pe ceea ce ai învățat chiar tu în această lecție și adresează-le colegilor.

!
NU UITA Exprimat Subiectul Neexprimat
inclus
subînțeles

76
 Limba română U2
Posibilități combinatorii ale verbului.
Complementul. Prepoziția
EXPLOREAZĂ
1. Citește textul următor, apoi răspunde cerințelor de mai jos:
Într-o zi, Dănuț înălță un zmeu pe care l-a primit de la tatăl lui pentru re-
zultatele obținute la școală. Băiatul este vesel văzând că zmeul plutește cu
ușurință în văzduh.
a. Formulează întrebări la care să răspundă cuvintele subliniate.
b. Numește partea de vorbire de care depind aceste cuvinte.

2. Completează pe caiet schemele de mai jos, astfel: a. adaugă, în locul întrebărilor, răspunsuri potrivite;
b. adaugă, după cuvintele date, substantive potrivite:

Ce? Unde? cu ........... în ..........

Pentru ce? Citim Când? pentru ...... Desenăm cu .............

Cui? Cum? la ............. până ...........

REȚINE
Complementul este partea secundară de propoziție care se subordonează, de obicei, verbului.
Întrebările complementului sunt: pe cine?, ce? de la cine?, de la ce?, pentru cine?, pentru ce?, unde?, de unde?,
pe unde?, când?, de când?, până când?, cum?, în ce fel? etc.
Se poate exprima prin:
Substantiv: Mănâncă un măr. Pronume: Am văzut-o pe ea.

EXPLOREAZĂ
3. Precizează ce părți de vorbire sunt cuvintele scrise italic. Grupează-le în două coloane, în funcție de modul
de alcătuire.
Băiatul alege o carte cu ilustrații din bibliotecă și o roagă pe bunica să i-o citească. Aceasta visează la copilă-
ria ei, când îi cerea tatălui să îi citească până la venirea mamei.

REȚINE
Prepoziția este partea de vorbire care leagă un atribut sau un complement de cuvintele de care depind. După
alcătuire, prepozițiile pot fi:
simple compuse
a, către, cu, de, din, la, pe, spre etc. de-a, deasupra, despre, înspre etc.

77
U2 Limba română

EXPLOREAZĂ
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor scris italic în enunțurile:
a) Obiectul de pe masă este o carte. b) Cartea conține ilustrații. c) Raftul conține cărți.

5. Scrie în caiet enunțurile de la exercițiul 4 și indică verbele cărora se subordonează cuvintele marcate italic,
trasând săgeți de la acestea spre verbele de care depind.

REȚINE Subiect Predicat verbal

Posibilități combinatorii ale verbului Alex a văzut
Verbul este nucleul comunicării și intră în relație cu alte cuvinte
pentru a da un sens enunțului.
Verbul ocupă poziția de centru al unui grup de cuvinte, indiferent un cangur.
dacă are formă personală sau nepersonală. Se poate combina cu su-
Complement
biectul, cu numele predicativ și cu diferite tipuri de complemente.

APLICĂ
6. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos și folosește etichetele pentru a completa cu complementul potrivit,
precizând felul prepoziției folosite.
a) Vorbea .......... cu admirație.
b) O întâlnise ..........în parc. pe Nadia profesorului la prieteni
c) I-a cerut .......... un sfat.
d) Am apelat ..........pentru proiect.
e) Mizează ..........colegilor. pe ajutorul despre colegi

7. Stabilește ce funcție sintactică au cuvintele scrise italic în enunțurile de mai jos.

a) Jocul de tenis îmi aduce multe satisfacții. c) Pasiunea lui este jocul de șah.
b) Am primit extensia pentru jocul pe calculator. d) Șahul seamănă cu jocul de go.

8. Precizează care este varianta corectă de completare a spațiilor libere în fraza de mai jos:
Un bărbat ..... la noi a fost amendat cu 500 ..... lei, deoarece circula cu 100 ..... kilometri ..... oră..... localitate.
a) după + ø + de + la+ pe; c) dupe + de + ø + la + pe;
b) de pe + de + de + pe+ în; d) de pe + de + ø + pe + în.

9. Rescrie textul, adăugând fiecărui verb din enunț câte un complement sau un subiect. Subliniază cuvântul
cu care se combină acestea:
a) Am deschis și am văzut. b) Scria și aștepta. c) Ne-am gândit și i-am propus.

MERGI MAI DEPARTE

Joc. Reconstituie textul!
10. Într-un document vechi descoperit într-o peșteră, se pot citi doar urmă-
toarele cuvinte. Adaugă altele pentru a compune enunțuri, în care cuvintele
băiat cu timp
găsite să aibă următoarele funcții sintactice:
a) băiat – subiect; timp – complement; încăpere – complement; încăpere la în
b) încăpere – nume predicativ; băiat – complement; timp – complement; joc lângă minge
c) joc – subiect; minge – complement; curte – complement;
d) băiat – nume predicativ, joc – complement, încăpere – complement.
78
 Limba română U2
Complementul direct. Complementul prepozițional.
Complementul indirect. Circumstanțialele
PREGĂTEȘTE-TE
1. Citește textul următor, apoi răspunde la cerințele formulate.
Maria îi vorbește prietenei sale, cu entuziasm, despre o carte minunată. A ter-
minat de citit ieri și nu-l va uita niciodată pe micul prinț, care a venit pe Pământ
de pe altă planetă. Este personajul ei preferat.

a. Alege de mai jos întrebarea la care răspunde fiecare cuvânt subliniat.

pe cine? cui? despre ce? cum? când? unde? de unde?

b. Numește părțile de vorbire de care depind aceste cuvinte.

EXPLOREAZĂ
2. Citește următoarele enunțuri, apoi rezolvă cerințele de mai jos:
Maria l-a îndrăgit pe prințul din carte. Prințul îngrijea o floare pe planeta lui cu un singur locuitor.
a. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.
b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise italic.
c. Spune dacă substantivul însoțit de prepoziție numește o ființă sau un obiect.

REȚINE
Complementul direct arată obiectul asupra căruia se răsfrânge direct acțiunea exprimată de un verb la o for-
mă personală sau nepersonală. Acesta răspunde la întrebările pe cine? ce?.
Poate fi exprimat prin:
• substantiv: Am cunoscut-o pe Maria. A fost mare bucuria de a o întâlni pe Maria.
Mi-a adus o carte.
• pronume: Am cunoscut-o pe ea.
• numeral: I-am cunoscut pe doi dintre prietenii tăi. L-am cunoscut pe al doilea.
Complementul prepozițional este alcătuit dintr-o prepoziție și un substantiv, un pronume sau un numeral.
Se subordonează, de obicei, unui verb la formă personală sau nepersonală.
Răspunde, după modelul despre cine? despre ce?, la întrebări în care apar prepozițiile cu, de, pe, pentru, la etc.
Poate fi exprimat prin:
• substantiv: Am vorbit despre Maria. A fost mare bucuria de a vorbi despre Maria.
• pronume: Am vorbit despre ea.
• numeral: Am vorbit despre doi dintre ei. Am vorbit despre al doilea.
Cele două complemente pot răspunde, în anumite contexte, la aceeași întrebare: pe cine? pe ce?
Ele pot fi diferențiate astfel:
a. complementul direct este reluat sau anticipat de o formă clitică a pronumelui personal, pe când cel prepozi-
țional nu.
• L-am învățat pe Mihai. Pe Mihai l-am învățat. (complement direct)
• Am contat pe Mihai. (complement prepozițional)
79
U2 Limba română

b. complementul direct poate fi înlocuit cu o formă clitică de pronume personal, pe când complementul pre-
pozițional nu.
• Am învățat poezia. Am învățat-o. (complement direct)
• Am contat pe sprijinul lui Mihai. (complement prepozițional)
APLICĂ
3. Descoperă complementele directe, exprimate prin substantiv sau pronume, din textul următor:
Nerăbdător să-i vadă reacția, tatăl l-a chemat pe Andrei de la joacă. Îi adusese un album cu mașini de epocă,
știind cât îl pasionau. Răsfoind paginile lucioase, băiatul părea foarte încântat. Nu degeaba îl chemase tatăl
pe el!

4. Formulează enunțuri în care verbele din lista de mai jos să aibă câte un complement direct, exprimat prin
substantiv:
a aduce a admira a cunoaște a izbi a mânca a primi a ruga

5. Formulează enunțuri în care verbele din lista de mai jos să aibă câte un complement prepozițional, expri-
mat prin substantiv:
a apela a conta a depinde a mulțumi a reieși a renunța a rima

6. Rescrie, din textul de mai jos, pe două coloane, complementele directe și complementele prepoziționale
exprimate prin substantive.
Complement direct Complement prepozițional
a) Copiii de pe derdeluș mizează pe viteza lor la concurs.
b) Darius îl apreciază mult pe colegul său de bancă.
c) Piesa de teatru a văzut-o pentru a doua oară.
d) Mama contează pe sprijinul fiicei în treburile casei.
e) Am urmărit-o pe patinatoare cu răsuflarea tăiată.

EXPLOREAZĂ
7. Citește următoarele enunțuri, apoi rezolvă cerințele de mai jos:
Pilotul de avion i-a desenat prințului o oaie. Tatăl i-a dus lui Andrei un album.
a. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.
b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise italic.
c. Ce alt cuvânt din fiecare enunț se referă la persoanele numite de substantivele subliniate?

REȚINE
Complementul indirect arată, de obicei, beneficiarul unei acțiuni exprimate de un verb la o formă personală
sau nepersonală. Răspunde la întrebarea cui?.
Este reluat sau anticipat de o formă clitică a pronumelui personal:
• Pilotul de avion i-a desenat prințului o oaie. Pilotul de avion i-a desenat lui o oaie.
Poate fi exprimat prin:
- substantiv: I-a spus prințului o poveste. Nu e ușor a-i spune prințului o poveste. I-a spus lui Andrei o poveste.
- pronume: Pilotul de avion i-a desenat lui o oaie.
- numeral: Le-a spus celor doi o poveste.

80
 Limba română U2
APLICĂ
8. Construiește enunțuri în care fiecare dintre cuvintele de mai jos să aibă funcția sintactică de complement
indirect.

avion, deșert, Maria, Mihai, poveste,

dumneaei, el, primul, al patrulea

9. Identifică complementele directe și indirecte din fragmentul de mai jos și spune prin ce
parte de vorbire sunt exprimate:
„Dacă le spuneţi oamenilor mari: «Am văzut o casă frumoasă din cărămidă roşie, cu muşca-
te la ferestre şi cu porumbei pe acoperiş…», ei nu vor reuşi să îşi imagineze acea casă. Trebuie
să le spui: «Am văzut o casă de o sută de mii de franci». Atunci vor sări în sus: «Ce drăguţă!»“
(Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț)
EXPLOREAZĂ
10. Citește următoarele enunțuri, apoi răspunde cerințelor de mai jos:
Pilotul se afla în deșertul african. Avionul lui se prăbușise în timpul nopții. L-a reparat ușor.
a. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.
b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise italic.
c. Spune ce întrebări ai pus ca să răspunzi cu termenii subliniați.

REȚINE
Circumstanțialele sunt părți secundare de propoziție subordonate, de obicei, verbului și arată împrejurările des-
fășurării acțiunii).
Circumstanțialul de timp indică timpul în care se desfășoară acțiunea. (când? de când? până când?, cât timp? )
• Au plecat anul trecut în Italia. Mergem la magazin în pauză. A dormit ore în șir.
Circumstanțialul de loc indică locul în care se desfășoară acțiunea. (unde?, de unde? până unde? încotro? )
• Vara mergem la mare. Copiii merg spre școală. Alex s-a așezat pe bancă.
Circumstanțialul de mod indică modul în care se desfășoară acțiunea. (cum?, cât de? )
• Elevii lucrau în echipe. Mama îmi vorbește cu emoție. Acționase precum frații săi.
Pot fi exprimate prin:
- adverb*: • Am plecat acolo. Am plecat atunci. Am plecat repede.
- substantiv: • Am plecat la Ploiești. Am plecat în această dimineață. Am plecat în liniște.
- pronume și numerale: • Am plecat la el. Am plecat la al doilea.
* Vezi paginile 208-212

APLICĂ
11. Construiește enunțuri în care fiecare dintre cuvintele de mai jos să aibă funcția sintactică de circumstanțial.

fără vlagă pe la două precum el cu atenție la magazin la vară

81
U2 Limba română

12. Descoperă complementele și circumstanțialele din textul

de mai jos și precizează felul lor:
„— Dacă vrei un prieten, domesticește-mă.
— Ce trebuie făcut? spuse micul prinț.
— Trebuie să fii foarte răbdător, răspunse vulpea. Te vei
așeza mai întâi ceva mai departe de mine, cam așa, în iarbă.
Te voi privi cu coada ochiului și tu nu vei zice nimic. Vorbi-
rea e izvor de neînțelegeri. Dar în fiecare zi te vei putea așeza
ceva mai aproape...“
(Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț)

MERGI MAI DEPARTE

13. Joc. Rețeta prieteniei!
Creează o rețetă a prieteniei destinată micului prinț, personaj din textul de la exercițiul precedent, care să
înceapă cu propoziția „Dacă vrei un prieten, ......“. În textul creat de tine vei folosi cel puțin două complemente
și două circumstanțiale diferite.

14. Transcrie în caiet și completează schema următoare cu informații învățate în această lecție.

COMPLEMENTE

COMPLEMENT COMPLEMENT COMPLEMENT

DIRECT ..................... PREPOZIȚIONAL

PE CINE? CUI? ...........................

........................... ...........................

CIRCUMSTANȚIALE

DE LOC DE .............. DE ..............

........................... CÂND?, ................. CUM?, .................

82
 Comunicare orală U2
Ascultarea activă
PREGĂTEȘTE-TE
1. Numește meseriile în care lipsa de atenție la mesajul transmis poate avea consecințe grave. Selectează
exemple din lista următoare: brutarul, doctorul, avocatul, grădinarul. Motivează-ți opțiunea.

EXPLOREAZĂ
2. Alege din grila de mai jos situațiile în care simți că ești bine înțeles de persoana cu care porți o conversație:
- își mișcă picioarele SAU - ține picioarele liniștite pe podea
- se uită doar la tine SAU - se uită în jur
Persoana care - are și alte activități SAU - nu are nicio altă activitate
te ascultă: - caută prin buzunare sau geantă SAU - ține mâinile liniștite pe lângă corp
- păstrează o liniște atentă SAU - vorbește în același timp cu tine

REȚINE
Principiile ascultării active:
1. Atenția focalizată asupra vorbitorului: ignorăm distragerile din mediu (precum acelea inventariate de tine
în exercițiul 2);
2. Încurajarea vorbitorului (verbal – „Te ascult“, „Spune“; „Te înțeleg“, „Îmi imaginez că te-ai bucurat...“ etc.; pa-
raverbal – sunete aprobatoare; nonverbal – semnale ale interesului, precum contactul vizual, alinierea posturii,
zâmbet, încuviințare din cap, oglindirea gesturilor și a emoțiilor);
3. Intervenția activă pentru verificarea înțelegerii: punem întrebări de clarificare („Ce voiai să spui cu asta?“,
„Să înțeleg că...?“); reformulăm, dovedind că am fost atenți și am înțeles („Dacă înțeleg bine...“, „Voiai, de fapt, să... “).

3. Selectează greșelile de ascultare activă pe care le face Maria și justifică-ți fiecare alegere:
Maria vrea să fie cea mai bună prietenă, așa că, de fiecare dată când îi povestești ceva, îți spune că este de acord
cu tine, chiar dacă tu știi că are unele îndoieli. Dacă întâmpini o problemă, Maria îți oferă sfaturi prețioase, chiar și
atunci când nu i le ceri. Ea îți arată mereu ce părere are despre situația pe care i-o prezinți. Te cam întrerupe, dar e
prietena ta și nu uită să îți ofere nenumărate exemple din viața ei.
4. Formulează un sfat pentru Maria, ajutând-o astfel să devină cu adevărat o foarte bună prietenă.
5. Desenați pe tablă cursa cu obstacole de mai jos. Poziționați pe traseul vaporașului-mesaj cât mai multe
obstacole de comunicare. Oferiți apoi soluții pentru depășirea acestora.

6. Alcătuiește, împreună cu colegul tău de bancă, profilul unui bun ascultător.

7. Joc. Desemnați un coleg care să povestească, timp de un minut, în fața clasei, o situație imaginară. Ascultați
cu atenție și notați în caiete expresii verbale prin care îi veți putea cere să reformuleze anumite informații.
Porniți de la sugestiile de mai jos și întocmiți o listă de expresii verbale care pot contribui la o ascultare activă.
Ca să mă asigur că am înțeles bine, poți te rog să detaliezi... l Am nevoie de clarificări pentru... l Îmi poți spune mai multe despre...?

MERGI MAI DEPARTE

8. Care crezi că sunt beneficiile ascultării active în relațiile interumane?
9. Numește o carte/un film/un spectacol de teatru în care ai observat un personaj care pune în practică
ascultarea activă. Prezintă o secvență ilustrativă pentru afirmația ta.
83
U2 Recapitulare
 Citește textul de mai jos, selectat din Lămâi, cărți și prieteni de Jo Catterill, și rezolvă sarcinile de lucru:
Lămâi, cărți și prieteni este povestea spusă de Calypso, o fetiță care locuiește împreună cu tatăl ei, o persoană re-
trasă. Fata leagă o prietenie strânsă cu Mae, o colegă de la școală, împărtășind aceeași pasiune pentru citit, pe care
Calypso o vizitează des. Christopher este fratele mai mic al lui Mae.
În lunea care a urmat vacanței intersemestriale,
mama lui Mae s-a oferit să confecționeze niște per-
dele pentru căsuța din grădină, arătându-ne o sacoșă
uriașă plină cu materiale din care urma să ne alegem
unul.
— Asta e ceva fantastic! am exclamat eu, petrecân-
du-mi degetele peste un brocart satinat. Mult prea
frumos pentru căsuța noastră. Ar trebui folosit pentru
o rochie de bal sau ceva de genul acesta.
— Petrece-ți-l în jurul taliei, mi-a sugerat Mae. Ca și
cum ar fi o fustă lungă. [...]
Eu și Mae ne-am distrat DE MINUNE! Am găsit tot
felul de materiale moi, mătăsoase, catifele, mai mult
satin, pânze de bumbac fin, de vară, cu modele înflo-
rate, precum și un material foarte subțire, cum este
cel din care se confecționează voalurile de mireasă.
M-am înfășurat într-un material vopsit în culorile
curcubeului și mi-am imaginat că sunt prințesa unui
regat îndepărtat.
— Ar trebui să recităm The Lady of Shalott, a spus
Mae. Așa cum făceau personajele din Anne de la
Green Gables.
— Numai că fără barcă, am răspuns eu. Anne a
ajuns în râu. Iar mama ta ne-ar ucide dacă i-am strica
materialul.
— Am putea să ne prefacem că există o barcă aici, a
sugerat Mae, arătând cu brațul ei, acoperit de o pânză
argintie, către camera de zi. Am putea să o facem din
scaune. Știi poemul pe dinafară?
— O parte din el[...]
Am tras două scaune în mijlocul camerei de zi –
ceea ce a fost destul de complicat, pentru că amândo-
uă eram înveșmântate în niște pânze largi – și le-am
pus unul lângă celălalt, întruchipând o barcă.
În poem, doamna din Shalott stă închisă într-un
turn, asupra ei fiind abătut un blestem. Ea nu poate
să se uite afară pe fereastră, ci numai într-o oglindă
– și își petrece toate zilele țesând și visând să fie sal-
vată. Apoi, într-o bună zi, neînfricatul Sir Lancelot își
face apariția călare, iar ea nu poate rezista tentației de
a se repezi la fereastră ca să îl vadă mai bine – clipă
în care oglinda se crapă, iar doamna coboară treptele
84
turnului ca să ajungă la barca ce o va ajuta să pluteas-
că pe apa râului, către Camelot. Dar, în clipa în care
ajunge la destinație, ea este deja moartă, iar Lancelot
îi privește trupul frumos și rece, întrebându-se cine a
fost acea fată. Și așa se încheie poemul.
Este extrem de romantic. Eu nu prea am înțeles cum
a murit eroina, dar nu pot decât bănui că, atunci când
te afli sub influența unui cumplit blestem, nu prea
mai ai ce să faci.
Odată ce am aranjat decorul, am început să recit
partea aceea din poem în care doamna stă și țese în
cămăruța ei din turn, după care se repede către fe-
reastră ca să-l vadă pe chipeșul Sir Lancelot apropiin-
du-se călare. Apoi, m-am clătinat în chip teatral, lovită
de blestem, și m-am cățărat în barcă. Mae a trebuit să
mă ajute puțin în momentul acela, pentru că îmi prin-
sesem un picior în propria trenă, iar nodul făcut pe
talie se desfăcuse într-un fel nu-prea-romantic. Dar,
în cele din urmă, am ajuns cu bine în barca mea cu
perne, în care m-am întins pe spate, încrucișându-mi
mâinile pe piept și uitându-mă în tavan. [...]
Mae a respirat adânc, după care a început să țină o
cuvântare:
— O, prea dulcea mea doamnă din Shalott. Tu care
pururea ai fost... ăăă... în turnul ăla. Învârtind fusul
toată ziulica...
— Țesea, nu torcea, i-am atras eu, adormită, atenția.
— Țesând toată ziulica, s-a corectat Mae. Fără să te
uiți vreodată pe fereastră, ca să nu se abată blestemul
ăla pe capul tău. Până în ziua aceea fatidică...
Pentru urechile mele, vocea lui Mae era ca un bal-
sam, aerul din încăpere era cald, iar eu stăteam co-
mod, pe pernele moi ale scaunelor. Totul era numai
liniște și pace, până când...
— OAAAAAAA!!!
Am deschis brusc ochii și am sărit în picioare dez-
orientată.
Christopher stătea în cadrul ușii, ținându-și mâini-
le larg desfăcute, asemenea unui zombi, fiind înveș-
mântat într-un cearșaf alb. [...]
În timp ce urca scările, l-am auzit cântând „Calypso
face pe prințesa, Calypso face pe prințesa...“

Literatură. Redactare. Comunicare
1. Numește personajele din fragment.
2. Stabilește ordinea întâmplărilor de mai jos, așa
cum se desprinde din fragmentul citit:
a) Mae și Calypso încep să se joace de-a Lady of
Shalott și Sir Lancelot, improvizând un decor.
b) Christopher pleacă, ironizându-le că se joacă
de-a prințesele.
c) Fetele decid că materialele sunt frumoase și tre-
buie folosite pentru haine.
d) În prima zi din noul semestru, acasă la Mae, fe-
tele află că vor avea draperii noi pentru căsuța lor.
e) Fratele lui Mae, Christopher, costumat într-o fan-
tomă, încearcă să le sperie.
3. Scrie un text de 30-50 de cuvinte, în care să prezinți
acțiunea din fragmentul citit.
4. Formulează ideile principale pentru fiecare mo-
ment al subiectului din text.
5. Identifică tipul de narator și motivează-ți opțiunea.
6. Explică scrierea cu litere mari a secvenței: „ne-am
distrat DE MINUNE“.
7. Scrie o trăsătură de caracter a lui Calypso, pe care să
o ilustrezi cu o secvență din text. Notează mijlocul
de caracterizare prin care se evidențiază trăsătura
numită de tine.
8. Transcrie 4 verbe de declarație din fragmentul dat.
9. Explică rolul pe care îl îndeplinește dialogul în ulti-
mul schimb de replici dintre Mae și Calypso.
10. Transformă primele două replici din text în vorbi-
re indirectă.
Recapitulare U2
11. Scrie un dialog imaginar de 10-12 replici în
care niște copii discută despre un joc.
În compunerea ta, ai în vedere următoarele repere:
• prezintă locul și persoanele participante la joc;
• redă cum se desfășoară jocul;
• încadrează-te în limita de spațiu.
Elemente de construcție a comunicării
1. În secvența ea nu poate rezista tentației de a se re-
pezi la fereastră există:
a) două verbe cu forme de infinitiv și un verb la mo-
dul indicativ
b) un verb cu formă de infinitiv și două verbe la
modul indicativ
2. În structura ca și când ar fi o fustă, verbul a fi este:
a) copulativ b) auxiliar c) predicativ
3. În propoziția: aerul din încăpere era cald, predica-
tul este: a) predicat verbal b) predicat nominal
4. Precizează felul verbului a fi din „Tu care pururea
ai fost... ăăă... în turnul ăla“ și propune un sinonim
potrivit pentru sensul din text al acestuia.
5. Scrie modul și timpul verbelor din structura „Ar tre-
bui să recităm The Lady of Shalott, a spus Mae“.
6. Stabilește tipul predicatului și felul subiectului din
propoziția „Este extrem de romantic.”
7. Realizează, în caiet, acordul dintre subiect și predicat:
Oglinda prin care privește lumea și țesătura în
care surprinde fiecare scenă văzută îi __________
(a alina, indicativ, imperfect) eroinei suferința.
8. Precizează prepozițiile prin care sunt introduse
complementele de mai jos:
a) Doamna din Shalott a fost silită de un blestem să
renunțe ____ viața pe care o avea.
b) Uneori, din turnul ei, ea se gândește ____ lumea
de afară.
c) Ca să vadă ce se întâmplă în jur, doamna privea
____ oglindă imaginea reflectată a realității.
d) La un moment dat, eroina asistă ____ apariția
lui Lancelot.
e) Ea nu se poate apropia ____ el, pentru că o opreș-
te un mare blestem.
f ) Eroina și-ar fi dorit foarte mult să vorbească ____
Lancelot și să îi spună ____ blestemul care o apasă.
85
U2 Evaluare

• Citește fragmentul de mai jos, selectat din Vrăjitorul dințos de Călin Torsan, și apoi rezolvă toate cerințele:
Pit era un tip atipic. Un pitic atipic. Orele îndelungi micul dejun – așa cum făcea el în fiecare duminică
petrecute în casă îi albiseră tenul și îi slăbiseră muș- –, ca să te trezești în plin întuneric. Fără să știi cum și
chii. [...] fără să-ți fie foame sau sete, deși avea întotdeauna grijă
În lipsă de altceva, copilul s-a atașat nespus de mult să-și procure din timp rezervele de chipsuri și sticlele cu
de laptopul său. Îl primise de la Moș Crăciun, chiar dacă suc, după care abia găsea însă răgazul să întindă mâna.
ar fi preferat un cățeluș. [...] [...] Asta însemna că nu era tocmai de glumit cu jocurile
Așa că Moș Crăciun îi puse sub brad un laptop cochet, alea, fiindcă pe-acolo aveai într-adevăr misiuni foarte
având un procesor foarte rapid și o memorie imensă. importante de îndeplinit. Așa se face că la vârsta lui încă
Să te tot joci la el! Și Pit chiar asta făcu, începând din fragedă, puștiul avea colegi care conduceau armate ce
ziua următoare. Erau clipe care îl linișteau complet, puseseră pe picioare imperii mai sofisticate decât acelea
deși sentimentele de competitivitate și de concurență cu care-și băteau capul atunci când învățau la istorie.
presupuse de jocurile respective, mai ales atunci când Unii dintre acești amici cutezaseră chiar să-și facă
alegea să le dispute în rețea, nu erau tocmai cele mai profiluri pe Second Life, un joc cu adevărat nesocotit,
benefice pentru echilibrul minții și al sufletului său. mai ales pentru că aceia care-l creaseră au negat inven-
Dar emoțiile acelea îl făceau măcar să trăiască intens, tarea lui cu un asemenea scop distractiv. [...] Era ca-n
așa cum nu prea i se mai întâmplase. Excepția de la viață, unde mai toată lumea trăiește la fel, cu foarte pu-
regulă erau poate numai zilele cu teze sau anticamera ține excepții. Și tocmai pentru că era aproape ca-n viață,
cabinetelor medicale pe unde se mai nimerise, ba pen- un asemenea joc devenea cumva periculos, pentru că
tru o măsea stricată, ba pentru câte o analiză banală. amesteca lucrurile între ele. [...] Probabil că din aceas-
Doar atunci mai simțise viața cu atâta intensitate, astfel tă cauză fusese impusă o limită de vârstă pentru cei
încât clipele i se păruseră suficient de lungi. [...] care-și configurau un cont, aceea de șaisprezece ani,
La fel se întâmpla și cu jocurile alea pe calculator, pe ceea ce nu putea fi totuși un impediment pentru mulți
care ai lui îl tot băteau la cap să le mai lase în pace și să dintre ștrengarii aceia născuți cu aparatura electronică
le înlocuiască prin lectură. Nu știai când trecea timpul sub nas, destul de abili și capabili să-și ascundă în me-
cu ele! Te-așezai la computer dimineața, imediat după diul virtual adevărata lor identitate.
Subiectul I (60 de puncte)
1. Rescrie secvența „aceia care-l creaseră au negat“, trecând verbele la timpul prezent al indicativului. 6 puncte
2. Menționează rolul verbelor auxiliare din secvența: „ar fi preferat un cățeluș“. 6 puncte
3. Scrie modul verbului din enunțul: „Să te tot joci cu el!“ 6 puncte
4. Transcrie subiectul și predicatul din enunțul: „Pit era un tip atipic.“ stabilind felul acestora. 6 puncte
5. Precizează felul subiectului din propoziția: „Doar atunci mai simțise viața cu atâta intensitate“. 6 puncte
6. Indică funcția sintactică a cuvântului subliniat în text. 6 puncte
7. Identifică tema fragmentului și ilustreaz-o cu o secvență relevantă. 6 puncte
8. Precizează un motiv pentru care s-a stabilit o limită de vârstă pentru a genera profilul jocului
Second Life. 6 puncte
9. Transcrie din text o secvență care cuprinde o trăsătură a personajului Pit. 6 puncte
10. Scrie un text de 30-50 de cuvinte, în care să prezinți o caracteristică a jocurilor pe calculator,
surprinsă în text. 6 puncte
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text, de aproximativ 10 rânduri, în care să imaginezi un dialog de 5 replici, între Pit și personajul
lui preferat dintr-un joc pe calculator. Ține cont de următoarele criterii: respectarea temei indicate (10p), a
numărului de replici prevăzut (5p); semnalarea prin verbe declarative cărui personaj îi aparțin replicile (5p);
respectarea normele de exprimare corectă în redactarea dialogului (10p).
Se acordă 10 puncte din oficiu.

86
 Lectură l Textul narativ literar. Spațiul și timpul (actualizare)
Redactare l Rezumatul scris
Interculturalitate l Proiect de grup: Iarna în comunitățile de pe teritoriul României
Limbă română l Substantivul. Cazurile. Posibilități combinatorii ale substantivului
Comunicare orală l Dicția
Recapitulare l Evaluare

U3 Ferestre către lume

Dragul nostru elev,

De când e lumea și pământul

(dintotdeauna), omul a avut
nevoie de ferestre deschise
către lume – atât spre cea
vizibilă, a fenomenelor și a
lucrurilor, pe care o putea
înțelege, cât și spre cea
invizibilă – cealaltă lume.
Această expresie se
referă la tărâmul fabulos, al
poveștilor, populat de fel de
fel de personaje, de
povești, de prin lume
adunate și-napoi la lume
date (felurite, surprinzătoare).
Pentru nimic în lume
(cu niciun chip) nu am irosi
șansa de a te invita să deschizi
împreună cu noi fereastra spre
universul copilăriei, iarna.
U3 Lectură

Textul narativ literar

PREGĂTEȘTE‑TE
1. În regiunea Laponia, din Finlanda, există satul lui Moș Cră‑
ciun. De fapt, acesta este un renumit parc de distracție, având
mai multe atracții: Cercul Arctic, Oficiul Poștal al lui Moș Cră‑
ciun, Biroul lui Moș Crăciun, numeroase magazine și resta‑
urante. Printre atracțiile turistice din zonă se află ferma de
husky și ferma de reni. Acolo este foarte frig și zilnic sunt
doar cinci ore de lumină.
Imaginați‑vă că planificați o excursie cu clasa în satul lui Moș
Crăciun. Faceți o listă care să cuprindă motivele pentru care
vreți să vizitați această localitate.
2. Împărțiți clasa în cinci echipe. Imaginați‑vă cum arată o localitate aflată la capătul lumii. Pe un poster, faceți
referire la următoarele aspecte: numele localității, așezare geografică, climă, animale și plante, ocupația
oamenilor, atracții turistice. Prezentați-le colegilor posterul.
3. Care sunt lucrurile comune despre localitatea imaginată, din posterele realizate?
4. Dacă ai avea posibilitatea să te întorci în timp, ce moment ai alege și de ce?
5. Amintește‑ți și alcătuiește, împreună cu colegii, o listă de texte, în care acțiunea se desfășoară într‑un spațiu
diferit de cel real:
• de la marginea pământului • neștiut de nimeni • altă lume, alt tărâm
• uitat de lume • o insulă nelocuită
6. Alege imaginea mai potrivită, în opinia ta, pentru un text care începe cu „A fost odată...”. Imaginează-ți o
posibilă acțiune.

7. Pentru a înțelege și utiliza cunoștințele noi din această unitate, este nevoie să îți
amintești câteva noțiuni învățate. idei
Completează pe caiet definițiile de mai jos, alegând cuvintele pentru spațiile principale
idei
punctate din geanta de călătorie în care s‑au amestecat: secundare an, lună
direct
Planul dezvoltat de idei cuprinde ....... . locul
Indicii de spațiu fac referire la ....... . indirect desfășurării
anotimp
Indicii de timp se referă la ....... . acțiunii
perioadă
Personajele pot fi caracterizate în mod ....... .
88

Text de bază
Moara de Frig
A fost odată ca niciodată un sat numit Gersa. Sa‑
tul avea formă de pălărie de cowboy și era așezat pu‑
țin strâmb, într‑o parte, chiar la capătul lumii, exact
acolo unde se termina Pământul. Dincolo de ultimul
gard, cel al Morii de Frig, se întindea, lung și cuminte,
Spațiul Cosmic.
În satul ăsta, mai mult ca orice, oamenii iubeau iar‑
na. Și pentru că voiau să țină cât mai mult timp, au
construit în capătul satului o moară care măcina tot
fumul cald ce ieșea din hornul caselor și‑l transforma
în frig – un frig cu totul și cu totul special, cum nu mai
exista nicăieri altundeva în lume. Era un frig moale și
plăcut la atingere ca blana unei pisici, un fel de ger
albăstrui în care puteai să stai ore în șir fără să‑ți în‑
ghețe mâinile, nasul sau picioarele. În fiecare dimi‑
neață, după ce luau micul dejun și înainte de‑a
începe orice altă treabă, locuitorii satului mer‑
geau la moară, umpleau cu vârf câțiva saci cu
frig dintr‑ăsta pufos, cât să le ajungă întreaga zi,
și se întorceau bucuroși acasă: atâta vreme cât Moara
de Frig funcționa, iarna nu avea cum să se termine.
În prima casă din sat locuia, împreună cu părinții
lui, Horică, un băiețel care toată ziua bună ziua nu
făcea altceva decât să inventeze tot felul de lucruri.
Nodurile de la șiret care nu mai puteau fi niciodată
dezlegate, mașinuțele din care nu rămâneau decât
roțile, scrisul de mână pe care nu‑l putea înțelege ni‑
meni, devoratul de dulciuri – toate astea (și încă mul‑
te altele de același fel) le inventase Horică.
Dar cel mai mare vis al lui era să construiască în mij‑
locul satului o vacanță de iarnă fără sfârșit în care să în‑
capă toți copiii din lume, un loc în care să nu trebuias‑
că să faci altceva decât să te joci pe tabletă, să primești
cadouri de sărbători și să cânți karaoke. Ultimul lucru
pe care‑l inventase era o sanie zburătoare pe bază de
lătrat de câine: cu o jumătate de os o ademenea lângă
sanie pe Maia, cățelușa lui, lega iute frânghia de zgarda
ei și Maia se speria și o lua la goană, lătrând, trăgând
sania cu așa viteză, încât Horică era convins că zboară.
Uneori, în viteza aceea nebună, își pierdea ba șapca,
ba fularul, ba bocancii de lână pe care‑i primea cadou,
pentru a mia oară, de la Mama Vecă și Ticu Șefu, oa‑
menii de zăpadă pe care Horică îi considera bunicii
Lectură U3
de Dan Coman
lui și care stăteau zi de zi în fața porții și‑i urmăreau
ghidușiile. Erau singurii care nu‑l certau niciodată, de
asta îi iubea băiețelul atât de mult. Mama Vecă făcea
ghem orice fir descusut din hainele sau încălțămintea
lui, apoi făcea altele răbdătoare și înțelegătoare cum
numai ea putea fi. Mare noroc cu firele astea: era sin‑
gura modalitate prin care mama băiețelului, urmând
firul de‑a lungul satului, îl putea găsi pe Horică, care de
altfel uita să se întoarcă acasă, la teme.
În ziua aceea, Maia îl purtase până departe pe bă‑
iețel: sania făcu de trei ori înconjurul satului, lăsase
urme prin fața Morii de Frig și se întoarse chiar în
curte, în dreptul cuștii – unde Maia se oprise brusc,
sleită de puteri. Când mama lui Horică ajunse și ea în
dreptul cuștii, pe urma firului desprins din bocancul
de lână, nu apucă nici măcar să‑l strige pe băiețel, că
acesta, neașteptat, ieși în patru labe chiar din cușca
câinelui, strigând: măăăăăăăăi, te‑ai spărieeeeeeet?!
În ziua aceea, supărată foc pe el, mama băiețelului
îi interzise să se mai joace pe tabletă.
Îți faci temele, apoi te duci și‑l ajuți pe Ticu Șefu să
facă ordine prin curte, s‑a răstit ea. Șșșșșt, mai încet, i‑a
făcut semn Horică, arătând cu capul înspre dormitor.
Acolo, ca întotdeauna după masa de prânz, dormea ta‑
tăl lui. Somnul de frumusețe, eu și pisica avem mare ne‑
voie de el – așa glumea taică‑său, făcându‑i cu ochiul.
89
U3 Lectură
Erau ani buni de când nu se mai terminase iarna
în sat. Și era o iarnă atât de plăcută, încât oamenii
de zăpadă au avut suficient timp la dispoziție să‑și în‑
temeieze familii, să‑și ridice case, să lege prietenii cu
ceilalți oameni din sat. Cel mai mult și mai mult, lui
Horică îi plăcea să se joace în curtea lui cu Ticu Șefu
și mama Vecă. Ei au fost primii oameni de zăpadă în
Gersa – iar cel care i‑a găsit, chiar la marginea satului,
a fost Horică. Pălăria neagră pe care o purta mereu
Ticu Șefu sau fularul verde de care nu se despărțea
niciodată Mama Vecă, el le‑a făcut cadou.
În ziua aceea, cei doi îl așteptau cu o surpriză: un
căluț din pluș de zăpadă, împletit din fire subțiri de
frig (ținute la cald și uscate bine) și bucăți culese chiar
de la prima ninsoare. Și nu era vorba de un simplu
animăluț de zăpadă: purtat pe sanie, de‑a lungul
curții, căluțul absorbea ca un aspirator toate mizerii‑
le, făcând locul să strălucească de curățenie.
Așa că Horică a terminat foarte repede treaba și a
apucat să tragă o fugă și până la Moara de Frig, acolo
unde îl aștepta spiridușul Bondane.
Spiridușul Bondane avea grijă ca Moara de Frig să
funcționeze fără întrerupere. În plus, era singurul care
putea să încetinească sau să grăbească timpul – folo‑
sea pentru asta un ciocănel cu care lovea din când în
când lumina, modificându‑i viteza, lungind sau scur‑
tând în felul ăsta trecerea zilelor. Horică știa că spiridu‑
șului îi plăceau enorm norișorii de căldură, așa că ori
de câte ori îl vizita, se oprea mai întâi la capătul satului,
acolo unde se termina Pământul, se apleca puțin dea‑
supra Spațiului Cosmic, scotocea în tufele de întuneric
de la marginea Lui și culegea câțiva norișori delicioși.
Îi ascundea în buzunare și se grăbea spre moară – nu
înainte de a face câteva farse cu urmele de întuneric
care‑i rămâneau pe degete, lăsând, pe ascuns, scrisul
90
său neînțeles pe burta oamenilor de zăpadă care încer‑
cau în zadar să descifreze mesajele acelea ciudate.
Spiridușul Bondane mânca mereu cu mare poftă
norișorii de căldură – era atât de fericit în acele clipe,
încât îi îndeplinea băiețelului orice rugăminte. De data
asta, Horică l‑a rugat ca, până la capătul zilei, ziua să
se schimbe astfel încât să fie ajunul Crăciunului – pe
de o parte, pentru că nu mai avea răbdare și voia să
primească deja cadourile, pe de altă parte, pentru că îi
plăcea enorm să colinde. Strângea toți copiii de zăpa‑
dă de pe drum și umbla pe la toate casele, colindând
și urând, luându‑i puțin pe nepregătite pe cei care nu
apucau să sesizeze trecerea atât de bruscă a timpului.
Doar că, imediat ce‑a primit cadourile, Horică s‑a
plictisit de ziua aceea, așa că s‑a întors la spiriduș.
Acesta pescuia în râul de la marginea Morii de Frig –
și nu a fost de acord să dea înapoi timpul decât dacă
băiețelul îi aducea în schimb zece gogoși fierbinți pe
care mama lui tocmai se pregătea să le facă.
Băiețelul a stat câteva clipe pe gânduri: dacă le‑ar
lua de‑acasă, gogoșile s‑ar răci până‑ar ajunge aici,
însă spiridușul Bondane îi spusese clar că le vrea fier‑
binți. Brusc i‑a venit ideea salvatoare: i‑a spus spiri‑
dușului să urce pe acoperiș, s‑a întors în fugă acasă,
a legat o sfoară de antena de lângă horn, a coborât
cu ea până în dreptul morii, prinzând‑o de burlan –
apoi s‑a întors tocmai când mama lui terminase de
copt prima duzină de gogoși. Le‑a luat pe rând și le‑a
strecurat prin sfoară, lăsându‑le să alunece în viteză
până la spiriduș. Mulțumit, acesta a izbit de două ori
cu ciocănelul în lumină și timpul s‑a întors la început.
Obosit după ziua aceea lungă, Horică a adormit în
podul Morii de Frig. N‑a apucat să‑l vadă pe spiriduș
înălțându‑se și îmbrățișând, sătul și fericit, cea mai
bună prietenă a sa: Luna.

Primii care au auzit zgomotul au fost oamenii de ză‑
padă. S‑au strâns cu toții, în toiul nopții, la Moara de
Frig: sunetul acela atât de ciudat venea cu siguranță de
acolo. Unii au zis că seamănă cu muzica de la Shadow
Fight 2, alții că e mai degrabă zgomotul făcut de albi‑
nuța de la dentist. Când l‑au văzut pe băiețel, câțiva au
zis că poate e de la visul lui – semăna oarecum cu su‑
netul pe care‑l face, pe la mijloc, visul unui copil. Ticu
Șefu a avut însă, ca întotdeauna, dreptate: sunetul care
se auzea era sunetul primăverii. Primele semne ale
acesteia erau evidente: frigul țâșnea cu putere din sat
și se pierdea în Spațiul Cosmic – de parcă aerul care
înconjura satul s‑ar fi spart ca un balon, iar frigul ie‑
șea prin fisura aceea minusculă, făcându‑i pe oamenii
de zăpadă să se simtă mai întâi amețiți, apoi moleșiți
– și nu mică le‑a fost spaima când au observat că tot
mai mulți dintre ei începeau, ușor‑ușor, să se topeas‑
că. L‑au chemat de urgență pe spiriduș: degeaba a lo‑
vit acesta cu ciocănelul lumina, încercând să oprească
timpul, degeaba a încercat să acopere fisura cu cârpe:
frigul ăsta ar trebui să fie suficient ca să vă putem sal‑
va, a strigat spiridușul.
Apoi, a urcat pe sania trasă de Maia, suflând cu
putere în Naiul de Avertizare: trebuia să‑i adune pe
toți oamenii de zăpadă la poarta din centrul satului,
singurul loc de unde se putea urca deasupra căldurii,
Lectură U3
pe suprafața nevăzută a norilor. Au făcut un șir indi‑
an și, sub comanda spiridușului Bondane, au început
să construiască Turnul de Salvare. Frigul era tot mai
slab, iar femeile de zăpadă aveau amețeli și suspinau.
Nu credeam că va veni atât de repede momentul ăsta,
le‑a spus, dar știam cu toții că într‑o bună zi se va
întâmpla: e semn că băiețelul a crescut suficient de
mult ca să nu mai aibă nevoie de noi. Apoi au testat
Turnul, urcând‑o pa Maia până pe cel mai apropiat
nor. Cățelușa s‑a întors bucuroasă, semn că suprafața
era suficient de rezistentă.
Au muncit toată noaptea, iar dimineața, la prima oră,
imediat ce s‑au trezit, sătenii le‑au dat oamenilor de
zăpadă o mână de ajutor. Ultimii care au urcat spre cer
au fost Mama Vecă și Ticu Șefu. Înainte de a pleca, l‑au
trezit pe Horică. Ești mare de acum, i‑au zis. La capătul
zăpezii te vor aștepta lucruri noi, aventuri tot mai inte‑
resante. Căldura care va urma te va face, și ea, fericit, o
să vezi. Apoi, înainte de a urca în Turn, i‑au dat cadoul:
un frig pufos de mărimea unei perne, un frig de pluș pe
care băiețelul l‑a strâns cu putere la piept.
Spiridușul Bondane tocmai prinsese ultima bucată
de zăpadă care plutea în derivă, pe râu. Frigul urca‑
se cu totul dincolo de nori. Căldura rămasă în sat era
plăcută și pufoasă ca blana unui pui de pisică. Horică
și‑a dat jos căciula, a ridicat ochii spre cer și a zâmbit.

Dan Coman (27.07.1975) s‑a născut în satul Gersa, județul Bistrița‑Năsăud. A absolvit Facultatea de
Filosofie din Cluj‑Napoca și este profesor. Este poet și prozator. Volumele sale de versuri au obținut
numeroase premii și sunt traduse în multe limbi.
Dan Coman a scris o biografie romanțată despre poetul Mihai Codreanu și una despre compozitorul
George Enescu. În 2018, apare Moara de Frig, o carte ilustrată de artistul plastic Lică Sainciuc.
O altă carte impresionantă pentru copii scrisă de Dan Coman este Plictisitoarea vacanță de vară a
fraților Rățoi.

EXPLOREAZĂ
1. Realizează un jurnal cu dublă intrare, conform modelului de mai jos. Alege trei secvențe din text care ți‑au
atras atenția și scrie, în coloana din dreapta, impresiile tale de lectură (de ce îți amintește/de ce îți place/la
ce crezi că se referă/ce urmează etc.):
Citate Impresii de lectură

2. Citește colegilor impresiile notate de tine în jurnal. Care sunt citatele alese cel mai frecvent de colegi?
3. Joc de rol. Unul dintre colegi joacă rolul autorului, care răspunde la întrebările cititorilor. Adresați‑i între‑
bări despre textul citit. Schimbați de câteva ori rolurile.
91
U3 Lectură

4. Citește prezentările de mai jos, apoi imaginează‑ți și descrie cum arată Moara de Frig din textul citit.

Vrei să știi mai mult!

Morile de apă se construiau pe lângă
cursuri de apă. Forța apei învârtea
roata morii, iar mecanismul pus în
mișcare de roată măcina cerealele.
Morile de vânt erau construite mai ales
în localități de câmpie. Vântul punea
în mișcare palele, conectate la pietre
de moară, care zdrobeau grăunțele.
Înainte de apariția morilor meca-
nice, moderne și eficiente, pâinea și
mămăliga se făceau din făină măci-
nată la morile de apă sau de vânt..
Morile erau foarte importante
în orice comunitate, deoarece asi-
gurau producerea hranei de bază.

• cinci cuvinte din câmpul semantic al iernii;

5. Transcrie din text:
• cinci cuvinte din câmpul semantic al copilăriei;
• trei secvențe care se referă la sosirea primăverii.

6. Documentează‑te, apoi explică, în câte un enunț, sensul din context al cuvintelor evidențiate:
a) „Satul avea formă de pălărie de cowboy și era așezat puțin strâmb, într‑o parte, chiar la capătul lumii...“
b) „Unii au zis că seamănă cu muzica de la Shadow Fight 2, alții că e mai degrabă zgomotul făcut de albinuța
de la dentist.“
c) „Apoi, a urcat pe sania trasă de Maia, suflând cu putere în Naiul de Avertizare: trebuia să‑i adune pe toți
oamenii de zăpadă la poarta din centrul satului.“

APLICĂ
Spațiul și timpul
1. Pe o hartă a lumii (din clasă, preluată dintr‑un atlas geografic
sau de pe internet) așezați stegulețe cu locuri pe care le‑ați
întâlnit în cărțile citite.
Exemplu: Dacă ați citit Cartea cu Apolodor de Gellu Naum, puneți
stegulețe pe România, Alaska, Tunisia, Canada, Mozambic, Tibet,
SUA, Antarctica etc.

2. Desenează o hartă imaginară pe care să marchezi locuri în‑

tâlnite în cărțile citite, dar care nu există în realitate.
Exemplu: Țara Minunilor din Alice în Ţara Minunilor de Lewis Carroll.

3. Amintește‑ți alte cărți citite sau filme văzute, unde acțiu­

nea se petrece într‑un ținut îndepărtat, care poate fi la ca‑
pătul lumii. Alcătuiți o listă a acestor texte și filme.
4. Acțiunea din text se petrece în satul Gersa. Transcrie din text
două enunțuri în care este descris satul.
Imagine din filmul de animație Shrek 2,
regizat de Andrew Adamson , Kelly Asbury
și Conrad Vernon (2004)

92
 Lectură U3
5. Alege, din lista de mai jos, ce fel de loc este Gersa, așa cum reiese din enunțul: „Satul avea formă de pălărie de
cowboy și era așezat puțin strâmb, într‑o parte, chiar la capătul lumii, exact acolo unde se termina Pământul.“

interior privat
exterior public
Gersa, un spațiu: AMINTEȘTE-ȚI
urban real Spaţiul reprezintă totalitatea locurilor
rural imaginar în care se desfăşoară acţiunea.
Locurile pot fi: reale/imaginare; urbane/
6. Citește prezentarea de mai jos, apoi selectează pe caiet infor‑ rurale; publice/private; interioare/exteri-
mațiile noi pe care le‑ai aflat: oare etc.
Într‑un text literar, spațiul este prezen-
tat prin intermediul descrierii, făcute de
Gersa este un sat care face parte din comuna Rebrișoa- narator sau de personaje.
ra din județul Bistrița‑Năsăud, din Transilvania. Pârâul Spațiul contribuie la crearea iluziei de
Gersa traversează satul și, mai demult, pe firul apei erau realitate, atunci când este precizat și când
construite zece mori. La etajul uneia dintre aceste mori are corespondent în realitate, dar poate
a funcționat chiar și o școală. Gersa este satul în care a avea și o funcție simbolică: de loc protec-
copilărit scriitorul Dan Coman. tor, ideal, inaccesibil, dorit etc.

7. De ce crezi că autorul alege numele real al satului copilăriei sale, pe care îl prezintă ca loc imaginar,
ireal? Alege una din variantele de mai jos și explică opțiunea ta, folosind o secvență din text:
a) Numele real al satului creează iluzia că acțiunile din text se petrec în realitate;
b) Horică îl reprezintă pe copilul care crește, se desprinde de copilărie și de satul natal;
c) Ca sat al copilăriei, Gersa este un loc protector de care băiatul se desparte crescând;
d) Satul copilăriei autorului este sursă de inspirație pentru locul simbolic din text.

8. Continuă creativ secvența: A fost odată ca niciodată...

AMINTEȘTE-ȚI
9. Ce fel de locuri, acțiuni, personaje se întâlnesc în texte care încep cu A fost Timpul în textul narativ
odată? literar este cel al desfăşurării
acţiunii. Poate fi precizat (di-
10. Transcrie, pe două coloane, secvențe în care timpul este indicat în mod rect sau indirect) sau nepre-
direct, respectiv indirect: cizat (A fost odată...)
Timpul poate fi indicat:
Timp indicat în mod direct Timp indicat în mod indirect – în mod direct: o oră, o zi,
un an, un eveniment istoric
În fiecare dimineață Era un frig moale
sau prin cuvinte din câmpul
lexical al timpului;
– în mod indirect: prin su-
11. Cât timp durează acțiunea prezentată în text? Transcrie secvențele care gerarea momentelor zilei, a
indică această durată. anotimpului, a fenomenelor
meteorologice, a vârstei per-
12. Desenează cadranul unui ceas. Scrie cu aproximație momentele tempo‑ sonajului etc.
rale în care se petrece fiecare acțiune importantă.
93
U3 Lectură

Acțiunea. Rezumatul
1. Joc. Formați echipe de patru‑cinci jucători. Împărțiți textul în fragmente corespunzătoare ideilor principale
și asociați fiecărei piese de puzzle câte un cuvânt‑cheie, respectând ordinea acțiunilor din text. Câștigă echi‑
pa care are răspunsuri corecte și cel mai bun timp.
Horică pedeapsa spiridușul
Start
1 2 3
Gersa Horică încurajarea

căluțul gogoșile somnul 4 5 6 7

primăvara firul salvarea 8 9 10 11

Mama Vecă și
Moara de Frig sania zburătoare 12 13 14 15
Ticu Șefu

2. Formulează, pentru fiecare idee principală, câte două idei secundare, pe care să le scrii într‑un tabel precum
cel de mai jos:

Ideea principală Ideile secundare

1. Satul Gersa se află la capătul lumii. 1.1.
1.2.
2. Oamenii au construit în sat o moară care transformă fumul în frig.
3. Horică, un băiat din sat, inventează multe lucruri.
4. El construiește o sanie zburătoare.
5. Mama Vecă și Ticu Șefu, oamenii de zăpadă pe care Horică îi consideră bunicii lui, au
grijă de el.
6. Mama băiatului îl găsește după firul desprins din bocancul de lână.
7. Mama îl pedepsește pe Horică.
8. Oamenii de zăpadă îi dăruiesc băiatului un căluț din pluș de zăpadă.
9. Horică merge la Moara de Frig, pentru a se întâlni cu spiridușul Bondane.
10. Copilul îl roagă pe spiriduș să dea timpul înapoi.
11. Băiatul îi dă gogoși spiridușului pentru a‑i îndeplini dorința.
12. Horică adoarme în podul Morii de Frig.
13. Noaptea, frigul începe să iasă printr‑o fisură și sosește primăvara.
14. Spiridușul îi salvează pe oamenii de zăpadă, construind un turn prin care aceștia
părăsesc satul.
15. Mama Vecă și Ticu Șefu îl asigură pe băiat că urmează aventuri interesante.

94
 Lectură U3
3. Completează schema de mai jos cu informații înțelese din text:
Locul: ..................................
Expozițiunea prezintă: ...................................
Timpul: ..................................
...................................
Personajele: ......................
...................................
...................................

Intriga este momentul în care ………………………

Desfășurarea acțiunii prezintă urmările intrigii: ...................................

...................................

Punctul culminant este momentul în care …………………………

Deznodământul: ……………………

4. Citește enunțurile din tabel, apoi formulează răspunsuri la cerințele de mai jos:
Text Plan dezvoltat de idei Rezumat
„A fost odată ca niciodată un sat numit Gersa. Satul avea formă de Satul Gersa se află la Satul Gersa se află la
pălărie de cowboy și era așezat puțin strâmb, într‑o parte, chiar la ca- capătul lumii. capătul lumii, dinco-
pătul lumii, exact acolo unde se termina Pământul. Dincolo de ultimul Dincolo de sat se în- lo de care se întinde
gard, cel al Morii de Frig, se întindea, lung și cuminte, Spațiul Cosmic.“ tinde Spațiul Cosmic. Spațiul Cosmic.

a. Numește asemănările între textele din cele trei coloane, referitoare la:
• ideile pe care le prezintă; • ordinea informațiilor.
b. Numește deosebirile între textul din prima coloană și celelalte două texte, referitoare la:
• dimensiunea textelor; • timpul verbal folosit; • cantitatea de informații transmise.
c. Textul din coloana a treia are o introducere sau începe direct cu informații din text?
d. Sunt cuprinse opinii personale în textul al treilea?

5. Citește enunțurile din tabel, apoi scrie în caiet răspunsurile la cerințele de mai jos:
Text Plan dezvoltat de idei Rezumat
„În satul ăsta, mai mult ca orice, oamenii iubeau iarna. Și pen- Oamenii au construit în sat Sătenii au construit o
tru că voiau să țină cât mai mult timp, au construit în capătul o moară care transformă fu- moară care transformă
satului o moară care măcina tot fumul cald ce ieșea din hornul mul în frig. fumul cald în frig, pentru
caselor și‑l transforma în frig – un frig cu totul și cu totul special, că iubesc foarte mult iar-
cum nu mai exista nicăieri altundeva în lume. Era un frig moale În fiecare dimineață, sătenii na. În fiecare dimineață,
și plăcut la atingere ca blana unei pisici, un fel de ger albăstrui în își iau de la moară saci cu frig sătenii își fac provizii de
care puteai să stai ore în șir fără să‑ți înghețe mâinile, nasul sau pentru întreaga zi. frig pentru întreaga zi,
picioarele. În fiecare dimineață, după ce luau micul dejun și îna- cărând saci de la moară.
inte de‑a începe orice altă treabă, locuitorii satului mergeau la Cât timp funcționează moa- Atâta timp cât funcțio-
moară, umpleau cu vârf câțiva saci cu frig dintr‑ăsta pufos, cât să ra, iarna nu se sfârșește. nează moara, iarna nu se
le ajungă întreaga zi, și se întorceau bucuroși acasă: atâta vreme sfârșește.
cât Moara de Frig funcționa, iarna nu avea cum să se termine.“

95
U3 Lectură

a. Ce fel de informații prezintă secvențele marcate cu italic în textul din REȚINE

prima coloană? De ce nu se regăsesc în textul din a doua coloană?
b. Ce figuri de stil recunoști în secvența: „Era un frig moale și plăcut la Rezumatul cuprinde relatarea
atingere ca blana unei pisici“? De ce nu există în textul din a doua pe scurt a acțiunilor reale sau ima-
coloană? ginare. Rezumatul textului narativ
c. La ce persoană se află verbele din textul din a treia coloană? cuprinde planul dezvoltat de idei,
d. Când se petrece acțiunea numită prin verbul au construit, față de ac‑ la care adaugă informații semnifi-
țiunea numită prin verbul transformă, în textul din a treia coloană? cative, organizate în alineate co-
e. Numește deosebirile între textul din a doua coloană și textul din a respunzătoare ideilor principale
treia coloană, referitoare la organizarea și lungimea enunțurilor. sau momentelor subiectului.
Succesiunea acțiunilor respec-
6. Organizează pe caiet observațiile pe care le‑ai făcut la exercițiile 4 și 5, tă ordinea lor din text.
completând enunțurile de mai jos: Se folosește doar persoana a
Rezumatul este relatarea pe scurt a ................ dintr‑un text narativ. III‑a a verbelor. Acțiunile se ex-
Cuprinde doar informații ................, eliminând din text ................ Este primă prin verbe la indicativ pre-
organizat pe ................, corespunzătoare ideilor principale sau momen‑ zent sau perfect compus. Pe lân-
telor subiectului. Se folosește doar persoana ................. a verbului, tim‑ gă aceste timpuri de bază, pot să
pul .................. sau timpul............ . Nu conține ................ și nici ................ apară și altele, în funcție de ceea
ce trebuie comunicat.
personale.
Rezumatul începe direct cu re-
latarea acțiunilor și nu cuprinde
7. Elaborează rezumatul textului, pe baza planului dezvoltat de idei pe
citate, opinii personale.
care l‑ai realizat la exercițiul 2. Respectă regulile rezumatului obser‑
vate mai sus.

Personajele
1. Joc de rol. Imaginează‑ți că fiecare personaj din text este întrebat, pe rând, cum de
a venit primăvara în satul Gersa. Alege unul dintre rolurile de mai jos și prezintă în
fața clasei acțiunea din text din perspectiva personajului ales:
Horică spiridușul Bondane
Mama sătenii
Mama Vecă și Ticu Șefu cățelușa Maia

2. Identifică personajele despre care este vorba în fiecare din secvențele următoare:
• „...inventase [...] o sanie zburătoare pe bază de lătrat de câine...“
• „...supărată foc [...] îi interzise să se mai joace pe tabletă...“
• „... erau singurii care nu‑l certau niciodată, de asta îi iubea băiețelul atât de mult...“
• „... avea grijă ca Moara de Frig să funcționeze fără întrerupere...“
• „... umpleau cu vârf câțiva saci cu frig dintr‑ăsta pufos, cât să le ajungă întreaga zi....“
• „... au avut suficient timp la dispoziție să‑și întemeieze familii, să‑și ridice case, să lege prietenii...“
3. Numește acțiunile la care participă:
a. Horică d. mama lui Horică
b. Mama Vecă și Ticu Șefu e. cățelușa Maia
c. spiridușul Bondane
96
 Lectură U3
4. Clasifică personajele de la exercițiul 3, în funcție de importanța lor în text.

5. Menționează trăsăturile morale ale sătenilor, desprinse din următoarele acțiuni:

• „au construit în capătul satului o moară care măcina tot fumul cald“;
• „înainte de‑a începe orice altă treabă, locuitorii satului mergeau la moară, umpleau cu vârf câțiva saci cu
frig dintr‑ăsta pufos ... și se întorceau bucuroși acasă“;
• „iar dimineața, la prima oră, imediat ce s‑au trezit, sătenii le‑au dat oamenilor de zăpadă o mână de ajutor“.
6. De ce Horică îi consideră pe Mama Vecă și pe Ticu Șefu bunicii săi?
7. Numește trăsăturile morale ale oamenilor de zăpadă, ce reies din următoarele secvențe:
• „Mama Vecă și Ticu Șefu, oamenii de zăpadă pe care Horică îi considera bunicii lui și care stăteau zi de zi
în fața porții și‑i urmăreau ghidușiile“;
• „Erau singurii care nu‑l certau niciodată“;
• „Mama Vecă făcea ghem orice fir descusut din hainele sau încălțămintea lui, apoi făcea altele răbdătoare
și înțelegătoare cum numai ea putea fi“;
• „lui Horică îi plăcea să se joace în curtea lui cu Ticu Șefu și mama Vecă“;
• „cei doi îl așteptau cu o surpriză: un căluț din pluș de zăpadă“;
• „Ticu Șefu a avut însă, ca întotdeauna, dreptate: sunetul care se auzea era sunetul primăverii“;
• „Au muncit toată noaptea“;
• „Ultimii care au urcat spre cer au fost Mama Vecă și Ticu Șefu. Înainte de a pleca, l‑au trezit pe Horică. Ești
mare de acum, i‑au zis. La capătul zăpezii te vor aștepta lucruri noi, aventuri tot mai interesante.“
8. Care dintre trăsăturile identificate la exercițiul anterior se potrivesc oamenilor, în general? Cu cine seamănă
oamenii de zăpadă? Identifică personificarea.
9. De ce sătenii și oamenii de zăpadă sunt personaje colective? În răspunsul tău, fă referire la două situații din text.
10. Care sunt valorile morale ale satului în care oamenii de zăpadă au reușit să lege prietenii cu ceilalți
oameni din sat? Expune‑ți părerea, într‑un text de două-trei enunțuri, alegând una din valorile de mai jos
și adăugând un exemplu din text.
Altruismul Solidaritatea Responsabilitatea Respectul

11. Identifică, în text, secvențele în care Horică dovedește următoarele trăsături morale:

prietenos
inventiv

întreprinzător
năstrușnic/ghiduș

dezordonat sensibil/iubitor

empatic/înțelegător

97
U3 Lectură

12. Joc. Convingeți‑i pe colegi că E minunat să fii...! Formați șase grupe. Alegeți câte o trăsătură a lui
Horică și prezentați‑o colegilor astfel încât să‑i convingeți de importanța acelei calități.
13. Finalul textului prezintă o scenă care sugerează maturizarea băiatului. Spune‑ți opinia despre acest epi‑
sod, răspunzând la întrebările de mai jos:
• Cum îl consolează Mama Vecă și Ticu Șefu pe Horică?
• De ce oamenii de zăpadă îi lasă băiatului un cadou?
• Cum reacționează Horică în momentul despărțirii de Mama Vecă și Ticu Șefu?
• Ce emoție trădează fața băiatului, în momentul când simte căldura?
14. Amintește‑ți și prezintă‑le colegilor o experiență proprie care crezi că te‑a maturizat.

MERGI MAI DEPARTE

Proiect colectiv
Peter Pan este un personaj creat de scriitorul J.M. Barrie, în piesa Peter Pan sau Băiețelul
care a refuzat să crească (1904) și în romanul Peter Pan și Wendy (1911).
Peter reprezintă un băiat care petrece copilăria eternă pe mica insulă Țara de nicăieri,
unde este conducătorul grupării nu‑
mite Băieții pierduți. El este lăudăros,
fără griji, iresponsabil și neînfricat.
Rămâne mereu de aceeași vârstă,
chiar dacă prietenii lui cresc.
Vizionați fie un episod din seri‑
alul de animație Peter Pan și pira‑
ții, produs de 20th Century Fox’s, fie fil‑
mul artistic Peter Pan, regizat de P.J. Hogan,
în 2003.
Alcătuiți un poster în care să surprin‑
deți asemănările și deosebirile între
Horică din Moara de Frig și Peter Pan.

INTERPRETEAZĂ. Semnificațiile textului

1. Textul Moara de Frig începe ca un basm: „A fost odată ca niciodată un sat numit Gersa“. De ce crezi că auto‑
rul alege un astfel de început? Alege răspunsul corect și justifică‑ți alegerea.
a) Autorul are intenția de a scrie un basm modern.
b) Formula de basm anulează timpul și spațiul real și transpune cititorul într‑un timp și un spațiu inexis‑
tente în realitate.
c) Acest început stârnește curiozitatea cititorului.

2. Identifică și alte asemănări ale textului Moara de Frig cu basmul, referindu‑te la:
a) ființele fabuloase; c) obiectele magice;
b) personaje înzestrate cu capacități excepționale; d) ajutoarele.
Exemplifică apoi cu secvențe din text.

3. Care sunt alte aspecte ale textului care îl fac să se diferențieze de basm?

98
 Lectură U3
4. În text descoperim mai multe obiecte magice, fabuloase. Formați șase grupe, pentru a desena câte un afiș
publicitar pentru unul dintre ele:
• ciocănelul care lovește lumina, micșorându‑i viteza;
• Naiul de Avertizare;
• delicioșii norișori de căldură; Vrei să știi mai mult!
• Moara de Frig; Naiul este un instrument
• căluțul‑aspirator; muzical străvechi. Legenda
• sania zburătoare. spune că a fost inventat
5. Firele depănate de Mama Vecă din hainele băiatului chiar de zeul Pan, lipind,
o ajută pe mamă să îl găsească pe Horică mai ușor. unul lângă altul, mai multe
Ce rol simbolic au aceste fire? tuburi de trestie.
Unul dintre cei mai cu-
6. Un personaj cu puteri magice în text este spiridușul noscuți naiști din lume
Bondane. El nu este un simplu morar, ci are puterea este românul Gheorghe
de a controla timpul. De ce spiridușul îi îndeplinește Zamfir.
mereu dorințele lui Horică?

7. Primindu-și darul, Bondane ciocănește în lumină și „timpul s-a întors la început“. Ce înseamnă aici „la în‑
ceput“? De ce dorința băiatului nu se îndeplinește întocmai? Crezi că spiridușul greșește intenționat atunci
când întoarce timpul?

8. De ce crezi că marea transformare a lumii și a lui Horică se petrece în timp ce băiatul doarme, visează, nu
e conștient?
9. Cuvântul capătul apare de cinci ori în text, astfel:
• „satul așezat la capătul lumii“;
• „moara construită în capătul satului“;
• „la capătul satului, acolo unde se termina Pământul“;
• „rugămintea băiatului ca, până la capătul zilei, ziua să se schimbe“;
• „la capătul zăpezii te vor aștepta lucruri noi“.
a. Scrie câte un sinonim potrivit fiecărui context în care apare.
b. Care este contextul în care este folosit cu sensul propriu de sfârșit?
c. Care este contextul în care la capătul este folosit cu sens opus secvenței dincolo de?
d. Explică la ce se referă Ticu Șefu când spune la capătul zăpezii.

10. Împărțiți clasa în cinci grupe. Alegeți, pentru fiecare grupă, unul dintre mesajele textului, prezentate mai
jos. Formulați câte 3‑5 dovezi care să susțină mesajul ales, apoi prezentați‑le în fața colegilor.
Grupa 1: Textul este despre ecologie. (Mesajul: nu putem interveni în mersul timpului și trebuie să accep‑
tăm toate anotimpurile.)
Grupa 2: Textul este despre relația omului cu universul/spațiul cosmic. (Mesajul: locul natal, chiar dacă e
departe, „la capătul lumii“, este centrul universului unui copil.)
Grupa 3: Textul este despre copilărie și provocările ei. (Mesajul: copiii sunt creativi, jucăuși, iubitori, gă‑
sesc soluții pentru comunitate.)
Grupa 4: Textul este despre o experiență de maturizare. (Mesajul: trecerea rapidă a timpului înseamnă
maturizarea copilului, care implică modificări.)
Grupa 5: Textul este despre comunitate, familie și prietenie. (Mesaj: iubirea familiei, relațiile de prietenie,
ajutorul comunității sunt valori esențiale.)

99
U3 Lectură

Text secundar
Omul de zăpadă
de Cezar Petrescu
PREGĂTEȘTE‑TE Pe urmă au venit zilele babelor din luna lui martie,
cu vreme schimbătoare şi amestecată. Se stârneau vi‑
1. Ascultați pe YouTube un fragment din concertul
forniţe5, o dădea pe lapoviţă6, apoi pe moină7, se înse‑
Primăvara, al compozitorului Antonio Vivaldi. Nu‑
nina peste un ceas şi peste altul năpădeau pe cer nori
miți sentimentele pe care le transmite această lu‑
negri, învolburaţi de vânt. Într‑o duminică a încer‑
crare. Asociați muzica ascultată cu imagini pe care
cat să ningă iarăşi cu nădejde. Potopeau fulgii mari
să le descrieți.
şi moi, fluturând ca în dimineaţa cea dintâi a iernii,
Cezar Petrescu, cunoscutul autor al romanului când Gina a tras perdelele la o parte şi a rămas înmăr‑
Fram, ursul polar, propune povestea înduioșătoare murită de feerica privelişte de afară.
a unor copii care își doresc mai mult decât orice să Alb, alb, numai alb. Tot alb, toate albe. Din nou se
ningă. După ce se așterne zăpada, un băiat străin îl primenise oraşul întreg sub straiul pufos de ninsoare.
construiește pe Zavaidoc, un om de zăpadă cu puteri Cum crezi că vor reacționa copiii la zăpada căzută
supranaturale. Faptele sale bune îi fac pe toți locuitorii pe neașteptate?
mai buni și mai fericiți, până apare primăvara. Cum le va schimba ninsoarea starea de spirit?
2. Citește textul pe fragmente și răspunde pe caiet la
C. Au dat fuga cu mic şi mare în grădină, unde tabăra
fiecare din întrebările marcate cu albastru.
s‑a împlinit de îndată la număr, fără o singură lipsă la
A. În cea din urmă săptămână a lui februarie, au apel. Înfloriseră iarăşi alte cununi dalbe de nea în ra‑
prins să picure streşinile. Iarna nu mai avea tărie. muri. Zavaidoc îşi pusese pe umeri mantia sclipitoare,
Ziua era mai lungă. Mai jilave1, vânturile. Mai răz‑ cu pietre scumpe de zile mari. De jur împrejur zăpada
leţi2, fulgii. era proaspătă, fragedă, de un alb care le lua văzul.
Zăpada cea albă şi afânată a străzilor s‑a prefăcut
într‑o plămadă murdară şi slută, zoioasă, mozolită3
de paşi, de copite, de roţi. [...]
Numai nămeţii4 din grădina publică se mai păstrau
încă de‑o albă şi curată lumină. Şi numai Zavaidoc,
omul de zăpadă al copiilor, stătea încă neclintit de stra‑
jă la locul său, sub bolta de crengi care începea să‑şi
scuture florile dalbe de nea. Poate că mai slăbise. Parcă
se mai încovoiase de umeri. Îmbătrânea. Se gârbovea.
Tabăra lui Bârzu, Măgârdici, Dănuţ şi Bobiţă, se înfi‑
inţa la joaca din fiecare zi. Dar cu mai puţină însufleţi‑
re. Cu glasuri mai ostenite. Cu unele lipsuri la număr.
Se făcea tăcere deodată, fără pricină.
De ce copiii veneau în grădina publică mai puțini la nu-
măr și mai osteniți? Care crezi că este cauza tăcerii lor?

B. Fără pricină, toţi se opreau din joacă şi din vorbă,

din râs. Se uitau îngânduraţi! În gol. Trecea o presim‑
ţire mâhnită a sfârşiturilor. Mariana Mihuț, Iarna
1
jilav (adj.) – umed, pătruns de umezeală 5
viforniță (s.f.) – vânt puternic, cu ninsoare
2
răzleţ (adj.) – rar, care rătăcește din loc în loc 6
lapoviță (s.f.) – ploaie amestecată cu zăpadă
3
mozolit (adj.) – (aici) murdar, frământat, călcat 7
moină (s.f.) – timp mai călduros și umed, care însoțește
4
nămete (s.n.) – grămadă de zăpadă dezghețurile

100

Aceasta a fost cea din urmă duminică a lor de joacă
veselă, plină de năzbâtii şi de hohotiri, ca în toiul lui
decembrie şi ianuarie.
Spre seară, s‑au despărţit istoviţi. Întorceau ochii
din mers la omul lor de zăpadă, să‑şi ia rămas bun.
— Venim şi mâine, stăpâne Zavaidoc!... a strigat Ma‑
ricica Ţăruş, înfiptă, după năravul său. Să ştii!... Bună
seala!...
Zavaidoc îi privea trist, cu ochii împăienjeniţi de‑o
ceaţă, cum se depărtau toţi pe poartă, cu sănioarele,
cu patinele şi schiurile, cu toate sculele desfătărilor8
de iarnă.
Îi tremura oare în ochi cine ştie ce fulg topit sau îi
tremura o picătură de lacrimă?...
De ce duminica aceea fusese ultima zi plină de joa‑
că veselă? Ce crezi că va urma?
De ce Zavaidoc îi privește pe copii cu lacrimi în ochi?
D. Peste noapte s‑a abătut un vânt cald, dinspre ţările
de miazăzi9. Apoi s‑a dezlănţuit o ploaie de primăva‑
ră, cu ropote şi clăbuci, sunând pe acoperişuri, şuvo‑
ind în burlane, puhoind10 năvalnic pe străzi.
Zavaidoc s‑a topit în câteva ceasuri.
Dimineaţa, când Gina, zâna zăpezilor, a tras perdea‑
ua la o parte, a rămas încă o dată încremenită şi fără
de glas. Acum, fără glas şi încremenită de jale.
Se dusese împărăţia ei, ştearsă de pe faţa pămân‑
tului! Se sfârşise cu alba şi feerica privelişte din atâ‑
tea luni! Crengile copacilor erau goale şi negre. Negre,
acoperişurile caselor. Negre, potecile grădinii, negre,
străzile ude de ploaie. [...]
După‑amiază ploaia se potoli. S‑a dezvelit cerul
înalt, senin şi albastru ca sineala11. Un vânt subţire
zbicea de zor trotuarele ude. Gina s‑a strecurat pe uşă.
— Hai, Păvălache!... Să mergem repede...
Unde crezi că se duce Gina, numită de prietenii ei
zâna zăpezilor? Care este intenția fetei?
E. Păvălache n‑a mai întrebat unde. Ştia. A pornit‑o
înainte spre grădina publică.
Lectură U3
Călcau din piatră în piatră. La poartă au încetinit
pasul. În locul lui Zavaidoc, omul lor de zăpadă, se
zărea numai o pată albă, împuţinată la jumătate, sub
crengile goale, ţepoase, ca nişte spini care împungeau
cerul. [...]
Din toate ungherele târgului, pe toate potecile gră‑
dinii, se iviseră copiii taberei, mânaţi de acelaşi gând.
[...] Unii purtau acum pelerine de cauciuc şi pardesie
foşnitoare de ploaie.
Toţi se apropiau în tăcere, cu ochii ţintă, spre locul
unde se înălţase o iarnă întreagă omul de zăpadă al
minunilor, stăpânul şi ocrotitorul lor.
În tăcere s‑au apropiat toţi şi toţi s‑au oprit în tăcere.
Zavaidoc, omul lor de zăpadă se sfârşise de zile. Nu
mai avea chip omenesc. [...]
Cum crezi că reacționează copiii la momentul des‑
părțirii de Zavaidoc?
F. Nu rostea nimeni nici un cuvânt. Se temeau să nu iz‑
bucnească în hohote de plâns. Pe obraz însă li
se rostogoleau lacrimile. Şi nu simţeau nevo‑
ia să le ascundă. Nu se ruşinau de ele. Nici
chiar Bâzu, pe care încă nu‑l mai văzu‑
se cineva până atunci cu lacrimi în
ochi.
Așa au stat. Aşa s‑au despărţit. Aşa
s‑au împrăştiat către case, tot fără glas.
Mergeau cu privirea în pământ şi cu
inimile împunse de spinii cei negri
ai crengilor de peste osemintele lui
Zavaidoc.
S‑au dus acasă să‑şi strângă să‑
nioarele, patinele, schiurile; toate
sculele desfătărilor de iarnă. [...]
8
desfătare (s.f.) – plăcere, delectare
9
miazăzi (s.f.) – sud
10
puhoind (v.) – curgând, revărsându‑se
11
sineală (s.f.) – vopsea albastră
101
U3 Lectură

EXPLOREAZĂ, APLICĂ, INTERPRETEAZĂ

3. Care dintre răspunsurile scrise la exercițiul anterior se potrivesc cu informațiile aflate în text? Ce indicii
te‑au ajutat să intuiești precis?
4. Care sunt răspunsurile inadecvate la informațiile din text? Cum explici acest lucru? Alege unul dintre răs‑
punsurile de mai jos sau formulează altă explicație:
a) Textul narativ literar cuprinde acțiuni imaginare, iar intriga și punctul culminat sunt adesea momente
neprevăzute, surprinzătoare;
b) Momentele subiectului creează efectul de suspans;
c) Autorul lasă intenționat lucruri nespuse, pentru ca cititorii să fie luați prin surprindere.
5. Explică sensul contextual al secvenței marcate italic: „bolta de crengi care începea să‑şi scuture florile dalbe
de nea“.
6. Textul cuprinde mai multe perioade de timp. Scrie în caiet indici de timp care se referă direct sau indirect la:
• iarnă: ____________ • primăvară: __________________ • părțile zilei: _______________
7. Scrie câte cinci termeni din câmpul semantic al iernii și din cel al primăverii.
8. Identifică locurile în care se petrece acțiunea din text, transcriind indicii spațiali corespunzători.
9. Există în text o singură referire indirectă la spațiul interior, atunci când Gina, fetița poreclită zâna zăpe‑
zilor, „a tras perdeaua la o parte“ și a văzut că zăpada s‑a topit. De ce crezi că i se dă prioritate spațiului
deschis, exterior?
10. Textul este segmentat în șase fragmente, evidențiate prin litere. Distribuie fragmentele pentru fiecare mo‑
ment al subiectului și fomulează câte o idee principală potrivită fiecăruia.
• Expozițiunea: A.____________ • Punctul culminant: ____________
• Intriga: ____________ • Deznodământul: ____________
• Desfășurarea acțiunii: ____________
11. Adaugă fiecărei idei principale formulate la exercițiul anterior, una-două idei secundare, pentru a alcătui
planul dezvoltat de idei.

12. Pornind de la planul dezvoltat de idei alcătuit la exercițiul 11, construiește rezumatul textului, respectând
regulile învățate. Organizează rezumatul pe alineate care respectă momentele subiectului.

13. Identifică numele personajelor care apar în text. Clasifică‑le în ființe umane și ființe nonumane.

14. Care sunt acțiunile comune tututor personajelor copii din text?

15. Personajele cărora li se atribuie însușiri umane sunt Păvălache, câinele Ginei, și Zavaidoc, omul de zăpadă.
Extrage, din text, secvențele care ilustrează aceste personificări.

16. Unul dintre rolurile personificării, într‑un text literar, este de a atribui însușiri umane unor ființe
nonumane. Expune‑ți părerea despre omul de zăpadă, Zavaidoc, referindu‑te la acțiunile și însușirile
care îl umanizează: ce simte? de ce?

17. Finalul textului Omul de zăpadă de Cezar Petrescu amintește de cel al textului Moara de Frig de Dan
Coman. În ce constă această asemănare?
102

Rezumatul scris
PREGĂTEȘTE‑TE
• Jocul investigatorilor.
Ajungi în clasă și găsești tabla
ștearsă parțial. Află ce era scris,
completând pe caiet locurile
șterse cu informații pe care le‑ai
învățat deja:
Redactare U3
Rezumatul cuprinde relatarea pe scurt a .
Cuprinde planul de idei, la care adaugă informații semnificative.
Succesiunea acțiunilor respectă din text.
Se folosește doar persoana .
Acțiunile se exprimă prin verbe la .

EXPLOREAZĂ
1. Citește cu atenție fragmentul din Hronicul și cântecul vâstelor de Lucian Blaga:
Câteodată Tata, cu sufletul ridicat de subsuori ca
de‑un senin capriciu, își aducea aminte de treburile gos‑
podăriei, de lucrările câmpului, de semănat, de cosit, de
seceriș, de viitorul cules al viilor. Îi plăcea să mă ia cu
el, mai ales când trebuia să supravegheze felul muncii
și sporul lucrătorilor plătiți cu ziua. Într‑o dimineață de
primăvară – lumea părea o explozie de lumină – am
plecat amândoi la viile de pe Coastă, unde aveam „oa‑
meni și muieri“ la „sapă“. Ne‑am îngrijit să luăm cu noi
și merinde1, într‑o traistă, căci aveam de gând să stăm la
vie până pe seară. Iarba era înaltă și plină de rouă. Cât a
ținut calea până sub poalele coastei, se vedea ici și colo,
atârnând pe firele de iarbă, câte‑un nod de lichid spu‑
mos, alb, ca un scuipat. „Ce‑i asta?“ întreb eu pe Tata.
„Asta‑i scuipatul cucului!“ zice Tata. „Păi, cucu’ scuipă?“
întreb eu mirat. „De ce n‑ar scuipa, răspunde Tata, când
n‑are altceva de făcut? Cucul cântă și scuipă... Ca feciorii
care n‑au de lucru... Uneori scuipă după copii, iar cei
de‑i nimerește nu mai cresc!“ Atâta‑mi trebui. Era o zi
ușoară, cald învăluitoare, strălucitoare, cu soarele cât
zarea. Dar ce folos și pentru cine, dacă ziua aceea era
plină de cuci ce zburau prin vii și peste crânguri, peste
câmp și prin desișuri, parc‑ar fi voit să‑ncurce cu zborul
lor însuși firul sorții între răsărit și apus. Ajunși la vie,
izbutii să alung din cuget, pentru un ceas–două, aceas‑
tă grijă, ce sta la pândă în pragul inimii.
1
merinde (s.f.) – mâncare
Când se făcuse pe la amiază, ne așezarăm, Tata
și cu mine, în umbra unor pruni, la capătul viei.
Îmbucarăm2 cu poftă din cele ce ne puse Mama în
traistă. Tata se întinse apoi și adormi. Stam și eu, în‑
tins alături, dar somnul nu‑mi trimitea nicio adiere.
Auzeam depărtișor, peste vii – un cuc. Cânta: „cu‑cu!
cu‑cu!“ Și după câteva clipe se auzea ca scăpat de sub
surdină, cucul – în altă parte: „cu‑cu! cu‑cu!“ Era ace‑
lași. Se apropia: „cu‑cu! cu‑cu!“. Da, era limpede: se
apropia. Urmăream cu respirația tăiată cântecul înfri‑
coșătoarei paseri, ce putea să‑mi reteze creșterea în
lungul drumului și să mă lase pitic în calea vieții. Din
pom în pom, cucul venea adus de gândul rău. Acum îi
deslușeam și zborul. Inima îmi tropotea3 pe drumul,
fără apropieri și fără depărtări, al sângelui. Apoi un
trosnet de crengi uscate chiar deasupra noastră. Și
dintr‑o dată: „cu‑cu! cu‑cu!“ Tocmai în pomul nostru.
Cu un țipăt sălbatic de spaimă, mă aruncai peste Tata:
„Dezmetecește‑te, Tată, că mă scuipă cucu'!“. Tata se
trezi zguduit de strigătul și de cutremurul meu. „Ce‑i
cu tine?“, mă întrebă, căutând să se descurce din
mreaja somnului. Apoi, cuprinzând situația, izbucni
în hohote de râs. „Bine, dragu’ Tatii, tu crezuși toate
poveștile ce ți le spusei? Astea au fost pentru copiii
proști din vale, nu pentru copiii deștepți din deal!“
2
a îmbuca (vb.) – a mânca
3
a tropoti (vb.) – a tropăi, aici, a bate zgomotos

2. Scrie sensurile potrivite în text ale secvențelor de mai jos:

a) „cu sufletul ridicat de subsuori ca de‑un senin capriciu“ e) „izbutii să alung din cuget“
b) „lumea părea o explozie de lumină“ f ) „putea să‑mi reteze creșterea“
c) „aveam «oameni și muieri» la «sap㻓 g) „deslușeam“
d) „firul sorții“ h) „dezmetecește‑te“
103
U3 Redactare

3. Completează tabelul transformând vorbirea directă în vorbire indirectă și păstrând ideea principală:
Vorbire directă Vorbire indirectă
„...se vedea ici și colo, atârnând pe firele de iarbă, câte‑un nod de lichid spumos, alb, ca Naratorul îl întreabă pe tatăl său ce este lichi-
un scuipat. «Ce‑i asta?» întreb eu pe Tata. «Asta‑i scuipatul cucului!» zice Tata. «Păi, cucu’ dul de pe firele ierbii, iar tatăl îi spune că este
scuipă?» întreb eu mirat. «De ce n‑ar scuipa, răspunde Tata, când n‑are altceva de făcut? scuipatul cucului. Mirat, copilul află că și cucul
Cucul cântă și scuipă... Ca feciorii care n‑au de lucru... Uneori scuipă după copii, iar cei de‑i scuipă atunci când nu are de lucru și că cei ni-
nimerește nu mai cresc!» meriți nu mai cresc.
„Cânta: «cu‑cu! cu‑cu!»“
„Tata: «Dezmetecește‑te, Tată, că mă scuipă cucu!» Tata se trezi zguduit de strigătul și de
cutremurul meu. «Ce‑i cu tine?», mă întrebă...“
„«Bine, dragu’ Tatii, tu crezuși toate poveștile ce ți le spusei? Astea au fost pentru copiii
proști din vale, nu pentru copiii deștepți din deal!»“

4. Transformă enunțurile de mai jos, la persoana a III‑a, după exemplu:

Exemplu: „Câteodată Tata, cu sufletul ridicat de subsuori ca de‑un Naratorul spune că uneori tatăl său, simțindu‑se bucuros, își amin-
senin capriciu, își aducea aminte de treburile gospodăriei, de lucrările tea cu emoție de treburile gospodăriei și de munca câmpului.
câmpului, de semănat, de cosit, de seceriș, de viitorul cules al viilor.”
a) „Ajunși la vie, izbutii să alung din cuget, pentru un ceas – două, această grijă, ce sta la pândă în pragul inimii.”
b) „Stam și eu, întins alături, dar somnul nu‑mi trimitea nicio adiere.”
c) „Tata se trezi zguduit de strigătul și de cutremurul meu.”
5. Scrie planul simplu de idei al textului, completând organizatorul grafic de mai jos:
1 3 5

Plecarea Descoperirea Sosirea la vie Spaima Confruntarea

2 4

6. Scrie câte o idee secundară corespunzătoare fiecărei idei principale din planul de idei cuprins în organiza‑
torul grafic anterior.

APLICĂ
7. Realizează o compunere de 70‑80 de cuvinte în care să realizezi rezumatul fragmentului dat, respectând
etapele scrierii: Scrie ciorna, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă, înlocuind
Recitește fragmentul Transcrie pe caiet forma
persoana I cu persoana a III‑a, figurile de stil, cuvintele vechi, sensurile
pe care îl vei rezuma. finală a rezumatului.
figurate, folosind timpul prezent.

Etapa de scriere a
Etapa de pregătire Etapa de elaborare Etapa de redactare Etapa de revizuire
variantei finale
a planului a ciornei

Împarte textul în fragmente Corectează logic și gramatical

corespunzătoare ideilor principale. textul redactat.
8. Recitește‑ți rezumatul și apoi folosește grila de mai jos pentru a urmări dacă ai respectat toate criteriile de
redactare a unui astfel de text:
• s‑au folosit doar informațiile esențiale, fără detalii √ • dialogul a fost transformat în vorbire indirectă √
• faptele au fost prezentate în succesiunea lor din text √ • cuvintele care indică locul și timpul au fost modificate √
• s‑a păstrat un ton neutru, fără secvențe expresive √ • textul este coerent √
• s‑au folosit verbe la persoana a III‑a, perfect compus √ • rezumatul respectă limita de cuvinte √

104
 Redactare U3
Textele continue și discontinue.
Organizarea textului. Inserarea elementelor grafice
PREGĂTEȘTE-TE
1. Citește fragmentul din La școală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatine de Tudor Vișan-Miu.
Ingeniozitatea Clasei Palatine, create de Regele Carol cursul anului: de pildă, pentru vizionarea unor filme
al II-lea și susținute de ministrul instrucțiunii publice, din oraș.
Dimitrie Gusti, a fost de a-i asigura Principelui Moște‑ Serbările organizate înaintea vacanței erau un prilej
nitor un anturaj de băieți reprezentativi, prin familiile excelent pentru a pune laolaltă forțele creatoare și ela‑
și regiunile din care proveneau, pentru societatea Ro‑ nul tinerilor elevi [...].
mâniei Mari. [...] Cel mai memorabil moment festiv a avut loc înaintea
Un proces-verbal ulterior consemnează cum, la 23 Crăciunului din 1936, fiind regizat de Victor Ion Popa
decembrie 1932, la consiliul profesoral pentru stabili‑ (1895-1946): Irozii. Costumele au fost procurate de la
rea situației școlare a Principelui Moștenitor în primul Teatrul Național din București, repartizarea rolurilor
trimestru de la Sinaia, Regelui i s-a prezentat o listă cu fiind comică: rolul Regelui Irod l-a primit Radion Chia­
elevii aleși [...]. buru, fiu de țăran, iar Principele Mihai a primit rolul
Cum au fost aleși acești elevi? S-a avut în vedere să ciobanului. Piesa și un program de colinde au fost pre‑
fi intrat cu media 10 la admiterea în liceu, să fie bine zentate, ca o surpriză, Regelui Carol al II-lea, la Palatul
înzestrați mental și perfect sănătoși („buni la minte și Regal, și Reginei Maria, la Palatul Cotroceni, unde ele‑
la trup“), să aibă o înfățișare plăcută și să prezinte o vii au fost strecurați de aghiotantul Eugen Zwiedeneck.
influență benefică asupra Principelui Moștenitor, care, Întâlnirea cu suverana i-a marcat: „Am intrat tiptil în
prin ei, lua pentru prima dată contact nemijlocit cu fiii Palatul Cotroceni, abia atingând scările, în holul de la
țării. [...] etaj, unde am început să cântăm. Eram, firește, emoți‑
Un mare merit al Clasei Palatine a fost acela de a crea onați, dar mai emoționată era Regina când a apărut în
o apropiere între elevi și profesori, reunindu-i la masă mijlocul nostru, văzându-și nepotul în chip de colindă‑
cu Regele, în excursiile din vară sau în timpul liber din tor.“, relatează Ioan Jurchescu.
2. Prezintă componența și rolul Clasei
Anexa 4
Palatine.
ELEVII CLASEI PALATINE
3. Scrie un text de două-trei rânduri în Numele Data şi locul naşterii Studii primare Liceul din care a fost Numele şi Anii de studiu în
elevului selectat profesia tatălui Clasa Palatină
care să prezinți cel mai memorabil
Dan 10 octombrie Şcoala primară Liceul „Spiru Ha- Ioan I-V
moment surprins în text. Cernovodeanu 1921, Ploieşti, nr. 7 „Silvestru” ret” din Bucureşti Cernovodeanu, (1932–1937)
judeţul Prahova ofiţer activ

4. Consultă tabelul prezentat în imagi‑ Radion 10 aprilie 1920, Şcoala primară Liceul „Alexandru Nicolae Chia- I–V
Chiaburu satul Pecişte, din satul Pecişte Donici” din buru, ţăran (1932–1937)
nea alăturată, pentru a răspunde la judeţul Orhei Chişinău
următoarele întrebări. Ion Dinulescu 16 martie 1922, Şcoala primară Liceul C.F.R. C. Dinulescu, I–V
a) De unde provine băiatul care a jucat Bucureşti nr. 40 C.F.R. (bă-
ieţi) Bucureşti
„Aurel Vlaicu” din
Bucureşti
mecanic de
locomotivă
(1932–1937)

rolul Regelui Irod? Gheorghe 4 aprilie 1922, Şcoala primară ? Aurel Duşa, I–V
b) Ce vârstă avea acesta? Duşa comuna Toderiţa,
judeţul Făgăraş
din comuna
Toderiţa
ţăran (1932–1937)

5. Selectează informația din textul dat Gheorghe

Grămadă
5 octombrie
1921, Stroieşti
Şcoala primară
din comuna
Liceul ortodox de
băieţi din Cernăuţi
A. Grămadă,
ţăran
II–VI
(1933–1938)
pentru a identifica rolul primit de Stroieşti

Principele Mihai.
6. Care sunt ceilalți colegi care ar fi putut primi un rol în piesa regizată de Victor Ion Popa?
105
U3 Redactare

REȚINE
Textul continuu
Prezintă informații organizate în enunțuri, care
compun paragrafe. Între paragrafe există legătură
tematică. Trecerea de la un paragraf la altul se face
pentru a sublinia ideile noi sau schimbările referitoare
la subiect, personaje, situații etc.
Exemple de texte: scrieri literare precum basmele, po-
eziile; texte nonliterare precum articolele, reportajele,
eseurile etc.
Textul discontinuu
Prezintă informații organizate secvențial. Secvențe-
le nu au legătură între ele. Organizarea grafică co-
respunde unuia dintre modelele următoare: blocuri
informaționale, liste, tabele, organizatori grafici,
diagrame, scheme logice, grafice.
Exemple de texte: liste, tabele, table de materii, calen-
dare, scheme, grafice, articole de dicționar sau din en-
ciclopedii; instrucțiuni etc.

Uneori, textele continue pot fi însoțite de texte discontinue – cum este cazul acestui manual: o scriere literară
este însoțită de liste de exerciții sau de diferite scheme care înlesnesc explorarea, înțelegerea și interpretarea tex-
tului dat.

7. Ce alte texte discontinue mai cunoști?

8. Realizează un tabel care să cuprindă Programul de Crăciun al Clasei Palatine, în care să integrezi următoarele
patru coloane: timpul, locul, audiența, conținutul spectacolului. Extrage informațiile necesare din textul dat.

9. Fotografia alăturată îi prezintă pe elevii Clasei Palatine inter‑

pretând piesa Irozii, scrisă de Victor Ion Popa. Alcătuiește o
listă a personajelor pe care le observi în fotografie. Alături de
fiecare dintre personajele menționate în listă adaugă o notiță
despre poziționarea acestuia în cadru.

10. Scrie un text pentru revista școlii în care să prezinți Crăciu‑

nul anului 1936 la Curtea Regală a României.
La redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
• îmbinarea textului continuu cu acela discontinuu;
• organizarea textului continuu în jurul întrebărilor jurnalis‑ Crăciunul anului 1936, piesa „Irozii” de Victor
tului: cine?, ce a făcut?, unde?, când?, cum?;
Ion Popa: Principele Moştenitor este ciobanul,
• integrarea ca text discontinuu a tabelului realizat la exer‑ iar Radion Chiaburu, împăratul Irod.
cițiul 8;
• textul continuu va face referire la tabel prin cel puțin un enunț/o structură;
11. Pentru o microprezentare ce va apărea pe coperta revistei școlii, selectează două-trei rânduri sugestive din
compunerea ta și rescrie-le separat, într-un chenar.
Ce fel de text ar fi cel rezultat din asamblarea tuturor chenarelor cu text pe care le-ați redactat? Justifică
răspunsul.

MERGI MAI DEPARTE

12. Scrie, pe două coloane, etichetate corespunzător, o listă a avantajelor, respectiv a dezavantajelor utilizării
textelor discontinue.

Alcătuiește o ierarhie, un top 5 grafic al tipurilor de texte continue preferate de tine.

106
 Elemente de interculturalitate U3
Proiect de grup: Iarna în comunitățile de pe teritoriul României
PREGĂTEȘTE‑TE
1. Alege, dintre imaginile de mai jos, pe aceea care, din punctul tău de vedere, poate constitui un element comun
al textelor pe care le‑ai studiat în această unitate. Motivează, în două‑trei enunțuri, alegerea făcută.

zăpadă
Nicolae Tonitza, Case sub Edvard Munch, Peisaj de iarnă Claude Monet, Coțofan
a
2. Lucrați în perechi: notați, în 60 de secunde, cât mai multe cuvinte ce surprind atmosfera specifică sărbăto‑
rilor de iarnă.

EXPLOREAZĂ
3. Ascultă textul în lectura profesorului.

În ajun de Anul Nou

Ce e zăpada? Lacrimi înghețate.
O, căruțașule, să nu mă minți...
Cânta mama, de cu seară, în
timp ce frământa aluatul și‑n
casă mirosea a vanilie și‑a scorți‑
șoară, iar afară se pornise să nin‑
gă îndesat.
Bănică nu înțelegea nimic din
acest cântec vechi, privea pe fe‑
reastră, atras de jocul fulgilor
care se roteau și cădeau pe sania
lui rezemată de salcâmul gros
în trunchiul căruia bunicul a înfipt două inele
de fier pentru legat caii.
— Ce e zăpada... murmură el și râse ușor pentru că i
se păruse că ninsoarea capătă culoare albastră și asta
nu poate să fie adevărat.
S‑a întors cu tot trupul și a întâlnit ochii mamei
care‑l priveau blând. Atunci el a întins pumnul și
mama l‑a mângâiat pe frunte. Mâna mirosea frumos
a vanilie.
— Culcă‑te, i‑a spus ea, mâine‑i ajunul Anului Nou
și vrei să mergi cu uratul, cu George și cu Radu.
de Fănuș Neagu
El ar fi vrut să‑l mai aștepte pe tata, care trecuse în
casa de alături, la bunici, să tragă vin din damigeni1,
dar somnul îl toropea2, se strecură sub plapumă și
adormi cu gândul la colacul ca un porumbel pe care
mama îl făcuse anume pentru el. La căpătâiul lui,
dincolo de peretele de cărămidă, începea câmpia și el
o auzea în fiecare noapte cum se legăna tăcută, aspră,
închisă, simțea neliniștea vântului și grava aplecare a
buruienilor frânte sub viscol și toate‑i plăceau. „I‑auzi
ce largă‑i, să tot zboare cucuvăile3 crivățului”.
Spuse ceva prin somn și zâmbi. „Visează”, se gândi
mama, apoi stinse lumina și trecu alături în odaie, lă‑
sându‑l pe băiat singur cu visul acela în care se făcea că
el are un munte de colaci și doi saci de nuci poleite4 și‑au
venit să‑i cânte sub geam o căprioară și patru iepuri.
Și‑am plecat să colindăm,
Pe la case să urăm....
1
damigeană (s.f.) – vas de sticlă îmbrăcat într‑o împletitură
de nuiele, de papură etc.
2
a toropi (vb.) – a moleși, a pune stăpânire pe cineva
3
cucuvăile (s.f.) – formă învechită de plural a cuvântului
cucuvea, nume de pasăre nocturnă
4
poleit (adj.) – acoperit cu un strat strălucitor sau cu staniol

107
U3 Elemente de interculturalitate
Afară era frig, ninsoarea din albăstruie prinse o cu‑
loare albă, curată, și iepurii se atârnaseră cu lăbuțele
de cercevele și cântau îndârjit, iar cel din stânga, mai
prost, încurca vorbele, spunea ceva despre bușteanul
uscat, atârnat pe perete deasupra sobei. Era limpede
că înghețau și atunci Bănică deschise ușa și le făcu loc
înăuntru. Căprioara intră întâi. Purta la gât o împleti‑
tură din ramuri verzi de brad și‑n odaie se răspândi
miros plăcut de rășină. Iepurii se suiră pe scaune (toți
aveau fulare înfășurate larg). Bănică le împărți cola‑
cul rumen și le puse dinainte câte un pahar de vin. Ei
dădură paharele peste cap și se dezmorțiră.
— Nuci nu ne dai? îl întrebară și el le făcu semn să
ia din saci, câte patru de fiecare, iar căprioarei îi prin‑
se între cornițe doi canafi5 de lână pe care‑i făcuse el
pentru câinele Bujor.
„Lasă, îi promise el în gând, lui Bujor o să‑i dau
covrigi”.
5
canaf (s.n./m.) – ciucure
4. Dintre tradițiile populare care însoțesc Crăciunul, multe sunt practicate astăzi doar la sate. Identifică, în
textul lui Fănuș Neagu, versuri ilustrând obiceiuri precum colindatul, respectiv Plugușorul:
COLIND:
_________________________________
_________________________________
_________________________________
108
— Bănică, ceru iepurașul cel zevzec6 care încurcase
vorbele, mai dă‑ne câte‑o nucă. Trebuie să mergem și
la George și la Radu, pe uliță la vale”.
— Cu plăcere!
Căprioara pocni o dată din picior. Iepurii își umflară
pieptul și izbucniră din nou în cântec:
Busuioc verde pe masă,
Rămâi gazdă sănătoasă...
Și ieșiră pe ușă, în ninsoare, săltând și dănțuind. Ca‑
petele fularelor, desfăcute de vânt, atârnau în zăpadă
și căprioara se ferea să nu le calce. La poartă se opriră
să numere nucile, apoi coborâră pe uliță.
— Bănică, hai!
Bănică recunoscu glasul mamei și se ridică din pat.
— Scoală‑te, c‑au venit George și Radu să plecați cu
uratul.
— Mamă, spuse băiatul, a fost aici o căprioară cu
patru iepuri. De‑abia au plecat.
Mama se aplecă și‑l sărută zgomotos pe frunte. Sub
geam, în zăpadă, Radu și George făceau repetiție:
Mâine anul se‑nnoieşte...
6
zevzec (adj.) – nătâng, zăpăcit
Fănuș Neagu „Eu sunt o trestie as-
cultând neîntâmplările lumii“, spu-
nea despre sine scriitorul născut în
județul Brăila, (1932-2011), un etern
îndrăgostit de frumusețea peisajelor
de câmpie. Prozatorul se distinge în
literatura română printr‑un limbaj
pitoresc şi rafinat şi prin atmosfera
fabuloasă pe care o creează în scrieri
precum acelea din volumele Vară buimacă, Povestiri din
drumul Brăilei, În văpaia lunii sau Dincolo de nisipuri (din
care face parte povestirea În ajun de Anul Nou).
PLUGUȘOR:
_________________________________
_________________________________
 Elemente de interculturalitate U3
5. Chestionar în perechi. Cere de la perechea ta de lucru să răspundă la IMPORTANT
întrebările de mai jos. Notează răspunsurile și, la rândul tău, răspun‑
Textul lui Fănuș Neagu înfățișea-
de acelorași întrebări:
ză felul în care erau trăite sărbători-
a. Care este sărbătoarea ta preferată de iarnă?
le de iarnă de copiii de odinioară. În
b. Care dintre obiceiurile iernii este preferatul tău?
comunitatea românească, așa cum
c. Tu cum aștepți Anul Nou?
reiese din text, copiii mergeau la
d. Poți da un exemplu de obicei de iarnă din altă comunitate?
colindat, de Crăciun și cu Plugu-
șorul, de Anul Nou. Tradițiile și
APLICĂ obiceiurile fac parte din cultura
Proiect de grup unui popor sau din cultura unor co-
Sarcina de lucru: alcătuiți echipe de patru-cinci elevi, pentru a pre‑ munități mai restrânse. Pentru că
găti un proiect având ca temă sărbătorile de iarnă în comunitățile de se transmit din generație în gene-
pe teritoriul României. Alegeți, sub îndrumarea profesorului, una dintre rație, acestea sunt aspecte impor-
variantele de mai jos, în funcție de gradul de dificultate: tante pentru a defini identitatea
Sărbători de iarnă într‑una dintre comunitățile minorităților etnice culturală a unei comunități.
din România Acolo unde conviețuiesc mai
multe comunități, sărbătorile de
Crăciunul și Anul Nou în comunitățile românești de ieri și de azi iarnă sunt petrecute diferit, în func-
Timp de realizare: două săptămâni. ție de tradițiile și obiceiurile fiecă-
Săptămâna I: Stabiliți componența echipelor, data prezentării și tipul reia. Totuși, anumite aspecte pot fi
de produs realizat. Alegeți între: realizarea unui poster/a unei prezentări împrumutate de la o cultură la alta,
digitale/a unei benzi desenate, confecționarea unor decorațiuni, prepa‑ devenind comune, creând punți
rarea unui produs culinar și prezentarea rețetei, prezentarea unui dosar de comunicare între oameni care
tematic. aparțin unor culturi diferite.
Săptămâna a II‑a: Repartizați‑vă sarcinile echitabil și lucrați individu‑
al. Documentați-vă și apoi pregătiți împreună prezentarea, care va dura
5 minute. Alegeți recuzita necesară și repetați astfel încât prezentarea să decurgă fluent.
Sugestii pentru etapa documentării: discutați în grupa voastră despre sursele pe care le puteți avea în ve‑
dere pentru tema aleasă (cărți, reviste, internet etc.). Nu uitați să indicați sursa consultată.
Puteți folosi ca resurse atât textul lui Fănuș Neagu, cât și diverse website‑uri dedicate subiectului tradițiilor.
Autoevaluare și interevaluare: La sfârșitul proiectului, te vei autoevalua pe baza criteriilor de mai jos. De
asemenea, întreaga echipă va stabili un scor comun, ca medie a autoevaluărilor individuale. În cursul prezen‑
tării proiectelor, stabiliți, pentru criteriile 1‑4, calificative fiecărei echipe. Discutați‑le, sub îndrumarea profeso‑
rului. Stabiliți puncte forte și aspecte de îmbunătățit referitor la abilitățile voastre de muncă în echipă.

Criterii de evaluare

1 Raportarea la temă
2 Calitatea produsului realizat
3 Claritatea prezentării
4 Atractivitatea prezentării
5 Valorificarea surselor de informare
6 Colaborarea în echipă (distribuirea și asumarea rolurilor)

109
U3 Limba română

Substantivul. Substantive colective. Substantive defective

PREGĂTEȘTE-TE
1. Joc. Flori, fete sau băieți!
În echipe de trei-patru elevi, completați tabelul transcris pe o foaie cu substantive care încep cu aceeași lite‑
ră, indicată de profesor, și care ilustrează categoria marcată în fiecare rubrică. Câștigă echipa cu cele mai mul‑
te răspunsuri corecte, scrise în
litera flori fete băieți țări orașe animale
trei minute.

EXPLOREAZĂ
2. Scrie în caiet substantivele identificate în textul următor, pe două coloane, care să cuprindă:
Substantive comune Substantive proprii

„A fost odată ca niciodată un sat numit Gersa. Satul avea formă de pălărie de cowboy și era așezat puțin
strâmb, într-o parte, chiar la capătul lumii, exact acolo unde se termina Pământul. Dincolo de ultimul gard, cel
al Morii de Frig, se întindea, lung și cuminte, Spațiul Cosmic.“ (Dan Coman, Moara de Frig)
3. Spune ce denumește fiecare substantiv identificat la exercițiul precedent.
4. Rescrie din textul de la exercițiul 2:
a. două substantive articulate cu articol hotărât; d. două substantive de gen neutru;
b. un substantiv articulat cu articol nehotărât; e. două substantive de gen feminin;
c. două substantive nearticulate; f. două substantive la număr singular.

AMINTEȘTE-ȚI
Substantivul este partea de vorbire care denumește obiecte, cunoscute în gramatică drept ființe, lucruri,
fenomene ale naturii, acțiuni, însușiri, stări sufletești.
Substantivele sunt • comune: prietenie, câine-lup, soare etc.;
• proprii: Apuseni, Craiova, Alexandru, SUA etc.
Substantivele au trei genuri: masculin (băiat); feminin (fată); neutru (măr).
Numărul substantivelor: singular (mașină) și plural (mașini).
O caracteristică a substantivului este că poate fi însoțit de articolul hotărât (patul, casa) sau de articolul
nehotărât (un pat, niște case).

EXPLOREAZĂ
5. Descoperă, în textele de mai jos, substantivele care îndeplinesc descrierea indicată pe săgeată:
„Atunci el a întins pumnul și mama l-a mângâiat pe
au doar formă de singular frunte. Mâna mirosea frumos a vanilie.
— Culcă-te, i-a spus ea, mâine-i ajunul Anului Nou și
vrei să mergi cu uratul, cu George și cu Radu.“
(Fănuș Neagu – În ajun de Anul Nou)
În zori, Dănuț și-a îmbrăcat în grabă pantalonii, și-a pus
ochelarii și a porni-o repede spre grădina publică să-l vadă pe au doar formă de plural
Zavaidoc, dar nu a mai găsit decât osemintele acestuia.

110
 Limba română U3
REȚINE
Substantivele defective sunt substantivele cărora le lipsește unul dintre numere:
Substantive defective de singular Substantive defective de plural
(au numai formă de plural) (au numai formă de singular)
aplauze, ochelari, tăieței, zori etc. aur, foame, fotbal, lene, miere etc.

6. Asociază cuvintele de pe primul rând cu corespondentul lor de pe rândul al doilea și spune criteriul după
care ai realizat asocierea.
1. soldat; 2. copac; 3. student; 4. piatră;
a. pădure; b. studențime; c. pietriș; d. armată;

REȚINE
Substantivele colective denumesc mulțimi sau grupuri din mai multe elemente, având formă de singular și
înțeles de plural: armată, pădure, studențime etc.
• Când substantivul colectiv are funcție sintactică de subiect și se află la singular, acordul se face cu verbul
predicat la singular: Familia mea merge în vacanță.
• Când substantivul colectiv are funcție sintactică de subiect și este determinat de un atribut la plural, acor-
dul se face cu verbul predicat fie la plural, fie la singular: Un grup de băieți a jucat/au jucat fotbal.

APLICĂ
7. Elimină intrusul din fiecare serie de cuvinte:
a) călimară, culoare, geantă, concluzie, munte, vulpe;
b) petic, tablou, balansoar, ardei, creion, concurs;
c) verișor, câine, perete, patinator, exercițiu, copil.

8. Selectează, din lista următoare, doar substantivele care au aceeași formă la singular și la plural: ardei, mun‑
citoare, șarpe, învățătoare, viespe, nume, așchie, tei, bici, unchi, pui, arici, ochi.
9. Menționează care dintre următoarele substantive sunt colective: tufiș, trupă, cartier, brădet, bloc, mulțime,
curte, gașcă, zmeuriș, familie, juriu, magazin, tineri.

MERGI MAI DEPARTE

10. Corectează, prin rescriere, biletul pe care un elev neatent l-a scris mamei sale:

Mam\ drag\,
l\]i cu alune [i una cu gust de
C‰nd vii de la servici, s\-mi aduci dou\ cioco
Istorie, la lec]ia despre uma-
caramel\. Le merit, fiindc\ am luat 10 la
copii din clas\ m-au aplaudat.
nism. Am r\spuns f\r\ gre[al\, ^nc‰t to]i
Te-am convins, nu-i a[a, c\ merit [i dou\ ecleruri?
Al t\u copil genial,
Ionel

111
U3 Limba română

Cazul nominativ
EXPLOREAZĂ
1. Citește cu atenție enunțurile referitoare la imaginea
alăturată.
a) Doi copii fac un om de zăpadă.
b) Pe copii nu îi sperie frigul.
c) Hainele copiilor sunt groase.
d) Iarna le aduce copiilor multă veselie.
e) — Copii, fiți atenți la sanie!
2. Observă și compară între ele formele pe care le ia în
enunțuri cuvântul scris italic.
3. La ce întrebări răspund aceste forme?

REȚINE Nominativ

În afară de gen și număr, substantivele își schimbă forma și după caz. Vocativ Acuzativ
Cazul este forma pe care o ia substantivul pentru a exprima o anumită funcție
sintactică într-un enunț.
Cazurile se recunosc cu ajutorul unor întrebări specifice și, uneori, cu ajutorul
prepozițiilor.
Cazurile substantivului sunt cinci: Dativ Genitiv

EXPLOREAZĂ
4. Alcătuiește, pornind de la imaginea de mai sus, șase enunțuri în care substantivele sanie, patine, fular să
îndeplinească, pe rând, funcția sintactică de subiect și de nume predicativ.
5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor scrise italic în enunțurile de mai jos.
a) „Obosit după ziua aceea lungă, Horică a adormit în podul Morii de Frig.“
b) Horică era un băiat foarte inventiv din satul Gersa.

REȚINE
Substantivul este în cazul nominativ atunci când funcția lui sintactică este de subiect sau de nume predicativ.
Funcții sintactice:
Subiect: Nume predicativ:
Exemple: Mama este la piață. În parc răsună trompetele. Exemple: Mama este doctoriță. Alex este student.

APLICĂ
6. Identifică substantivele în cazul nominativ din textul următor și precizează funcția lor sintactică.
„Afară era frig, ninsoarea din albăstruie prinse o culoare albă, curată, și iepurii se atârnaseră cu lăbuțele de
cercevele [...]. Era limpede că înghețau și atunci Bănică deschise ușa și le făcu loc înăuntru. Căprioara intră
întâi. Purta la gât o împletitură din ramuri verzi de brad și-n odaie se răspândi miros plăcut de rășină.“
(Fănuș Neagu, În ajun de Anul Nou)
112
 Limba română U3
7. Transcrie în caiet textul următor, trecând substantivele aflate în cazul nominativ la numărul plural. Operea‑
ză și celelalte modificări care se impun.
Almanahul copiilor și atlasul de biologie erau pe lista cadourilor de Crăciun. Moneda necesară procurării lor
era surpriza pregătită de bunicul. Pe lista dorințelor mai era ciocolata făcută de bunica.

8. Citește cu atenție enunțurile și precizează dacă sunt adevărate sau false. ADEVĂRAT FALS
a) Subiectul și complementul sunt funcții sintactice ale cazului nominativ. A F
b) Substantivele în cazul nominativ pot fi precedate de prepoziții. A F
c) În enunțul Iarna este anotimpul preferat al iubitorilor de schi. există două substan‑ A F
tive în cazul nominativ.
d) Numele predicativ din enunțul Zilele de iarnă sunt minunate prilejuri de a schia. A F
este minunate.

9. Grupează în cele două cutii, pe care le vei desena pe caiet, substantivele în cazul nominativ, după funcția
lor sintactică.
Mărul este fructul său preferat. Fratele meu a fost la patinoar.
Aseară au sosit pe la noi bunicii. Andrei este prietenul meu cel mai bun.

10. Construiește câte un enunț în care să folosești următoarele substantive în cazul nominativ:
a) gheață – numărul plural, articulat hotărât, funcție sintactică de subiect;
b) fiu – numărul plural, articulat hotărât, funcție sintactică de nume predicativ;
c) fulg – numărul singular, articulat nehotărât, funcție sintactică de subiect;
d) dorință – numărul singular, articulat hotărât, funcție sintactică de nume predicativ.

11. Analizează substantivele în cazul nominativ din textul de mai jos, după modelul oferit.
Băiatul este încântat că ninge. Fulgii de nea și gerul sunt răsfățul lui. Îi place mai ales joaca pe afară. Când
vine înserarea, Bănică și prietenii săi se reîntorc acasă. Aici, momentul cel mai așteptat este cina.
băiatul = substantiv comun, genul masculin, numărul singular, articulat cu articolul hotărât „-l“, cazul
nominativ, funcția sintactică de subiect

MERGI MAI DEPARTE

12. Mesaj într-o sticlă!
Ai naufragiat pe o insulă pustie, fără alte mijloace de comunicare în afara unei foi de hârtie,
a unui creion și a unei sticle cu dop. Scrie un mesaj de salvare, folosind cât mai multe cuvinte
în cazul nominativ.

113
U3 Limba română

Cazul acuzativ (1)

EXPLOREAZĂ
1. Citește următoarele enunțuri, apoi răspunde la cerințele de mai jos.
1. Bunicii cumpără o sanie. 2. Prietenii îl apreciază pe Dragoș.

a. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.

b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise cu roșu.
c. Indică prepoziția care apare în al doilea enunț.

2. Citește următoarele enunțuri, apoi răspunde la cerințele de mai jos:

1. Andrei apelează la ajutorul colegilor. 2. Colegii lui vorbesc despre Crăciun.

a. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.

b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise cu roșu.
c. Indică ce prepoziții apar în cele două enunțuri.

REȚINE
Cazul acuzativ (A) este cerut de anumite verbe și prepoziții specifice: cu, de, despre, din, după, la, pe, spre, fără etc.
Complementul direct este funcția specifică acuzativului.
Răspunde la întrebările pe cine? ce?
• Am văzut-o pe Ioana. Tata taie pâinea.
Altă funcție a acuzativului este complementul prepozițional.
Complementul prepozițional răspunde la întrebările pentru cine?, pentru ce?, de cine?, de ce?, la cine?, la ce?,
de la cine?, de la ce? etc.
• Alex depinde de autobuz. Azi am vorbit despre complement.
APLICĂ
3. Continuă enunțurile de mai jos, adăugând verbului tipul de complement indicat între paranteze.
......................... (complement direct).
Am învățat
......................... (complement prepozițional).
......................... (complement direct).
Citim ......................... (complement prepozițional).
4. Alege, dintre variantele indicate în cerculețe, cazul și funcția sintactică ale substantivelor scrise italic în
enunțurile de mai jos.
Cazul: Funcția sintactică:
a) La adăpostul de animale am zărit un cățel vioi.
nominativ b) Bruno este un cățel simpatic. nume
c) În parc a venit spre mine un cățel. predicativ
d) Pe la el a venit un prieten. subiect
e) Călin este prieten cu Adi. complement
acuzativ f ) Băiatul a ajutat un prieten. direct

114
 Limba română U3
5. Indică litera corespunzătoare enunțurilor în care prepoziția însoțește un complement.
a) Am discutat despre organizarea unui bal mascat.
b) Magazinul de articole sportive este deschis.
c) Privitul pe geam îi distrage atenția.
d) Starea mea sufletească depinde adeseori de starea vremii.

6. Analizează substantivele în cazul acuzativ din textul de mai jos, după modelul indicat.
„Și era o iarnă atât de plăcută, încât oamenii de zăpadă au avut suficient timp la dispoziție să-și întemeieze
familii, să-și ridice case, să lege prietenii cu ceilalți oameni din sat.“
(Dan Coman, Moara de Frig)
de zăpadă = substantiv comun, genul feminin, numărul singular, nearticulat, precedat de prepoziția simplă
„de“, cazul acuzativ, funcția sintactică de atribut

7. Grupează în cele două rubrici ale tabelului, transcris în caiet, complementele directe și cele prepoziționale,
exprimate prin substantive, din enunțurile de mai jos.

complemente directe complemente prepoziționale

a) Îl salutăm zilnic pe domnul portar.

b) Mereu puteți conta pe sprijinul nostru.
c) Reușita echipei noastre depinde mult de antrenamentul zilnic.
d) Concluzia eseului a reieșit din paragraful final.
e) L-am zărit pe fratele tău la cinema.
f ) Nu renunța așa ușor la visurile tale!
g) Jucătorii mizează pe sincronizarea coechipierilor.

MERGI MAI DEPARTE

8. Joc. Labirintul
Găsește calea către medalie. Vei depăși obsta‑
colele doar răspunzând cerințelor și provocărilor de 1 4
pe parcurs.
1. Numește patru prepoziții care însoțesc comple‑
mentul prepozițional.
2. Alcătuiește un enunț cu un complement direct,
cerut de verbul a afla. 3 6
3. Indică trei verbe care sunt urmate obligatoriu 2 5
de prepoziție.
4. Stabilește felul complementului din enunțul
Maria mizează pe ajutorul lor.
5. Precizează numărul complementelor din enun‑
țul Dan tânjește după cartea cu explicații despre
dispariția dinozaurilor.
6. Identifică un complement direct în enunțul
După vacanță, voi revedea cu drag școala.

115
U3 Limba română

Cazul acuzativ (2)

EXPLOREAZĂ
1. Citește următoarele enunțuri, apoi răspunde cerințelor de mai jos:
1. Excursioniștii călătoresc la Predeal. 2. Librarul îl servește cu răbdare.

3. În iarna acesta, vom merge la munte.

a. Precizează ce împrejurare a acțiunilor indică fiecare enunț.

b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise cu roșu.
c. Indică în ce caz sunt substantivele subliniate.
d. De ce crezi că este utilizată virgula în al treilea enunț?

REȚINE
Substantivul cu funcție sintactică de circumstanțial (de mod, de timp, de loc) este în cazul acuzativ, fiind
precedat de prepoziție.
Punctuație
Circumstanțialele se izolează prin virgule:
• când sunt așezate între subiect și predicat: Silviu, la școală, a citit poezia ieri.
• înaintea complementelor necircumstanțiale: Copiii rostesc, cu emoție, rolurile.
• dacă vorbitorul dorește să le evidențieze în enunț, așezându-le înaintea verbului regent: La școală, ai citit
poezia ieri.

APLICĂ
2. Scrie în caiet câte un circumstanțial de loc, un circumstanțial de timp și un circumstanțial de mod, existente
în enunțul următor:
În noaptea aceasta, copacii se leagănă în tăcere sub plapuma moale a zăpezii.

3. Rescrie în caiet enunțurile de mai jos, adăugând substantive care să îndeplinească funcția sintactică indicată.
a) În absența stăpânului, motanul se juca .................... (circumstanțial de mod).
b) Nu mai vreau să plec niciodată .................... (circumstanțial de loc).
c) Vom călători cu trenul .................... (circumstanțial de timp).
d) Am plecat .................... (circumstanțial de loc) .................... (circumstanțial de mod).

4. Subliniază circumstanțialele din următoarele enunțuri. Explică izolarea prin virgule de restul cuvintelor din
enunț:
Marius, cu multă răbdare, i-a explicat totul. Pe scaun, acolo lăsaseși ghiozdanul.

EXPLOREAZĂ
5. Citește următoarele enunțuri, apoi răspunde cerințelor de mai jos:
1. Fulgii de zăpadă cădeau grațios. 2. Cadoul de la Maria este neprețuit.

a. Precizează partea de vorbire a cuvintelor subliniate.

b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise cu roșu.
c. Explică rolul pe care îl au, în enunțurile date, prepozițiile.
116
 Limba română U3
REȚINE
Substantivul în cazul acuzativ care se subordonează altui substantiv îndeplinește funcția sintactică de atribut și
răspunde la întrebările care?, ce fel de?:
• Caseta cu bijuterii este pe masă. • Mâncarea pentru pisici este în boluri.

APLICĂ
6. Transformă enunțurile de mai jos, adăugând fiecărui substantiv câte un atribut exprimat prin substantiv
în cazul acuzativ.
• Ziua era luminoasă. • Piscurile străluceau în soare. • Băiatul le privea prin binoclu.
7. Citește următorul text, apoi completează tabelul de mai jos, transcris în caiet, cu funcția
sintactică a substantivelor subliniate:
„Nu știu alții cum sunt, dar eu chiar mă pricep la sanie. Adică știu cum să stau pe ea și să
fiu trasă de altcineva. Știu cum să-mi țin picioarele, cum să o împing înainte atunci
când sania se împotmolește. În București, știu cum să mă descurc chiar și pe por‑
țiunile de trotuar goale, fără zăpadă, cum să fac ca sania să treacă peste ele și să
alunece din nou. Sunt specialistă la sanie, pentru că în fiecare an, odată cu prima ză‑
padă, ies cu Anton, cu sania, pe străduțele din spatele blocului.“
(Adina Popescu, Vine vacanța cu trenul din Franța)

substantivul caz funcție sintactică substantivul caz funcție sintactică

(la) sanie (de) trotuar
picioarele (fără) zăpadă
sania specialistă
(în) București (în) an
(pe) porțiunile (pe) străduțele

8. Alcătuiește enunțuri în care să apară substantive cu funcțiile sintactice indicate, precedate de prepozițiile date.

un atribut un atribut
de + un complement prepozițional despre + un complement prepozițional

un atribut un atribut
pe + un complement direct la + un complement prepozițional
un complement prepozițional un circumstanțial de loc
un circumstanțial de loc un circumstanțial de timp

9. În enunțul A primit cu multă plăcere coșulețul cu cozonaci de la bunica substantivele au, în ordine, urmă‑
toarele funcții sintactice:
a) circumstanțial de mod, subiect, atribut, circumstanțial de loc;
b) complement prepozițional, subiect, atribut, atribut;
c) circumstanțial de mod, complement direct, atribut, circumstanțial de loc;
d) circumstanțial de mod, complement direct, atribut, atribut.
117
 atribut

U3 Limba română

10. Completează, în caiet, enunțurile cu substantivele dintre paranteze, aflate în cazul acuzativ, articulându-le
hotărât și punându-le la plural.
În excursie am vizitat ...................... (atelier) unde i-am urmărit pe ..................... (geamgiu) care confecțio‑
nau ..................... (cadru) geamurilor pentru o locuință. Aceștia aveau ..................... (domiciliu) aproape de
locul lor de muncă.

11. Alcătuiește enunțuri în care substantivele de mai jos să fie în cazul acuzativ și să aibă funcția sintactică
indicată.
circumstanțial de loc circumstanțial de mod
alee pasiune
atribut atribut
12. Analizează substantivele în cazul acuzativ din textul de mai jos, urmând modelul dat.
„Spiridușul Bondane tocmai prinsese ultima bucată de zăpadă care plutea în derivă, pe râu. Frigul urcase
cu totul dincolo de nori. Căldura rămasă în sat era plăcută și pufoasă ca blana unui pui de pisică.“
(Dan Coman, Moara de Frig)
bucată = substantiv comun, genul feminin, numărul singular, nearticulat, cazul acuzativ, funcția sintactică de
complement direct

MERGI MAI DEPARTE Ziua 1 Ziua 2

13. Adina și-a petrecut patru zile din vacan‑
ța de schi împreună cu familia sa, într-o
stațiune montană. Prezintă, într-un text
de 10-12 rânduri, cum s-a desfășurat
fiecare zi, folosind substantive care să
Ziua 3 Ziua 4
îndeplinească funcții sintactice despre
care ai învățat astăzi:
• patru circumstanțiale de loc;
• patru circumstanțiale de timp;
• patru circumstanțiale de mod;
• patru atribute.

NU UITA ! ATRIBUT

COMPLEMENT CAZUL ACUZATIV COMPLEMENT

PREPOZIȚIONAL DIRECT

CIRCUMSTANȚIALE

DE LOC DE MOD

DE TIMP

118
 Limba română U3
Cazul genitiv. Articolul genitival
PREGĂTEȘTE-TE Familia Ionescu Familia Stoicescu
1. Joc. Lanțul genealogic Ion Ana Tudor Maria
Mergi pe firul lanțului genealogic al familiilor
Stoicescu și Ionescu, pentru a afla ce relații de rude‑
nie există între Alex, Bianca și ceilalți membri ai fa‑ Oana Carmen Bogdan
miliei. În acest scop, formulează întrebări cu ajutorul
cuvintelor a/al cui?
Alex Bianca
Exemplu: Al cui bunic este Ion?

EXPLOREAZĂ
2. Citește următoarele enunțuri, apoi răspunde la cerințele de mai jos:
Cățelul Rex este vedeta cartierului. Rex este cățelul lui Alex.

a. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.

b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise cu roșu.
c. Ce rol crezi că îndeplinește cuvântul lui din al doilea enunț.

REȚINE
Genitivul (G) este cazul subordonării unui substantiv față de un alt substantiv sau un substitut al acestuia
(pronume, numeral). De obicei, exprimă posesia: cartea fetei, trei ai fetei.
Substantivul în cazul genitiv îndeplinește funcția sintactică de atribut și răspunde la întrebările al (a, ai, ale) cui?
• Ferestrele casei sunt albe. • Culoarea covorului m-a încântat.
La substantivele proprii masculine și la substantivele feminine terminate în consoană sau altă vocală decât a,
apare lui ca marcă antepusă a genitivului.
• Pasiunea lui Alex este cititul. • Îmi place tunsoarea lui Carmen. • Iat-o pe mama lui Flori.
APLICĂ
3. Identifică substantivele în cazul genitiv din fragmentele de mai jos, selectate din textul Omul de zăpadă de
Cezar Petrescu, și precizează funcția lor sintactică.
a) „Şi numai Zavaidoc, omul de zăpadă al copiilor, stătea încă neclintit de strajă la locul său [...].“
b) „Trecea o presimţire mâhnită a sfârşiturilor.“
c) „Pe urmă au venit zilele babelor din luna lui martie, cu vreme schimbătoare şi amestecată.“
d) „Din toate ungherele târgului, pe toate potecile grădinii, se iviseră copiii taberei, mânaţi de acelaşi gând.“

EXPLOREAZĂ
4. Citește următoarele enunțuri, apoi răspunde cerințelor de mai jos:
Zăpada este un dar al iernii. Niște prieteni ai familiei vin azi în vizită.

a. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.

b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise cu roșu.
c. Explică ce rol crezi că îndeplinesc cuvintele al și ai.
119
U3 Limba română

REȚINE
Substantivele în cazul genitiv pot fi precedate de cuvintele ajutătoare al, a, ai, ale numite articole genitivale.
Acestea se acordă în gen și număr cu obiectul posedat:

revistă a colegului, câine al fetei, colegi ai fetei, cărți ale băieților

Formele articolului genitival sunt: singular plural
masculin al ai
feminin a ale
Într-o enumerare de substantive, articolul genitival se reia în fața fiecărui substantiv.

APLICĂ
5. Completează, în caiet, enunțurile date cu substantivele proprii din lista de mai jos, la cazul genitiv.
• Liana • Vlad • Cati • Bianca • Luci • Carmen
a) Verișoarele .......... au venit în vizită. d) Bunica .......... este din Brașov.
b) M-am simțit minunat în compania .......... . e) Am văzut și noi desenul .......... .
c) Părerea .......... despre tablou este interesantă. f ) Plecarea bruscă .......... ne-a intrigat.
6. Transcrie în caiete enunțurile de mai jos, completând cu articolul genitival potrivit.
a) Îmi place stilul de înot .......... colegei mele.
b) Visurile de glorie .......... tinerei artiste s-au împlinit.
c) Vlad a găsit soluția tuturor problemelor și .......... conflictelor din cercul de prieteni.
d) Poveștile de viață .......... bunicului și .......... bunicii sunt captivante.
e) Modul de înaintare .......... proiectului este conform așteptărilor noastre și .......... profesoarei.
7. Utilizează corect următoarele cuvinte sau grupuri de cuvinte în enunțuri create de tine, raportându-te și la
formele articolului genitival. al a-l ai a-i ale a le

8. Analizează substantivele în cazul genitiv din textul de mai jos, urmând model dat:
Mama băiatului a arătat cu degetul spre geamul camerei, dincolo de care se vedea căderea primei zăpezi din
acel an. Un fulg de mărimea unei pene a aterizat pe pervaz. Horică l-a atins și a simțit că e pufos ca blana unui
pui de pisică. Căderea albă a fulgilor nu s-a oprit decât în zorii zilei următoare.
băiatului = substantiv comun, genul masculin, număr singular, articulat cu articolul hotărât „-lui“, cazul
genitiv, funcția sintactică de atribut.
9. Rescrie textul următor, corectând greșelile:
În fiecare iarnă, înghețul începe înaintea zăpezii și viscolului. De aceea, malurile lacului și a tăului din satul
bunicilor devin derdeluș, spre încântarea copiilor și tinerilor. Cu ajutorul lui Ioana și a prietenilor noștri, am
reușit și noi să ne bucurăm de magia gheței.
Se subordonează
NU UITA ! unui substantiv

atributul Genitivul al, a, ai, ale cui?

articolul genitival
al, a, ai, ale

120
 Limba română U3
Cazul dativ
PREGĂTEȘTE-TE
1. Joc. Ștafeta Cui îi place?
Profesorul vă adresează o întrebare, folosind cuvântul „cui“, pentru a afla cât de atenți
ați fost când ați citit textele din această unitate de învățare. Elevul care răspunde primul
le adresează colegilor, la rândul lui, o întrebare conținând cuvântul „cui“, referitoare la
textele studiate sau citite de colegi ca lectură suplimentară. Ștafeta întrebărilor poate
continua până obțineți zece răspunsuri corecte.
Model: Cui îi place să mănânce nori pufoși?

EXPLOREAZĂ
2. Citește următoarele enunțuri, apoi răspunde la cerințele de mai jos:
I-am dăruit fratelui meu un joc. Bunica îi coase lui Vlad un costum albastru.

a. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate.

b. Numește partea de vorbire a cuvintelor scrise cu roșu.
c. Explică ce rol crezi că îndeplinește cuvântul lui din al doilea enunț.

REȚINE
Cazul dativ (D) are, de obicei, ca regent un verb și răspunde la întrebarea cui?.
Funcția sintactică specifică este complementul indirect.
• Fata îi oferă flori mamei. • I-am cumpărat Anei o carte.
Substantivele nume de persoane masculine sau substantivele feminine terminate în consoană, în altă vocală de-
cât a sau de origine străină sunt precedate la dativ de lui, marca acestui caz (lui Ștefan, lui Jeni, lui Astrid, lui Alice).

APLICĂ
3. Construiește enunțuri cu fiecare dintre cuvintele de mai jos, folosindu-le în cazul dativ.

vecin brad Vlad Anca ușă

4. Identifică substantivele în cazul dativ din fragmentele de mai jos și precizează funcția lor sintactică.
a) „Spiridușul Bondane (...) era atât de fericit în acele clipe, încât îi îndeplinea băiețelului orice rugăminte.“
b) „Au muncit toată noaptea, iar dimineața, la prima oră, imediat ce s-au trezit, sătenii le-au dat oamenilor
de zăpadă o mână de ajutor.“

5. Alege varianta corectă de utilizare a substantivelor în cazul dativ.

a) I-am cumpărat lui Carla/Carlei o pereche de mănuși.
b) Lui mama/mamei îi spun mereu adevărul.
c) Îi voi cere la fratele/fratelui meu ajutorul la teme.
d) Lui Victor/la Victor îi plac mult filmele cu spionaj.

121
U3 Limba română

6. Completează enunțurile de mai jos, transcrise în caiet, cu substantivele dintre paranteze, utilizate în cazul
dativ.
Iarna, ............ (brad, articulat cu articol nehotărât) nu îi cad frunzele. În schimb, ............ (plop, articulat cu
articol hotărât) și ............ (tufă, articulat cu articol hotărât) de trandafiri din fața casei nu le-a mai rămas nicio
frunză. De aceea, așteptăm primăvara, care să îi readucă ............ (natură, articulat cu articol hotărât) frumuse‑
țea acum știrbită.

7. Înlocuiește complementele indirecte și complementele directe din textele de mai jos cu cliticele prono‑
minale, urmând modelul dat.
Solicită mamei un sfat! Solicită-i-l!

a) Adu echipei multe premii!

b) Adaugă prăjiturii niște arome!
8. Rescrie în caiet tabelul următor, completându-l cu substantivele aflate în cazul dativ, respectiv în cazul ge‑
nitiv, din enunțurile de mai jos.
a) Compunerii lui Marius îi lipsește un pasaj descriptiv. substantive substantive
b) Antrenorul le-a precizat membrilor echipei conținutul integral al regu‑ în cazul dativ în cazul genitiv
lamentului de concurs.
c) Mătușa le propune nepoților o plimbare prin parcul localității.

9. Ajută-l pe Alex, un băiețel mai neatent la scris, să corecteze scrisoarea adresată lui Moș Crăciun, pentru a vă
asigura că va fi apreciată de către destinatar.

Drag\ Mo[ule,
Nu mi-a[
~]i scriu fiindc\ am v\zut c\ lui Adina i-ai adus mai multe daruri anul trecut.
decât celor mari. Am
dori ca anul acesta s\ li se dea la copiii mai mici mai mult\ aten]ie
atic\, s\ se
f\cut multe fapte bune, i-am dat lui Maria, colega mea, schi]ele de la matem
comportat
preg\teasc\ pentru test. I-am spus chiar [i lui mama s\ ”]i transmit\ c\ m-am
note bune.
exemplar: am cur\]at petele tricourilor [i pantalonilor de sport [i am luat
Alex
Cine îmi poate explica
MERGI MAI DEPARTE deosebirea dintre
dativ și genitiv?
10. Un tânăr a publicat într-un grup de socializare al cărui membru ești și tu Am terminat școala de
mesajul alăturat. Scrie un răspuns în care să-i oferi acestui tânăr o explicație mult și am cam uitat...
clară, în cât mai puține cuvinte.

NU UITA !
Se subordonează CAZUL DATIV Cui?
verbului

Complement indirect

122
 Limba română U3
Cazul vocativ
PREGĂTEȘTE-TE
1. Schimbă impresii! Poartă un dialog, timp de un minut, cu colegul tău despre textul care
v-a plăcut cel mai mult din această unitate de învățare. Nu uita să i te adresezi pe nume!

EXPLOREAZĂ
2. Citește următoarele enunțuri, apoi răspunde cerințelor de mai jos:
1. — Ce faci, Alex, după ore? 2. — Prietenilor, vă invit la ziua mea! 3. — Florico, te așteptăm în parc!
a. Precizează ce arată substantivele scrise cu roșu.
b. Numește substantivul scris cu roșu care are aceeași formă ca în cazul nominativ.
c. Explică rolul semnelor de punctuație în enunțurile date.

REȚINE
Vocativul (V) este cazul adresării.
Substantivele în vocativ se despart prin virgulă de restul enunțului.
• Ce faci, băiete, acolo? • Fetelor, așteptați-mă și pe mine! • Ioana, vino la masă!
De obicei, enunțurile care conțin un vocativ sunt marcate de semnul întrebării sau al exclamării.
Substantivul în vocativ nu are, de obicei, funcție sintactică.
Substantivele în vocativ au:
• forme specifice care conțin desinențele: e (Ștefane, băiete); o (Mario, fato); ă (fată, Ioană)
• formă construită cu articolul hotărât (copiilor, Petrescule, fetelor)
• formă identică cu aceea a nominativului (nerecomandabilă), de care se deosebește prin intonație.
Maria doarme./ Maria, dormi?

APLICĂ
3. Construiește câte un enunț în care substantivele următoare să fie utilizate în cazul vocativ.
colege: ................................................. Dan: .....................................................
băiat: .................................................... vecină: .................................................
4. Rescrie enunțurile de mai jos în caiet, corectând greșelile de punctuație și de ortografie.
— Nu întârzia Victor, la petrecere.
— Doamnă Popescu luați loc!
— Frumoas-o, ce bine îți stă în rochia aceasta.
5. Citește afirmația de mai jos și alege litera care indică varianta corectă de răspuns.
În enunțul — Dragi elevi, stimați profesori și onorați membri ai juriului, să începem concursul! există:
a) 3 substantive în cazul vocativ; c) 5 substantive în cazul vocativ;
b) 4 substantive în cazul vocativ; d) 6 substantive în cazul vocativ.

MERGI MAI DEPARTE

6. Momentul complimentelor! Grupați-vă în perechi. Adresați-i un compliment colegului vostru, referitor la
activitatea sa din timpul acestei ore, folosind un substantiv în cazul vocativ.
7. Imaginează-ți că funcțiile sintactice și cazurile despre care ai învățat au prins viață. Scrie un dialog de 10-12
replici, în care să prezinți o discuție dintre acestea, folosind minimum 10 substantive în cazul vocativ.
123
U3 Limba română

Posibilități combinatorii ale substantivului

EXPLOREAZĂ
1. Citește enunțurile de mai jos și rezolvă cerințele.
1) Prețioasa carte de aur a copilăriei este unică pentru fiecare.
2) De Crăciun, părinții le dăruiesc copiilor jocuri minunate.
3) Sub brad, bunica le citește nepoților despre fabrica de jucării.
4) Crăciunul este perioada cea mai așteptată a anului.
a. Identifică substantivul căruia i se subordonează mai multe atribute în
enunțul 1.
b. Precizează prin ce parte de vorbire sunt exprimate atributele subordo‑
nate substantivului identificat anterior.
c. Numește partea de vorbire a cuvintelor cărora li se subordonează sub‑
stantivele subliniate în enunțurile 2 și 3.
d. Stabilește funcția sintactică a substantivelor scrise cu roșu în enun‑
țurile 2, 3 și 4.

REȚINE
Posibilități combinatorii ale substantivului
Substantivul se poate combina în enunț cu alte cuvinte, fiind:
• centru al unui grup de cuvinte când este termen regent pentru atribut (florile mamei, cutie de bijuterii,
cartea veche).
• adjunct când se subordonează unui substantiv și este atribut (florile mamei, cutie de bijuterii), ori unui verb
și este complement direct (Coace pâine.), complement indirect (Îi vorbea copilului.), complement prepozițional
(Vorbea despre casă.), circumstanțial (Stătea pe scaun.)

APLICĂ
2. Citește următorul text, apoi transcrie în caiet tabelul de mai jos și completează-l cu cazul și funcția sintac‑
tică a substantivelor indicate.
„La căpătâiul lui, dincolo de peretele de cărămidă, începea câmpia și el o auzea în fiecare noapte cum se
leagănă tăcută, aspră, închisă, simțea neliniștea vântului și grava aplecare a buruienilor frânte sub viscol și
toate-i plăceau.“
(Fănuș Neagu – În Ajun de Anul Nou)

Substantivul Caz Funcție sintactică

(la) căpătâiul
(de) cărămidă
câmpia
(în) noapte
neliniștea
vântului
a buruienilor

124
 Limba română U3
3. Construiește enunțuri în care substantivele date să îndeplinească funcțiile sintactice indicate.
atribut atribut
complement
iarnă direct complement pârtie direct
complement indirect complement indirect
circumstanțial de timp circumstanțial de loc
4. Rescrie în caiet enunțurile de mai jos, punând substantivele dintre paranteze la formele indicate:
............. (sanie, plural, articulat hotărât) alunecă la vale în ecourile ............. (glas, plural, articulat hotărât)
vesele ale ............. (copil, plural, articulat hotărât). Deodată, ............. (sanie, singular, articulat nehotărât) scapă
din mâna ............. (fată, singular, articulat nehotărât), spre spaima ............. (prietenă, singular, articulat hotă‑
rât), dar ............. (frate, singular, articulat nehotărât) ei o oprește la timp.
5. Joc. Bingo cu substantiv!
Citește cu atenție textul de mai jos, apoi transcrie fișa de bingo în caiet. În cinci minute, completează cât mai
multe câmpuri cu răspunsuri privitoare la posibilitățile combinatorii ale substantivului.
Variantă: Transformă activitatea într-un concurs, în care să completezi câmpurile din fișa de bingo cu răs‑
punsurile primite de la colegi diferiți. Câștigă primul elev care completează corect întreaga fișă.
„Zavaidoc era prietenul din zăpadă al copiilor. Într-o zi, băieții i-au atașat omului de zăpadă o pălărie nouă.
Arăta ca un cavaler care se ducea la bal. Copiii vorbeau despre norocul de a avea un prieten înghețat atât de
chipeș.“ (Cezar Petrescu – Omul de zăpadă)
Un nume predicativ din text: Un circumstanțial de loc din text: Un substantiv – regent pentru un
atribut din text:

Un circumstanțial de timp din text: Un atribut în cazul genitiv din text: Un subiect din text:

Un complement indirect din text: Un substantiv articulat hotărât din text: Un circumstanțial de mod din text:

Un atribut în cazul acuzativ din text: Un complement prepozițional din text: O prepoziție care introduce un atri-
but exprimat prin substantiv, din text:

MERGI MAI DEPARTE

Fii scriitor!
Imaginează-ți că fiecare caz este o făptură cu trăsături distincte, cu personalitate unică.
Redactează o scurtă descriere a fiecărui caz, în versuri sau în proză. Nu uita să surprinzi cât
mai multe informații pe care ți le-ai însușit în această unitate de învățare!

NU UITA ! Cazurile substantivului

Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ Vocativ

băiatul (pe) băiatul (al, a, ai, ale) băiatului Băiete!

Maria (cu) Maria băiatului Mariei Maria!
caietul (de) lână Mariei caietului Mario!
caietului

125
U3 Comunicare orală

Dicția
PREGĂTEȘTE‑TE
1. Privește imaginea alăturată, în care apar un ventriloc și marioneta pe
care el o mânuiește. Ventrilocul este un actor care poate vorbi fără să
își miște mușchii feței, nici măcar buzele, astfel încât să dea iluzia că
păpușa este cea care vorbește. Ce rol crezi că joacă pronunțarea corectă
a cuvintelor într‑un spectacol de ventrilocie?

EXPLOREAZĂ
2. Pronunță clar vocalele și observă gradul de deschidere a gurii în pronunțarea lor. Ce vocale
pronunțăm cu o deschidere largă sau mediană a buzelor și ce vocale se produc când buzele sunt mai închise?
3. Citește propozițiile de mai jos care conțin diftongii ea și oa, urmărind deschiderea corectă a gurii:
a) Când dorea, el venea să bea o cafea. b) Oare se moare de la licoare cu cicoare pusă în oale?
4. Pregătește‑ți musculatura implicată în procesul de vorbire pentru a putea citi câteva secvențe distractive.
 Fă grimase cât mai exagerate.
 Ține un creion între dinții din față în poziție orizontală și vorbește cu colegul de bancă. Roagă‑l să îți
repete ce ai spus. A înțeles fiecare cuvânt rostit de tine?

APLICĂ REȚINE
5. Rostiți împreună propozițiile de mai jos. Acestea se numesc frân‑
turi de limbă, rolul lor fiind de a ne dezvolta dicția. Regula este să  Dicția reprezintă modul de a
repetați propozițiile, crescând ritmul. pronunța corect și clar cuvintele, si‑
a) De gospodărit mă gospodăresc, dar de desgospodărit nu mă labele și sunetele, cu scopul de a fi
pot desgospodări pentru că desgospodărirea e păguboasă. foarte bine înțeleși de partenerii de
b) Bucură‑te cum s‑a bucurat Bucuroaia când a venit Bucurel bu‑ dialog.
curos de la București.  O pronunțare corectă implică dic-
ția, ritmul, tonalitatea, volumul vocii și
6. Organizați o audiție de angajare a unui actor pentru un rol într‑un
respirația.
film. Alcătuiți echipe de câte patru elevi, în care, pe rând, fiecare
 Defectele de pronunție pot fi corec-
elev va fi actorul. Ceilalți colegi vor alcătui juriul.
tate prin exerciții special concepute.
a. Actorul va citi, la alegere, unul dintre textele de mai jos:
Textul 1: Textul 2: Textul 3:
Cosașul Sașa când cosește, cât șase Până când a cărămidărit cărămidarul pe Capra neagră‑n piatră calcă, cum
sași sasul cosește. Și‑n sus și‑n jos de casa cărămidăriță, a cărămidărit cărămidărița pe o calcă‑n patru crapă! Crape capul
sa, cosește sasul și‑n șosea. Și șase case cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să caprii‑n patru, cum a crăpat piatra‑n
Sașa‑și știe. cărămidărească pe cărămidăriță. patru.
b. Juriul va completa grila de evaluare de mai jos astfel: se acordă două puncte dacă actorul a respectat cri‑
teriul în totalitate; se acordă un punct dacă actorul a îndeplinit criteriul doar parțial.
Criteriul Punctajul acordat
Dicția: sonoritatea clară a vocalelor
Dicția: sonoritatea clară a consoanelor
Ritmul: a fost folosit un ritm alert
Volumul: fraza a fost rostită suficient de tare

126

RECAPITULARE
 Citește fragmentul din Iarna lui Isidor de Veronica D. Niculescu și apoi rezolvă sarcinile de lucru:
Iarna lui Isidor continuă povestea din cartea O vară cu Isidor, în care condorul numit în titlu este salvat de
la Zoo de Serena, o fetiță care îi devine prietenă. Acum, departe de Serena, Isidor trebuie să supraviețuiască
singurătății și frigului, într-un loc necunoscut. El descoperă acolo bucuria iernilor trăite în libertate.
Ceva se întâmpla nu foarte departe de mine. Ce pu‑
tea să însemne?
Am văzut minunea în zori.
Pe bulevard, în piațeta din fața primăriei, apăruse
un patinoar!
Ah, acum știu că așa se numește, patinoar, dar
atunci, în prima dimineață, când i-am dat roată pri‑
vindu-l din cer și când am poposit jos, bine înfășu‑
rat în pelerină și ascuns sub borul pălăriei, habar nu
aveam ce poate să fie. (...)
Nu a durat mult până am înțeles că acele ghetuțe
magice se puteau închiria chiar de acolo, dintr-o ghe‑
retă cu acoperiș albastru. Am cercetat situația, am ci‑
tit condițiile și prețul, iar mai departe nu e deloc greu
de ghicit ce-am făcut. (...)
În scurt timp, cu hainele frumos aranjate, eram în
fața gheretei cu acoperiș albastru și arătam înspre cea
mai mică pereche de ghete, atârnată în cui în spatele
femeii care vindea bilete. După ce-a numărat toți bă‑
nuții, femeia mi le-a întins fără să mă privească, mai
preocupată de doi băieței care se ciondăneau și se tot
împingeau în spatele meu.
Am înhățat ghetele, m-am retras pe băncuța lungă
de lemn, mi-am strecurat picioarele în ele și-am sim‑
țit cum mi se potrivesc de minune! (...)
Am pășit pe gheață cu precauție, fiindcă văzusem că,
pe cât de ușor părea să plutești, tot așa de ușor puteai
să și cazi în nas. M-am avântat cu grijă pe lângă man‑
tinelă, încercând să dau o roată întreagă pe marginea
patinoarului, laolaltă cu ceilalți. Acum erau mai mulți
patinatori. Mă dezechilibram dacă încercam să merg
la pas, ca un om, dar dacă uitam de mersul omenesc,
dacă mă purtam ca o pasăre, pur și simplu pluteam!
Pluteam! Ce senzație de vis! (...)
După ce am dat de câteva ori roată pe la margine,
cu toți ceilalți patinatori, și-am văzut că mă descurc
binișor, m-am desprins dintre ei și m-am dus în zona
Recapitulare U3
din centru, unde erau doar două fetițe care făceau pi‑
ruete și salturi.
Fericit ca atunci când zburasem pentru prima oară
după toți anii de captivitate, am început să mă ro‑
tesc, să mă înalț, să decolez și să aterizez lin, să tai
curbe precise și tot mai strâmte, să întind câte o aripă
și un picior și să mă ridic ca un vârtej, cu ochii închiși
când mă înălțam în lumina îmbătătoare, hipnotizat
de vraja splendidă a gheții, de muzica veselă și de fla‑
căra fericirii pe care n-o mai simțisem arzând în mine
de-atâta timp.
— Un patinator înnăscut! a exclamat cineva de pe
margine.
— Incredibil. Parcă ar zbura!..., a spus altcineva.
— Da, ai zice că nici nu-i om, e ușor ca o pasăre..., a
răspuns altcineva.
Abia atunci mi-am dat seama că despre mine
vorbesc.
Nu-mi puteam permite să mă las îmbătat de mân‑
drie și să continui să mă dau în spectacol așa. Mă te‑
meam că oamenii își vor da seama că sunt condorul
evadat de la Zoo. (...)
M-am rotit, m-am rotit, m-am rotit... Când am des‑
chis ochii, m-am trezit sus, la vreo șapte metri dea‑
supra patinoarului. De jos, câțiva copii
mă priveau cu ochii mari și gurile
căscate. Vreo doi arătau cu mâna
întinsă spre mine.
N-am mai avut încotro, nu
mai puteam să cobor, o
pasăre între oameni.
Așa că am zburat
spre pădure, cu pe‑
lerina strânsă în ju‑
rul gâtului și cu
ghetuțele ma‑
gice în picioare!
127
U3 Recapitulare

Literatură. Redactare. Comunicare

1. Precizează într-un enunț tema textului.

2. Prezintă, în câte unu-două enunțuri, fiecare dintre momentele subiectului din text.

3. Menționează indicii spațiali și temporali în care este plasată aventura pe gheață a lui Isidor.

4. Din text se pot deduce un alt spațiu și un alt timp, anterioare experiențelor lui Isidor din prezent. Transcrie
câte o secvență ilustrativă pentru acestea.

5. Ilustrează categoria personajului colectiv cu o secvență din text.

6. Ce rol îndeplinește dialogul în textul dat? Alege una sau mai multe situații dintre posibilitățile de mai jos și
justifică-ți opțiunea:
a) prezintă acțiunea într-un ritm alert;
b) realizează trecerea dinspre trăirile interioare ale personajului și realitatea din jur;
c) îți permite să observi trăsăturile personajului.
7. Isidor este o pasăre, însă reușește să se amestece printre oameni, chiar într-un loc foarte aglomerat. Prezintă
în unul-două enunțuri cum anume reușește acest lucru.
8. Cu ce compară Isidor patinatul și de ce crezi că recurge la această asemănare?
9. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, trăirile lui Isidor, surprinse în secvența: Pluteam! Ce senzație de vis!
10. Stabilește ce emoții trăiește Isidor în fiecare dintre etapele de mai jos:
a) Isidor descoperă un spațiu bizar. d) Patinatorul învață singur să patineze.
b) Personajul își închiriază patine. e) Cei prezenți îl admiră.
c) Isidor calcă pentru prima dată pe gheață. f ) Isidor zboară dincolo de pădure.

11. Scrie un enunț în care să prezinți efectul produs de punctele de suspensie din secvența „M-am rotit, m-am
rotit, m-am rotit...“

12. Deși este o pasăre, Isidor ne învață să nu ne temem de noile încercări ale vieții. Care crezi că este va‑
lorea morală pe care acest personaj o ilustrează?
Corelează valoarea identificată de tine cu alta similară, reflectată în alt text literar din lecturile tale
suplimentare.

Elemente de construcție a comunicării

1. Selectează din text un substantiv propriu și un substantiv comun.
2. Consultă DOOM 3 și stabilește prin rescriere care sunt substantivele defective din seria „gheață, patine,
muzică, zbor, ochi”.
3. În enunțul „Isidor a pus patinele pe băncuță“, substantivul „patinele” este:
a. centru b. adjunct c. atât centru, cât și adjunct
4. Transcrie complementele directe din enunțul „Am cercetat situația, am citit condițiile și prețul, iar mai de‑
parte nu e deloc greu de ghicit ce-am făcut”.
128
 Recapitulare U3
5. Selectează complementele prepoziționale din secvența: „hipnotizat de vraja splendidă a gheții, de muzica
veselă și de flacăra fericirii pe care n-o mai simțisem”.

6. Extrage un atribut în cazul genitiv din secvența propusă la exercițiul anterior.

7. Transcrie atributele în cazul acuzativ din secvența: „În scurt timp, cu hainele frumos aranjate, eram în fața
gheretei cu acoperiș albastru și arătam înspre cea mai mică pereche de ghete, atârnată în cui în spatele
femeii care vindea bilete.”
8. Completează, în caiet, grupurile nominale de mai jos cu formele corecte ale articolului genitival:
a) _____ patinelor luciu; e) _____muzicii acorduri;
b) _____ iernii bucurii; f ) _____ lui Isidor ezitări;
c) _____ copiilor voioșie; g) _____ patinatorului curaj;
d) _____ patinoarului margini; h) _____fetițelor admirație.
9. Transformă enunțul „— Un patinator înnăscut! a exclamat cineva de pe margine“, astfel încât primul sub‑
stantiv să fie folosit la cazul vocativ.
10. Construiește enunțuri în care substantivele date să ilustreze cazurile și funcțiile sintactice indicate:
a. încercare, complement prepozițional având drept centru verbul a discuta;
b. curaj, circumstanțial de mod;
c. gheață, atribut în acuzativ având drept centru substantivul atracție;
d. spectatori, complement indirect în dativ;
e. Isidor, cazul vocativ.
11. Un băiețel i-a scris mamei următorul bilet: Mama, am plecat la patinuar. Îi împrumut la prietenul meu
patinele pe care nu le mai folosesc. El depinde la aceste patine, mai ales că cu ele a învățat să patineze.
Transcrie-l, corectând greșelile care s-au strecurat.

12. Citește informațiile de mai jos și precizează cazul și funcția

sintactică a cuvintelor subliniate:
Patinajul artistic constă în executarea unor elemente specifice
precum piruetele, săriturile, dansul.
La început, săriturile aveau o singură rotație în aer.
Sonja Henie din Norvegia a fost singura patinatoare din
istorie care a câștigat trei titluri olimpice consecutive
(1928 – 1936).
Numele unor patinatori importanți sunt astăzi folosite
pentru a indica sărituri de senzație: Axel (norvegianul Axel
Paulsen – 1882), Salchow (suedezul Ulrich Salcow – 1909),
Rittberger (Werner Rittberger – 1910).
Patinatorul se ajută de cele două muchii distincte ale lamei
patinei, dar și de zimții din vârful ei.

129
U3 Evaluare

Citește decupajul din Umbre și lumini de Maria Cantacuzino-Enescu și apoi rezolvă toate cerințele:
După o noapte agitată (...), trei copii vioi, de viță
bună din cap până în picioare, țâșneau din paturile
lor ca niște pui de lei din tufișurile junglei, cu capul
și sufletul înfierbântate (...). La lumina chioară și fu‑
megândă a unei lămpi cu ulei de rapiță – afară este
încă întuneric – ei se îmbracă în grabă fără să-și mai
încheie toți nasturii și toți butonii, ca să fie mai repe‑
de gata, ca să facă timpul să zboare mai repede; dar
timpul nu se grăbește decât atunci când vrei să îl ții
în loc, nu trece, pare chiar să dea înapoi de cum te
exasperează încetineala lui; așa că ziua se lăsa mult
așteptată și ferestrele rămâneau întunecate deși ne
sculaserăm înainte de ora obișnuită. Încă puțin și
începem să credem ca Chantecler că o să chemăm
soarele cu un „cucurigu“. Dacă am stinge lampa n-am
putea cumva alunga întunericul și împinge soarele
să iasă? Fumegă întruna, scoate dâre negre lampa
asta, pentru că arsese târziu noaptea, pentru Babaia
și bona nemțoaică, Doamna Tereza, care, crezând că
noi am adormit, au poleit, până pe la două-trei noap‑
tea, merele și nucile care vor străluci în seara asta în
pomul miraculos.
Pomul! Bradul acela frumos, des, bine mirositor, cu
niște crengi viguroase, parcă lăcuite, pe care l-a adus
Mihai ieri din adâncul pădurii de la Lucăcești, cu o
sanie special amenajată pentru asta.
Deși nu ne-a spus nimeni, știm că el se înalță în
mijlocul holului, înfipt într-un ciubăr umplut cu
pământ, învelit cu hârtie verde și cu mușchi pe
deasupra, mușchi adevărat la piciorul trunchiului;
tot așa de drept și mândru, cu vârful atingând
plafonul, ca în pădurea în care și-a lăsat rădăcinile.
Ieri ni s-a strâns inima când am văzut semețul brad
întins cât este de lung, în zăpadă (...); din trunchiul
încă plin de sevă cu ramurile bogate atârnând pe
pământ, rășina curgea picătură după picătură ca
niște lacrimi. Lacrimile lui ne-ar fi făcut și pe noi să
plângem poate dacă Miss Belbin nu ne-ar fi chemat la
ordine, răstindu-se: „Comme along you silly children,
no nonsense, please“.
Acum sunt uitate, șterse, lacrimile și regretele, când,
prin gaura cheii, zărim faimosul brad gata împodobit
cu ghirlande, steluțe și coșulețe din hârtie aurie și ar‑
gintie, confecționate de Babaia. Globuri și țurțuri din
sticlă colorată, cumpărate la Bacău, cu străluciri ului‑
toare și cele două sute de lumânări care se vor aprin‑
de în seara aceasta. Dar ce departe este seara! De abia
răsare soarele!

Subiectul I (60 de puncte)

1. Selectează substantivele defective din seria timpul, pom, zori, lumina și precizează tipul lor. 6 puncte
2. Transcrie, din al doilea paragraf, un substantiv colectiv. 6 puncte
3. Transcrie, din ultimul paragraf, un atribut în cazul acuzativ. 6 puncte
4. Notează cazul și funcția sintactică a substantivelor subliniate: „țâșneau din paturile lor ca niște
pui de lei din tufișurile junglei“. 6 puncte
5. Precizează substantivul cu poziție de centru în grupul nominal prin gaura cheii. 6 puncte
6. Indică motivul pentru care lampa aprinsă de copii scoate fum. 6 puncte
7. Care este momentul surprins în text? 6 puncte
8. Prezintă cum consideră autoarea trecerea timpului. 6 puncte
9. Menționează ce decorațiuni se foloseau pentru bradul de Crăciun în vremurile prezentate de text. 6 puncte
10. De ce crezi că autoarea îi compară pe cei mici cu niște pui de lei? Formulează un răspuns
în două-trei enunțuri. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Scrie un text de 60-70 de cuvinte în care să realizezi rezumatul textului propus, respectând următoarele
criterii: prezentarea faptelor în succesiune cronologică (10 p.), relatarea pe un ton neutru, obiectiv (10 p.),
respectarea normelor de exprimare (10 p.).
Se acordă 10 puncte din oficiu
130
 Lectură l Textul narativ în versuri. Instanțele comunicării narative. Versificația. Enumerația
Redactare l Stilul în redactare. Proprietatea termenilor, adecvare situațională, originalitate
Interculturalitate l Vorbe de duh. Proverbele. Valori etice în legendele popoarelor. Legenda albinei
Limbă română l Pronumele personal. Posibilități combinatorii ale pronumelui.
Pronumele reflexiv
Comunicare orală l Strategii de concepere și înțelegere a textului oral. Rezumarea
Recapitulare l Evaluare

U4 Chipuri, măști, învățăminte…

Dragul nostru elev,

După cum bine știi, o mască se poartă adesea

pe față, pentru protecție, deghizare,
divertisment. Pentru a intra în pielea
personajelor, actorii antici purtau, pe
durata spectacolului, măști de lemn,
după chipul și asemănarea lor
(întocmai, exact). După ce-și
lepădau masca, adevăratul chip
(înfățișare) răzbea la lumină.
Se spune că nu poți cunoaște omul
după chip: acesta nu este decât o mască
(dispozitiv care acoperă)
a caracterului. În această unitate,
așadar, te invităm să găsim
adevăratul chip al oamenilor
și al lucrurilor, dindărătul măștilor,
și să formulăm împreună
învățămintele fiecărui
popas de învățare.
U4 Lectură

Textul narativ în versuri

PREGĂTEȘTE-TE
1. Cărțile de joc de mai jos s-au amestecat. Alcătuiește perechi, asociind fiecare imagine cu eticheta potrivită.

puternic fricos, rapid slab, dar isteț rapid, ager viclean, crud

fidel, loial conducător perseverentă harnică vicleană, șireată

2. Pe ce informații te-ai bazat când ai alcătuit perechile?

3. Care ar fi continuarea expresiei „harnică precum ...“?

4. Mai jos este o listă cu informații despre albine și despre vulturi. Alege-le și transcrie-le pe cele care te-au
impresionat pe două coloane.

Albinele există de cel puțin 100 de milioane de ani, încă de pe vremea dinozaurilor;
Când zboară, bat din aripi de 250 de ori pe secundă și se deplasează cu aproximativ 30 de kilometri la oră;
Napoleon Bonaparte, regele Franței de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea,
a considerat albinele un simbol al țării și a cerut să fie plasate pe stema și pe steagul Franței;
Albinele asigură polenizarea celor mai multe culturi agricole esențiale pentru om. Dacă albinele ar dis-
părea, o parte din hrana oamenilor nu ar mai putea fi asigurată.
Substantivul „vultur” denumește, de fapt, diferite specii de păsări prădătoare și răpitoare;
Sunt păsări mari, cu gheare și ciocuri ascuțite și puternice, cu obiceiuri de pradă;
Au o vedere extrem de ascuțită, pot vedea prada și la doi kilometri și pot zbura cu o viteză de până la
200 de kilometri la oră;
Datorită mărimii și puterii lor, sunt considerați un simbol al puterii, nobleții, purității, virtuții și frumu-
seții. De aceea, se găsesc frecvent pe steaguri, scuturi, statui și monede.

5. Joc de rol. Este nevoie să îți amintești câteva noțiuni învățate. Jucați, pe rând, rolul profesorului și puneți
întrebări colegilor despre ce este un text narativ, care sunt elementele de conținut ale narațiunii, ce prezintă
indicii de spațiu și de timp, care sunt mijloacele de caracterizare a unui personaj.
132

6. Amintește-ți că personificarea este o figură de stil care presupune atribuirea de însușiri și acțiuni omenești
unor lucruri, animale, fenomene ale naturii. Identifică animalele cărora li se atribuie însușirile omenești
din expresiile de mai jos, recompunând oglinzile:
viclean
ca
o lebădă
Text de bază
O, cât sunt de fericiţi
Cei de soarta lor slăviţi1!
Căci ei şi spre fapta mare
Au a slavei îndemnare2.
Dar şi cei ce ostenesc3
Întru binele obştesc4,
Neprivind la răsplătire,
Sunt prea vrednici de cinstire.
Vulturul pe o albină
Au zărit-o în grădină,
La revărsatul de zori,
Bâzâind pe lângă flori.
Şi i-au zis: „O, ticăloasă5,
Albină nesăţioasă
Tu petreci a ta viaţă
Tot pe flori şi pe verdeaţă,
Migăind6 necontenit
Nu ştiu pentru ce sfârşit.
Dar nici însăţi tu nu ştii
Care-i munca ta cea bună,
Când ca tine mii de mii
Miere la un stup adună.
Iar apoi, ce fericire
Moştenesc eu de la fire!
Cum aripile-mi întind
Lectură U4
blând încăpățânat furios grațios
ca ca ca ca
un taur un șarpe un măgar un miel
Vulturul și albina
de Alecu Donici
Şi mă desfătez7 zburând
Către ceruri, către soare:
De a mea putere mare,
Păsările lumii toate
Fug, s-ascund înspăimântate“.
— Fii tu în veci preaslăvit,
Albina lui au rostit.
Joe8 să te norocească
Şi anii să-ţi înmulţească.
Iar eu fiind rânduită,
Obştiei9 să ostenesc,
Mă cunosc prea fericită
Când fagurii îi privesc,
Lucraţi de mii de albine;
Şi ştiu că şi de la mine
Un pic de miere măcar
S-au adus întru bun dar.
1
slăvit (adj.) – adorat, lăudat
2
îndemnare (s.f.) – încurajare
3
a (se) osteni ( vb.) – a se strădui
4
obștesc (adj.) – care aparține poporului, comun
5
ticălos (adj.) – (învechit) sărman, nenorocit
6
a migăi/a migăli (vb.) – a lucra minuțios, cu multă atenție
7
a se desfăta (vb. ) – a simți plăcere, a se delecta
8
Joe – Jupiter/Zeus
9
obştie/obște (s.f.) – comunitate
133
U4 Lectură

Alecu Donici (1806-1865) este un cunoscut fabulist român, născut în satul Piatra, județul Orhei
(azi, satul Donici din Republica Moldova). Renunță la cariera militară pentru care se pregătise și
are importante funcții administrative. Publică în reviste, dintre care cea mai importantă este Dacia
literară de la Iași. În 1840 și 1842, editează două volume de fabule, care cuprind traduceri și creații
proprii. În volumul din 1840 apare și fabula Vulturul și albina.
Mihai Eminescu, referindu-se la Alecu Donici, îl numește „cuib de înțelepciune“.

EXPLOREAZĂ
1. Completează un minijurnal de lectură, prezentându-le colegilor părerea ta despre următoarele aspecte:
• textul are aproape 200 de ani; • textul pune în discuție valorile umane;
• textul conține forme și cuvinte învechite; • textul este o poezie, dar are personaje.
• textul este actual;
2. Precizează care este forma actuală a verbelor la perfectul compus din secvențele: (vulturul) „au zărit-o“, „și
i-au zis“, „albina lui au rostit“.

3. Textul Vulturul și albina este o narațiune. Formulează patru dovezi ale acestei afirmații, făcând referire la
acțiune, personaje, spațiu și timp.

4. Care este diferența între acest text narativ și cele studiate în unitățile anterioare? În răspunsul tău, fă referire
la organizarea textului.

5. Identifică autorul, apoi precizează la ce persoa-

REȚINE
nă se relatează acțiunea din text și care sunt Autorul, naratorul, personajele și cititorul unui text nara-
personajele. tiv literar se numesc instanțele comunicării narative.

6. Rescrie ultimele patru versuri din prima strofă, sub forma unui enunț în care să formulezi aceeași idee
din text. Folosește ca reper următorul exemplu de rescriere a primelor patru versuri ale textului: Cei care
au o soartă glorioasă sunt foarte fericiți, deoarece sunt încurajați de laude să facă fapte mari.

7. Faptele mari ale vulturului sunt pentru laude și admirație, pe când albinele muncesc, neobservate, pentru
binele altora. Alcătuiți o listă cu propunerile colegilor referitoare la meseriile care s-ar potrivi calităților
vulturului, respectiv ale albinei.

Vulturi Albine

APLICĂ
Spațiul, timpul, acțiunea
1. Citește textele de mai jos și numește câteva diferențe între mediul de viață al vulturilor și mediul albinelor.

Vulturii, cele mai puternice păsări, trăiesc pe toate
cele cinci continente, în afară de Antarctica. Sunt foar-
te bine adaptați la mediul în care trăiesc: din zonele
foarte înalte ale munților, până în zonele de șes, pajiști,
savane, deșerturi sau chiar zone populate.
Albinele locuiesc organizate în grupuri foarte mari.
De obicei, fiecare familie de albine trăiește în habi-
tatul său natural, într-un stup plasat în copaci. Dar,
pentru beneficiile aduse, albinele sunt crescute și în
fermele apicultorilor, în stupi artificiali.

134
 Lectură U4
2. Transcrie, din strofa a doua:
a. indicele spațial referitor la locul întâlnirii vulturului cu albina;
b. indicele spațial referitor la mediul de viață al albinei;
c. indicele spațial referitor la mediul de viață al vulturului.

3. Adaugă cuvântului „grădina“ trei însușiri care ar putea completa informațiile din text despre locul acțiunii.

4. Identifică indicele temporal din strofa a doua și transcrie-l pe caiet.

5. Expune-ți părerea despre rolul indicelui de timp identificat, alegând una dintre sugestiile de mai jos:
• este necesar pentru a plasa acțiunea într-o perioadă concretă a zilei;
• conferă textului autenticitate, deoarece albinele nu zboară seara;
• sugerează hărnicia albinei care lucrează chiar din zori.
6. Formulează o explicație pentru faptul că spațiul și timpul nu sunt precizate cu exactitate.

7. Asociază fiecărei idei principale de mai jos un cuvânt-cheie potrivit:

a) Vulturul și albina se întâlnesc într-o dimineață, în grădină.
b) Vulturul îi spune albinei că ea își petrece viața cu lucruri mărunte și că munca ei nici nu este recunoscută.
c) Apoi, vulturul se laudă că el zboară către soare și că le înfricoșează pe celelalte păsări.
d) Albina îi urează noroc vulturului.
e) Albina îi spune vulturului că e mulțumită făcând lucruri pentru alții.

8. Precizează care este timpul verbal folosit pentru prezentarea acțiunii (întâlnirea dintre cele două personaje).
Dar timpul folosit în dialog? Alege, apoi din lista de mai jos, care sunt valorile stilistice ale timpurilor folosite
în text:
Perfectul compus: Timpul prezent, modul indicativ:
a) Prezintă acțiunea ca fiind anterioară momentu- a) Prezintă o acțiune continuă, fără a fi încheiată în
lui vorbirii, sigură și încheiată; momentul vorbirii;
b) Are rol de evocare, de aducere aminte; b) Impune acțiunii un ritm vioi, dinamic;
c) Prin înlănțuirea cu alte verbe, creează impresia c) Creează impresia că acțiunea se desfășoară sub
derulării rapide a acțiunii. ochii cititorului;
d) Dă sentimentul retrăirii unor experiențe anterioare.

9. Expozițiunea este momentul subiectului care, de regulă, prezintă personajele, timpul și spațiul. Identifică
expozițiunea în fabula Vulturul și albina de Alecu Donici. În care strofă este precizată?

10. Imediat după întâlnirea vulturului cu albina, are loc dialogul dintre cei doi. Formulează câte o idee pe care
o transmite fiecare personaj, în schimbul de replici, răspunzând la întrebările:
a. Ce spune vulturul despre albină? c. Ce răspunde albina despre vultur?
b. Ce adaugă vulturul despre el însuși? d. Ce opinie are albina despre ea însăși?

11. Care este rolul dialogului în acest text? Selectează din lista de mai jos, rolurile învățate în unitatea 2
și exemplifică alegerea ta cu secvențe din text:
• ajută ca acțiunea să înainteze; • arată relațiile dintre personaje;
• creează impresia de dinamism; • evidențiază anumite trăsături morale ale personajelor.
• transmite opinia personajelor;

135
U4 Lectură

Structura textului narativ în versuri. Versificația

1. Recitește prima strofă a textului și răspunde la următoarele întrebări prin da sau nu.
a) Prima strofă prezintă un moment al subiectului? DA NU
b) Dacă omitem prima strofă, se pierde un moment al acțiunii? DA NU
c) Strofa se referă precis la vulturul și la albina despre care este vorba în acțiune? DA NU
d) Prima strofă conține o lecție de viață despre oameni? DA NU
2. La cine se referă secvențele „cei de soarta lor slăviţi“ și „cei ce ostenesc/ Întru binele
obştesc“?
3. Care este motivul pentru care cei „slăviți“ de soartă, cei norocoși,
sunt „fericiți“? REȚINE
Fabula este o narațiune scurtă, în ver-
4. Ce atitudine ar trebui să avem față de „cei ce ostenesc/Întru binele
suri sau în proză, care transmite o în-
obştesc“, față de cei a căror muncă nu se observă? Motivează răs-
vățătură, prin intermediul unor acțiuni
punsul.
făcute de ființe nonumane, înzestrate
5. Pune un titlu potrivit fiecărei strofe. cu trăsături omenești.
Structura unei fabule: narațiunea
6. Acest text narativ în versuri este o fabulă. Citește informațiile ală- propriu-zisă și morala.
turate, apoi formulează în câte un enunț morala fabulei și acțiu-
nea din narațiunea propriu-zisă. Trăsăturile fabulei:
• existența unei morale, explicite sau
7. Citește câteva fabule de Jean de La Fontaine și de Grigore Alexan- implicite, așezate la începutul sau la
drescu. Găsește asemănări privitoare la structura textelor și deose- finalul textului;
biri în privința moralei transmise. • narațiunea ilustrează morala; perso-
najele sunt adesea animale, păsări,
Vrei să știi mai mult! insecte cărora li se atribuie trăsături
Fabulele sunt cunoscute de mai bine de 2000 de ani. „Părintele fa- umane;
bulei“ este considerat Esop, care a trăit în secolul al VI-lea î.Ch. Unul • defectele umane sunt criticate, cu
dintre fabuliștii renumiți ai lumii este Jean de La Fontaine (secolul al scopul de a le îndrepta;
XVII- lea), care a influențat și fabuliști români, precum Alecu Donici și • figura de stil dominantă este perso-
Grigore Alexandrescu. nificarea.

8. Precizează:
a. Câte strofe are poezia;
b. Ce fel de rimă se regăsește în prima strofă;
c. Măsura fiecărui vers din strofa a doua;
d. Tipul de rimă a primelor zece versuri din strofa a treia;
e. Tipul de rimă a versurilor: „Dar nici însăţi tu nu ştii/ Care-i munca ta cea bună,/ Când ca tine mii de mii/
Miere la un stup adună.“

9. Desparte în silabe primele patru versuri ale poeziei și accentuează, după model, silabele din al doilea și al
patrulea vers:
„O, - cât - sunt - de - fe - ri - ciţi Cei de soarta lor slăviţi!
/ | / | / | /
Căci ei şi spre fapta mare Au a slavei îndemnare.”
136
 Lectură U4
MERGI MAI DEPARTE
10. Căutați pe YouTube și ascultați fragmente din Studiile lui Frédéric Chopin, Op. 25, Nr.2, Albinele (publicat
în 1837) și din interludiul Zborul bondarului, inclus în opera Povestea țarului Saltan, compusă de Nikolai
Rimsky-Korsakov (publicată în 1899-1900). Asociați ritmurile auzite cu emoții și sentimente.

REȚINE
Textul literar narativ poate fi organizat:
• în proză: transmite ideile în forma obișnuită a comunicării, în enunțuri și paragrafe;
• în versuri.
Versificația sau prozodia se referă la regulile de construcție a versurilor.
Strofa este o grupare unitară de versuri.
Versul este fiecare dintre rândurile unei poezii.
Măsura versurilor reprezintă numărul de silabe dintr-un vers. Măsura versurilor dintr-o poezie poate fi egală sau
inegală.
Rima este asemănarea sunetelor de la sfârșitul versurilor, începând cu ultima silabă accentuată.
Într-o poezie, poate exista:
• rimă împerecheată: rimează primul vers cu versul al doilea și versul al treilea cu al patrulea;
• rimă încrucișată: rimează primul vers cu al treilea vers și al doilea cu al patrulea;
• rimă îmbrățișată: rimează primul vers cu al patrulea și al doilea cu al treilea;
• monorimă: rimează cel puțin trei versuri la rând.
Ritmul constă în succesiunea regulată a silabelor accentuate și neaccentuate dintr-un vers, cu efect muzical.

APLICĂ
Personajele. Enumerația
1. Recitește informațiile aflate la exercițiul 4 de la pagina 132. Formulează câte trei motive pentru care albi-
nele, apoi vulturii pot fi admirați.

2. Asociază cele două personaje din text cu informațiile potrivite, creând corespondențe între litere și cifre:

1. personaj principal
2. personaj secundar
3. personaj episodic
a. Vulturul 4. personaj uman
b. Albina 5. personaj animalier, personificat
6. personaj individual
7. personaj colectiv

3. Selectează, pe două coloane, versurile care se referă la acțiunile vulturului și cele care
se referă la acțiunile albinei.

4. Dintre secvențele extrase la exercițiul anterior, colorează-le pe cele din care poți deduce trăsături morale ale
vulturului și ale albinei. Numește aceste trăsături morale.
137
U4 Lectură

5. Selectează din lista de mai jos trăsăturile morale ale albinei, în opinia vulturului și în opinia ei. Completează
tabelul de mai jos, așezând trăsătura la locul potrivit: sărmană, altruistă, fără noroc, fericită, inutilă, nesem-
nificativă, modestă.

Trăsăturile morale ale albinei

Opinia vulturului Opinia albinei

6. Formulează opinia ta despre trăsăturile morale ale albinei, folosind secvențe din text pentru a o
susține.

7. Identifică opinia vulturului despre el însuși și compar-o cu opinia albinei față de vultur. Formulează
opinia ta despre trăsăturile morale ale vulturului.

8. În acest text, personajele sunt caracterizate indirect și prin ceea ce spun. Formulează câte un răspuns pen-
tru întrebările:
a. Ce atitudine are vulturul față de albină? Dar albina față de vultur?
b. Ce trăsătură morală a vulturului se desprinde din modul în care i se adresează albinei, numind-o „ticăloa-
să“, adică sărmană, nenorocită și „albină nesăţioasă“, adică lacomă, nesătulă?
c. Care este trăsătura morală ce se deduce din urarea pe care albina i-o face vulturului?
d. Ce trăsătură morală a albinei reiese din vorbele despre ea însăși?

9. Lucrați pe grupe de câte patru-cinci elevi. Repartizați-vă sarcinile și organizați informațiile despre trăsături-
le personajelor într-o schemă cum este cea de mai jos, pentru fiecare din cele două personaje:

.....
citat

din fapte: .....

..... citat
Autocaracterizare
citat
Caracterizare Caracterizare .....
Personajul din limbaj:
directă indirectă citat
..... de către alte
citat personaje din atitudinea
.....
față de alte
personaje: citat

10. Scrie o compunere, în care să caracterizezi unul dintre personaje, folosind informațiile din schema de
mai sus.
• în introducere, vei numi personajul, vei prezenta cine este și vei preciza felul personajului;
• în cuprins, vei prezenta trăsăturile rezultate din caracterizare directă și pe cele deduse din caracterizare
indirectă;
• în încheiere, vei prezenta o asemănare sau o deosebire între tine și personajul ales.
138
 Lectură U4
11. Transcrie, din secvențele de mai jos, acțiunile obișnuite ale vulturului și ale albinei, apoi pe cele personi-
ficate:
• Vulturul: „vulturul i-au zis“, „aripile-mi întind/ Şi mă desfătez zburând“, „De a mea putere mare,/ Păsările
lumii toate/ Fug, s-ascund înspăimântate“;
• Albina: „Tu petreci a ta viaţă/ Tot pe flori şi pe verdeaţă,/ Migăind necontenit“, „ca tine mii de mii/ Miere
la un stup adună“, „Albina lui au rostit“, „eu fiind rânduită,/ Obştiei să ostenesc“, „fagurii îi privesc“, „de la
mine/ Un pic de miere măcar/ S-au adus“.

12. Ce fel de trăsături ale personajelor predomină? De ce crezi că sunt prezentate astfel personajele din fabulă?
În formularea răspunsului tău, folosește una dintre sugestii:
a) În fabule, personajele au multe trăsături obișnuite, tocmai pentru a fi recunoscute de către cititor;
b) Pe lângă trăsăturile obișnuite, personajele au câte o însușire, care este, de fapt, fie o calitate, fie un defect
uman;
c) Pentru a fi transmisă morala fabulei, autorul ascunde trăsături umane în spatele unor personaje, lăsând
cititorul să se identifice sau nu cu ele.

13. Transcrie versul în care sunt prezentate locurile către care zboa-
ră vulturul. AMINTEȘTE-ȚI
Figurile de stil sunt procedee prin
14. Ce observi, referitor la structură și la punctuație, în versul tran- care se folosește sensul figurat al unui
scris la exercițiul anterior? cuvânt sau un limbaj neobișnuit pen-
tru a produce un efect artistic.
15. Care este efectul enumerației în versul identificat? Alege una În clasa a V-a, ai învățat să identifici
dintre propunerile de mai jos: personificarea și comparația.
a) Enumerarea locurilor spre care se înalță vulturul, „ceruri“ și
„soare“, accentuează lăudăroșenia vulturului, care se simte
foarte mândru de calitățile lui;
REȚINE
b) Această figură de stil evidențiază o calitate admirabilă a vul- O altă figură de stil este enumerația,
turului, zborul excepțional, dar, prin exagerare, atrage atenția care constă în înșiruirea mai multor
asupra ipocriziei lui; elemente de același fel, cu scopul de
c) Enumerația evidențiază inferioritatea albinei, în raport cu a accentua o idee, de a aduce detalii,
măreția vulturului. de a atrage atenția asupra aspectelor
prezentate.
16. Identifică enumerația din versurile „Păsările lumii toate/ Între termenii enumerației se pla-
Fug, s-ascund înspăimântate“ și explică rolul său în prezenta- sează virgule sau cuvântul „și“.
rea personajului.

INTERPRETEAZĂ. Semnificațiile textului

1. În text există forme gramaticale învechite, precum cele ale verbelor la timpul perfect compus. Există și
cuvinte care în limbajul de azi sunt mai rar folosite, pentru că s-au înlocuit cu altele, precum „slăvit“, „în-
demnare“, „obștesc“, „a noroci“. Sau chiar cuvântul „ticălos“, al cărui sens din text „jalnic“, „vrednic de milă“,
„sărman“ s-a modificat azi, însemnând „persoană care face fapte rele, nemernic“. Explică utilizarea acestui
limbaj, prin referire la vechimea textului și la impresia despre acțiunile prezentate pe care o creează.

2. Adjectivul „revărsat“ înseamnă „ieșit din albie“, „răspândit, împrăștiat, risipit“, „întins, lățit“. În sintag-
ma „revărsatul zorilor“, care dintre sensurile adjectivului este preluat de substantivul „revărsatul“? Expli-
că într-un enunț sensul secvenței.
139
U4 Lectură

3. Expune-ți părerea despre rolul indicelui de timp „la revărsatul zorilor“, folosind sugestiile de mai jos:
• Este necesar pentru a plasa acțiunea într-o perioadă concretă a zilei;
• Este o precizare care conferă textului autenticitate, întrucât albinele zboară dimineața, nu seara;
• Sugerează hărnicia albinei, care lucrează chiar din zori.
4. În replica vulturului există două enunțuri exclamative. Transcrie-le și numește emoția pe care o exprimă
personajul în fiecare situație.
5. Ce îi reproșează vulturul albinei? Sunt acestea niște defecte?
6. Care este semnificația comparației din replica vulturului?
7. De ce albina nu își exprimă opinia față de vultur, ci doar îi urează noroc? Alege o explicație potrivită din cele
de mai jos sau formulează alt răspuns:
• E prea ocupată, n-o interesează să-i răspundă;
• Îl crede important și nu îndrăznește să-i reproșeze ceva;
• Rămâne modestă, fiind conștientă de valoarea muncii sale.
• Nu-i reproșează nimic, pentru că ea nu-și poate schimba soarta.
8. Joc. Împărțiți clasa în șase echipe. Fiecare echipă scrie pe câte o floare (decupată din hârtie sau desenată
pe tablă) o valoare morală a albinei. Faceți schimb de flori. Fiecare echipă își spune opinia despre valoarea
scrisă pe floarea care i-a revenit, făcând trimitere la text.

hărnicia modestia altruismul toleranța răbdarea loialitatea

9. Realizează un blazon al albinei, în care să adaugi valorile morale cele

mai importante, în opinia ta, și un citat reprezentativ.

10. De-a lungul timpului, vulturul a fost asociat cu valori morale precum demnitatea, dreptatea, autoritatea și
libertatea. Care dintre valorile morale de mai sus se întâlnesc în text? Asociază-le citate pentru justificare.
11. Care este defectul uman personificat în text? Dar calitatea umană personificată? De ce crezi că autorul a
ales asemenea trăsături pentru fabula lui?
12. Naratorul se exprimă în prima strofă, care cuprinde morala fabulei. Ce atitudine trădează față de cei ase-
menea vulturului? Dar față de cei asemenea albinelor?
13. În morala fabulei se vorbește despre fericire („O, cât sunt de fericiţi“). Ce îl face fericit pe vultur? Dar pe albină?

14. Transformă morala fabulei într-un îndemn pentru contemporani. Apoi, alege unul dintre proverbele de
mai jos, care cuprinde cât mai bine învățătura:
a) Buturuga mică răstoarnă carul mare. c) Fudulia e soră bună cu prostia.
b) Aparențele sunt înșelătoare. d) Oricine e bun la ceva.
140
 Lectură U4
PREGĂTEȘTE-TE
1. Ghicitoare. Un om trebuie să transporte, peste un râu, un lup, o capră și o varză. În barca lui mică
nu încape, lângă om, decât un pasager. Dacă sunt lăsați singuri, capra e mâncată de lup, iar varza
e mâncată de capră. Cum transportă omul lupul, capra și varza, fără nicio pagubă?
2. Care este sensul zicătorilor „și lupul sătul, și oaia întreagă“ și „a împăca și capra, și
varza“?
a. Crezi că se referă doar la lup, oaie, respectiv capră și varză?
b. La ce situații se referă?
c. Formulează o explicație comună ambelor secvențe.
d. Numiți situații trăite de voi, cărora li s-ar potrivi aceste zicători.

Text secundar
Lupul, țapul și varza
Un țăran la târg plecase.
Și de vânzare luase
Un lup, un ied și o varză.
Nevrând nici una să piarză
Și nefiind nici călare,
Vrea să treacă un râu mare,
Care era să-l înoate
Și să le treacă pe toate.
Stând în loc, se socotește
Și întru sine șoptește,
Cum și în ce chip să facă
Câte una să le treacă,
Că fiind apa prea lată,
Nu putea două d-odată.
„Să trec întâi lupul, zice,
Capra varza o să-mi strice,
Să trec varza, ș-așa încă,
Lupul capra îmi mănâncă.“
Deci dacă-i veni în minte
Și trecu capra nainte,
Stătu iar să se gândească
Ca cum să o nemerească.
Gândind, zicea întru sine;
„Trecui una, merse bine,
Pân-aci toate scăpară;
Acum care să trec dară?
Trecând varza și lăsând-o,
1
a face papară – a distruge,
a nimici; (aici) a mânca
2
a clăti (vb.) – (aici) a clătina (pop.)
de Anton Pann
O strică iedul rozând-o,
Precum lupul și el iară
Îmi face iedul papară1.
O, ce viață neunită
Și marfă nepotrivită!“
Dar mai gândind: „Ha! el zise,
Nevoia minte-mi trimise“,
Trecu lupul, clătind2 capul,
Ș-întoarse înapoi țapul.
Trecu și varza îndată,
Mereu făcând judecată,
Și mergând a doua oară,
Trecu țapul sopsioară.
Omul dacă să gândește,
Orce i să înlesnește3,
Prejudecând cele grele,
Le găsește ușurele,
Că pe cât el se gândește,
P-atât mintea-i să tocește.
Și orce, cu judecată,
Nu-l greșește niciodată.
3
a înlesni (vb.) – a face ceva să fie ușor de
realizat, de obținut; a ușura, a facilita

141
U4 Lectură

EXPLOREAZĂ, APLICĂ, INTERPRETEAZĂ Cine...

Ce... De ce...
3. Formulează întrebări, pe baza textului, continuând începu-
turile date. Scrie fiecare întrebare pe câte un bilețel: Cu cine... Cu ce scop...
4. Puneți toate bilețelele într-o cutie, amestecați-le, extrageți
Cu ce...
? Cum...
câte o întrebare și răspundeți.
5. Redacteză o secvență de jurnal de lectură, răspunzând la patru dintre întrebările de la exercițiul 3.
6. Identifică instanțele narative ale textului (autor, narator și personaje).
7. Precizează forma actuală, literară, a cuvintelor:
a. „nemerească“, „dară“, „iară“, „sopsioară“, „orce“;
b. „să gândește“, „să înlesnește“, „să tocește“.
8. La ce mod și timp se află verbele de la exercițiul 7 b?
9. Pentru a verifica înțelegerea textului, transcrie în caiet schema de mai jos și scrie pe săgețile necesare ce
transportă țăranul:
Traversarea 1 Traversarea 5
Traversarea 2 Traversarea 6
Traversarea 3 Traversarea 7
Traversarea 4
10. Știind structura unei fabule, precizează ce prezintă prima strofă amplă a textului și ce cuprinde a doua
strofă, mai scurtă? Pune un titlu fiecărei strofe.
11. Segmentează textul în funcție de ideile principale și formulează planul simplu de idei.
12. Transformă planul simplu de idei în planul dezvoltat de idei.
13. Alcătuiește rezumatul fabulei, folosind planul dezvoltat de la exercițiul anterior și respectând regulile
unui rezumat.
14. Selectează, din lista de mai jos, trăsăturile morale ale țăranului din textul lui Anton Pann și asociază-le cu
acțiuni pe care le face:
• ingenios • chibzuit • indecis • glumeț • încăpățânat
• fricos • strateg • înțelept • descurcăreț • perseverent
15. Alege, dintre trăsăturile de la exercițiu anterior, cea mai importantă trăsătură a țăranului din text și
motivează-ți alegerea.
16. Transcrie enunțul exclamativ în care țăranul își exprimă neputința și neîncrederea că va reuși. Ce face
imediat după aceea?
17. Țăranul își face planul de a trece marfa în siguranță peste râu, deoarece bănuiește amenințarea. Atât
lupul, cât și capra, sunt lacomi. Aici este lăcomia lor un defect sancționat prin morala fabulei? Motivează
răspunsul.

18. Identifică enumerația din primele trei versuri ale poeziei.

19. Precizează ce rol are în text enumerația identificată la exercițiul anterior.

142
 Lectură U4
20. Observă modul și timpul verbelor din text și completează casetele:

Acțiunile făcute de țăran Modul și timpul verbelor Exemple

Exprimarea intenției, căutarea soluției Modul și timpul verbelor Exemple

Morala Modul și timpul verbelor Exemple

21. De ce morala este exprimată cu ajutorului timpului prezent al modului indicativ? Care este valoarea
specială a acestui timp în text?

22. Joc. Micul statistician. Numără și constată:

a. De câte ori apare în text verbul „a se gândi“;
b. De câte ori apar sinonime sau expresii echivalente verbului „a se gândi“.
23. De ce crezi că autorul repetă verbul „a se gândi“ și sinonimele lui?
24. Reformulează într-un enunț imperativ morala fabulei.
25. Ce ton i s-ar potrivi moralei fabulei? Alege dintre variantele propuse mai jos sau formulează propria
explicație:
a) Un ton moralizator, pentru că implică o învățătură;
b) Un ton glumeț, jucăuș, sugerând că situațiile dificile pot fi rezolvate;
c) Un ton ironic, cu aluzie la cei care se grăbesc, nu fac un plan și greșesc.

MERGI MAI DEPARTE

26. Recitește prezentarea de la începutul unității „Chipuri, măști, învățăminte“. Scrie un text de 60-80 de cu-
vinte, în care să îți expui opinia despre ce „învățăminte“ putem afla citind și ce se ascunde sub „măști“ în
texte.

27. Alege să citești două dintre recomandările de lectură de la finalul manualului. Alcătuiește o miniculegere
cu fabulele care îți plac cel mai mult.

28. Proiect de grup. FABULIȘTII

Alcătuiți opt grupe și trageți la sorți câte un defect uman, dintre cele de mai jos, care poate fi sancționat
prin morala unei fabule. Apoi completați schema unei fabule.
Compuneți o fabulă, în versuri sau în proză, în care să sancționați defectul per-
sonajului.
Mândria

Lăc
nI vi

omi
dia

a Defectul uman Personajul animal Acțiune Morala

care ilustrează
Egoismul
Lenea
a defectul
Răzbunarea

iun
tea

nc
ita

Mi
Laș

Alte personaje

143
U4 Redactare

Stilul în redactare. Proprietatea termenilor,

adecvare situațională, originalitate
PREGĂTEȘTE-TE
1. Discutați despre situațiile de mai jos, observând dacă termenul „stil” apare în limbajul nostru cotidian:
a. Ai folosit vreodată termenul „stil” în legătură cu vestimentația care îți place? Cum ai putea defini un stil
vestimentar?
b. Te îmbraci la fel în contexte variate, precum mersul la școală, la plajă sau la o întâlnire cu prietenii?
c. Propune o definiție a stilului vestimentar, în care să ții cont de context și de personalitatea ta.
2. Citește cu atenție fragmentele de mai jos:
Textul 1 Textul 2
Amintiri din copilărie (fragment) O istorie a copilăriei (fragment)
Ion Creangă Colin Heywood
Hai mai bine despre copilărie să Jocurile și jucăriile erau un mod
povestim, căci ea singură este vese- de a încuraja dezvoltarea intelec-
lă și nevinovată. Și, drept vorbind, tuală și fizică a celor tineri, pre-
acesta-i adevărul. cum și surse de distracție. În toate
Ce-i pasă copilului când mama perioadele, cei mici au reușit să-și
și tata se gândesc la neajunsuri- improvizeze jucării din obiectele
le vieții, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau de zi cu zi sau să-și facă propriile
că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, jucării. Era, de exemplu, destul de
încălecat pe bățul său, gândește că se află călare pe simplu să faci o păpușă de cârpe
un cal de cei mai strașnici, pe care-l aleargă, cu voie sau un căluț. În regiunea Niver-
bună, și-l bate cu biciul și-l strunește cu tot dinadin- nais, din Franța, folcloriștii arată că
sul, și răcnește la el din toată inima, de-ți ia auzul; și cei mici își făceau fluiere, cărucioare rustice (îndoind
de cade jos, crede că l-a trântit calul, și pe băț își des- ramurile ca să facă roți) și capcane pentru vrăbii. [...]
carcă mânia în toată puterea cuvântului... Exemplele timpurii de jucării făcute de adulți ne-au
Așa eram eu la vârsta cea fericită, și așa cred că au parvenit încă din Evul Mediu: zornăitori, titirezi cu
fost toți copiii, de când îi lumea asta și pământul, mă- șnur sau simpli, păpuși, ustensile miniaturale de gă-
car să zică cine ce-a zice. tit și seturi de farfurii de ceramică, soldați de plumb,
Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte mici animale de lut și așa mai departe. [...] Copiii se
oleacă ziua, să se odihnească, noi, băieții, tocmai jucau cu aceste ustensile în grup mai degrabă decât
atunci ridicam casa în slăvi. Când venea tata noaptea singuri, compunând adesea cântece și poezii care să
de la pădure din Dumesnicu, înghețat de frig și plin se potrivească. [...] Istoricii au observat cum unele
de promoroacă, noi îl speriam sărindu-i în spate pe jucării îl duceau pe copil către lumea adulților, bă-
întuneric. Și el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe ieții având un căluț, iar fetele o păpușă și ustensile
unul, ca la „baba-oarba“, ne ridica în grindă, zicând: de bucătărie.
„’tâta mare!“ și ne săruta mereu pe fiecare.
3. Scrie sinonime pentru sensul următoarelor cuvinte, extrase din textul 1: frământă, strașnici, strunește,
ostenit.
4. Notează, într-un enunț, sensul secvenței: „Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte oleacă ziua,
să se odihnească, noi, băieții, tocmai atunci ridicam casa în slăvi“.
5. Transcrie, din textul 1, un cuvânt specific unei anumite regiuni, precizând numele regiunii.
144
 Redactare U4
6. Selectează, din textul 2, câte două cuvinte din câmpul semantic al istoriei, respectiv al copilăriei.

7. Alege dintre următoarele opțiuni, un element de conținut comun celor două texte. Transcrie apoi câte o
secvență prin care să ilustrezi elementul comun:
• copilăria • jocul • jucăriile • familia • amintirile

8. Stabilește sensurile propriu de bază, secundar sau figurat ale cuvintelor subliniate, selectate din ambele texte:
a) „că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire“; d) „folcloriștii arată că cei mici își făceau fluiere“;
b) „Copilul, încălecat pe bățul său“; e) „Exemplele timpurii de jucării“;
c) „răcnește din toată inima“; f ) „Istoricii au observat“.

REȚINE
Stilul reprezintă modul specific de exprimare în funcție de context și de scopul comunicării.
Stilul este o marcă a personalității în literatură, fiind rezultatul combinării cuvintelor și enunțurilor.
Principala diferență dintre stiluri constă în expresivitatea limbajului, care poate fi prezentă sau absentă într-un text scris.
Originalitatea stilului este reprezentată de totalitatea elementelor care particularizează maniera de a scrie a unei
persoane/unui scriitor. Originalitatea este un rezultat al creativității.
În sens general, termenul stil se referă la modul de a se comporta, de a acționa sau de a se exprima prin alte mij-
loace decât cuvântul.

9. Verifică proprietatea termenilor indicați, folosind un dicționar explicativ.

În această seară se va deschide o expoziție epică des-
pre istoria copilăriei, dar nu mă grăbesc, pentru că ver- Proprietatea termenilor înseamnă stăpânirea
nisajul va avea loc peste trei zile. Am auzit că se va pre- sensurilor cuvintelor și folosirea celor mai potrivite
zenta un film străin, care va fi titrat, deci atmosfera va fi forme pentru a exprima o anumită idee.
relaxată, așa că o să mă îmbrac comod. Pentru scenele Puritatea stilului presupune folosirea formelor ad-
din film, au fost scoase din arhivă costume impresio- mise de limba literară.
nante și au cooptat în echipă actori importanți.

10. Alcătuiește scurte enunțuri în care să folosești corect cuvintele marcate italic în exercițiul anterior.

11. Scrie un enunț în care să prezinți efectul obținut prin accentuarea termenilor subliniați în exemplele de
mai jos:
a) La vernisajul de aseară s-a vorbit despre istoria copilăriei.
b) La vernisajul de aseară s-a vorbit despre istoria copilăriei.
12. Rescrie enunțul de mai sus și adaugă-i o paranteză în care să prezinți o informație care nu schimbă sensul
comunicării: cine te-a invitat, când ai ajuns, cine mai era prezent etc. Compară enunțul obținut cu enunțul
de la care ai pornit.

APLICĂ
13. Scrie un text de trei-patru rânduri în care să identifici diferențele de stil dintre textul 1 și textul 2, având în
vedere trăsăturile limbajului folosit.
14. Identifică scopul pentru care a fost scris fiecare text, alegând dintre cele două opțiuni de mai jos:
a) Textul are scopul de a stârni emoții și sentimente în legătură cu un univers imaginat;
b) Textul are scopul de a furniza date certe, verificabile.
15. Transcrie, din textul 1, două secvențe originale, care îl diferențiază pe Ion Creangă de alți scriitori citiți de tine.
145
U4 Elemente de interculturalitate

Vorbe de duh. Proverbele

PREGĂTEȘTE-TE
1. Privește imaginile alăturate. Ambele se referă la un pasaj biblic
care apare în inscripția de pe farfurie („A arunca
mărgăritare la porci“) și al cărui sens ar putea fi
„a da un lucru de valoare cuiva care nu știe
să-l prețuiască“. Alege, dintre variantele de
mai jos, un proverb cu sens asemănător
citatului biblic.
a) De ce nu-ți pasă nu-i al tău.
b) A strica orzul pe gâște.
c) După faptă, și răsplată. Pieter Bruegel cel Tânăr,
Descrie un context în care un vorbitor re- Perle aruncate porcilor
curge la un astfel de proverb.

EXPLOREAZĂ Farfurie italiană, sec. XV,

Muzeul Luvru, Paris
2. Recitește pasajul de mai jos, selectat din
Hronicul și cântecul vârstelor de Lucian Blaga.

„...pe firele de iarbă, câte-un nod de lichid spumos, alb,

ca un scuipat. «Ce-i asta?» întreb eu pe Tata. «Asta-i
scuipatul cucului!» zice Tata. «Păi, cucu’ scuipă??» întreb
eu mirat. «De ce n-ar scuipa, răspunde Tata, când n-are
altceva de făcut? Cucul cântă și scuipă... Ca feciorii care
n-au de lucru... Uneori scuipă după copii, iar cei de-i nime-
rește nu mai cresc!”

a. Notează, în caiet, o b. Notează, în caiet, un proverb care ilustrează în-

trăsătură morală la vățătura ce se poate desprinde din pasajul citit:
care se referă pasajul _________________________________
________________

APLICĂ
3. Cuvintele următoarelor proverbe s-au amestecat. Recompune-le și transcrie-le pe caiet.
Identifică un context de viață căruia s-ar potrivi fiecare dintre ele.

• nu • dor • harnic • pâine • silitor • duce • de • omul

• năravul • ba • schimbă • lupul • își • părul • dar
• bună • trece • rea • paza • primejdia
• albina • miere • ac • face • fără• nu
146
 Elemente de interculturalitate U4
REȚINE
Proverbul este o învățătură morală populară născută din experiență și exprimată printr-o formulă cu sens
figurat, scurtă, sugestivă, de obicei rimată sau ritmată. Proverbele s-au născut în vremuri străvechi, din nevoia oa-
menilor de a-și organiza traiul în comunitate conform unor reguli de conduită și de bună-cuviință. „Ceea ce
nu oprește legea oprește buna-cuviință“, scria filosoful moralist Seneca. Aceasta presupune a intui ce ți se cuvine
ție și ce se cuvine altora și a te comporta în consecință.
Proverbele reflectă valorile culturii populare în spațiul românesc și dovedesc universalitatea regulilor
bunei-cuviințe: acestea nu dispar și nu se demodează.
De multe ori, proverbele pot fi întâlnite în forme asemănătoare la popoare diferite: A face din țânțar armăsar
(România), A face un munte dintr-o pietricică (Italia), A face elefant din purice (Ungaria) se referă toate la obiceiul
exagerării, fiind îndemnuri spre a-l evita.

4. Completează spațiile punctate cu termenii potriviți pentru a recompune proverbele de mai jos. Alege unul
dintre acestea și ilustrează-l printr-o imagine amuzantă.
• Apele .......... sunt adânci. a. line; b. repezi; c. învolburate.
• Câinele care latră .......... a. aleargă; b. nu mușcă; c. nu are stăpân.
• Nu e pădure fără .......... a. apă; b. iarbă; c. uscături.
• Țara arde de tătari, .......... îi arde de lăutari a. caprei; b. pisicii; c. babei.
5. Asociază proverbele din prima coloană cu semnificațiile potrivite din cea de-a doua.

a. Strânge bani albi pentru zile
negre.
b. Calul de dar nu se caută la dinți.
c. Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
d. Brânză bună, în burduf de câine.
e. Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi.
1. Primești exact ce oferi, bine sau rău!
2. Nu amâna sarcinile de lucru!
3. Persoană înzestrată cu calități de care nu se
folosește!
4. Fii econom, prevăzător!
5. Să nu fii nemulțumit de cadoul primit!

MERGI MAI DEPARTE

6. Privește imaginea alăturată. Replica pe care câinele negru o dă cățelului este:
În rețeaua internet, nimeni nu știe că ești câine. Dezbate, alături de colegi, urmă-
toarele subiecte:
a. Am putea considera imaginea un proverb modern? De ce?
b. Asupra a ce avertizează desenul și textul?
c. Care ar fi o valoare morală și o regulă de conduită asociate acestei imagini?

Desen de Peter Steiner,

în The New Yorker,1993
7. Scriere colectivă. Scrie, pornind de la experiența ta, trei enunțuri ce ar putea reprezenta proverbe des-
pre viața de elev (de exemplu: Cine se trezește de dimineață la școală ajunge sau Cine copiază tema altu-
ia nu învață nimic din ea.). Citiți proverbele în clasă; alegeți-l prin vot pe cel mai amuzant și scrieți împre-
ună, contribuind fiecare cu câte un enunț, o istorioară ilustrativă.

147
U4 Elemente de interculturalitate
Valori etice în legendele popoarelor. Legenda albinei
PREGĂTEȘTE-TE
1. Privește cele două imagini ilustrative pentru cuvântul legendă. Prezintă,
în două minute, cu ajutorul unei diagrame Venn, ce anume le diferențiază,
respectiv un element comun.
EXPLOREAZĂ
2. Citește cu atenție textele de mai jos, pentru a putea răspunde întrebărilor
formulate pe baza acestora.
Textul A
Forma pământului
Pământul crescuse atât de mult, încât da afară peste
marginile apei și ale cerului. Asta îl puse pe Dumne-
zeu pe gânduri și nici el nu mai știa ce să facă, să în-
capă tot pământul în marginile cerului. […]
Atunci, își aduse aminte de arici, care, în timpuri-
le acelea, avea faima de filosof și de om sfătos, poate
pentru că mergea tot gârbovit și morocănos. Dumne-
zeu trimise pe albină să-l întrebe ce sfat îi dă. Albina
l-a găsit tocmai după prânzul cel mare, făcându-și
culcuș să se odihnească. Cum auzi despre ce e vorba,
se supără foarte tare că i-a stricat bunătate de somn:
„Ce trimite Dumnezeu la mine, că doar el e mai deș-
tept decât toată lumea…“ și nu vru să-i spună. Albi-
na, șireată, se prefăcu că pleacă și se ascunse după
ușă. Ariciul, crezând-o plecată și cuibărindu-se pen-
tru odihnă, începu să bombănească necăjit: „Auzi
la Dumnezeu, să trimită la mine după atâta lucru.
D-apoi nu-l împinge și pe el mintea să strângă puțin
pământul și să facă dealuri, munți și văi?“.
Albina, cum auzi, o rupse la fugă și, pe nerăsufla-
te, îi spuse lui Dumnezeu ce află de la arici. Atunci,
Dumnezeu se apucă și strânse pământul [...]. Imediat
se umplu tot pământul de dealuri, munți și văi [...].
Iar pe albină, pentru că-i făcuse acest mare bine și îi
aduse sfatul ariciului, Dumnezeu o binecuvântă să
facă mierea cea dulce și aromată cu toate parfumurile
câmpurilor.
(Adaptare după Marcel Olinescu,
Mitologie românească)
148
Textul B
Legenda albinei
Când a voit Dumnezeu să facă lumea, a trimis pe
albină la Stăpânul Nopții, ca să-l întrebe pe acesta de
sfat cum ar fi mai bine să facă: numai un singur soare
ori mai mulți.
Albina se duse, îl întrebă de sfat și apoi se puse pe
nesimțite pe capul lui. Acesta începu a se sfătui cu
sine cum ar putea mai înțelepțește răspunde: „la în-
trebarea aceasta aș zice că dacă vor fi mai mulți sori,
nu va fi bine, pentru că arșița lor ar putea să fie prea
puternică. N-ar fi bine dacă ar fi mai mulți sori și de
aceea pentru că ar putea să prefacă noaptea în zi“ [...].
După acestea, își dădu cu părerea zicând:
— E mai bine dacă va fi numai un singur soare.
Zburând acuma albina ca să ducă Domnului răs-
punsul acesta și prinzând a zbârnâi, Stăpânul Nop-
ții a cunoscut că ea șezu pe capul lui și că a ascultat
ceea ce a vorbit el cu sine. Deci înverșunat fiind, pen-
tru aceasta o lovi cu un bici peste spate. Din pricina
acestei lovituri albina se făcu toată neagră. [...] Înainte
însă, ea avea culoarea albă, și de aceea se numește
până în ziua de astăzi albină. Și că avem noi acuma
numai un singur soare pe cer, numai albinei avem
să-i mulțumim.
(Adaptare după Simion Florea-Marian,
Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor)
 Elemente de interculturalitate U4
3. Copiază în caiet fagurii de mai jos, corespunzători fiecăruia dintre
REȚINE
textele A și B, și completează-i cu trăsăturile albinei, identificate pe
baza lecturii.
ETIC (adj.): referitor la etică, la
ansamblul normelor de conduită
morală dintr-o societate sau co-
munitate.
4. În cultura noastră, ca în diverse alte culturi ale lumii, unele viețuitoa- LEGENDĂ (s.f.): 1. povestire în
re au semnificații simbolice. Notează în caiet ce reprezintă, simbolic, proză sau în versuri care con-
albina, folosindu-te atât de cunoștințele tale anterioare, cât și de in- ține elemente fantastice sau
formațiile din cele două texte citite. miraculoase, prin care se expli-
că nașterea unei ființe, apariția
5. Prezintă, cu ajutorul unei diagrame Venn, asemănările și deosebirile
dintre cele două legende.
unui lucru, caracterul aparte al
unui eveniment (istoric), al unui
erou (mitic) sau al unui fenomen.
2. Rar, inscripție pe o monedă sau
APLICĂ
pe o medalie. 3. Text, inscripție prin
6. Ce aspect al realității este explicat în fiecare dintre textele A și B, prin care se explică semnele convențio-
recurs la elemente fabuloase? nale de pe o hartă, de pe un plan,
o imagine fotografiată sau dese-
bunătate
7. Ce valoare morală se desprinde din fie- nată.
care dintre cele două legende? Alege din
sinceritate corectitudine fagurele valorilor sau propune tu însuți
una, apoi justifică în două-trei enunțuri O legendă, ca povestire prin
dreptate alegerea făcută, raportându-te la text. care se explică un aspect al rea-
lității, este strâns legată de felul
respect loialitate unei comunități de a înțelege
lumea. De aceea, legendele fac
recunoștință parte din zestrea de valori eti-
ce pe care comunitatea dorește
să le transmită fiecărui membru al
Provocare: având în vedere sensul din limba latină al cuvântului acesteia.
legendă (lucruri de citit – care sunt recomandate sau indicate spre Ceea ce comunitatea stabilește
a fi citite), explică, în două-trei enunțuri, cum poate contribui o legendă drept moral, just, cinstit, corect
la formarea unei valori etice. ne modelează comportamentul.
(Câteva dintre valori sunt eviden-
MERGI MAI DEPARTE țiate în exercițiul 6.) La rândul lor,
valorile în care un om crede pot
8. Scrie o povestire având ca personaj principal o albină, prin care să
contribui la conturarea imaginii
ilustrezi unul dintre proverbele de mai jos:
pe care comunitatea și-o formea-
Harnic ca o albină, strângător ca o furnică. • Albina e onorată fiindcă ză despre el. Valorile morale nu
muncește pentru tot grupul. • Albina cea bună nu se pune pe o floare veș- sunt înnăscute – le dobândim
tejită. • Omul bun preţuieşte bunătatea, aşa cum albina preţuieşte floarea. pe parcursul vieții, cu ajutorul ex-
periențelor (din mediul familial,
Provocare: Adaugă povestirii tale câte o ilustrație potrivită pentru
școlar sau din comunitate, socie-
fiecare dintre cele cinci momente ale subiectului (expozițiunea, in-
tate).
triga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul).
149
U4 Limba română

Pronumele personal
PREGĂTEȘTE-TE
1. Joc. Ghicește cine este fiecare!
Gândurile și vorbele personajelor animaliere din ima-
ginea alăturată s-au amestecat. Ajută-le să regăsească
fiecare ceea ce a gândit sau ce vorbe a adresat celorlalți,
atribuind replicile de mai jos personajului potrivit:
— Nu sunt speriat de voi, deși am ochii măriți!
— Nimeni nu se compară cu mine, regele junglei!
— Dacă mă supără careva, îl înghit!
— Dumneavoastră știți cine sunt dânșii? Că eu nu am
idee?
— Îmi spune cineva de ce mi-au apărut dungi pe spate?
— De-ar ști Domnia Sa regele că noi complotăm să pu-
nem capăt tiraniei lui...
— Dumneata ești la fel de drăguț ca puiul meu!

EXPLOREAZĂ
2. Selectează pe două coloane, din replicile de la exercițiul 1, formele accentuate și formele neaccentuate
(clitice) ale pronumelui personal.

3. Precizează persoana, numărul și genul (dacă este cazul) pentru fiecare pronume personal identificat.

REȚINE
Pronumele personal este partea de vorbire flexibilă, care ține locul unui substantiv într-un enunț sau indică per-
soanele care participă la actul comunicării.
• Maria spune o poveste. Ea este o foarte bună povestitoare.
• Eu ascult povestea, pe când tu iei notițe pe caiet.
Pronumele personal își schimbă forma după persoană, număr și caz.
Deoarece ține locul unui substantiv, pronumele personal cunoaște flexiunea cazuală (își schimbă forma după
fiecare caz.)
Observă formele accentuate ale pronumelor personale scrise cu roșu, precum și formele neaccentuate (clitice)
scrise cu verde, din tabelul următor.
Cazul Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
singular plural singular plural singular plural
masc. fem. masc. fem.
N eu noi tu voi el ea ei ele
A mine, m(ă) noi, ne tine, te voi, v(ă) el, (î)l ea, o ei, (î)i ele, le
G - - - - lui ei lor
D mie, (î)mi nouă, ne, ni ție, (î)ți vouă, v(ă), vi, lui, î(i) ei î(i) lor, le, li
V - - tu voi - - - -

150
 Limba română U4
EXPLOREAZĂ
4. Notează pe caiet pronumele personale de politețe identificate în replicile de la începutul lecției.
5. Înlocuiește substantivele subliniate în enunțurile de mai jos cu pronumele personale de politețe potrivite.

a) Unchiului tău i-am deschis ușa. c) Mă interesează părerea Mariei.

b) Directorul și dirigintele ne-au sprijinit în proiecte. d) Am fost fascinat de discursul regelui.

REȚINE
Pronumele personal de politețe, arată respectul pentru o persoană. Are forme numai pentru persoana a II-a
și a III-a.
Pronumele dumneavoastră se folosește mereu cu verb la plural:
• Dumneavoastră veniți?
Pronumele mata, matale, mătăluță, mătălică, tălică se folosesc în vorbirea populară.
Pronumele personal de politețe are următoarele forme:
Grad minim de politețe Grad mediu de politețe Grad maxim de politețe
Persoana singular N-A-V G-D N-A-G-D-V N-A-V G-D
a II-a dumneata dumitale dumneavoastră domnia-voastră domniei-voastre
(d-ta) (d-tale) (dv./dvs./ domnia-ta domniei-tale
plural d-voastră) N-A-V G-D
-
domniile-voastre domniilor-voastre
Persoana singular N-A G-D N-A-G-D N-A G-D
a III-a m. dânsul m. dânsului m. dumnealui domnia-sa domniei-sale
f. dânsa f. dânsei f. dumneaei domnia-ei domniei-ei
domnia-lui domniei-lui
plural N-A G-D N-A-G-D N-A G-D
m. dânșii m. dânșilor dumnealor domniile-lor domniilor-lor
f. dânsele f. dânselor
În situații de comunicare oficiale sau protocolare se folosesc formulele reverențioase:
• Majestatea Sa/Voastră, Domnia Sa/Voastră, Excelența Sa/Voastră, Sfinția Sa/Voastră etc.
APLICĂ
6. Precizează persoana, numărul, genul (dacă este cazul), forma și cazul pentru pronumele personale din
enunțurile următoare.
a) „— Fii tu în veci preaslăvit,/ Albina lui au rostit.“ c) — Ține-mi geanta, te rog!
b) „Căci ei şi spre fapta mare/ Au a slavei îndemnare.“ d) — Vouă vă datorez recunoștința.
7. Găsește intrusul din seria pronumelor: mie, voi, mă, lui, dânsa, nouă, ea, ție, lor, noi, li, o.
8. Construiește câte un enunț în care pronumele personale de mai jos să fie, pe rând:
ne în cazul acuzativ vă în cazul acuzativ le în cazul acuzativ
în cazul dativ în cazul dativ în cazul dativ
ei în cazul genitiv i în cazul acuzativ
în cazul nominativ în cazul dativ
în cazul acuzativ

151
U4 Limba română

9. Copiază exercițiul pentru portofoliul tău și completează spațiile libere cu pronumele per-
domnia-sa
sonale de politețe potrivite din caseta alăturată.
Majestatea Sa
a) Am urmărit un documentar despre ......., regele Mihai I al României.
dumnealor
b) Bunicii erau în fața școlii. Ne-au ajutat ....... cu ghiozdanele.
dânsul
c) Președintele instituției este ....... .

10. Alege forma potrivită de prescurtare (abreviere) a pronumelor personale de politețe din enunțurile de
mai jos.
a) Vă cunoșteam pe dumneavoastră. (d-vs./dv.) c) Mașina e a dumitale. (d-tale/dtale/dt-ale)
b) Vorbeam des cu dumneata. (d-ta/dta) d) Vă mulțumesc dumneavoastră. (dvs./d-vs)

11. Alcătuiește enunțuri în care să folosești:

a. Un pronume personal, persoana I, număr singular, cazul acuzativ, formă clitică.
b. Un pronume personal, persoana a II-a, număr singular, cazul dativ, formă accentuată.
c. Un pronume personal, persoana a III-a, număr plural, genul feminin, cazul acuzativ, formă clitică.
d. Un pronume personal de politețe, persoana a II-a, număr singular, cazul nominativ.

12. Enunțul care conține un pronume personal de politețe este:

a) Vă rog să-mi povestiți despre copilărie. b) Doamna este vecina noastră.
c) Dumnealui i-am oferit locul meu în tren. d) Pe tine te știu de la cursul de înot.

13. Nu există niciun pronume personal de politețe în enunțul:

a) Fapta dumitale a fost apreciată de toată familia. b) Matale vinzi prea scump caisele;
c) Pe dumneavoastră v-am văzut în parc. d) Ascultă-mă și pe mine, domnule Popa!

14. Alege forma corectă, transcriind pe caiet propozițiile:

a) Pe bunicul la/ l-a condus la gară. b) Ia/ I-a sunat telefonul în timpul orei.
c) Ne-a/ Nea întrebat cât este ceasul. d) M-ai/ Mai văzut în fotografiile din vacanță.

MERGI MAI DEPARTE

15. Joc de rol. Realizați, în perechi, dialoguri de 6-10 replici, folosind pronume personale și pronume perso-
nale de politețe, pe baza următoarelor situații:
a. O bătrânică este ajutată de un tânăr să treacă strada.
b. O prințesă primește vizita unui prinț dintr-o altă țară.
c. Un elev de clasa a VI-a discută cu un scriitor la o lansare de carte.

16. Întregește schema de mai jos cu informațiile care lipsesc.

indică .......................

are forme .......................

(clitice) Pronumele personal are forme .......................

Pronumele personal are forme pentru persoana ............... și

exprimă ...............
de politețe pentru persoana ...............

152
 Limba română U4
Posibilități combinatorii ale pronumelui
EXPLOREAZĂ
1. Explică relația care se stabilește între cuvintele subliniate și pronumele scris cu roșu, în enunțurile de mai
jos, urmărind sensul săgeții.
Dumnealui din camera mică este oaspetele nostru. — Voi din curte, vorbiți mai încet!

2. Precizează felul și cazul pronumelor marcate în enunțurile următoare, transcrise în caiet.

a) Antrenorul este dânsul.
b) Ele nu refuză invitația noastră.
c) Cel mai mult ne apreciază pe noi.
d) Vorbește despre voi cu admirație.
e) Ție ți se cuvin toate laudele.
f )Cadoul de la ei a fost surprinzător.
g) Alegerea lui ne-a uimit pe toți.
h) Alex aleargă spre dumneaei.
g) M-a examinat după tine la istorie.
h) Am executat săritura ca tine.

3. Indică părțile de vorbire cărora li se subordonează sau cu care intră în relație pronumele subliniate din
exercițiul precedent.

4. În enunțurile de la exercițiul 2, trasează, în caiet, săgeți pentru a evidenția relația în care intră pronumele
marcate cu alte cuvinte din fiecare enunț, după modelul de mai jos.
Cadoul pentru noi a constat într-o carte de fabule.

REȚINE
Pronumele personal poate apărea drept:
• centru al unui grup de cuvinte: Dumneavoastră de pe scaun, ridicați-vă!
• adjunct într-un grup de cuvinte: îmi calculezi; v-am văzut; cadoul de la tine etc.
Funcțiile sintactice ale pronumelui personal
Funcția sintactică Caz Exemplu
Subiect N Tu stai în banca a doua.
Nume predicativ N Verișoara mea este ea.
Atribut A Cadourile de la voi m-au încântat.
Atribut G Cățeii ei se numesc Bino și Bijoux.
Complement direct A Pe tine te ascultă mai mult.
Complement prepozițional A Se întâlniseră cu ele în magazin.
Complement indirect D I-am dat lui toate informațiile cerute.
Circumstanțial de loc A M-am oprit lângă ei.
Circumstanțial de timp A A ajuns acasă după mine.
Circumstanțial de mod A Dansează ca ea.

EXPLOREAZĂ
5. Identifică, în enunțurile de mai jos, cliticele care dublează complementele directe și complementele
indirecte.
a) I-am arătat lui Alex casa bunicilor mei. c) Pe prietenii mei îi vezi mereu împreună.
b) Îl întreb pe tatăl meu despre legenda albinei. d) Bibliotecarei îi restituim cărțile la timp.

153
U4 Limba română

6. Grupează cliticele identificate la exercițiul 5, în funcție de așezarea lor față de complementul pe care îl du-
blează, în antepuse și postpuse.

REȚINE
Substantivul și pronumele cu funcție sintactică de complement direct și complement indirect pot fi dublate
prin forme clitice. Dublarea prin clitice este de două feluri:
• prin anticipare, când cliticul stă înaintea complementului:
O știu pe ea. V-am oferit vouă locul.
• prin reluare, când cliticul stă după complement:
Pe Maria am recunoscut-o. Anei i-am cerut caietul.
Ca aspect ortografic, formele neaccentuate se despart prin cratimă de cuvântul determinat atunci când se pro-
nunță în aceeași silabă cu o parte din verbul pe lângă care apar sau cu întregul cuvânt.

APLICĂ
mă
7. Completează, în caiet, spațiile punctate din textul următor, transcris în caiet,
cu pronumele potrivite din petalele florii. o
dumnealui
Motanul se apropia de ........... și ........... privea cu interes. Bucata de carne pe
care ........... ținea în gheare nu ........... era suficientă. Pofta ........... de mâncare mine
ne umplea pe ........... , cei din casă, de uimire. ........... își câștigase reputația de
mare mâncăcios. noi îi

lui
8. Stabilește cazul și funcția sintactică a pronumelor de la exercițiul precedent.

9. Completează enunțurile de mai jos cu cuvinte care să determine pronumele.

Precizează funcția sintactică a cuvântului adăugat.
Ne-am revăzut cu dumnealor ........................... .
Eu ........................... eram mai scund.
O privesc insistent pe dânsa ........................... .

10. Transformă enunțurile de mai jos, după modelul dat, înlocuind cuvintele subliniate cu clitice pronomina-
le. Precizează funcția sintactică a pronumelor utilizate.
Îi voi duce caietul Ancăi. I-l voi duce.
Am lăsat mâncarea unei pisici.
Îți voi strânge eu lucrurile.
Elevul a arătat carnetul mamei.
I-am cumpărat mamei o broșă.
I-ai adus un cadou lui Dan.

11. Construiește enunțuri în care următoarele pronume personale să aibă funcția sintactică indicată.

el subiect, cazul nominativ ei complement indirect, cazul dativ

nume predicativ, cazul nominativ
complement direct, cazul acuzativ
complement prepozițional, cazul acuzativ
atribut, cazul acuzativ
154
atribut, cazul genitiv
circumstanțial de loc, cazul acuzativ
circumstanțial de timp, cazul acuzativ
circumstanțial de mod, cazul acuzativ
 Limba română U4
mine atribut, cazul acuzativ le complement direct, cazul acuzativ
complement direct, cazul acuzativ complement indirect, cazul dativ
complement prepozițional, cazul acuzativ
circumstanțial de mod, cazul acuzativ

12. Analizează pronumele personale și pronumele personale de politețe din fragmentele următoare, selectate
din Capra cu trei iezi de Ion Creangă, urmând modelul dat.
„— Ia, nu știu cine-a fost pe la mine pe-acasă în lipsa mea, că știu că mi-a făcut-o bună!
Apoi capra pornește înainte plângând, și lupul după dânsa, prefăcându-se că plânge. […]
— Apoi dă, cumătră, când ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi. Nu-ți face și d-ta atâta inimă rea. […]
— Mă ustură inima-n mine, cumătră! Mă rog, scoate-mă și nu-ți mai face atâta osândă cu mine!“
(pe la) mine = pronume personal, numărul singular, persoana I, cazul acuzativ, precedat de prepoziția
„pe la“, funcția sintactică de circumstanțial de loc.

13. Există două pronume personale în enunțul:

a) I-am întâlnit la teatru pe colegi. b) Pe Ioana am văzut-o pe stradă.
c) Eu nu ți-am povestit piesa de teatru. d) Îl știam pe Alex de mult timp.

14. Cuvântul subliniat din enunțul Nu o văzusem prea des la librărie. are următoarea valoare morfologică:
a) verb auxiliar; b) articol nehotărât;
c) pronume personal; d) numeral cardinal.

15. Cuvântul subliniat din enunțul Nu știam că lui îi plac gogoșile. îndeplinește următoarea funcție sintactică:
a) subiect; b) complement direct;
c) atribut; d) complement indirect.

MERGI MAI DEPARTE

16. Scrie un text de de 100-120 de cuvinte, în care să îți
imaginezi dialogul purtat de cele două personaje ale
fragmentului extras din fabula Capra și păstorul de
Esop. Vei folosi zece pronume personale și cinci pro-
nume personale de politețe, cu funcții sintactice dife-
rite. Nu uita să surprinzi morala!
„Un păstor mâna caprele la staul. Dar una din ele,
dând peste iarbă dulce, rămase în urmă. Păstorul
însă, aruncând cu o piatră în ea, o nimeri și-i rupse
un corn. Apoi o rugă cu lacrimi în ochi să nu-i spună
stăpânului.“

155
U4 Limba română

Pronumele reflexiv
EXPLOREAZĂ Ne-am decis
1. Citește următorul schimb de replici dintre membrii să vă duceți în tabăra Omul se întrece
unei familii, apoi răspunde cerințelorde mai jos. de arte. pe sine acolo!

a. Precizează persoana gramaticală indicată de cu-

M-aș simți inspirat
vintele scrise cu roșu. să pictez!
b. Numește persoana și numărul verbelor pe care Ne-am
le însoțesc aceste cuvinte. revedea cu Maia!
c. Prin ce sunt deosebite cuvintele colorate din re- Se duce și ea!
plica tatălui față de celelalte cuvinte scrise cu
roșu?
d. Observă deosebirea dintre formele celor două
pronume din replica tatălui.

REȚINE
Pronumele reflexiv exprimă identitatea dintre obiectul asupra căruia se exercită direct sau indirect acțiunea
verbelor și subiectul acestora.
• Alex se îmbracă repede.
Pronumele reflexiv are forme numai pentru cazurile acuzativ și dativ.
Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana III-a. Pentru persoana I și a II-a, folosește
formele pronumelui personal de acuzativ și dativ.
Caz Formă Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
sg. pl. sg. pl. sg. pl.
Acuzativ accentuată mine noi tine voi sine -
clitică m(ă) ne te v(ă) s(e)
Dativ accentuată mie nouă ție vouă sieși -
clitică (î)mi ne, ni (î)ți v(ă), vi î(și)
• Mă văd în oglindă. (pronume reflexiv)
• Mă vede în oglindă. (pronume personal)
Pentru a nu confunda formele pronumelui personal cu cele ale pronumelui reflexiv, verificăm dacă persoana
pronumelui coincide cu persoana verbului.
Te duci. Te duce.

II sg. II sg. II sg. III sg.

• aceeași persoană Te = pronume reflexiv • persoane diferite Te = pronume personal

APLICĂ
2. Înscrie în tabelul alăturat, copiat în caiet, pronumele reflexive din enunțurile de mai jos.
a) Cu o floare nu se face primăvară.
b) M-am încurcat la problema de matematică. pronume în cazul dativ pronume în cazul acuzativ
c) Este important de păstrat stima de sine. formă formă clitică formă formă clitică
d) V-ați dat seama de greșeala voastră. accentuată accentuată
e) Îmi cumpăr o carte de fabule.
f ) Cine nu își respectă semenii nu e respectat.
156
 Limba română U4
3. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos și stabilește care dintre pronume sunt personale și care sunt reflexive.
a) Mă ascultă astăzi la geografie. e) V-am urmărit cu atenție. pronume
b) Mă pregătesc pentru oră. f ) V-ați înlocuit penarul pierdut. personale
c) Îți dovedești curajul în competiție. g) Te-au eliminat din echipă. pronume
d) Îți demonstrez o teoremă. h) Te-ai ambiționat la antrenament. reflexive
4. Construiește câte un enunț în care formele pronominale de mai jos să fie, pe rând, pronume personale și
pronume reflexive.
ne .................... vă .............. m- ................ ți ...........
..................... ............... ................. .............
5. Indică partea de vorbire a cuvântului marcat cu roșu în enunțurile următoare.
a) Țăranul s-a dus cu barca pe râu. b) Lupul și mielul nu-s prieteni.
c) Varza și capra nu-s în aceeași barcă.
6. Citește enunțurile de mai jos și stabilește care dintre acestea conțin afirmații corecte.
a) Există două pronume reflexive în enunțul Își amintește că s-a sfătuit cu Alex.
b) Există un pronume reflexiv în cazul acuzativ în enunțul Ne ducem în tabără.
c) Pronumele reflexiv are forme proprii doar pentru persoana a III-a.
d) Există două pronume reflexive cu formă clitică în enunțul Se laudă pe sine în fața clasei noastre.
7. Rescrie textul următor, corectând greșelile.
Vi-ați dat seama de greșeală când frații voștri sau întors de la magazin fără florile pe care neam gândit să le
oferim mamei.
8. Analizează pronumele reflexive din textul de mai jos, urmând modelul dat.
„Înhap-firimituri scăpă ca prin minune cu blănița negheruită. Se alesese doar cu frica și cu oboseala: îl
trecuseră toate nădușelile. Și-ar fi dat tot regatul pentru o gură de apă. De data asta se dovedi norocos. Balta
la nevoie se cunoaște: dacă n-ar fi fost mort de sete nu s-ar fi dus spre ea. Își luă așadar inima în dinți și se
apropie de petecul de apă în care se oglindea cerul.“
(Ion Acsan – Povestea unui șoarece de bibliotecă)
se = pronume reflexiv, numărul singular, persoana a III-a, cazul acuzativ, formă clitică.

MERGI MAI DEPARTE

9. Completează schema de mai jos, cu informații asimilate în cadrul acestei lecții.
Exprimă identitatea de persoană între obiectul și subiectul verbului

forme proprii (persoana a III-a) Forme preluate de la

Pronumele reflexiv
................................ ................................

Are forme pentru cazurile

..........................
10. Găsește cinci proverbe românești în care apar pronume reflexive. Creează
apoi, după modelul acestora, alte proverbe sau enunțuri cu tâlc.

11. Provocare. Realizează un desen după un proverb care conține pronume refle-
xiv sau după proverbul creat de tine. Calul de dar nu
se caută la dinți.
157
U4 Comunicare orală

Strategii de concepere și înțelegere a textului oral.

Rezumarea
PREGĂTEȘTE-TE
1. Citește secvența inițială din textul Moș Stan de I. Bassarabescu:
„V-ați gândit, copii, că oamenii mari din jurul vos-
tru au fost și ei odată mici ca voi? Ei bine, întrebați-i
pe fiecare, să vă spuie drept, dacă nu-și amintesc cu
drag de copilăria lor. Și voi o să fiți odată mari, și voi
o să povestiți copiilor voștri cele de acum și o să ve-
deți atunci cât farmec, câtă gingășie e în vârsta asta a
voastră, când treceți din brațe în brațe, din mângâiere
în mângâiere, când profesorii se ostenesc pentru voi
și părinții vă poartă grijile și nu vă lasă decât una sin-
gură vouă: grija școalei.
Și eu am fost ca voi, copii; și eu țin minte mul-
te-multe din copilăria mea și vi le povestesc aici, ca să
vedeți cum erau și cum simțeau copiii de odinioară.
Nu m-am ferit să arăt până și isprăvile celor răi, fiind-
că știu că fapta mea învață pe oamenii cuminți să știe
ceea ce nu trebuie să facă.”

2. Care sunt motivele pentru care autorul povestește fapte din copilăria lui?

EXPLOREAZĂ
3. Audiază, din manualul digital, înregistrarea lecturii textului Moș Stan și apoi formulează răspunsuri pentru
sarcinile de mai jos.

4. Joc. Cornetul cu întrebări.

Fiecare dintre voi notează pe un bilețel o întrebare ce se referă la un aspect pe care nu l-a
înțeles din textul audiat. Amestecați bilețelele într-un cornet de hârtie. Extrageți câte unul și
răspundeți, cu ajutorul profesorului, la întrebarea extrasă.

5. Prezintă în cinci enunțuri despre ce este vorba în povestirea audiată.

6. Prezintă oral conținutul textului audiat, folosind întrebările de mai jos, în succesiunea
dată:
a) Cum se numește jocul prezentat în textul audiat?
b) Care sunt regulile acestui joc?
c) Ce avantaje avea Spăngescu?
d) De ce hotărăște copilul să îi fure nasturii lui Moș Stan și cum procedează el?
e) Când își dă seama bătrânul că nu mai are nasturi la jiletcă?
f ) Cum procedează bătrânul pentru a prinde hoțul de nasturi?
g) Ce reacție are copilul, atunci când bătrânul îi descoperă faptele?

7. Ce atitudine are copilul față de propria faptă, la finalul întâmplării prezentate? Crezi că regretă că a furat sau
doar că a fost prins?

8. Joc de rol. Împreună cu colegul de bancă, transformă replica lui moș Stan din final, în care îi spune băiatului
ce așteptări avea de la el, procedând astfel:
Pasul 1: adăugați încă două replici prin care sunt formulate și acceptate scuzele copilului.
Pasul 2: unul dintre voi repovestește la persoana I acest schimb de replici.
158
 Comunicare orală U4
9. Extrage, din finalul fragmentului audiat, o informație pe care o consideri esențială.

REȚINE
Pentru a reda un text audiat sau orice alt text se folosesc parafraza și rezumarea.
Parafraza constă într-o reformulare a unui enunț păstrându-i-se sensul aproape intact. Unui pasaj îi pot corespun-
de mai multe variante de parafrază, în funcție de sinonimia totală sau parțială a cuvintelor.
Rezumarea respectă aceleași principii precum rezumatul scris, prezentat în unitatea anterioară.

10. Folosește parafraza pentru a prezenta secvența care ți-a plăcut cel mai mult din textul audiat.

11. Povestitorul își amintește că el nu considera, când juca la nasturi, că gestul lui se numea furt. De ce nu a
reușit să înțeleagă de la început că a greșit?

12. Audiază din nou textul propus și apoi alcătuiește echipă cu un coleg.
Unul dintre voi rezumă oral textul, în două minute, celălalt este observator și acordă puncte pentru ca-
litatea rezumatului. Inversați, apoi, rolurile. Pentru a vă evalua unul pe celălalt, folosiți grila de mai jos,
acordând câte 2 puncte pentru respectarea totală a fiecărui criteriu sau câte 1 punct pentru respectarea
parțială a criteriului respectiv.

Criteriu de evaluat Punctaj

• prezentarea exclusivă a informațiilor esențiale, fără detalii

• formularea ideilor principale din mesajul transmis
• respectarea succesiunii faptelor din textul audiat
• folosirea verbelor la persoana a III-a, prezent/perfect compus
• modificarea indicilor spațiali și temporali
• corectitudinea exprimării
• respectarea limitei de timp

MERGI MAI DEPARTE

13. Parafrazează replica ta preferată sau o replică faimoasă, dintr-o carte sau dintr-un film.

159
U4 Recapitulare

RECAPITULARE
• Citește decupajul din Toporul și pădurea de Grigore Alexandrescu și formulează răspunsuri la sarcinile de lucru:
Întâmplarea ce știu și voi s-o povestesc În fundul unei sobe țăranu-o să ne-ngroape!
Mi-a spus-o un bătrân pe care îl cinstesc — E vreunul d-ai noștri cu ei să le ajute?
Și care îmi zicea Zise un stejar mare, ce avea ani trei sute
Că și el o știa Și care era singur ceva mai la o parte.
De la strămoșii lui, — Nu. — Așa fiți în pace: astă dată avem parte;
Care strămoși ai lui, zicea, și ei c-o știu Toporul și țăranul alt n-o să izbutească,
De la un alt strămoș, ce nu mai este viu Decât să ostenească.
Și p-ai cărui strămoși, zău, nu poci să vi-i spui. Stejaru-avu dreptate:
După multă silință, cercări îndelungate,
Într-o pădure veche, în ce loc nu ne pasă,
Dând în dreapta și-n stânga, cu puțină sporire,
Un țăran se dusese să-și ia lemne de casă.
Țăranul se întoarse fără de izbutire.
Trebuie să știți însă, și poci să dau dovadă,
Dar când avu toporul o coadă de lemn tare,
Că pe vremea aceea toporul n-avea coadă.
Puteți judeca singuri ce tristă întâmplare.
Astfel se încep toate: vremea desăvârșaște
Orice inventă omul și orice duhul naște. Istoria aceasta, d-o fi adevărată,
Așa țăranul nostru, numai cu fieru-n mână, Îmi pare că arată
Începu să sluțească pădurea cea bătrână. Că în fieșce țară
Tufani, palteni, ghindarii se îngroziră foarte: Cele mai multe rele nu vin de pe afară,
— Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte, Nu le aduc streinii, ci ni le face toate
Începură să zică, toporul e aproape! Un pământean d-ai noștri, o rudă sau un frate.
Literatură. Redactare. Comunicare
1. Menționează patru dovezi în sprijinul ideii că textul propus este o narațiune.
2. Identifică instanțele comunicării narative prezente în textul dat.
3. Scrie, în două-trei enunțuri, semnificația fragmentului introductiv. De ce crezi că naratorul numește un lung
șir de strămoși care au transmis povestea spusă acum?
4. Naratorul afirmă că îl cinstește pe bătrânul de la care știe întâmplarea prezentată. Ce efect produce
această afirmație asupra întregii povestiri?
5. Transformă în vorbire indirectă dialogul dintre copaci.
6. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect.
Țăranul pleacă din pădure:
a) ca să pună coadă la topor; c) neputând să taie copacii;
b) deoarece obosise; d) nu voia să sluțească pădurea.
7. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect.
La început toporul nu avea coadă pentru că:
a) copacii nu voiau să îl ajute pe țăran; c) străinii nu aduseseră încă o coadă de topor;
b) invențiile se desăvârșesc în timp; d) țăranul îl putea folosi și așa.
8. Alege varianta pe care o consideri adevărată în legătură cu afirmația de mai jos și motivează-ți opțiunea,
redactând un text de două, trei rânduri.
Spațiul în care este plasată întâmplarea nu contează pentru că:
a) povestitorul nu și-l amintește; b) întâmplarea se poate repeta oricând;
c) învățătura are caracter universal.
160
 Recapitulare U4
9. Scrie, în câte un enunț, ideea principală a narațiunii propriu-zise TUF ´ tufani, s.m. 1. Specie de stejar cu lujeri
TUFAN
AN,
și conținutul moralei textului. și frunze păroase (Quercus pubescens); tufă
10. Consultă articolul de dicționar alăturat și apoi scrie un enunț 2. Arbust, copăcel; tufar. 3. Băț, ciomag, bâtă
în care să ilustrezi sensul din text al substantivului dat. (dintr-un trunchi gros de copac).
11. Ce vârste au copacii prezentați în text și care este relevanța acestor vârste?
12. Numește personajele participante la dialog și identifică una dintre trăsăturile morale ale fiecăruia, stabi-
lind mijlocul de caracterizare prin care se conturează.
13. Numește figura de stil prezentă în versul: „Tufani, palteni, ghindarii se îngroziră foarte”.
14. Precizează numărul de versuri din ultima strofă.
15. Identifică rima și măsura versurilor.
16. Scrie un proverb inspirat de atitudinea copacilor de a rămâne uniți în fața unui dușman.

Elemente de construcție a comunicării

1. În secvența „Întâmplarea ce știu și voi s-o povestesc/ Mi-a spus-o un bătrân pe care îl cinstesc“ există:
a) trei pronume personale la forme clitice;
b) patru pronume personale la forme clitice;
c) trei pronume personale la forme clitice și un pronume reflexiv;
d) patru pronume personale la forme clitice și un pronume reflexiv.
2. Bifează răspunsul corect:
Cuvântul subliniat în structura „În fundul unei sobe țăranu-o să ne-ngroape“ este clitic pronominal:
Adevărat Fals
3. Scrie, pe caiet, în dreptul fiecărei selecții, litera care corespunde pronumelui indicat:
a) ______ ni le face toate A. complement direct în cazul acuzativ
b) ______ Că și el o știa/ De la strămoșii lui B. subiect în cazul nominativ
c) ______ Zicea și ei c-o știu C. circumstanțial de mod în cazul acuzativ
d) ______ Nu le aduc străinii D. complement indirect în cazul dativ
E. atribut în cazul genitiv
4. Transcrie pronumele reflexive din versurile „Într-o pădure veche, în ce loc nu ne pasă,/ Un țăran se dusese
să-și ia lemne de casă“.
5. Stabilește dacă pronumele din grupul strămoși ai lui este centru sau adjunct.
6. Selectează formulele reverențioase din fragmentul de mai jos, selectat din fabula Măgarul și privighetoarea
de George Ranetti:
„Iar urecheatul de pe tron — Hei, tu ce zici, privighetoare?
Cântă un imn, strident, barbar, Măgarul întreabă-ngâmfat,
Cântă-n sfârșit ca un măgar. Și ea smerită a cuvântat:
Iar rațe, gâște, ce erau — Măria Ta-s uimită, zău,
La curte, dame de onoare, Și umilită îți declar
— Ah, Majestate – murmurau – Că glasul meu pe lângă-al tău
Ce voce dulce, răpitoare! Parcă-i un zbieret de măgar!”
7. Transcrie toate pronumele cunoscute din fragmentul de mai jos, indicând felul acestora.
„Leul, de multă vreme, ridicase oștire, Căci era între dânșii o veche prigonire
Să se bată cu riga ce se numea Pardos: Și gâlcevire mare pentru un mic folos.”
(Grigore Alexandrescu, Dreptatea leului)
161
U4 Evaluare

• Citește fabula Leul deghizat de George Topîrceanu și apoi rezolvă toate cerințele:
Leul s-a-mbrăcat odată
Într-o piele de măgar,
Să colinde țara toată
Din hotar până-n hotar.
Ca să vadă cum se poartă lupii (marii dregători)
Cu noroadele-i blajine de supuși rumegători.

Deci, trecând el într-o seară la o margine de crâng,

Ca un biet măgar nătâng,
Niște lupi, cum îl văzură, se reped la el pe loc
Și-ntr-o clipă îl înșfacă, grămădindu-l la mijloc.
— Stați, mișeilor! Ajunge – că vă rup în dinți acuși!
(Strigă leul apărându-și pielea cea adevărată.)
Astfel vă purtați voi oare cu iubiții mei supuși?...

Lupii, cunoscându-i glasul, îndărăt s-au tras pe dată,

Și de frică se făcură mici ca niște cățeluși.
— O, Măria Ta! Iertare!
Zise cel mai diplomat –
Semănai așa de tare
C-un măgar adevărat...

Subiectul I (60 de puncte)

1. Transcrie din text o formulă reverențioasă o formă reverențioasă a pronumelui personal
de politețe și precizează cazul acesteia. 6 puncte
2. Notează funcția sintactică a pronumelor personale identificate în versul
„Niște lupi, cum îl văzură, se reped la el pe loc“. 6 puncte
3. Rescrie structura „cunoscându-i glasul”, folosind și forma accentuată
a pronumelui personal. 6 puncte
4. Selectează din text un pronume reflexiv la formă clitică. 6 puncte
5. Alcătuiește un enunț în care pronumele subliniat din „vă rup în dinți acuși” să fie folosit
drept clitic reflexiv. 6 puncte
6. Precizează rima și măsura primelor patru versuri. 6 puncte
7. Transcrie din text o comparație. 6 puncte
8. Identifică defectul uman despre care este vorba în textul-suport. 6 puncte
9. Scrie un text de 30-50 de cuvinte, în care să prezinți câte o trăsătură pentru fiecare personaj
participant la acțiune. 6 puncte
10. În textul dat, morala este implicită. Scrie un text de trei-cinci enunțuri în care să prezinți
învățătura ce se desprinde din versuri. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Scrie un text de 40-50 de cuvinte în care să rezumi textul, respectând succesiunea cronologică a întâmplări-
lor (10 p.), redarea acestora la persoana a III-a, concentrând și simplificând (10 p.), ținând cont de normele de
punctuație, ortografie și așezare în pagină (10 p.).
Se acordă 10 puncte din oficiu.

162
 Lectură l Textul descriptiv literar în versuri. Interpretarea limbajului figurat. Epitetul.
Textul nonliterar
Redactare l Tipare textuale. Textul explicativ. Textul narativ-descriptiv
Interculturalitate l Limba română în Europa. Comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română
de pretutindeni. Proiect de grup. Obiceiuri românești de primăvară
Limbă română Adjectivul. Posibilități combinatorii ale adjectivului
l
Comunicare orală l Atitudini comunicative. Inteligența emoțională
Recapitulare l Evaluare

U5 Lumi de acuarelă

Dragul nostru elev,

Tot ce există ca realitate și ca reflectare a acesteia este definit în dicționarele explicative ale limbii
române drept „lume“. Iată, îți propunem să reflectezi asupra faptului că o călătorie prin acest manual
îți înlesnește întâlnirea cu lumile posibile care, precum acuarela, acumulează culoare, fără a renunța
însă la transparență: la fel cum acuarela permite să se întrevadă fondul alb al hârtiei, cu un plus de
luminozitate și delicatețe, tot așa și lectura, comunicarea, contactul intercultural, reflecția asupra lim-
bii române vor lăsa să se întrevadă câteva din multele nuanțe ale realității, încât să ajungi să cunoști
lumea (să ai experiența vieții).
U5 Lectură

Textul descriptiv în versuri

PREGĂTEȘTE-TE
1. Privește reproducerile de mai jos, apoi alege-o pe cea care te încântă cel mai mult:

Robert William Vonnoh, Isaac Levitan, Paul Baum, Copaci tineri

Primăvara devreme Primăvară în Italia de-a lungul unui râu

Completează pe caiet jurnalul următor, pornind de la reproducerea pe care ai ales-o la exercițiul anterior:
Jurnal „vizual“
• Anotimpul care apare în reproducere este: ____________
• Elementele care sugerează anotimpul sunt:
Atmosfera (veselă/tristă/melancolică etc.): ____________
Lumina (claritatea/obscuritatea, reflexiile, umbrele etc.):
Cromatica (culorile dominante, deschise/închise, intense/stinse/terne etc.): ____________
Planurile (apropiat/îndepărtat): ____________
Elementele: ce văd? ce aud? ce miros? ce simt?: ____________
• Pot asocia imaginea cu: ____________
a. sentimentul: _____ b. melodia: _____ c. persoana: _____ d. amintirea: _____

2. Ascultați fragmente din operele muzicale sugerate mai jos, apoi alegeți unul preferat:

Concertul brandenburgic Sonata nr.5 pentru vioară, Vocile primăverii, op. 410
nr.4 în Sol major Sonata primăverii de Johann Strauss II
de Johann Sebastian Bach de Ludwig van Beethoven (1825-1899)
(1685-1750) (1770-1827)

164
 Lectură U5
Completează pe caiet jurnalul următor, pornind de la fragmentul muzical ales anterior:
Jurnal „muzical“
• Anotimpul care apare în fragmentul ales este: ____________
• Elementele care sugerează anotimpul sunt: ____________
Atmosfera (veselă/tristă/melancolică etc.): ____________
Sunetele (înalte/joase/variate/monotone etc.): ____________
Tonalitatea (veselă/tristă/melancolică etc.): ____________
Ritmul (lent/rapid/moderat etc.): ____________
Elementele: ce aud? ce văd? ce miros? ce simt?:
• Pot asocia muzica auzită cu:
a. sentimentul: _____ b. culoarea: _____ c. persoana: _____ d. amintirea: _____

3. Ascultați, în lectura profesorului, poezia Sfârșitul iernei de Vasile Alecsandri.

Text de bază
Sfârșitul iernei
de Vasile Alecsandri
S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării,
S-au dus zilele Babei1 şi nopţile vegherii2.
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt.

Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde;

Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde.
Pâraiele umflate curg iute şopotind,
Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind.

O, Doamne! iată-un flutur ce prin văzduh se pierde!

În câmpul veşted iată un fir de iarbă verde
Pe care-ncet se urcă un galben gândăcel,
Şi sub a lui povară îl pleacă-ncetinel.

Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,

Un gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare,
După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit,
Aprind un soare dulce în sufletul uimit!
1
Zilele Babei – primele nouă zile ale lunii martie caracterizate prin vremea capricioasă și schimbătoare de primăvară
2
nopțile vegherii – nopțile de pază, de trezie

Vasile Alecsandri (1821-1890) este un scriitor cunoscut publicului larg, mai ales prin culege-
rea de pasteluri pe care le-a scris la moșia sa de la Mircești, după ce s-a retras din viața politică și
socială. Este o personalitate de mare importanță pentru cultura românească: a cules folclor și a
recuperat sute de poezii populare. A scris poezie, proză și teatru, fiind printre primii autori care au
contribuit la dezvoltarea teatrului românesc. A avut o bogată activitate diplomatică și a fost un
susținător al Unirii.

165
U5 Lectură

EXPLOREAZĂ
1. Completează pe caiet jurnalul următor, pornind de la poezia lui Vasile Alecsandri:

Jurnal de lectură
• Anotimpul care apare în poezie este: ____________
• Elementele care sugerează anotimpul sunt:
Atmosfera (veselă/tristă/melancolică etc.): ____________
Lumina (claritatea/obscuritatea, reflexiile, umbrele etc.): ____________
Cromatica (culorile dominante, deschise/închise, intense/stinse/terne etc.): ____________
Planurile (apropiat/îndepărtat): ____________
Elementele: ce văd? ce aud? ce miros? ce simt?: ____________
• Pot asocia poezia cu:
a. sentimentul: _____ b. melodia: _____ c. persoana: _____ d. amintirea: _____

2. Compară cele trei jurnale pe care le-ai completat anterior. Despre ce simțuri a fost vorba? Ce asemănări și ce
deosebiri identifici la asocierile făcute? Explică asemănările identificate.

3. Amintește-ți legenda Babei Dochia, care își dezbracă cele nouă co-
joace, semnificând venirea primăverii.
Vrei să știi mai mult!
Aranjează cojoacele Dochiei, astfel încât să reprezinte trecerea trep-
Legenda Babei Dochia
tată de la vremea rea, la vremea frumoasă. Dacă este nevoie, consultă
O legendă românească poves-
un dicționar explicativ.
tește despre o babă Dochia, rea din
fire. Dochia a dus caprele la păscut
și, pentru că era frig, s-a îmbrăcat cu
nouă cojoace. Indusă în eroare de o
încălzire neașteptată, ea lasă, unul
câte unul, toate cojoacele. Martie,
lapoviță vijelie moină ninsoare
un tânăr cu puteri supranaturale,
vrând să o pedepsească pentru ră-
utățile ei, a schimbat, pe neaștepta-
te, vremea frumoasă și caldă într-un
timp urât, cu ninsoare, vijelie și moi-
nă. Baba Dochia a înghețat și a de-
venit stană de piatră.
Ca mărturie a vechii legende, pri-
fulguire crivăț încălzire ploaie topire mele zile din martie sunt numite
„zilele babei“ sau „zilele Dochiei“.

APLICĂ
Textul descriptiv literar
1. Care este spațiul în care este surprinsă sosirea primăverii? Transcrie, din prima și din a treia stofă, câte un
indice spațial.

2. Numește trei-patru semne ale primăverii, pe care le identifici în text.

166
 Lectură U5
3. Transcrie, pe două coloane, cuvinte care fac parte din câmpul AMINTEȘTE-ȚI
semantic al iernii, respectiv al primăverii. Ce observi referitor la
cele două câmpuri semantice? Textul descriptiv prezintă un cadru
din natură, un fenomen natural, o fiin-
4. Completează pe caiet tabelul de mai jos, identificând în fiecare ță, un obiect, prezentând părțile și tră-
strofă imaginile cerute: săturile sale componente.
Textul descriptiv literar prezintă
Imagini Strofa Strofa Strofa Strofa
impresii subiective asupra unui cadru
vizuale întâi a doua a treia a patra
natural, fenomen, ființă, obiect, cu sco-
statice pul de a emoționa, folosind un limbaj
artistic.
dinamice

5. Imaginile vizuale se organizează pe două planuri: terestru și ce-

resc. Dar este sugerat și un plan interior, în raport cu unul exteri- Text Text
or. Scrie pe caiet, în cele patru cadrane de mai jos, elementele de descriptiv descriptiv
literar Imagini nonliterar
identificare în fiecare plan. Pornește de la exemplul dat: Părți
IMAGINAR compo- REAL
Planul ceresc Planul exterior SUBIECTIV nente OBIECTIV
• lumina • câmpia LIMBAJ Trăsături LIMBAJ
ARTISTIC PRECIS

Planul terestru Planul interior

• cărările • un dor
6. Două elementele de legătură dintre planul terestru și planul ceresc sunt aburii și mugurii de pe crengile în-
dreptate spre cer. Care este direcția privirii sugerată de aceste elemente? Ce fel de relație este sugerată între
cele două planuri?

Pastelul
1. În prima strofă este prezentat cadrul natural, cuprins într-o singură
privire.
a. Formulează într-un enunț ce plan este descris în această strofă și
care sunt elementele vizuale pe care le observă privitorul.
b. Transcrie versul care cuprinde indicele temporal.
c. Ce fel de zile sunt „zilele Babei“?
d. De ce nopțile de iarnă sunt numite „nopțile vegherii“?
e. Ce fel de imagine este „zăpada albă“? Cu ce sentiment este asociat Cristina Gagiu, Pastel 1
aici albul?
2. În strofa a doua, privirea coboară dinspre planul ceresc spre cel teres-
tru, dar și spre cel interior.
a. Transcrie versul care face referire la planul interior, sufletesc.
b. Care este sensul figurat al râpelor, dacă ne referim la planul interior,
sufletesc?
c. Identifică și transcrie o personificare din strofă. Cristina Gagiu, Pastel 2

167
U5 Lectură

3. În a treia strofă, privitorul își face simțită prezența, prin adresarea di-
rectă și își mută atenția asupra detaliilor din natură.
a. Care este emoția pe care o exprimă privitorul în secvența „O, Doamne!“?
b. Cui crezi că i se adresează privitorul prin cuvântul „iată“?
c. De ce crezi că atenția privitorului se îndreaptă dinspre planul ge-
neral, înspre detalii?
Cristina Gagiu, Pastel 3
4. În a patra strofă, atenția este centrată pe planul interior, pe emoțiile
privitorului.
a. Transcrie două cuvinte care fac referire la planul interior. Care sunt
însușirile lor?
b. Identifică enumerația și precizează ce efect produce înșiruirea aces-
tor vestitori mărunți ai primăverii.
c. Identifică sinonimele din versul al treilea. La ce se referă fiecare?
d. Ce sugerează alăturarea acestor cuvinte cu sens asemănător?
Cristina Gagiu, Pastel 4
5. Propune un titlul adecvat pentru fiecare strofă.

6. Identifică elementele de prozodie cunoscute: tipul strofei, rima, măsura versurilor.

REȚINE
Textele descriptive literare pot fi în versuri sau în proză.
Un tip de text descriptiv în versuri este pastelul.
Pastelul prezintă sugestiv un aspect al naturii, accentuând sentimentele, stările, emoțiile privitorului. Ca în pic-
tură, domeniu de unde este împrumutat acest termen, pastelul recompune o serie de imagini vizuale, auditive,
olfactive, tactile, pentru a reda frumusețea naturii și a genera , de multe ori, sentimente de contemplare, de admi-
rație, de uimire.

Interpretarea limbajului figurat. Epitetul

1. Privește imaginile de mai jos. Identifică, pentru fiecare situație, tipul de sens al cuvântului „inimă“:
Bună ziua. Aici se Bună ziua. Da, ați Locuim chiar în inima
tratează problemele ajuns la Secția de Lumina e mai caldă
orașului. E minunat.
de inimă? cardiologie și-n inimă-mi
pătrunde

2. Care dintre următoarele sensuri figurate s-au adăugat sensurilor proprii pentru secvențele alăturate?
a) „zăpada albă“: b) „prin văzduh se pierde“: c) „aprind un soare“:
• luminoasă; • se cufundă; • înflăcărează;
• însorită; • rătăcește; • fac să se ivească;
• curată; • e liber; • îmbujorează;
• pură. • se emoționează. • încing.
168
 Lectură U5
REȚINE
Spre deosebire de limbajul obișnuit, limbajul figurat presupune modalități de exprimare artistică bazate pe
analogii, substituiri, sensuri neobișnuite ale cuvintelor.
Efectul utilizării limbajului artistic este expresivitatea, calitatea de a transmite cu forţă ideile şi sentimentele au-
torului, pentru a impresiona cititorul.

3. Transcrie însușirile atribuite în text pentru:

• „zăpada“ • „câmpul“
• „iarba“ • „gândăcel“
4. Ce fel de imagini reprezintă epitetele de la exerci-
țiul anterior?
5. Ce efect produce alăturarea galbenului și a verdelui
în peisajul dominat de tonuri neutre (alb, veșted)?
6. Care este locul epitetului în raport cu substantivul
determinat, în secvențele: „umedul pământ“ și „că-
rări uscate“?
7. Ce parte de vorbire determină epitetele în secvențe-
le: „curg iute“, și „-ncet se urcă“?
8. Mai jos, vântul primăverii a amestecat epitete-
le, sensurile lor și emoțiile pe care le provoacă.
Pune-le în ordine, asociindu-le:
REȚINE
Epitetul este figura de stil care constă în atribuirea de
caracteristici deosebite unor obiecte sau unor acțiuni.
Epitetul determină un substantiv sau un verb, fiind:
• Atribut exprimat prin adjectiv sau substantiv:„luna că-
lătoare“, „noapte adâncă“, „pădurea de argint“
• Circumstanțial: „se-ncovoaie tainic“, „pleacă-ncetinel“
După alcătuire, există:
Epitete simple: „cărări uscate“;
Epitete duble: „fire lungi și dese“, „pustiu și jalnic sună“;
Epitete multiple:„hârâită, noduroasă, ... râșnița veche“.
Există și:
Epitete personificatoare: „soare blând“, „mândra
lună“;
Epitete cromatice: „zăpada albă”, „câmpul veșted”.

Lumina mai caldă

Optimism
Pâraiele umflate
Mister
Râpi adânci Dealuri abrupte, dar și
Libertate, putere
ascunzișurile sufletului
Forța naturii dezlănțuite
Căldura care reînvie natura
G1
9. Joc. Când spun... Formați cinci grupe egale, numerotate de la 1 la 5. Fiecare grupă com- G2
pletează rândul corespunzător, cu cel puțin trei epitete create pentru fiecare rubrică,
apoi predă fișa echipei următoare. La rândul său, primește fișa de la echipa predece- G5
soare și o completează. Se repetă rotația, până când fiecare grupă primește fișa de la
G3
care a pornit. Câte un reprezentant al grupelor citește rezultatul în fața clasei. G4

Grupa Elementul Epitete Epitete Epitete Epitete

cromatice personificatoare simple multiple
1 primăvară
2 soare
3 cer
4 lac
5 flori Claude Monet, Primăvara

169
U5 Lectură

INTERPRETEAZĂ. Semnificațiile textului REȚINE

1. Recitește atent poezia și precizează tema textului. Poți alege, dintre vari- Pentru a interpreta limbajul fi-
antele de mai jos, pe care o consideri corectă sau formulează alta: gurat, respectă etapele urmă-
a) sosirea primăverii; d) sfârșitul iernii; toare:
b) natura; e) admirația naturii; • Citește cu atenție întregul
c) transformarea naturii; f ) renașterea. text, pentru a identifica tema,
ideea cea mai importantă;
2. Ce este descris în fiecare strofă? Formulează răspunsul în câte un enunț. • Găsește structurile de limbaj
figurat și analogiile pe care se
3. Lupta între anotimpuri este inegală. Ce sugerează repetiția verbului „a se bazează;
duce“ din prima strofă? • Exprimă ce denumesc, ce
stări, sentimente, trăsături su-
4. De ce mai întâi privitorul surprinde planul terestru, într-o privire amplă, gerează, ce emoție provoacă
cuprinzătoare, pentru ca, mai apoi, să facă referire la „inimă“, la planul cititorului.
interior?
5. Privitorul i se adresează direct cititorului, în strofa a treia. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor de
mai jos:
a) Privitorul vrea să creeze iluzia că peisajul admirat există cu adevărat, de aceea A F
folosește cuvântul „iată“.
A F
b) Adresându-i-se direct, privitorul îi transmite cititorului emoțiile sale.
c) Privitorul și cititorul sunt prieteni buni. A F

6. Ce sugerează enumerarea unor plante și insecte din partea a doua a poeziei?

7. Care sunt timpurile verbale prin care se face referire la cele două anotimpuri? Care este valoarea specială a
timpului prezent al indicativului în poezie?
8. Alege două epitete pe care să le explici. Fă referire la ceea ce denumesc, apoi la emoția pe care o stârnesc
privitorului și citiorului.

9. Privirea admiratorului face legătura între planul terestru, planul ceresc și cel interior. Ce emoții îi stârnește
privitorului transformarea naturii? Exemplifică răspunsul tău cu o secvență relevantă din text.

MERGI MAI DEPARTE

10. Urmăriți animația La firul ierbii, regizată de John Lasseter, în 1998, produsă de studio-
urile Pixar.
Lumea prezentată acolo este văzută din perspectiva ființelor mici, precum furnica Flik,
și a prietenilor ei pe care vrea să îi implice în salvarea coloniei amenințate de lăcuste. Ob-
servați cât de diferit se văd lucrurile de la firul ierbii.
Realizați apoi o descriere a unui tablou din natură, din perspectiva unei ființe mici.
11. Miniatelier de creație. Alege din poezie secvențe alcătuite din unul sau două versuri
și ilustrează-le printr-un desen. Prezintă desenele colegilor, propunându-le să identifice
versul sau versurile ilustrate. Colectați desenele realizate într-un album al poeziei.
12. Joc. De șase ori. Un elev răspunde la întrebarea „De ce ar trebui să citim poezii despre natură?“. Transfor-
mați răspunsul în altă întrebare care să înceapă cu „de ce?“. Răspunsul al doilea va deveni a treia întrebare
cu „de ce?“. Repetați exercițiul până la șase întrebări.
170
 Lectură U5
Textul descriptiv în versuri
1. Privește fragmentul din tabloul Alegoria primăverii de Sandro Botticelli,
și comentează-l, parcurgând cei șase pași:
• Descrie ce vezi!
• Compară cele două ipostaze ale nimfei: Cloris și Flora!
• Asociază tabloul cu un sentiment!
• Analizează detaliul florii care iese din gura lui Cloris. Ce semnifică?
• Aplică în descrierea imaginilor tabloului informația din caseta „Vrei să
știi mai mult”.
• Apreciază tabloul prin două epitete.
Vrei să știi mai mult!
În această secvență a tabloului, Sandro Boticelli înfățișează în manieră originală Sandro Botticelli, fragment din
mitul despre nimfa Cloris, care este urmărită de Zefir, vântul de vest. La atingerea Alegoria primăverii: nimfa Cloris,
lui Zefir, lui Cloris încep să-i iasă flori pe gură și ea, dintr-o zeitate a vegetației, se transformându-se în Flora
transformă într-o zeiță care simbolizează primăvara. Florile care inundă rochia Flo-
rei semnifică fertilitatea și frumusețea cărora le dă naștere pământul, primăvara.

2. Citește textul propus și selectează versurile care pot însoți prezentarea tabloului Alegoria primăverii de
Sandro Botticelli.
Text secundar Primăvara
de Magda Isanos
Un aer călduţ, parfumat
Sub cerul de-un pal1 ivoriu2,
În vale pârâul umflat
Aleargă sălbatec şi viu.
Veni pe aripa de vânt
O veste frumoasă din cer.
Şi-acuma bătrânul pământ
Îşi lasă cojocul de ger.
E vestea ce-o murmură seara
zefirul3. Pădurea o ştie;
Soseşte de-acum Primăvara, Ștefan Luchian,
Să se bucure lumea pustie. Primăvara

1
pal (adj.) – palid, estompat, șters
2
ivoriu (adj.) – de culoarea fildeșului, alb
3
zefir (s.n.) – vânt slab, călduț, care suflă primăvara dinspre apus

Magda Isanos s-a născut la Iași, în 1916. Urmează studii de drept și filosofie la Iași.
Deși moare la doar 28 de ani, lasă în urmă o operă semnificativă, talentul ei poetic fiind recunoscut prin
volumele de versuri: Poezii (1943), Cântarea munților, (1945) sau Țara luminii (1946).

171
U5 Lectură

3. Identifică și scrie pe două coloane imaginile vizu- 4. Transcrie:

ale specifice planului terestru, respectiv planului a) o imagine olfactivă din prima strofă;
ceresc din poezie. b) o imagine auditivă din strofa a treia.

5. Privitorul nu își trădează în poezie prezența prin persoana I sau prin adresare directă. Care este atitudinea
pe care o sugerează, totuși, în poezie? Alege dintre variantele propuse mai jos:
• Privitorul este plăcut surprins de sosirea primăverii, aspect evidențiat prin epitetul „veste frumoasă“;
• Privitorul este bucuros de vestea noului anotimp, așa cum reiese din folosirea verbului „să se bucure“;
• Privitorul este indiferent la sosirea primăverii, atâta timp cât nu se exprimă direct.
6. Selectează, din text, trei secvențe care sugerează 10. La ce se referă versurile: „Veni pe aripa de vânt/ O
emoția sau sentimentul și completează jurnalul veste frumoasă din cer“? Alege una dintre explica-
dublu. țiile de mai jos sau formulează alta.
Secvența de text Sentimentul, emoția • Versurile sugerează transformarea naturii, dato-
sugerate rată căldurii soarelui.
• Versurile evidențiază încetarea ninsorilor.
• Versurile se referă la înseninare, la lumina mai
puternică pe care o revarsă soarele.
• Versurile se referă la toate schimbările din at-
mosferă, care au loc odată cu venirea primăverii.

7. Cerul e descris ca fiind „de-un pal ivoriu“, adică de 11. De ce substantivul „Primăvara“ este scris cu
culoarea fildeșului. Propune și alte epitete cromati- majusculă?
ce care pot descrie cerul de primăvară.
12. Explică rolul timpului prezent folosit în de-
8. Explică sensul epitetului dublu „aleargă sălbatec scriere.
și viu“, utilizând unul dintre cuvintele: „sugerează“, 13. Analizează elementele de versificație și comple-
„evidențiază“, „transmite“. tează enunțurile:
Poezia conține trei ..............
9. Ce figură de stil identifici în secvența „bătrânul pă- Strofele au câte patru ........... și se numesc ...............
mânt“? Pe ce asemănare se bazează imaginarea pă- Rima este de tip ................
mântului ca un bătrân cu un călduros cojoc? Măsura versurilor este de ................
MERGI MAI DEPARTE
14. În mitologia greacă, Astreus, zeul cerului înstelat, și Eos, zeița zorilor, erau părinții celor patru vânturi:
Zefir, vântul de vest, binefăcător, vestitor al primăverii, Eurus, vântul iernii, de răsărit, Boreas, cel mai de
temut, vântul muntos de miazănoapte și Notus, vântul de miazăzi, aducător de ploi și de furtuni.

Zefir Eurus Boreas Notus

În mitologia românească, Sfânta Duminică este numită și Muma sau Doamna Vânturilor. Ea are doispreze-
ce fii care apar în chip de vânt. Vânturile sunt bune, aduc foloase, ori rele, pornite împotriva oamenilor.
Formulează, în câte două-trei enunțuri, veștile pe care le-ar putea aduce cele patru vânturi, referitoare la
natură. Folosește în enunțuri cel puțin un epitet cromatic, un epitet personificator și un epitet dublu.
172

Textul nonliterar
PREGĂTEȘTE-TE
Prima provocare
Imaginează-ți că,
într-o zi de primăvară
cum e cea de azi, s-a
rătăcit pisica din ima-
gine. Pentru a ajuta
proprietarul să o gă-
sească, scrie un anunț
în care să prezinți cât mai precis trăsă- Anunț
turile după care poate fi recunoscută. Pisică
pierdută
EXPLOREAZĂ
• Citește cu atenție textul de mai jos:
Vânturile din România
În România întâlnim o gamă deosebit de variată a
vânturilor locale.
Crivățul este vântul cel mai specific, datorită atât ari-
ei sale de repartiție (Moldova, Dobrogea, sudul și estul
Munteniei), cât și intensității deosebite cu care suflă.
Frecvența crivățului este mult mai mare în cursul iernii,
cu direcție NE-SV, suflând cu viteze ce depășesc uneori
30-35 m/sec. În perioada caldă a anului, deși frecven-
ța sa este mult mai redusă, crivățul poate compromite1
uneori culturile agricole din estul și sud-estul țării.
Austrul este vântul care suflă dinspre apus. De obicei,
lasă în regiunea Alpilor Dinarici umezeala adusă din-
spre Marea Mediterană, iar la noi ajunge în Crișana, Ba-
nat și Oltenia, ca un vânt cald și foarte uscat, aducător
de secetă, fapt pentru care în popor se mai numește și
sărăcilă. În timpul iernii, austrul este un vânt rece, adu-
cător de geruri mari și uscate.
Nemerul sau nemirul suflă în depresiunile din estul
Transilvaniei, fiind specific mai ales pentru depresiunea
Brașovului. Poate fi considerat o continuare a crivățului,
aducând în regiunile de la poalele munților viscole pu-
ternice, cu viteze ce depășesc deseori 20-25 m/sec.
În sudul Munteniei, în timpul verii, suflă un vânt
umed și călduț, numit băltărețul. Este un vânt cu arie
1
a compromite (vb.) – a pricinui un rău
Lectură U5
A doua provocare
Imaginează-ți că ai putea închide într-o capsulă a
timpului, pentru a nu fi uitată, cea mai inte-
resantă zi din ultimul an.
Relatează cu precizie și
cu detalii toate întâm-
plările la care ai luat
parte.
3. Ce fel de informații ai folosit în ambele provocări?
Ce ton ai utilizat: neutru sau subiectiv, personal?
mai restrânsă de influență, dar care este prielnic agricul-
turii, deoarece aduce ploi destul de bogate.
Vântul negru bate de obicei în Dobrogea de sud, fiind
uscat și fierbinte și usucă semănăturile. Uneori, influ-
ența sa se face resimțită și în Bărăgan. Localnicii îl mai
numesc și traista-goală.
Vântul mare este cel mai cunoscut foehn (vânt des-
cendent, uscat și cald) din România. Exact ca foehnul
elvețian, el ia naștere tot datorită diferenței de presiune
atmosferică dintre versanții munților. El suflă dinspre
culmile Munților Făgăraș, spre depresiunea Oltului din
Transilvania, către sfârșitul iernii. Vântul mare topește
repede zăpezile de pe poalele Făgărașului.
Cosava este un vânt deosebit de intens, cu caracter
de foehn, care suflă în partea de sud-vest a țării (de-a
lungul defileului Dunării de la Cazane și în sud-vestul
Banatului). Direcția dominantă a vântului este de la SE
spre NV sau chiar de la est la vest, iar intensitatea sa
deosebită (25-30 m/s) se explică prin condițiile orogra-
fice locale: direcția de deplasare a maselor de aer este
perpendiculară pe orientarea masivelor muntoase. Co-
sava este un vânt cald și uscat, care topește în câteva zile
zăpada și menține nopți la rând minime de temperatură
mult mai ridicate decât în alte regiuni ale țării.
(Text publicat pe site-ul http://meteoromania.net)
173
U5 Lectură

1. Formulează trei întrebări la care răspunde textul
citit.
2. În ce situații ar fi utilă lectura acestui text?
3. Împărțiți clasa în șase grupe. Fiecare grupă alege
unul dintre vânturi. Prezentați fiecare vânt într-o
manieră creativă: dramatizare, mimare, reportaj,
știre etc.

APLICĂ
1. Care este tema textului citit? Crivățul Covasa

2. Selectează, din propunerile de mai jos, care este scopul textului:

a) a convinge cititorul despre importanța vânturilor din România;
Austrul Vânturile Vântul
b) a informa cititorul despre tipurile de vânt din țară; din România mare
c) a amuza cititorul prin numele mai puțin cunoscute ale vânturilor.
3. Formulează câte o idee principală corespunzătoare fiecărui alineat. Nemerul Vântul
negru
4. Completează schema alăturată cu trăsături din text ale fiecărui vânt:
5. Limbajul folosit este precis sau predomină sensuri figurate și figuri de stil? Exemplifică răspunsul cu sec-
vențe din text.
6. Citește informația despre textul descriptiv nonliterar, studiat în clasa a V-a. Oferă, din text, câte un exemplu
pentru a ilustra trăsăturile sale:
a) Prezintă detaliat o anume realitate (obiect, ființă, c) Tonul este neutru;
fenomen etc.); d) Limbajul este clar, timpul verbal este prezentul in-
b) Informațiile sunt precise, adevărate, verificabile; dicativului.

AMINTEȘTE-ȚI
Textul descriptiv nonliterar prezintă detaliat un
obiect, o ființă, un peisaj, un fenomen, evidențiind păr-
țile sale componente și trăsăturile specifice ale acestuia.
Spre deosebire de textul descriptiv literar, acesta
prezintă doar informații concrete și reale privitoare la
obiectul descris. Tonul este neutru, limbajul este precis.
Textele descriptive nonliterare sunt, de obicei, știin-
țifice, tehnice, utilitare.
Textul narativ nonliterar prezintă o succesiune
de întâmplări reale, petrecute într-o ordine logică și
temporală, la care iau parte persoane reale.
Un asemenea text are un autor real care relatează
întâmplări fără legătură cu ficțiunea (cu textul literar),
obișnuite sau mai puțin obișnuite.
Exemple de texte narative nonliterare: jurnalul, me-
moriile, reportajul etc.

7. Completează pe caiet cele două diagrame Venn, punând la locul potrivit fiecare dintre elementele ameste-
cate mai jos:
Text descriptiv literar Text descriptiv nonliterar Text narativ literar Text narativ nonliterar

scopul de a informa, scopul de a emoționa, prezentarea
unui „obiect“ cu ajutorul imaginilor, părți componente, tră-
sături, informații reale, prezența unor atribute care exprimă
însușiri, limbaj clar, limbaj artistic, sensuri proprii, sensuri
figurate, termeni științifici și tehnici, figuri de stil
întâmplări imaginare, întâmplări reale, personaje, partici-
panți, spațiu real și timp concret, spațiu și timp reale sau
imaginare, scopul de a sensibiliza, narator, vocea unui par-
ticipant sau a unui martor, succesiune de întâmplări, ordine
logică și temporală, scopul de a informa

174
 Redactare U5
Tipare textuale. Textul explicativ
PREGĂTEȘTE-TE
1. De ce și cum? Vă veți juca de-a lanțul întrebărilor, iată cum: un elev formulează o întrebare des-
pre un aspect învățat în cursul acestei unități (de exemplu, De ce se numește poezia lui Alecsandri
„Sfârșitul iernei”?) și o adresează unui coleg, care va răspunde, apoi va formula altă întrebare, adre-
sată altcuiva. La capătul a trei minute de joc, schimbați tipul și subiectul întrebărilor care, pentru
alte trei minute, vor viza modalități de a realiza diverse activități (de exemplu, Cum faci o tartină pentru
gustarea din pauză?).
2. Cu ajutorul profesorului, sintetizați pe tablă diferențele observate cu privire la modul de a formula
răspunsul la întrebările din primele trei minute de joc, față de întrebările din următoarele trei minute.

EXPLOREAZĂ
3. Citește fragmentele de mai jos, din antologia Întrebări mari de la cei mici la care răspund niște oameni foarte
importanți realizată de Gemma Elvin Harris. Apoi notează pe caiet întrebarea-titlu și răspunsul/răspunsuri-
le pe care le-ai descoperit în cursul lecturii.

De ce există muzica?
Răspunde Jarvis Cocker, muzician și prezentator de emisiuni
Bună întrebare. Mi-aș dori să știu munica fără cuvinte. Gândește-te la cântecele „vesele“
răspunsul. (Glumesc!) E adevărat, ni- și la cele „triste“. În toate se folosesc aceleași note mu-
meni n-ar muri dacă muzica ar dis- zicale (sunt doar 12, să știi!) și totuși sunt atât de di-
părea de pe fața pământului. Nu e ferite în ce privește starea sufletească pe care o trans-
ca aerul sau apa – putem trăi și fără mit. „Păi, e din cauza cuvintelor“, îmi vei spune. Dar
ea. Dar imaginează-ți cât de plictisi- nu e așa. Încearcă să asculți un post radio dintr-o țară
toare ar fi viața dacă n-am mai avea cu o limbă pe care nu o cunoști. Vei vedea că îți poți
muzică. […] De fapt, unii specialiști cred că oamenii da seama dacă un cântec este trist sau vesel. Sunetul
știau să cânte și să compună cu mult timp înainte de muzicii e cel care te ajută. […] E ca un fel de magie și
a învăța să vorbească. cred că ăsta e motivul pentru care avem muzică.
Probabil, muzica a fost prima noastră formă de co- E magică și ne putem bucura de ea ori de câte ori
municare. Și rămâne în continuare un mod de a co- dorim. […] Iată de ce avem muzică.
4. Identifică în text secvența ce poate fi transformată într-un 5. Completează enunțul dat cu un răs-
enunț interogativ al cărei răspuns să fie: Nu e ca aerul sau puns personal, utilizând cuvinte pre-
apa – putem trăi și fără ea. cum deoarece, pentru că:
Formulează întrebările în raport cu care următoarele
secvențe ar putea constitui răspunsuri:

nti- Iată
Și rămâne în co E ca un fel
nuare un mod de
a co- Sunetul muzicii de magie. de ce avem
vinte. e cel care
munica fără cu te ajută.
muzică...

175
U5 Redactare

EXPLOREAZĂ REȚINE
6. Citește instrucțiunile de mai jos, necesare alcătuirii A EXPLICA (vb): 1. A face să fie mai ușor de
unei broșuri „origami“.
înțeles; a lămuri. ◊ A expune, a preda o lec-
Broșura „origami“
ție, o temă etc. 2. A servi drept lămurire, a
Aceasta este o cărticică de dimensiuni mici: format de constitui o justificare, a reprezenta o moti-
buzunar și cu un număr relativ mic de pagini, iar reali- vare a unui fenomen, a unei proprietăți etc.
zarea ei este un proiect distractiv și ușor. O astfel de bro- Textul explicativ are rolul de a prezenta cum
șură nu este costisitoare și o poți personaliza în funcție sau de ce se întâmplă ceva. Scopul lui este de a-l
de scopul în care o vei folosi. Calculează de la început face pe cititor să înțeleagă diverse fapte, opinii,
de câte pagini vei avea nevoie, pentru a ști câte foi A3 să situații etc.
folosești, ținând cont că dintr-o singură pagină vei obține Fiind un text nonliterar, ce transmite informații,
o broșură de opt pagini. limbajul utilizat este caracterizat de precizia ter-
Materiale necesare: coli A3 albe sau colorate, foarfecă. menilor, de claritate, de absența figurilor de stil și
Modalitate: îndoirea și tăierea colii cu care lucrezi. de preferința pentru enunțurile asertive.
Pașii necesari: pentru a obține broșura, respectă pașii Textul explicativ se structurează în jurul unui enunț
descriși mai jos, în ordinea în care sunt prezentați. director cu substrat interogativ (întrebarea poate
pliază în sens invers, apărea explicit sau poate fi dedusă), care determină
deschide din nou presând insistent
începe cu de-a lungul
organizarea în următoarele trei părți: faza intero-
o coală laturii gativă (introducere) + faza explicativă (cuprins)
perfect pliază în jumătate scurte
netedă + concluzie/rezultat.
pagina, presând insistent de-a lungul laturii
mai lungi arată În funcție de enunțul director, există două modele
m ijloc â rt ia pliată nică întoarce
de la h o arm o coala pe dos, de organizare, deci, două tipuri de text explicativ:
p liul ca
ridică și pliază
liberă un sfert de Textul explicativ cauzal – răspunde la întrebarea
g a
ine ridică și pliază în sens invers un coală dinspre
m ar
cealaltă margine liberă de ce? Prezintă explicații privitoare la evenimente,
ici sfert al colii dinspre marginea
s ă tai a deschisă spre pliul din mijloc
până la pliul din mijloc fenomene, evidențiind motivele pentru care se
e
încep închide și suprapune produc acestea. Textul se încheie formulând o con-
ă aici paginile
ar pân cluzie ce decurge din acumularea de informații.
do
taie Textul explicativ procedural – răspunde la în-
separă complet trebarea cum? Prezintă pași care trebuie parcurși,
paginile tăiate, descriind un mod de a acționa. În final, prezintă
îndoind marginile gata!
ca în imagine rezultat al acestor pași.
APLICĂ
7. Vestea rea/Vestea bună. Veste rea: ți-ai pierdut caietul de notițe la Educație socială și nu mai ai proiectul
pentru săptămâna viitoare. Scrie un mesaj de 7-10 enunțuri în care să explici mamei tale de ce va trebui să
mergi după ore la colegul tău, Toni, și la librărie. Veste bună: ai luat note mari la ultimele trei evaluări: un
proiect școlar, un test și un portofoliu al lecturilor tale. Astfel, ai hotărât să alcătuiești o Rețetă pentru note
bune, pentru uzul tău și al colegilor, arătând cum crezi că ai reușit să progresezi și ce anume te-a ajutat.

MERGI MAI DEPARTE

8. De ce Muzica este aritmetica sunetelor (Claude Débussy)? Răspunde într-un text explicativ de 30-50 de
cuvinte sau într-o prezentare ce integrează, pe lângă explicația scrisă, un videoclip.

9. Confecționează o broșură precum aceea descrisă în lecție. O vei utiliza la următorul proiect vizând dome-
niul Elemente de interculturalitate.
176
 Redactare U5
Tipare textuale. Structurarea ideilor în redactare.
Prezentarea unui proces ca succesiune de etape
PREGĂTEȘTE-TE
1. Joc în perechi. Acuarela sunetelor. Alege trei elemente ale peisajului tău preferat, pe care pe-
rechea ta le va asocia unei linii melodice sau unui cântecel. La rândul tău, vei asocia trei tonuri
de culoare cu trei note muzicale/sunete/frânturi de melodie propuse de coleg. Notați
asocierile pe bilețele. Lipiți bilețelele pe panou în clasă. Perechea de elevi care a
terminat prima va prezenta pașii prin care a reușit să parcurgă sarcina de lucru.

EXPLOREAZĂ
2. Citiți în perechi de ștafetă fragmentele de text de mai jos, din Aritmetica sunetelor de Ana-Maria Rusu: un
elev citește întrebarea, celălalt răspunsul, trecând apoi altei perechi următoarea secvență întrebare-răs-
puns. Sunt necesare șapte perechi, numerotate.

Cum mă comport la un concert de muzică clasică? Kitul regulilor de bază

Documentează-te! confortabil. Majoritatea oamenilor vor purta costume
Fiecare lucrare muzicală aparți- sau haine casual, dar vei vedea și uniforme militare
nând muzicii culte este alcătuită sau rochii de cocktail. […]
dintr-o succesiune de mai mult Ar trebui să ajung devreme?
părți (care sunt separate între ele Planifică să ajungi cu aproximativ 30 de minute îna-
de o mică pauză; între părțile lucră- inte de ora de începere a concertului, astfel încât să îți
rii nu se aplaudă, ci doar la finalul poți găsi locul, să oprești telefonul mobil, să arunci
piesei muzicale). Întotdeauna există și un program o privire asupra împrejurimilor sau în programul de
de sală în care sunt trecute lucrările și numărul de sală. Majoritatea concertelor încep la timp. Dacă în-
părți care compun piesa respectivă. Este mai bine să târzii, s-ar putea să ajungi să asculți din hol. […]
te uiți pe program înainte, să știi ce urmează să se Pot face poze?
interpreteze în seara respectivă. [...] Aparatele foto și video nu sunt permise în concerte.
Ce se întâmplă dacă nu știu nimic despre muzica […]
clasică? Trebuie să studiez în prealabil? Când ar trebui să bat din palme?
Nu este nevoie să studiezi. Muzica va vorbi de la La începutul concertului, concertmaistrul va veni pe
sine. Doar du-te și fii curios. […] scenă. Publicul bate din palme ca semn de apreciere
Voi recunoaște vreo bucată muzicală? pentru toți muzicienii. După caz, un solist sau un di-
Este foarte posibil! Muzica clasică este în jurul nos- rijor invitat va veni pe scenă, iar toată lumea aplaudă
tru: în reclame, coloane sonore de filme, teme de tele- pentru a-l întâmpina. […] Publicul nu va aplauda din
viziune, desene animate, magazine și chiar în unele nou până la sfârșitul piesei. Dacă nu cunoști lucrarea
ascensoare . […] și nu știi ce să faci, așteaptă până când vecinii de sca-
Cum ar trebui să mă îmbrac? un aplaudă sau, mai simplu, urmărește momentul în
Nu există cod vestimentar, dar ar fi indicat să eviți care dirijorul coboară mâinile și se întoarce cu fața
ținutele sport.[…] Poți purta ceva în care să te simți la public.
3. Continuați ștafeta. Un elev propune un cuvânt-cheie pentru unul dintre cele șapte fragmente ale textului
de mai sus, demarcate cu ajutorul subtitlurilor, iar alt elev formulează o idee principală asociată cuvântului
propus. Procedați astfel până parcurgeți toate cele șapte fragmente. La final, rezumați oral textul.
177
U5 Redactare

4. Explică la ce se referă expresia „Kitul regulilor de bază“, folosită de autoare.

De ce crezi că titlul este formulat interogativ? Formulează o explicație în unu-două enunțuri.
5. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos, completând spațiile cu observațiile făcute în urma lecturii:
Ca mod și timp verbal, în organizarea textului predomină ............... . Câmpul lexical dominant în text este acela
al ............... . Cuvintele sunt utilizate cu sens ............... . Semnele de punctuație folosite în text sunt ............... .
6. Etapele descrise în text te ajută să te pregătești pentru
audiția unui concert de muzică clasică. În prezentare,
există o succesiune de acțiuni, situație similară textului
narativ. Observă în graficul alăturat succesiunea acestor
etape și selectează pe caiet, în trei coloane distincte: ce
trebuie să faci înaintea participării la concert, în timpul
concertului, res­pectiv după încheierea audiției.
7. Aceste etape presupun o ordine obligatorie de par­
curgere? Răspunde cu „DA“/„NU“ și oferă o justificare
în unu-două enunțuri.

REȚINE
Tiparul textual narativ-descriptiv
Textul narativ-descriptiv presupune prezentarea unui proces ca succesiune de etape. Fiecare dintre aces-
te etape este organizată ca pasaj descriptiv, accentul căzând asupra atitudinilor, comportamentelor, faptelor pe
care le implică, astfel încât cititorul să le poată urma întocmai.
Spre deosebire de textul narativ, în care timpul verbal predominant este trecutul (cu forme de perfect compus
sau perfect simplu), în cel narativ-descriptiv se utilizează formele verbale de prezent ale modului indicativ sau
modul imperativ.
Fiind un text de tip nonliterar, care transmite informații, limbajul utilizat este caracterizat de precizia terme-
nilor, de absența figurilor de stil și de preferința pentru enunțurile asertive.

APLICĂ
8. Expoziția clasei mele. Sara și Sofia caută doi colegi pentru a forma
echipă, în vederea redactării unui text narativ-descriptiv în care să
prezinte cum se citesc descrierile literare
în versuri. Alege un coleg și realizați acest
proiect, utilizând infograficul alăturat. Or-
ganizați o expoziție a clasei cu „Trusele de
lectură“ realizate.

MERGI MAI DEPARTE

9. Plasați în sala de clasă o coală mare. Fiecare
elev propune o idee pentru realizarea
unor truse de lectură amuzante, precum:
Trusa de adaptare la prima zi de școală.
10 idei salvatoare; Cum faci față vizitei la
muzeu... Notați aceste idei pe coală.

178
 Elemente de interculturalitate U5
Limba română în Europa.
Comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni.
Proiect de grup. Obiceiuri românești de primăvară
PREGĂTEȘTE-TE
1. Colegii tăi creează un panou tematic pentru clasă, cu titlul „Limba
Sărbători
română în Europa“. În acest scop, au decupat diverse etichete care
s-au amestecat. Ajută-i să refacă panoul, regrupând în caiet eti- importante Limba română
chetele, pe două coloane, în funcție de subiectele scrise pe panou. în statistici
IMPORTANT Ziua limbii române
31 August
DIASPORA (s.f.): grup etnic aflat în afara Ziua națională a României
granițelor țării de origine Țări în care româna
e limbă oficială
COMUNITATE LINGVISTICĂ (s.f. și adj.): Vorbitori de română ca
grup uman, de mărime diferită, ai cărui 4
limbă maternă, în lume Țări în care se organizează
membri au în comun aceeași limbă cursuri de limba română
ă a limbilor
Comunitatea lingvistică a vorbitorilor Ziua european 1 decembrie
de limba română include atât grupurile de 26 septembri
Vorbitori de română ca 24 000 000 e
vorbitori aflate pe teritoriul României sau în limbă străină, în lume
alte țări, unde limba română este limbă oficială
e
sau limbă a minorităților etnice, cât și vorbito- rie bii matern
21 februa nală a lim
rii din diaspora, în total peste 24 000 000 de 50 Ziua internațio
4 000 000
persoane.
Limba română, una dintre cele 24 de limbi EXPLOREAZĂ
oficiale din Uniunea Europeană, este limbă 2. Investigație în grup. Lucrați în grupuri de 4-6 elevi. Veți re-
oficială în România, Republica Moldova, Serbia aliza investigația în două etape: a. în clasă, în timpul orei, în
(provincia Voivodina) și Macedonia de Nord. grupul de lucru și b. în aceeași zi, în timpul liber, individual.
Există comunități în care româna este limba Adresați întrebările de mai jos: a. în cadrul grupului de lucru la
minorităților etnice în: Bulgaria, Cipru, Ser- clasă și b. membrilor familiei și prietenilor voștri.
bia (Valea Timocului), Ucraina (Balta, Bugeac, • În care dintre țările Europei se vorbește limba română, fără
Cernăuți, Transcarpatia), Ungaria (Gyula). să fie limbă oficială?
În afara acestor teritorii, există comuni- • În care dintre țările europene există comunități de vorbi-
tăți de vorbitori de limba română, alcătuind tori de limba română?
diaspora română, în Europa (Austria, Belgia, • Cunoști persoane de origine română, care trăiesc în străinăta-
Franța, Germania, Italia, Portugalia, Regatul te? Roagă o astfel de persoană să îți spună care este sărbătoarea
Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Spa- ei preferată de primăvară și ce tradiții respectă referitor la aceas-
nia) sau în afara spațiului european (Statele tă sărbătoare, precum și diferențe în felul în care este celebrată
Unite ale Americii, Canada, Israel, Australia, în comunitatea în care trăiește. Dacă nu cunoști o astfel de per-
Noua Zeelandă). soană, consultă pentru a obține informații unul dintre site-urile:
În plus, există peste 4 000 000 de vorbitori - https://www.gazetaromaneasca.com/societate/cultura/;
ai românei ca limbă străină – cursuri pen- - http://occidentul-romanesc.com/category/cultura/;
tru străinii care doresc să o învețe se organi- -https://www.romanul.eu/c516-rmani-in-spania/c141-comu-
zează în peste 50 de țări. nitate/#axzz7v5QvllLf.

179
U5 Elemente de interculturalitate

Provocare: Scrieți un raport de o pagină al investigației realizate, făcând sinteza răspunsurilor obținute.
Aveți în vedere următoarele: menționați câte persoane au răspuns la întrebări; precizați dacă interlocutorii
voștri au știut să răspundă la primele două întrebări; alcătuiți un top 3 al sărbătorilor românești menționate,
precum și o listă a tradițiilor menționate.

APLICĂ
3. Proiect de grup. Obiceiuri românești de primăvară
Sarcina de lucru: veți pregăti, pentru uzul comunității lingvistice a vorbi-
torilor de limbă română de pretutindeni, o broșură de 8 pagini, vizând pre-
zentarea unuia dintre obiceiurile românești de primăvară. Broșura voastră va
respecta următoarele cerințe:
• va descrie obiceiul ales și va prezenta modul în care se celebrează acesta
în comunitatea voastră;
• va folosi, din investigația realizată la exercițiul 2, informațiile referitoare
la diferențele de tratare a unui obicei sau a unei sărbători de primăvară
în diaspora;
• textul nu va conține greșeli de exprimare sau de redactare.
• textul va fi însoțit de ilustrații.
Timp de realizare: două săptămâni.
Săptămâna I: Păstrați componența echipelor în care ați realizat investigația de la exercițiul 2 și recitiți datele
obținute sau raportul realizat. Alegeți împreună tema proiectului, folosindu-vă de datele colectate și consul-
tând infograficul alăturat.
Săptămâna a II-a: Împărțiți sarcinile; fiecare elev va lucra sarcina repartizată. Pregătiți-vă pentru prezenta-
re, care va dura cinci minute; alegeți recuzita necesară și repetați astfel încât prezentarea să decurgă fluent.
Autoevaluare și interevaluare:
La sfârșitul proiectului,
te poți autoevalua utili-
zând grila și indicațiile
puse la dispoziție la pa-
gina 109.

Prezentați într-o pa-

gină, în echipă, felul în
care a decurs proiectul.
Pentru prezentare, utili-
zați Jurnalul de proiect
alăturat.

MERGI MAI DEPARTE

4. Scrieți, împreună cu profesorul clasei, un e-mail echipei care gestionează cursul opțional „Limbă, cultură și
civilizație românească” (la adresa contact@lccr.ro), adresat elevilor români din alte țări și propuneți utiliza-
rea broșurilor voastre ca resursă de curs destinată copiilor de aceeași vârstă.
180
 Limba română U5
Adjectivul. Gradele de comparație
PREGĂTEȘTE-TE
1. Joc. Văd ceva!
Provoacă-ți colegii să ghicească un element din imagi-
nea alăturată, reprezentând un peisaj de primăvară, prin
rostirea unui enunț care conține un adjectiv.
Model: Văd ceva care este șerpuitor.
Colegul care ghicește lansează o nouă provocare clasei.

EXPLOREAZĂ
2. Citește următoarele versuri din poezia Oaspeții primăve-
rii de Vasile Alecsandri, apoi rezolvă cerințele de mai jos:
„Şi cerul şi pământul preschimbă sărutări
Prin raze aurite şi vesele cântări!“
a. Identifică substantivele determinate de adjectivele subliniate.
b. Cum se realizează acordul adjectivelor cu substantivele determinate?
c. Precizează care este adjectiv propriu-zis și care este adjectiv provenit din verb la participiu.
d. Care este poziția adjectivelor față de substantivele determinate.
e. Indică numărul formelor flexionare ale adjectivelor subliniate.

3. Explică modul în care se realizează acordul articolului demonstrativ în enunțul următor:

Venirea primăverii celei înfloritoare ne-a adus în grădini ciripitoarele păsări.

4. Urmărește ce se întâmplă cu articolul hotărât în grupul de cuvinte subliniate din enunțul precedent.

REȚINE
Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușiri și determină un substantiv sau un înlocuitor al
acestuia (pronume, numeral). Se acordă în gen, număr și caz cu termenul determinat.
De obicei, adjectivul stă după substantivul determinat. Când se află înaintea acestuia, îi preia articolul hotărât:
Băiatul curajos. Curajosul băiat.
Adjectivele sunt propriu-zise (curajos) sau provenite din verb la participiu (rezolvat).
Adjectivele sunt variabile (își schimbă forma în enunț: vișiniu, mare, dulce, vioi) și invariabile (nu își schimbă
forma în enunț: cumsecade, roz, kaki, lila).
Adjectivele variabile pot avea: patru forme flexionare (curajos, curajoasă, curajoși, curajoase), trei forme fle-
xionare (roșu, roșie, roșii), două forme flexionare (dulce, dulci).
Articolul demonstrativ face legătura dintre adjectiv și substantivul determinat (copilul cel mic).
Articolul demonstrativ se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat de adjectiv.

masculin feminin
singular plural singular plural
N-A-V cel cei cea cele
G-D celui celor celei celor

181
U5 Limba română

EXPLOREAZĂ
5. Scrie pe caiet enunțuri în care să incluzi
adjective la diferite grade de comparație,
făcând referire la trăsăturile celor doi copii
din imaginile alăturate.
Exemplu: Diana este mai veselă decât Dan.
Diana Dan
6. Precizează gradele de comparație la care se află adjectivele din enunțurile create de tine.

7. Observă adjectivele din enunțul următor, sub aspectul gradelor de comparație.

Grădinarul era un om extraordinar, îngrijea plantele cu infinită dragoste.

REȚINE
Gradele de comparație ale adjectivului:
pozitiv curajos
de superioritate: mai curajos
de inferioritate: mai puțin curajos
comparativ de egalitate: la fel de/tot atât de curajos
relativ: de superioritate: cel mai curajos
de inferioritate: cel mai puțin curajos
superlativ
absolut: de superioritate: foarte curajos
de inferioritate: foarte puțin curajos
Unele adjective nu pot avea grad de comparație fiindcă denumesc o însușire care nu mai poate fi comparată:
perfect, superb, inferior, superior, maxim, anterior, veșnic, cosmic etc.
Ortografia adjectivelor. Adjectivele care au deja un i în rădăcina cuvântului (hazliu, auriu, argintiu, zglobiu,
cenușiu, propriu etc.) se scriu la plural cu doi i și la plural articulat hotărât cu trei i:
cercel auriu (sg.) − cercei aurii (pl.) − auriii cercei. (pl. art. hot.)

APLICĂ
8. Transcrie enunțurile următoare în caiet, completându-le cu forma potrivită a adjectivelor dintre paranteze.
1) Copiii (zglobiu) se joacă în curte.
2) Acestea sunt (drag) mele bunici.
3) Nu pleacă nicăieri fără (propriu) lui chei.
4) Nu-i păsa de observațiile arbitrilor (aspru).
5) Pantofii (auriu) îi stăteau bine.

9. Transcrie în caiet doar adjectivele invariabile din seria următoare:

gri rece precoce stângaci mov roșu verde vernil

10. Scrie forma de feminin de la adjectivele:

analog grotesc
pitoresc carnavalesc
182
 Limba română U5
11. Identifică adjectivele din textul de mai jos și integrează-le în tabelul rescris în caiet:
„În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,
La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!
E cocostârcul tainic în lume călător,
Al primăverii dulce iubit prevestitor.“
(Vasile Alecsandri – Oaspeții primăverii)
adjectivul felul adjectivului genul numărul cazul numărul de forme flexionare

12. Alcătuiește enunțuri în care adjectivele de mai jos să aibă gradele de comparație indicate:
comparativ de egalitate
a. slab superlativ relativ de inferioritate
comparativ de inferioritate
b. mare
superlativ absolut de inferioritate
comparativ de superioritate
c. înalt
superlativ relativ de superioritate
pozitiv
d. cuminte
superlativ absolut de superioritate

13. Transcrie în caiet enunțurile de mai jos și completează spațiile goale cu formele corespunzătoare ale arti-
colelor demonstrative:
a) Cocostârcul ................ înalt cel cea
b) Berzei ..................... grăbite cei
c) Păsările ........................ grațioase
d) Țânțarilor ................... agitați celui celei
cele
e) Privighetoarea ............... talentată celor
f ) Fluturii ..................... colorați

14. Stabilește care dintre afirmațiile de mai jos este adevărată:

a) Există două adjective care preiau articolul substantivului determinat în versul Cum revarsă luna plină
liniștita ei splendoare!
b) Există trei adjective cu patru forme flexionare și un adjectiv cu trei forme flexionare în versurile Fumuri
albe se ridică în văzduhul scânteios/Ca înaltele coloane unui templu maiestos.
c) Substantivul colinele este determinat de trei adjective în versurile Frunză verde, dragile/linele colinele/
strâng de sus luminile.
d) Există un articol demonstrativ în enunțul Văzduhul cel azuriu nu seamănă cu cel de dinaintea furtunii.

MERGI MAI DEPARTE

15. Eul din oglindă
Redactează trei liste − pentru trecut, prezent și viitor − în care să scrii
minimum cinci trăsături personale, folosind adjective la toate gradele
de comparație.

Eu − în trecut Eu − în prezent Eu − în viitor

mai puțin ambițios concentrat foarte activ

183
U5 Limba română

Posibilități combinatorii ale adjectivului

EXPLOREAZĂ
1. Citește enunțurile de mai jos, apoi răspunde cerințelor următoare:
Ziua călduță de primăvară invită la plimbare. Copacii plini de muguri
își apleacă podoaba înspumată peste cadrul ferestrelor deschise. Aro-
mele amărui sunt îmbietoare, culorile sunt vii, lumina este strălucitoare
și se revarsă peste creștetele copiilor din sala de clasă.
a. Selectează adjectivele cu funcție sintactică de atribut și precizează
părțile de vorbire cărora li se subordonează acestea.
b. Identifică adjectivele cu funcție sintactică de nume predicativ.
c. Găsește un adjectiv care este determinat, la rândul său, de o parte de
propoziție.

REȚINE
Adjectivul se poate combina în propoziții cu alte cuvinte.
• În calitate de centru, adjectivul este termen regent pentru:
- un complement indirect: Maria, dragă colegilor, se simțea bine la școală.

- un complement prepozițional: Privirea sa plină de admirație ne-a încântat pe toți.

- un circumstanțial: Veselă în ziua aceasta, Alexandra a răspuns foarte bine.

• În calitate de adjunct, adjectivul se subordonează unui substantiv sau, mai rar, unui înlocuitor al acestuia (pro-
nume sau numeral). Poate avea următoarele funcții sintactice:
- atribut – când se subordonează unui substantiv: Pe stradă erau case înalte.

- nume predicativ – când se leagă de substantiv prin intermediul verbului copulativ:

Alex este înalt.

- circumstanțial de timp – când este însoțit de prepoziția „de“ și are, de obicei, un regent verbal:
De mic a învățat literele.

Uneori, în aceeași secvență de enunț, adjectivul poate fi și centru, și adjunct:

Anotimpul demn de admirație este primăvara.

demn (adjectiv)

adjunct pentru centru pentru

substantivul „anotimpul“ complementul
prepozițional
„primăvara“

184
 Limba română U5
APLICĂ
2. Selectează, din versurile poeziei Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu, adjectivele și înscrie-le
într-un tabel, stabilind cazul și funcția sintactică pentru fiecare.
„Sus, din crângul adormit, De toporași. […] adjectivul cazul funcția sintactică
A trecut în taină mare, Un nor sihastru
De cu noapte, risipind Și-adună-n poală
Șiruri de mărgăritare Argintul tot.
Din panere de argint, Cerul e-albastru
Stol bălai Ca o petală
De îngerași De miozot. […]”
Cu alai

3. Construiește câte un enunț în care următoarele adjective să aibă, pe rând, funcțiile sintactice indicate:
atribut, cazul acuzativ atribut, cazul dativ
dulce frumos
nume predicativ, cazul nominativ atribut, cazul nominativ

atribut, cazul vocativ atribut, cazul genitiv

bun tainic
nume predicativ, cazul nominativ atribut, cazul acuzativ

4. Citește enunțurile de mai jos și stabilește care dintre acestea conțin afirmații corecte:
a) Există trei adjective cu funcția sintactică de atribut în enunțul În aerul cald și parfumat se simt vagi
arome de ploaie.
b) Există un nume predicativ exprimat prin adjectiv propriu-zis în enunțul Crengile sunt înmugurite.
c) Există un adjectiv care este, în același timp, centru și adjunct în enunțul Merele sunt fructe bogate în
vitamine.
d) Există două adjective cu funcție sintactică de atribut, care precedă substantivul determinat, în enunțul
Grăbitul vânt dinspre apus aduce ploi mohorâte.

5. Transcrie în caiet textul următor, corectând greșelile:

Aurii puișori ai păsărilor cele gălăgioase urmăresc cu teamă norii negrii de deasupra pădurii. Picurii ce-i
mari de ploaie le-ar putea strica cuiburile cele mai perfecte pe care părinții lor le-au construit cu ajutorul
ghearelor ascuțite și al ciocului cel puternic.

6. Notează în caiet litera corespunzătoare fiecărui răspuns corect:

1. În propoziția Vremea era călduroasă., adjectivul 2. În enunțul Dragă primăvară, ce mult te-am aștep-
are funcția sintactică de: tat!, adjectivul are funcția sintactică de:
a) atribut, în cazul nominativ; a) atribut, în cazul acuzativ;
b) atribut, în cazul acuzativ; b) atribut, în cazul nominativ;
c) nume predicativ, în cazul nominativ. c) atribut, în cazul vocativ.

3. Adjectivele din enunțul Suavele petale ale florii albe 4. Adjectivul umedul din enunțul Ghiocelul străpun-
de măr sunt căzute pe alee se află, în ordine, în cazurile: ge umedul pământ din fața casei determină:
a) acuzativ, dativ, nominativ; a) substantivul ghiocelul;
b) nominativ, genitiv, acuzativ; b) substantivul pământ;
c) nominativ, genitiv, nominativ. c) verbul străpunge.

185
U5 Limba română

7. Analizează adjectivele identificate în următoarele versuri, selectate din poezia O noapte la țară! de Vasile
Alecsandri, urmând modelul dat:
„Frumoasă e câmpia cu dulcea-i liniștire Plăcut, plăcut e ceasul de griji ne-ntunecat,
Pentru acel ce fuge de-a lumei amăgire, Și dulce este viața ce curge lin, departe
Pentru acel ce caută un trai neînsemnat! De-al omenirei zgomot, de-a ei fumuri deșarte!“
frumoasă = adjectiv propriu-zis, variabil cu patru forme flexionare, se acordă în gen, număr și caz cu sub-
stantivul „câmpia” (feminin, singular, nominativ), grad pozitiv, funcție sintactică de nume predicativ.

MERGI MAI DEPARTE

8. Răspunde la întrebările de mai jos și completează careul alăturat, în caiet, pentru a afla o noțiune gramati-
cală studiată în această unitate de învățare:
A
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
B

a. Adjectivul din enunțul Copiii sunt dornici de aventură este în cazul..... .

b. Primul atribut exprimat prin adjectiv din enunțul Copacilor înfloriți le stă bine haina cea nouă este în
cazul ..... .
c. Atributul exprimat prin adjectiv, în cazul genitiv, din enunțul Fratele băiatului grijuliu este prietenul meu
cel mai bun este ..... .
d. Adjectivul din enunțul Câmpul este verde are funcția sintactică de ..... .
e. Articolul care însoțește adjectivul în enunțul Soarele cel palid reapare dintre nori este ..... .
f. Articolul care însoțește adjectivul în enunțul Băiatul cel vesel este Dan se numește ..... .
g. Adjectivul din enunțul — Tânără doamnă, vă stimez! este în cazul ..... .
h. Atributul exprimat prin adjectiv din enunțul Ana a primit un buchet de lalele roșii este în cazul ...... .

9. Completează schema de mai jos cu informații despre adjectiv.

arată o trăsătură a .............

nume predicativ
se acordă în ......, ....... adjectiv
Adjectivul
și ......... cu ......... adjunct .........................
adjectiv centru

186
 Comunicare orală U5
Atitudini comunicative. Inteligența emoțională
PREGĂTEȘTE-TE
1. Alfabetul emoțiilor. Spuneți alfabetul, începând dintr-un colț al sălii de curs, astfel încât fiecare copil să
rostească o literă. Notați pe un bilețel câte un sentiment/o stare care începe cu litera spusă de fiecare dintre
voi și care vă caracterizează în acest moment. Adunați toate bilețelele, citiți-le pe toate și apoi decideți ce
stare domină în clasa voastră, grupând cuvintele în serii sinonimice.
2. Identificați stările numite de colegii voștri, care blochează motivația pentru învățare.

EXPLOREAZĂ
3. Notează pe o foaie trei reguli care ți-ar plăcea să fie adoptate de întreaga clasă pe parcursul activității împre-
ună. Formați grupe de câte patru elevi și negociați regulile la care v-ați gândit, astfel încât întreaga grupă să
propună o singură triadă de norme. Citiți apoi toate regulile propuse.

4. Discutați despre modul în care ați rezolvat exercițiul anterior, răspunzând la întrebările de mai jos:
a) Cum ați procedat, pentru ca niciunul dintre elevi să nu fie dezamăgit de regulile propuse de întreaga
grupă?
b) Ați reușit să vă convingeți unul pe celălalt că regulile propuse sunt utile sau au existat situații în care o
regulă a fost acceptată condiționat de acceptarea altei reguli?
c) I-ați implicat în discuții pe toți colegii din grupă?
d) Cum ați stârnit curiozitatea colegilor față de regulile propuse?

5. Identifică două elemente paraverbale folosite în grupul tău în timpul negocierii regulilor.

REȚINE
Relațiile cu noi
Atitudinile comunicative sunt, printre altele, interesul, curiozitatea, implicarea, cooperarea în înșine
activitățile de grup.
Cooperarea presupune a lucra împreună pentru a ne atinge obiectivele, scopul fiecărui mem-
Relațiile
bru fiind asemănător sau identic cu scopurile celorlalți membri. Cooperarea nu înseamnă să fim cu ceilalți
de acord cu orice, în orice condiții, ci să găsim metode de a regla orice dezacord. Cooperând,
membrii unui grup se coordonează și își împart resursele.
Inteligența emoțională este abilitatea de a conștientiza și de a controla emoțiile, astfel încât Autocontrol

acestea să spijine gândirea și comunicarea.

APLICĂ
6. Prezintă, prin mimă, modalități diferite prin care îi poți încuraja pe membrii unui grup să coopereze.
7. Exersați cooperarea în activitățile de grup prin jocul de mai jos:
Alcătuiți grupe de câte trei elevi. Doi dintre elevi vor spune unul din cuvintele cap sau coadă în același timp,
fără să stabilească înainte ce cuvânt va fi spus. Semnalul va fi dat de cel de-al treilea coleg, care va ridica o
mână. Dacă amândoi elevii vor spune același cuvânt, atunci întreaga echipă a câștigat.
8. Identificați o metodă prin care vă puteți armoniza, pentru a câștiga jocul de la exercițiul anterior.
9. Reluați bilețelele completate la începutul lecției și selectați-le pe cele ce cuprind stări negative. Formulați
îndemnuri prin care colegii care le-au identificat să devină optimiști.
187
U5 Recapitulare

 Citește cu atenție fragmentul de mai jos, din Broaștele de George Topîrceanu, apoi răspunde la toate
sarcinile de lucru de mai jos:
Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă. Și note-adânci de flaut ieșeau de jos, din stuh.
Buchetele de trestii dormeau cu foșnet lin. Părea că lapidează2 tăcerea nopții calme
Era o lună plină în fiecare baltă, O grindină de note zvârlite în văzduh.
Și-n fiecare undă o piatră de rubin.
Și cum deasupra apei s-amestecau întruna
Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă
Umplând singurătatea de freamăt viu, părea
Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val,
Că toate laolaltă apostrofează3 luna,
Păreau luceferi galbeni, căzuți adânc în apă
Că fiecare broască se ceartă cu o stea.
Să-nsemne calea lunii spre-ntunecatul mal.
Erau ocări în larma lunaticei orchestre
Ostroave1 mari de umbră închipuiau corăbii,
Și rugă arzătoare în tainicul ei zvon.
Iar papura, mișcată în treacăt de zefiri,
Spuneau Nemărginirii durerile terestre
Nălța mănunchi în aer tremurătoare săbii,
Cu imnul lor zadarnic, solemn și monoton.
Prin pânza de lumină a undelor subțiri.
Și broaștele semețe cântau cu glasuri multe
Pe când, din înălțime, privindu-și fața-n lac,
Un nour singuratic stătea uimit s-asculte
Cum bat ca toaca toate și-o clipă toate tac.
Se ridicau departe prelungi bătăi din palme
1
ostrov (s.n.) – insulă plutitoare
2
a lapida (vb.) – a ucide cu pietre
3
a apostrofa (vb.) – a mustra cu ton sever

Literatură. Redactare. Comunicare

1. Scrie rima și măsura primelor două versuri.
2. Găsește sinonime contextuale pentru următoarele cuvinte din textul-suport: unde, freamăt, larmă, solemn.
3. Transcrie din text zece cuvinte ce compun câmpul semantic al naturii.
4. Notează câte un element prin care sunt conturate planurile terestru, acvatic și cosmic.
5. Stabilește valoarea de adevăr a afirmațiilor de mai jos. Transcrie în caiet enunțurile și scrie A în dreptul celor
pe care le consideri adevărate și F în dreptul celor pe care le consideri false:
a) Pe lacul contemplat plutesc niște vapoare. ________
b) Papura se mișcă sub adierea vântului. ________
c) Privitorul le aplaudă pe broaște. _________
d) În depărtare, peste lac cade grindina. _________
6. Explică, în două-trei enunțuri, de ce alege privitorul să urmărească întreaga natură din umbră.
7. Selectează din text alte două structuri prin care se sugerează că este surprinsă o scenă statică, în care toată
natura pare adormită.
8. Formulează un enunț în care să prezinți semnificația secvenței: „Era o lună plină în fiecare baltă,/ Și-n fie-
care undă o piatră de rubin“.
188
 Recapitulare U5
9. Scrie un enunț în care să prezinți la ce face referire expresia „un nour singuratic“.
10. Cu ce asociază privitorul nuferii? Oferă un răspuns, precizând totodată datorită cărei asemănări s-a creat aso-
cierea.
11. Redactează un text, de două-trei enunțuri, în care să prezinți ce sunete sunt identificate în orchestra broaș-
telor de pe lac.
12. Ce sugestie se obține din structura „fiecare broască se ceartă cu o stea“, cu referire la numărul broaștelor?
13. Consultă articolul de dicționar de mai jos, selectat de pe dexonline.ro, și explică apoi secvența „larma
lunaticei orchestre“:
lunatic, lunatic adjectiv
1. adesea substantivat Despre oameni: noctambul, 2. rar Fantastic, halucinant, ireal.
somnambul. sinonime: fantastic halucinant ireal
sinonime: noctambul somnambul 2.1. Cu idei ciudate; cu manifestări bizare.
1.1. (Despre somn, privire, mers etc.) 3. popular Născut în aceeași lună cu altul
De somnambul. (și considerat în raport cu acesta)
1.2. rar Care are vedenii.
sinonime: fricos sperios
1.3. Care are idei și purtări ciudate, bizare.
sinonime: zăpăcit

14. Pentru privitor, sunetul broaștelor pare o apostrofare adresată lunii. Identifică, în ultima strofă a poeziei,
motivele care le determină pe broaște să certe „Nemărginirea“.
15. Identifică figura de stil din ultimul vers al poeziei și scrie sensul adjectivelor folosite.

Elemente de construcție a comunicării

1. Transcrie, din a treia strofă, un adjectiv propriu-zis și un adjectiv provenit din verb la participiu.
2. Selectează adjectivele din secvența: „Păreau luceferi galbeni, căzuți adânc în apă/ Să-nsemne calea lunii
spre-ntunecatul mal“ și numește tipul acestora.
3. Scrie câte forme flexionare au adjectivele: mari, prelungi, lunatice.
4. Transcrie din textul dat un adjectiv precedat de articolul demonstrativ.
5. Explică aspectul articulat al adjectivului din grupul nominal „lunaticei orchestre“.
6. Scrie cazurile adjectivelor din versurile de mai jos:
a) „Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă.“
b) „Și broaștele semețe cântau cu multe glasuri.“
c) „Erau ocări în larma lunaticei orchestre.“
Scrie formele de comparativ de egalitate și de superlativ absolut ale adjectivului tainic.
7. Corectează enunțul:
Dragele mele prietene, am citit o foarte superbă poezie scrisă de Mihai Eminescu.
8. Construiește câte un enunț în care adjectivul verde să fie folosit ca adjunct, respectiv ca centru.
9. Transcrie adjectivele din textul de mai jos și menționează gradul de comparație al fiecăruia dintre ele:
Relaxarea în natură este cea mai recomandată formă de odihnă, vizitarea spațiilor verzi fiind asociată cu
o sănătate foarte bună. Plimbările prin parcuri sunt la fel de potrivite dacă vrem să ne menținem sănătoși.

189
U5 Evaluare

• Citește cu atenție versurile selectate din poezia Mărțișor de Ion Pillat și apoi formulează răspunsuri la
toate sarcinile de lucru:
Privești de pe poteca ce urcă-n deal la noi, De fiecare dată mai trainic te unești
Din zbor întâia barză cum cade pe zăvoi. Cu farmecul acestor priveliști câmpenești.

Vezi trenul care intră încet de tot în gară În gară, iată trenul a început să miște,
Și omul care sapă și plugul care ară. Toți pomii ninși, pe dealuri îi flutură batiste.

A nins cu nea de floare pe prunii din livezi Gâlgâitor, din iarbă, un șipot s-a trezit
Și munții de la Rucăr cu iarna lor îi vezi. În tine și pe ramuri e cerul limpezit.

Auzi pe sub podgorii un câine care latră

Te simți legat de toate – nu poți urni o piatră.

Aceste lucruri simple ce veșnice îți sunt!

Ce sfântă bucurie descoperi pe pământ.

Ce limpede te cheamă un cuc: o dată, două –

De fiecare dată ți-e inima mai nouă.

Subiectul I (60 de puncte)

1. Precizează câte forme flexionare au adjectivele sfântă și nouă. 6 puncte
2. Transcrie din textul dat un adjectiv provenit din verb la participiu. 6 puncte
3. Notează funcția sintactică și cazul adjectivului subliniat: „Aceste lucruri simple ce veșnice îi sunt!“ 6 puncte
4. Stabilește forma corectă a articolului demonstrativ din propozițiile: 6 puncte
a) Mă bucura mirosul prunilor ___ înfloriți.
b) Dealurile ____ verzi vesteau primăvara.
5. Stabilește dacă adjectivul este centru sau adjunct în grupul nominal „priveliști câmpenești“. 6 puncte
6. Rescrie o imagine artistică prezentă în versul: „Auzi pe sub podgorii un câine care latră”
și precizează felul acesteia. 6 puncte
7. Transcrie câte o structură care surprinde elemente ale planurilor interior și exterior. 6 puncte
8. Selectează un vers ce reflectă o emoție pe care peisajul o inspiră privitorului.
Precizează emoția respectivă. 6 puncte
9. Selectează un epitet ce determină un verb și scrie unu-două enunțuri în care să prezinți
la ce se referă acesta. 6 puncte
10. Numește tema poeziei și ilustrează-ți afirmația cu o secvență din text. 6 puncte

Subiectul al II‑lea (30 de puncte)

Redactează un text narativ de 100-120 de cuvinte, în care să prezinți un picnic într-o livadă, în timpul pri-
măverii.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere următoarele repere:
- inserarea unei secvențe explicative;
- descrierea spațiului și precizarea a cel puțin un indice temporal;
- respectarea limitei de spațiu.
Pentru conținut, vei primi 20 de puncte, iar pentru redactare vei primi 10 puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
190
 Lectură l Textul descriptiv literar în proză. Textul argumentativ. Textul multimodal
Redactare l Textul descriptiv. Jurnalul. Scrisoarea. Blogul. E-mailul.
Interculturalitate l Călător printre lumi. Valori ale culturii populare în spațiul românesc.
Portofoliu individual: Colecția mea de zmei
Limbă română l Adverbul. Gradele de comparație. Funcții sintactice.
Limba vorbită. Limba scrisă. Sintaxa propoziției (recapitulare)
Comunicare orală l Acte de limbaj. Formă, intenție, efect
Recapitulare l Evaluare

U6 Călător printre lumi

Dragul nostru elev,

Lumea, într-un sens mai larg chiar univers,

cosmos, este subiectul reflecției noastre acum,
la capăt de drum – o lume cu fațete colorate:
lumea veche (a Europei) din care vin poveștile cu
tâlc; lumea școlii (în care trăiești aventura zilnică a
cunoașterii); lumea artiștilor, în care te întâlnești cu
frumosul; lumea visului; lumea basmului; lumile
posibile, prin care poți fi călător între paginile unei
cărți. Lectura, comunicarea, întâlnirea culturală, lecția
de limbă română îți vor fi tovarăși de drum în
provocarea de a lua lumea de-a lungul și de-a latul
(a o cutreiera). Aventura ta prin manual ajunge la
sfârșit, dar îți deschide alte poteci de carte,
nestrăbătute încă și, dincolo de lumile ficționale,
te vei bucura, cu siguranță, de statutul
de călător prin viață.
U6 Lectură

Textul descriptiv literar în proză

PREGĂTEȘTE-TE
1. Citește informațiile de mai jos, apoi observă legătura de sens a cuvintelor „Solomon“, „a solomoni“ și „solomonar“:

Solomon
Condu­cător evreu
antic, men­țio­nat în
scrierile biblice, vestit
pentru înțelepciunea
și drep­tatea sa.
A fost rege al Israe-
lului timp de 40 de ani
(971-931 î. Hr.), când Solomonar – (pop.) 1. Astronom care pre-
regatul s-a extins din vestește vremea și face calendare.
Egipt, până la Eufrat. 2. Înțelept sau magician, după credințele
În Orient, Solomon populare, cu puteri supranaturale, care poate
trecea drept stăpânitor provoca sau împiedica diverse fenomene na-
peste lumea spiritelor. turale; vrăjitor; inițiat.

a solomoni (v., înv.) – a supune unor

a solomoni
SOLOMON farmece; a lega prin vrăji; a vrăji; a ferme-
solomonar ca. / Din Solomon, s.m. propriu

Text de bază
Școala solomonarilor
Solomonanța se afla, precum se știe, la capătul lu-
mii. Și nu era greu pentru ochii micuților roșcați să își
dea seama că tocmai au ajuns acolo. În fâșii lungi se
adunau, ca un buchet de curcubeie, marea și deșertul,
munții și câmpiile, cerul și pământul, soarele și luna,
stelele și insulele, delta și podișurile, pădurile și prun-
dișurile. Toate se adunau deasupra muntelui mic și
ascuțit care acoperea Solomonanța, școala viitorilor
solomonari, cărora le revenea sarcina ca în secolele
următoare să strunească fulgerele și vântoasele, grin-
dina și norii, furtunile uriașe și ploile mărunte.
Lumina era ca cea a zorilor, de un liliachiu străve-
ziu, și așa rămânea în permanență, fiindcă nu era cu
putință ca ziua și noaptea să nu se alăture în capă-
tul cel mai îndepărtat, de unde toate se porneau, în-
tinzându-se după ordinea sădită în ele, de-a lungul
întregului pământ. Iar sub această lumină liliachie,
de Moni Stănilă
împrejmuită de cinci brazi bătrâni și aproape uscați,
se vedea ca o crăpătură în scoarța albăstrie a munte-
lui intrarea în peștera solomonarilor.
Micuțul Ilie, cel care avea să fie stră-stră-stră-stră-
stră-stră-stră-stră-stră-străunchiul lui Ionuț, alături
de care va învinge trei secole mai târziu în Războ-
iul Solomonarilor1, contra Imoralului Sathanasie,
își strângea sfios la piept cojocul aspru. Nu a crezut
nici un moment că însuși Necuratul2 le va preda lui
și celorlalți ucenici3 aduși în Solomonanță, în vara
aceasta nesfârșită și înnebunitor de caldă. Știa și în
curând i se va confirma că nu au necurații ce să caute
1
Războiul solomonarilor, Moni Stănilă, Editura Polirom,
Iași, 2018
2
Necuratul – nume dat spiritului rău
3
ucenic (s.m.) – elev, învățăcel

192
 Lectură U6
printre solomonari, iar că cel care avea să îi inițieze-
în solomonărit va fi un bătrân bun cu multe virtuți4.
Cum altfel, de vreme ce ei, solomonarii, sunt – iată –
primii pustnici5 și adevărații urmași ai Sfântului Ilie.
Drepți, asceți6 și ca Sfântul Ilie, înțelepți ca împăratul
Solomon.
Așa că nu a fost deloc surprins când înaintea lor
s-a înfățișat un solomonar, bătrân de două veacuri.
Părul vâlvoi7 îi era roșu, ca al lor, mai cărunt în jurul
frunții sale brăzdate de cute adânci, dar împrăștiat de
nu se înțelegea unde se sfârșesc sprâncenele și încep
mustățile, unde se sfârșesc perciunii și începe barba.
Ochii mari și întunecați, dar limpezi, se ascundeau în
spatele unui nas noduros. Pe Ilie l-a mirat faptul că
solomonarul nu era atât de înalt pe cât și-l imagina-
se, chiar dacă toată construcția lui părea urieșească8.
Pieptul puternic, brațe vânjoase, picioare ca doi ste-
jari adânciți în scoarța pământului. Faptul că reușea
să îl privească în ochi l-a făcut să se simtă mai puțin
descumpănit, că deși avea o înfățișare de temut, Ilie
nu putea să nu îi observe lumina caldă a zâmbetului.
Când au ajuns în marginea stâncoasă din mijlocul
celor cinci brazi, băieții au fost aliniați unul după al- iar lamele topoarelor reflectau iepurași de lumină pe
tul, apoi li s-au înmânat Cartea Solomonăriei, frâul* de tavanul din ce în ce mai înalt al peșterii.
mesteacăn și toporul. După ce a mai privit o dată dea- Ilie simțea sub tălpile goale treptele din ce în ce mai
supra creștetelor lor, numărându-i mormăit în barbă, catifelate, probabil de la mușchiul verde, se gândi el,
Maestrul Solomonar le-a făcut semn să îl urmeze. dar s-a încăpățânat să nu își coboare privirea spre
Calea era întortocheată și cobora aproape vertical trepte, nici măcar din curiozitate. Privirea coborâtă
sub munte, însă cu cât mai mult înaintau, cu atât se nu e a învingătorului, privirea coborâtă nu e a ce-
lărgea mai tare. Pereții din lut aveau din ce în ce mai lui care va fi unul din cei mai mari solomonari din
multă piatră, apoi pereții din piatră aveau din ce în Colonia Românească, privirea coborâtă nu este a celui
ce mai mult mușchi, apoi mușchiul se așeza în stra- care va deveni, în nu foarte îndepărtate vremi, prie-
turi peste bucăți de rocă dură. Mai întâi nu era deloc tenul înțelept al Sfintei Duminici. Așa că Ilie sub ni-
lumină, apoi, pas după pas, cotitură după cotitură, în cio formă nu coborî privirea. Că doară solomonarul
firide* înguste și lungi, străluceau închise în chihlim- lucrează cu cerul și în cer trebuie să nădăjduiască, iar
bar* fulgerele pe care, se gândea micul Ilie, vor ajunge puterea lui se adeverește prin nori năprasnici și fulge-
ei toți să le stăpânească. Din spatele stratului de chi- re uriașe, mâinile lui coboară gheața din cer, nu din
hlimbar fulgerele căpătau culoarea mierii de albine, adâncul cel mai de jos al pământului.
așa cum erau și buclele băiețeilor încolonați în spate- Solomonanța era uriașă. Însă nu se vedeau bănci
le Maestrului Solomonar. Fețele lor străluceau auriu, sau scăunele pentru învățăcei, nici tablă sau masă
4
virtute (s.f.) – calitate, însușire morală pozitivă
pentru învățător. Era doar o vatră uriașă, acoperită cu
5
pustnic (s.m.) – călugăr izolat de lume, care duce o viață mușchi și paie. Ilie s-a pomenit direct în mijlocul peș-
aspră terii, iar acolo, după ce a văzut că bătrânul solomonar
6
ascet (s.m.) – persoană care duce o viață austeră și retra- s-a așezat, și-a strâns la rândul lui picioarele sub el și
să, pustnic, sihastru s-a odihnit în mușchiul răcoros. În jur, pe pereții reci
7
vâlvoi - ridicat în sus, în neorânduială ai peșterii, deasupra firidelor cu fulgere, erau atârnate
8
urieșesc (adj.) – uriaș, mare mai multe topoare ale solomonarilor din alte vremi.
193
U6 Lectură

Topoarele luminau când cald, când rece, printr-o miș-
care a aerului care se simțea și se vedea în bolta plină
de stalactite a peșterii. Undeva în dreapta lui Ilie era
o toacă* uriașă din lemn de paltin, iar într-un cui atâr-
nau două ciocane mari din lemn de corn tăiat toam-
na, când cornul era secat de sevă. Ilie încă nu înțele-
gea rolul ei pe peretele stâncos din dreapta lui, dar era
convins că va afla curând.
Spre ceilalți băieți din jurul lui aproape că nu pri-
vea. Știa că solomonarii vor trăi în singurătate, fiecare
pe muntele lui sau sub muntele lui, așa că se ferea să
îi cunoască prea bine pe ceilalți. El nu se temea nici
de singurătate, nici de toporul pe care îl strângea cu
brațele lui micuțe și firave, brațe care, s-a gândit el,
aveau cândva să ajungă la fel de vânjoase și puternice
ca cele ale solomonarilor bătrâni. El știa foarte bine că
nu va da greș, va reuși să stăpânească și norii, și grin-
dina, și vântoasele. Nu se temea de nimic. Fiindcă el
va fi Solomonarul Ilie din Colonia Românească și sub
niciun chip acest drum pe care îl urmează nu va fi nici
strâmbat, nici întrerupt.
Ilie a privit în sus. Tavanul nu putea fi văzut, pierdut
printre stalactite, însă printr-un un scurt murmur de
uimire le dădu de știre tuturor că deasupra lor, din ne-
gura întunecată a peșterii, din pădurea de stalactite,
coborau ușor, deasupra băiețeilor, stele strălucitoare.
Oare licurici uriași să fie, se întreba Ilie? Sau poate
chiar stele, stele strălucitoare, unele mai mici, altele
mai mari, unele mai apropiate și altele mai îndepăr-
tate. Deasupra lui Ilie, însuși Luceafărul părea că s-a
pogorât. El îl privea strălucind deasupra lui și simțea
cum încet-încet o fierbințeală plăcută îi cuprinde ini-
ma și o stare nouă de fericire îl acoperă.
Deodată, în liniștea peșterii, răsună glasul ca un tu-
net al Maestrului Solomonar:
– Ilie din Colonia Românească, în picioare!

Moni Stănilă s-a născut în Tomești, județul Timiș, în 1978. A studiat teologie ortodoxă la Timișoara
și la Sibiu. Este poetă, dar a publicat, de asemenea, romanul Războiul solomonarilor și o biografie
ficțională a sculptorului Constantin Brâncuși, numită Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare.
Din 2010 trăiește la Chișinău, în Republica Moldova, unde, împreună cu poetul Alexandru Vakulovski,
organizează Cenaclul „Republica“, unul dintre cele mai influente cenacluri din țară. Școala solomo-
narilor este un text inedit.

EXPLOREAZĂ
Textul descriptiv literar în proză
1. Minijurnal de lectură: selectează, din șirul propus, trei stări identificate de tine în timpul lecturii. Explică
fiecare stare prin câte un enunț, scris pe un bilețel. Lipiți bilețelele pe tablă, citiți-le și găsiți asemănări între
opiniile colegilor.
uimire curiozitate încântare frică nerăbdare dorința de a învăța

2. Amintește-ți că textul descriptiv prezintă un cadru din natură, un fenomen natural, o ființă, un obiect,
prezentând părțile și trăsăturile sale componente. Care sunt aici cadrele din natură și personajul descrise?

3. În ce text ai mai întâlnit ca loc „marginea lumii“? Scrieți pe tablă, într-o schemă de tip ciorchine, cât mai
multe însușiri ale acestui tip de spațiu.

4. Identifică, în text, elementele unui spațiu neobișnuit, „de la marginea lumii“.

5. Transcrie:
a. două imagini cromatice care descriu locul de la „capătul lumii”;
b. o imagine cromatică și una dinamică ce descriu drumul prin peștera solomonarilor;
c. o imagine vizuală tactilă și una statică ce se referă la Solomonanță;
d. două imagini vizuale care îl descriu pe solomonarul bătrân.
194
 Lectură U6
6. Deși privitorul nu își exprimă direct emoțiile față de elementele descrise, atitudinea lui este subiectivă.
Asociază câte o stare emoțională fiecărei secvențe de mai jos:
a) „ochii micuților roșcați“ 1. uimire
b) „Micuțul Ilie“ 2. afecțiune
c) „vara aceasta nesfârșită și înnebunitor de caldă“ 3. admirație
d) „ Solomonanța era uriașă“ 4. simpatie

7. Amintește-ți că și Sfârșitul iernei de Vasile Alecsandri și Primăvara de Magda Isanos sunt texte descrip-
tive. Formulează un enunț în care să prezinți o asemănare între aceste texte și Școala solomonarilor,
referitor la conținut, și un enunț în care să prezinți o diferență, referindu-te la forma textelor.

Descrierea unui peisaj

1. Transcrie trei indici spațiali din text, corespunzători fiecărei secvențe descriptive de tip peisaj.
2. Numărați, în ordinea băncilor, de la 1 la 3, ținând minte cifra atribuită.
Apoi, realizați pe caiet împărțirea unei pagini ca în imaginea alăturată. Desen Elemente
Completați schema cu aspectele solicitate, astfel: schematic componente
• Elevii care au atribuită cifra 1 se vor referi la descrierea locului unde sugestiv ale tabloului
se află muntele solomonarilor; Citate
• Elevii care au atribuită cifra 2 se vor referi la descrierea peșterii so- reprezentative
lomonarilor;
• Elevii care au atribuită cifra 3 se vor referi la descrierea Solomonanței;
• Pentru fiecare dintre cele trei tablouri se vor prezenta în fața clasei cel Emoții asociate
puțin două versiuni realizate.

3. Identifică figurile de stil din secvențele următoare:

a) „Toate se adunau deasupra muntelui mic și ascuțit“;
b) „Lumina era ca cea a zorilor, de un liliachiu străveziu“;
c) „cinci brazi bătrâni și aproape uscați“;
d) „se vedea ca o crăpătură în scoarța albăstrie a muntelui intrarea în peștera
solomonarilor“.
4. Explică rolul primei figuri de stil identificate în exercițiul anterior, având în
vedere că se spune despre Solomonanță că este locul „de unde toate se por-
neau, întinzându-se după ordinea sădită în ele, de-a lungul întregului pământ“.
5. De ce crezi că muntele sub care era Solomonanța este „mic“?

6. Care crezi că era rolul celor cinci brazi de la intrarea în peșteră?

7. Cu ce seamănă drumul de la intrarea în peșteră până la Solomonanță?

8. De ce crezi că era nevoie ca Solomonanța să se afle într-o peșteră de la capătul

lumii?

9. Cum se simt băieții care îl urmează pe Maestrul Solomonar coborând tot mai adânc
în peșteră? Extrage o secvență ilustrativă pentru răspunsul tău.

10. De ce refuză Ilie să coboare privirea? Ce trăsătură morală identifici aici?

195
U6 Lectură

11. Există, în descrierea școlii solomonarilor, vreun element care să semene cu școlile reale? Cum explici acest
lucru?

12. Mărimea școlii contrastează cu simplitatea: sunt puține obiecte pe care le observă ucenicii solomonari.
Care sunt acestea?

13. Completează, după model, schema de mai jos, adăugând elementele componente ale descrierii școlii și
trăsăturile lor:
Vatra „uriașă”

„acoperită cu mușchi și paie“

Solomonanța

14. Compară felul în care ți-ai imaginat școala solomonarilor cu felul în care este descrisă în text. Găsește două
asemănări și/sau diferențe.

15. Când are loc venirea lui Ilie în Solomonanța? Care sunt indicii de timp din text?

16. Identifică epitetul cromatic din descrierea zorilor.

17. Folosește fragmentele descriptive din text și desenează o hartă a locurilor. Trasează pe hartă drumul lui Ilie.

REȚINE
Textul descriptiv în proză prezintă un peisaj, un fenomen, o ființă, un obiect din perspectiva unui privitor.
Într-o descriere de tip tablou vom observa:
• utilizarea cuvintelor din câmpul semantic al aspectului din natură descris;
• folosirea, cu precădere, a substantivelor și a adjectivelor, în scopul creării imaginilor artistice. Substantivele sunt
necesare pentru a numi obiectele, ființele, fenomene etc., iar adjectivele numesc însușiri ale acestora din urmă.
• reperele de timp și spațiu contextualizează realitatea descrisă;
• folosirea verbelor la timpul prezent sau imperfect;
• prezența figurilor de stil;
Într-o descriere este foarte importantă perspectiva: punctul din care se privește și direcția spre care se privește.

Descrierea de tip portret

1. Cine sunt ființele la care face referire enunțul „Și nu era greu pentru ochii micuților
roșcați să își dea seama că tocmai au ajuns acolo“?

2. Găsește, în text, descrierea portretului solomonarului bătrân și alcătuiește o fișă de

identitate a personajului, cu următoarele elemente:
- vârsta; - culoarea părului;
- statura; - aspectul ochilor;
- forma corpului; - aspectul frunții.
196
 Lectură U6
3. Identifică, în portretul bătrânului solomonar, figurile de stil cunos- REȚINE
cute.
Portretul literar este imaginea
4. Organizați o competiție între patru echipe: deduceți, din text, unui personaj, compusă din trăsă-
mai multe trăsături care se referă la portretul moral al solomonari- turile fizice (portret fizic) și/sau mo-
lor. Exprimați-le prin adjective. rale, numite sau care se deduc din
comportament, atitudine, emoții
5. Știi deja care sunt însemnele unui solomonar. Utilizează informația (portretul moral).
din text și redactează portretul fizic al tânărului solomonar Ilie.

INTERPRETEAZĂ. Semnificațiile textului

1. Completează un organizator grafic cu informația despre activitatea solomonarilor.

2. De ce oamenii din afara Solomonanței răspândeau zvonul că acolo profesor este însuși Necuratul?
a) Oamenilor neinițiați le vine greu să-și imagineze un volum mare de cunoștințe, de aceea cred că sunt
de origine ocultă, ascunsă.
b) Pe oamenii neînvățați puterile rezultate din cunoaștere îi sperie și cred că acestea sunt de origine dia-
volească.
Propune un alt răspuns care să-ți susțină opinia.

3. Ce atitudini și comportamente ale lui Ilie sugerează faptul că el va fi un solomonar iscusit?

4. De ce Ilie, ajuns la prima lui lecție, „simțea cum încet-încet o fierbințeală plăcută îi cuprinde inima și o stare
nouă de fericire îl acoperă“? Selectează un răspuns și dezvoltă ideea pe care o exprimă.
a) Băiatul se emoționează în fața unei etape necunoscute a vieții lui.
b) Ilie știe că își urmează chemarea și acest lucru îl face fericit.
c) Copilul este însetat de cunoaștere și este fericit că va afla tainele lumii.
d) Băiatul este animat de ideea că, devenind solomonar, va deține puteri nebănuite.
Formulează un răspuns propriu.

5. Exprimă-ți opinia despre faptul că solomonarii sunt pustnici și asceți.

6. Dat fiind faptul că muntele solomonarilor este locul „cel mai îndepărtat, de unde toate se porneau“,
adică un centru al lumii, cum explici faptul că este situat la „capătul lumii“? De ce este nevoie de această
izolare?

7. Crezi că solomonarii au existat în realitate? Explică-le colegilor punctul tău de vedere.

8. Ce l-ai întreba pe un solomonar, dacă l-ai întâlni?

MERGI MAI DEPARTE

Realizează un portofoliu de lectură care să includă cărțile citite în acest an școlar.

197
U6 Lectură

Text de bază
Textul argumentativ
PREGĂTEȘTE-TE
• Citește cu atenție povestea adaptată de mai jos:
Un bărbat avea patru fii care, deși crescuseră în aceeași casă, se certau des
vrând ca fiecare să aibă dreptate. Fiind foarte bătrân, tatăl s-a gândit să le
dea o lecție pentru a se descurca în continuare singuri în viață. De aceea, i-a
trimis pe fiecare să observe un păr crescut în fundul livezii. Pe fiul cel mare
l-a trimis iarna, pe al doilea primăvara, pe următorul vara și pe mezin toamna. Ilustrație de Elena Buric
Când s-a împlinit anul, tatăl i-a chemat pe cei patru fii și i-a întrebat cum e părul.
— Părul este urât și trist, pentru că are crengile golașe și răsucite, spuse fiul cel mare.
— Ba nu, părul e vesel, e plin de muguri din care încep să iasă flori parfumate, spuse al doilea.
— Nici vorbă, coroana părului e deasă, deoarece m-am odihnit la umbra lui și chiar am ațipit, spuse al treilea.
— Vă spun eu cum e, spuse mezinul. Părul e încărcat de fructe dulci și zemoase din care am gustat pe săturate.
1. Cine crezi că are dreptate și de ce? 2. Cum a reușit tatăl să le dea lecția dorită fiilor?
3. Imaginează-ți replica tatălui după ce aude 4. Formulează încheierea povestirii, așa cum ți-o
cele patru opinii. imaginezi.
• Citește textul de mai jos, scris de Mattew K. Cross.
Rolul cărților
de Matthew K. Cross
Cărțile joacă un mare rol în viața mea și în cine sunt Cărțile sunt propria mea mașină a timpului, pașapor-
astăzi. tul meu către oricând și oriunde, care nu are nevoie de
În copilărie am călătorit mult, am trecut prin multe lo- baterii. Copil fiind, credeam că și cărților le plac culorile
curi din Statele Unite și am studiat mai mult acasă. Din cu care le subliniam și multele notițe pe care le scriam
primele mele amintiri știu că îmi plăceau poveștile – mai pe margine. La gândul unei cărți bune, mă luminez de
întâi mi le citea mama, apoi le citeam singur. Cărțile mi-au nerăbdare și-mi pregătesc un creion bun, un nou set de
devenit prieteni grozavi, portaluri către lume, o invitație culori, care să-mi adâncească și să-mi lărgească sensul
mereu deschisă către aventură, descoperire și imagina- și mesajul cărții și să mi-l întipărească în minte.
ție. Și mai erau o sursă mereu binevenită de continuita- Multe cărți au avut un impact atât de puternic asupra
te și confort, îmi ușurau trecerea către necunoscutul cu mea și m-au inspirat atât de tare, încât am căutat să îi
care aveam mereu de-a face, pentru că ne mutam așa întâlnesc și să îi cunosc pe cei care le-au scris, iar ei n-au
de des. făcut decât să adauge o nouă dimensiune creației lor.
De asemenea, mi-a plăcut întotdeauna și calitatea Întotdeauna mă voi bucura de puterea cărții de a ilumi-
prezentării cărților, dincolo de poveștile pe care le con- na, de a provoca, de a înnobila și de a încânta. Pe cărțile
țineau. Când eram mic, fiecare pagină din fiecare carte bune le-am perceput mereu ca fiind ca niște prieteni și
care îmi plăcea devenea nu atât o pagină, cât un portal mentori din aceia cu inima mare și bună, care mă invită
către aventura, frumusețea, misterul, speranța și înțe- să mă redescopăr și să-mi aduc aminte de ceea ce e mai
lepciunea vieții. Este uimitor cum fiecare carte oferă o bun în mine, de ce sunt aici și încotro merg.
punte de legătură către inima, sufletul și mintea autoru- Inspirația și influența pe care le-am dobândit din mul-
lui; te ajută să vezi și să simți lumea prin ochii altcuiva; tele cărți pe care le-am citit și de la toți autorii cu care
te face să te minunezi de măiestria desăvârșită cu care am interacționat mi-au hrănit mereu dorința, mereu
marii scriitori își meșteșugesc și își împărtășesc poves- mai mare, de a scrie cărți eu însumi și de a le împărtăși
tea, la fel cum un maestru-țesător țese un covor oriental. apoi cu ceilalți.

198
 Lectură U6
Matthew K. Cross este scriitor cu reputație internațio- REȚINE
nală, specialist în procese și experiențe de învățare care
Textul argumentativ este un text
stimulează creativitatea și inovația.
Textul reprodus mai sus a fost publicat în revista „Cariere“ nonliterar care susține cu ajutorul
din 14 august 2019. unor argumente un punct de vedere,
cu scopul de a convinge receptorul
de validitatea opiniei exprimate. Părți-
APLICĂ le textului argumentativ sunt:
1. După lectura textului de mai sus, completează un jurnal de lectură A. Introducere: cuprinde ipoteza,
cu trei rubrici: teza sau problema formulată ca un
Informații pe care le consideri adevărate; adevăr care urmează a fi argumentat.
x Informații cu care nu ești de acord; Opinia este introdusă de cuvinte pre-
? Informații pe care nu le-ai înțeles/despre care vrei să afli mai multe.
cum: „consider că“, „cred că“, „în opinia
Compară jurnalul tău cu al colegilor. Cum explici asemănările? mea“, „din punctul meu de vedere“.
Dar diferențele?
B. Cuprins: include argumente care
2. Cu ce scop crezi că a scris autorul acest text? Alege pentru fiecare susțin punctul de vedere formulat în
dintre propunerile de mai jos câte o dovadă din text: ipoteză.
a) a convinge; b) a informa; c) a sensibiliza, a emoționa. Argumentele pot fi obiective (fapte,
3. Transcrie enunțul în care autorul formulează opinia pe care o argu- dovezi, informații exacte, verificabile)
mentează ulterior. sau subiective (convingeri persona-
le, idei, impresii).
4. Ce timp verbal este folosit în formularea ipotezei?
Argumentele convingătoare vor fi
5. Care crezi că este atitudinea autorului față de opinia formulată în însoțite de exemple. Se folosesc co-
ipoteză. Alege una dintre variantele de mai jos sau formulează alta: nectori ca „de exemplu“, „bunăoară“,
a) Autorul este sigur, convingător, deoarece este pregătit să aducă „de pildă“ etc.
dovezi din „viața” sa, adică din trecutul și prezentul său; C. Încheiere: un enunț cu valoarea
b) Autorul nu este credibil, pentru că vorbește doar despre viața sa. unei concluzii (o reluare nuanțată a
6. Un prim argument pentru rolul cărților este că acestea au fost ca opiniei), ținând cont de argumente-
niște prieteni și „portaluri” către lumi necunoscute. Ce evenimente le aduse. Concluzia este anunțată de
din viața lui aduce ca exemplu pentru a convinge de acest rol? conectori ca „în concluzie“ sau „prin
7. Identifică al doilea argument din text. urmare“.

8. Formulează, în câte un enunț sintetic, asertiv, al treilea și al patrulea argument despre rolul cărților.
9. Ce fel de argumente sunt cele aduse de autor: subiective sau obiective? Motivează-ți răspunsul.
10. Care sunt cele două roluri majore ale cărților despre care vorbește autorul în concluzie?
11. Formulează un argument și un exemplu propriu pentru aceeași temă a rolului cărților.
12. Fă ordine. Mai jos s-au amestecat conectori pentru ipoteză, argumente, exemple și concluzie. Aranjează-i
pe cele patru categorii: • căci • dovadă că • pe de altă parte • așadar • altfel spus • deoarece • or • ceea
ce implică • cred că • în fine • prima remarcă se referă la • voi arăta că • având în vedere • chiar dacă •
în opinia mea • este evident că.
MERGI MAI DEPARTE
• Scrieți câte un text argumentativ despre importanța jocurilor, citiți-le colegilor și stabiliți care sunt cele
mai convingătoare argumente.
199
U6 Lectură

Textul multimodal
PREGĂTEȘTE-TE
1. Școala solomonarilor despre care ai citit în textul lui
Moni Stănilă are un echivalent în realitate. Priveș-
te imaginea alăturată, care face referire la proiec-
tul „Școala solomonarilor lui Solomon Marcus“, din
calendarul Lecturiadei elevilor, organizată anual la
Cluj-Napoca, și rezolvă următoarele cerințe:
a. Prezintă în câteva enunțuri despre ce este vorba în
acest afiș.
b. Care sunt elementele care îți atrag atenția?
Prezintă-le pe scurt, justificându-ți opțiunea.
c. Ce modalități de comunicare se folosesc, în afară de
cuvinte? Notează-le sub forma unei liste în caiet.
În dreptul fiecărei modalități menționate, precizea-
ză ce fel de informații îți furnizează.

EXPLOREAZĂ
2. Privește decupajul de mai jos, referitor la spectacolul de teatru Zmeiada spațială 2.0, inspirat de lucrarea
Enciclopedia zmeilor de Mircea Cărtărescu.
A. Cronică de spectacol de pe site-ul www.liternet.ro
AMINTEȘTE-ȚI
În funcție de numărul modali-
tăților de comunicare pe care
le utilizează, textele se împart
în unimodale (utilizează doar
cuvinte) și multimodale, care
combină două sau mai mul-
te modalități de comunicare
pentru a transmite informații:
cuvinte, imagini, culoare, su-
Zmeiada spațială 2.0, producție
nete, gesturi, mimică etc.
Create.Act.Enjoy, în regia lui Cristian
Textele multimodale se pot re-
Pascariu, adaptare după Enciclopedia
dacta atât pe hârtie (cărți, afi-
zmeilor, scrisă de Mircea Cărtărescu,
șe, benzi desenate etc.), cât și
este un savuros joc de-a școala, înfă-
în format digital (diapozitive,
țișând toate plusurile şi minusurile ei,
prezentări, pagini electronice,
de la prezență, la sunetul clopoțelului,
filme, animații, spoturi publici-
de la studentul tocilar, la șmecherașul
tare). Lectura textului multimo-
care, oricât s-ar zbate, nu depășește
dal implică luarea în considerare
nota de trecere. Pentru o oră, spațiul
atât a cuvintelor, cât și a celor-
de joc devine o frumoasă sală de curs,
lalte modalități de comunicare,
avându-i drept participanți la lecție pe
complementare cuvintelor.
spectatori şi actori în egală măsură.
200
 Lectură U6
B. Pagina spectacolului pe site-ul https://createactenjoy.com/zmeiada-spatiala/ C. Afișul stagiunii

3. Prin ce se aseamănă textele A, B, C cu afișul pe care l-ai analizat la exercițiul 1?

APLICĂ
4. Care sunt elementele comune de conținut ale celor pedia zmeilor de Mircea Cărtărescu și prezintă pe
trei texte multimodale A, B, C? scurt ce elemente contribuie la crearea legăturii
dintre aceasta și afișul Zmeiadei 2.0, ținând cont
5. Transcrie în caiet tabelul de mai jos, completându-l
de faptul că, uneori, textele multimodale sunt căi
cu informațiile necesare desprinse din observarea
de a intra în dialog cu alte epoci, cu alte cărți, cu
decupajului multimodal de la exercițiul 2.
alte evenimente.
Informațiile comunicate
7. Dezbateți oral afirmațiile următoare: a. Textul mul-
Textul A Prin cuvinte:
timodal este mai ușor de citit decât cel unimodal. b.
Prin alte Modalitatea:
Textul multimodal este mai greu de realizat decât
modalități: Informația:
cel unimodal.
Textul B Prin cuvinte:
Prin alte Modalitatea: 8. Turul galeriei. Concepeți în echipe de patru elevi
modalități: Informația: un afiș pentru un spectacol inspirat din aventurile
Textul C Prin cuvinte: imaginare ale tânărul Ilie, personajul textului Școala
Prin alte Modalitatea: solomonarilor de Moni Stănilă. Expuneți afișele pe
modalități: Informația: panoul clasei și evaluați-le conform grilei de mai jos.
6. Observă cele două afișe de la exercițiul 1 și de Criterii
la exercițiul 2-C, apoi prezintă, cu ajutorul unei
Afișul are un titlu corelat cu ilustrațiile.
diagrame Venn, asemănările și diferențele dintre
acestea, referindu-te la: a. scopul pe care îl au Informațiile prezentate în cuvinte sunt
modalitățile de comunicare la care apelează și relevante pentru subiectul afișului.
b. modul de organizare pe pagină. Dimensiunile textului și ale ilustrațiilor
Documentează-te pe internet cu privire la Enciclo- sunt echilibrate.

MERGI MAI DEPARTE

9. Vizitează site-ul http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/. Vei afla mai multe despre cum s-au derulat acti-
vitățile edițiilor anterioare ale Școlii Solomonarilor, cel mai important eveniment din proiectul anual Lec-
turiada elevilor. Navigând pe site, vei găsi idei pentru proiectele tale școlare (în secțiunile Digievenimente și
Digiportofolii), povești ale cercurilor de cititori (în secțiunile Cercuri și lecturiade, Ucenici în dialog) și idei
de lectură (Cărți de top). Poți, de asemenea, să-ți depui candidatura pentru a participa, alături de profesorul
tău de limba și literatura română, la ediția curentă a Lecturiadei elevilor.
201
U6 Redactare

Textul descriptiv
PREGĂTEȘTE-TE
1. Vrăjitorul este adesea un personaj de film. Prezintă oral un astfel de
personaj. Oferă cât mai multe detalii despre vârstă, înfățișare, vesti-
mentație, mediul în care trăiește.

EXPLOREAZĂ
2. Citește fragmentul de mai jos, din Mitologie română de Romulus Vulcănescu.

La înfățișare solomonarii aduc a uriași sălbatici. Au
chica roșcovană, zbârlită și aspră ca de porc, cu ochii
bulbucați și sângeroși, trupul păros, au cozi de pene
la subțioară și noada terminată într-o codiță.
Îmbrăcămintea lor este trențăroasă și murdară.
Poartă țundre1 albe, peste care atârnă traiste, în care
țin unelte magice, o toporișcă de fier descântată, un
frâu din coajă de mesteacăn, o carte de înțelepciune,
un fel de pravilă2 de divinație3. Sub cele șapte piepta-
re pe care nu le leapădă niciodată, nici pe căldura lui
1
țundră (s.f.) – haină țărănească, largă și lungă până la genunchi
2
pravilă (s.f.) – lege
3
divinație (s.f.) – ghicirea viitorului
Cuptor, atârnă de gât o toacă mică de lemn, simbol al
declanșării furtunilor. Când bate din toacă, toate spi-
ritele elementare ale furtunii, Vântoasele și Ropotine-
le, încep să se foiască în văzduh.
Numărul celor ce trebuie să devină solomonari e limi-
tat, când la șapte, când la nouă. Așa că trierea lor este
extrem de riguroasă. Școala de solomonie este instala-
tă într-o văgăună sau peșteră inaccesibilă oamenilor de
rând. Aici copiii aleși erau inițiați stând pe o piatră de
moară, legată cu un fir de ață de tavanul peșterii.

3. Transcrie, în organizatorul de mai jos, secvențe corespunzătoare imaginii

de ansamblu, precum și detaliilor care compun imaginea unui solomonar. REȚINE
Adjectivul Descrierea este prezentarea
trăsăturilor unui obiect (ființă,
spațiu, fenomene, lucru etc.)
chip vestimentație statură În funcție de temă, descrie-
............................. ............................. ............................. rea poate fi:
............................. ............................. ............................. • de tip portret (prezintă
personaje);
4. Redactează o descriere de 70-100 de cuvinte, în care să prezinți școala de • de tip tablou (prezintă
solomonărie. În descrierea ta, ține cont de informațiile din text: spații).
• școala se află departe de privirea oamenilor, într-o peșteră; În funcție de limbaj, descrie-
• la școală se ajunge cu greutate, printr-o pădure; rea poate fi:
• numărul elevilor este foarte mic; • literară (realizată într-un
• materialele didactice sunt specifice materiilor predate. limbaj expresiv);
• nonliterară (realizată în-
5. Intră în pielea personajului. Imaginează-ți că ești unul dintre copiii supuși tr-un limbaj fără mărci ale
inițierii, la care se referă ultimul enunț al textului. Descrie, în 50-60 de cu- expresivității).
vinte, emoțiile pe care le trăiești la prima întâlnire cu această experiență
neobișnuită.
202
 Redactare U6
Jurnalul. Scrisoarea. Blogul. E-mailul
PREGĂTEȘTE-TE
Capsula timpului. Imaginați-vă că veți îngropa în grădina școlii
o capsulă cu un mesaj ce urmează să fie citit la întâlnirea clasei
după 30 de ani de la absolvire. Concepeți împreună, oral, schi-
ța unui text colectiv pe care v-ar plăcea să îl depuneți în această
capsulă. Referiți-vă la cele mai importante momente ale acestui
an școlar.

Lumea în cuvinte pe hârtie. Jurnalul. Scrisoarea

EXPLOREAZĂ
1. Citește fila de jurnal alăturată scrisă de Theodora și ilustrată
de Ștefana, două eleve participante la Școala Solomonarilor lui
Solomon Marcus, organizată la Cluj-Napoca. Formulează răs-
punsuri, în câte un enunț, pentru toate sarcinile de mai jos:
a. Când a fost scris acest text?
b. Care este persoana la care sunt folosite verbele și pronu-
mele?
c. Ce se întâmplă în ziua respectivă?
d. Ce sentimente a notat Theodora, în legătură cu evenimen-
tele consemnate?
2. Alcătuiește orarul zilei Theodorei, așa cum reiese el din note-
le de jurnal.
3. Scrie un enunț în care să explici punctuația exclamativă folo-
sită de diaristă.

REȚINE
Jurnalul cuprinde întâmplările de peste zi, care sunt importante pentru autor, numit diarist. Accentul este pus
pe emoții și sentimente, de obicei ordinea întâmplărilor fiind aceea pe care o dorește cel ce notează. Jurnalul se
alcătuiește din fragmente care pot să nu aibă legătură între ele.
La începutul fragmentelor de jurnal, apare, de obicei, data la care sunt scrise (uneori și locul). Întrucât, de multe
ori, jurnalul nu este scris pentru un public, el permite o prezentare mai liberă a gândurilor și a emoțiilor.

4. Alcătuiește o pagină de jurnal în care se notezi ce s-a întâmplat astăzi. Ghidează-te după reperele de mai jos:
a) Care a fost cea mai puternică emoție a zilei? d) Ai fi vrut ca persoanele din jurul tău să procedeze
b) Ce eveniment poți asocia cu această emoție? diferit în anumite momente?
c) Ce lucruri neașteptate s-au petrecut azi?

5. Scrie o scrisoare, de 70-100 de cuvinte, în care să îți imaginezi că ești Theodora/Theodor și îți anunți părinții
că ai ajuns cu bine la Școala Solomonarilor de la Cluj-Napoca.
203
U6 Redactare

6. Fă schimb de scrisori cu colegul tău de bancă, pe o temă la alegere, și REȚINE

corectați-vă reciproc, folosind grila de evaluare de mai jos:
Textul epistolar (scrisoarea)
Criteriul
respectă o serie de convenții:
- a fost notată data și/sau locul de unde se scrie;
• în colțul din dreapta, sus, se
- se folosesc verbe și pronume la persoana I; notează data și/sau locul;
- expeditorul răspunde la problema vizată; • se folosesc formule inițiale
- fiecare idee corespunde unui paragraf; (Dragii mei, Scump prieten
- scrisoarea conține o formulă de adresare; etc.) și finale (A voastră fiică, Cu
- textul conține o formulă finală; prietenie etc.);
- textul este corect gramatical;
• scrisoarea invită la dialog, de
aceea în ea adresăm de obicei
- așezarea în pagină este corectă. întrebări, la care urmează să
primim răspunsuri sau răspun-
Lumea digitală. Blogul. Emailul dem, la rândul nostru;
• e-mailul este o scrisoare
adaptată pentru transmiterea
prin poșta electronică.

REȚINE
Un e-mail (abreviere pentru electronic mail – în
limba engleză, scrisoare electronică) presupune
transmiterea sau primirea de mesaje, de obicei
prin internet.

ana_radu@cercuridelectura.ro

REȚINE
Un blog (cuvânt provenit de la expresia engleză web
log = jurnal pe internet) este o publicație web (un text
scris) care conține articole periodice sau actualizate ce au de
obicei un caracter personal. Ca regulă, actualizarea blogurilor
constă în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate
contribuțiile fiind afișate în ordine cronologică inversă (cele
mai noi apar imediat, sus, la vedere).

MERGI MAI DEPARTE

7. Piesă pentru portofoliu. Accesează https://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/nemaipomenitele-calato-
rii-cu-blogobalaurii/ pentru a face cunoștință cu blogurile dedicate Școlii Solomonarilor. Notează-ți impresii
despre evenimente, activități, cercurile de lectură participante.
204
 Elemente de interculturalitate U6
Călător prin lumi.
Valori ale culturii populare în spațiul românesc.
Portofoliu individual: Colecția mea de zmei
PREGĂTEȘTE-TE
1. Alcătuiește două enunțuri în care să utilizezi formele de plural diferite ale sub-
stantivului zmeu. Discută în clasă despre diferențele de sens asociate acestora.

2. Privește imaginea alăturată, reprodusă din studiul Mitologie românească de

Marcel Olinescu. Alcătuiește o listă a însușirilor zmeului, așa cum este înfă-
țișat în imagine.
Zmeul furând fata
de împărat
EXPLOREAZĂ
3. Citește cu atenție textele de mai jos, pentru a putea răspunde ulterior întrebărilor formulate pe baza acesto-
ra. În cursul lecturii, te vei folosi de SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a
Gândirii) pentru a evalua cât de bine ai înțeles textele, marcând pe caiet semnele de mai jos:
 pentru informaţia cunoscută/pasajele care confirmă ceea ce ştii deja;
+ pentru informaţia nouă, necunoscută pe care ai aflat-o;
− pentru informaţia care intră în contradicţie cu ceea ce ştiai;
? pentru pasajele care conţin neclarităţi, confuzii, ridică întrebări.

A. În orice basm apare B. Zmeul zmeilor. Exemplar

cel puțin un zmeu. Zme- foarte rar, mai masiv și mai
ul are înfățișare ome- feroce decât zmeii comuni.
nească, dar este mai Odinioară răspândit din Car-
voinic decât un om, mai pați în Tibet, supraviețuieș-
fioros și mai puternic. te azi doar în câteva grădini
Se deosebește de oa- zoologice particulare ameri-
meni, prin coada puter- cane. Are craniu masiv, din
nică, acoperită cu solzi cristal deosebit de limpede
și prin puterea de a se și de dur, pentru care a fost
transforma, după ne- vânat din cele mai vechi timpuri. Mărgica de după
voi, într-o roată sau pară de foc, în șarpe zburător, în măseaua de minte este și ea foarte râvnită datori-
tot felul de ființe monstruoase. tă puterii sale de a concentra gândirea. Purtată-ntre
Zmeii trăiesc în familii pe celălalt tărâm, pe mo- sprâncene, asigură succesul la orice examen. Zmeul
șii despărțite de alți vecini prin ape late sau râuri zmeilor se naște numai dintr-alt zmeu al zmeilor și
de foc. Cel mai adesea se învecinează cu zânele, ai dintr-o cosânzeană, subspecie a prințeselor. De ace-
căror dușmani de moarte sunt. Zmeii se căsătoresc ea, în loc de solzi are pe spinare o coamă blondă, pe
mai mereu cu fete de împărat sau cu domnițele cele care și-o unge bine cu seu. Vine pe lume deja împlă-
mai frumoase, pe care le fură de pe pământ și le duc toșat și cu buzduganul în mână.
în palatele lor din creierii munților sau din pusti- Câinele de zmeu. Câinele de zmeu nu scoate foc pe
urile de pe celălalt tărâm. Au palate neasemuit de nări, ci doar un fum mirosind a friptură de purceluș

205
U6 Elemente de interculturalitate

frumoase, pline de aur, argint și pietre scumpe, cu
grădini și havuzuri. Zmeii sunt lacomi, deși sunt bo-
gați, râvnesc totdeauna la bunurile cele mai de preț
ale muritorilor. Orice zmeu are un buzdugan ferme-
cat, pe care poate să-l arunce cu putere, astfel încât
să ajungă înaintea lui acasă. Buzduganul se izbește
în poartă și în masă de trei ori, după care se agață
singur într-un cui. Zmeii au în stăpânirea lor și alte
obiecte fermecate, cum ar fi biciul de foc care trans-
formă palatul într-un măr de aur, căciula care-l face
nevăzut pe cel care o poartă prin văzduh și altele
asemenea.
(Carmen Mihalache, Ana Pascu, Cosmin Manola-
che, Ciprian Voicilă – Îngeri, zmei și joimărițe:
mitologie populară pe înțelesul copiilor, fragmente).
de lapte bine rumenit, preparat cu hasmațuki, umplut
cu castane coapte, cu șoriciul crăpat pe spinare, servit
la tavă înconjurat de feliuțe străvezii de ridichi. Mi-
reasma aceasta nespus de îmbietoare e mai eficientă
decât flăcările, căci stârnește în stomacul voinicilor
niște ghiorăieli atât de stridente, încât caii speriați îi
azvârl din șei până-n nouri, de se fac mici-fărâmici.
Câinii de zmeu trăiesc în case comode, în care nu lip-
sește niciodată biblioteca și salonul literar.
Animicștiutorul. Focul pe care-l scoate pe nări nu
arde, ci încălzește sufletele, umple inimile cu iubire.
E motivul pentru care zmeii se tem de el mai mult
decât orice, căci nu pot supraviețui decât o dată unei
întâlniri cu el. A doua oară le pleznește și cea de-a
doua inimă sub povara unei duioșii ucigătoare. […]
Nenumărate vorbe de înțelepciune îi sunt atribuite.
(Mircea Cărtărescu – Enciclopedia zmeilor, fragmente)

4. Discutați în perechi despre notițele de lectură realizate la exercițiul

3. Stabiliți împreună două aspecte neobișnuite, două informații care REȚINEȚI
au contrazis ceea ce știați despre zmei. Prezentați aceste aspecte în
fața clasei. ZMEU, zmei (s.m.) – 1. (În
mitologia populară românească)
5. Alcătuiește o listă a diferențelor pe care le observi între cele două Personaj reprezentând întruchi-
fragmente de text de mai sus, referitor la organizarea informației, parea fabuloasă a forțelor răului.
la intențiile autorilor, la scopul pe care crezi că îl are fiecare din- Fig. Erou, viteaz. ◊ Expr. A se
tre pasaje. lupta ca un zmeu = a se lupta
vitejește. Fig. Cal focos și aprig.
6. Care dintre tipurile de zmei din galeria scriitorului Mircea Cărtă- 2. Balaur.
rescu ți-a atras cel mai mult atenția? Prezintă-l în câteva enunțuri,
Zmeul este o făptură de
motivându-ți opțiunea.
basm, o creatură a cărei existen-
Compară cele trei tipuri de zmei din Enciclopedia zmeilor și rezolvă ce-
ță este strâns legată de viziunea
rințele de mai jos:
omului din popor asupra vieții.
a. Prin ce se aseamănă acești zmei? Basmele, ca texte aparținând
b. Identifică un aspect comportamental comun celor trei tipuri de culturii populare, au repre-
zmei, care îi diferențiază de zmeul din basmele populare. zentat, dintotdeauna, căi de a
c. Ce valoare umană se desprinde din acest aspect comportamental transmite de la o generație la
comun? alta atât obiceiuri strâns legate
de viața omului, cât și valori, mo-
7. Compară, folosind cunoștințele tale anterioare sau dobândite în dele de urmat sau antimodele.
cursul acestei unități, zmeul și balaurul și stabilește, într-o diagra- Iată, pe scurt, câteva dintre cele
mă Venn, asemănări și diferențe între aceste făpturi. mai cunoscute făpturi de basm,
în asociere cu semnificațiile aces-
tora sau cu valorile pe care le
transmit:

206
 Elemente de interculturalitate U6
8. Alcătuiește, pentru fiecare dintre fragmentele-suport A și B, • Făt-Frumos – model al frumuseții
câte o listă a trăsăturilor zmeului, așa cum reies din text. Vei masculine, reprezentând în plan valoric
sublinia cu două culori distincte, la alegerea ta, calitățile, binele, curajul, vitejia, cinstea, credința în
respectiv defectele zmeului. victorie;
• Provocări: Discutați despre trăsăturile pe care v-a fost dificil • Ileana Cosânzeana – model al fru-
să le încadrați drept calități/defecte, tocmai pentru că pot de- museții feminine, reprezentând binele,
termina formularea unor puncte de vedere opuse. bunătatea, generozitatea, istețimea;
• Aduceți argumente în favoarea următoarelor idei: • Sfintele zilelor – personificări ale
1) Enciclopedia zmeilor, în ciuda titlului, nu este un text îndemnului de a-ți respecta munca și
non‑literar; semenii;
2) Mircea Cărtărescu privește cu umor aceste făpturi de basm. • Alte făpturi cu puteri supranatu-
rale – în plan valoric pot sublinia ideea
de sprijin, prietenie, importanța recom-
APLICĂ pensării binelui (zâne, cai năzdrăvani
9. Colecția mea de zmei. Vei alcătui un portofoliu menit să pre- și alte făpturi care dăruiesc obiecte
zinte aceste făpturi fabuloase. magice) sau avertismente asupra nevoii
Prezintă, sub forma unei liste (însoțite de citate semnificative de a ne înfrunta fricile (zmeii, căpcău-
din textele alese), atributele zmeilor, cu ce se îndeletnicesc aceș- nii, alte ființe fabuloase negative).
tia, unde trăiesc, care sunt armele lor și cu cine se confruntă în
poveștile citite de tine. Utilizează textul A de mai sus, defințiile
din DEX și/sau prezentarea zmeilor în diverse basme populare.
Ilustrează printr-o schiță/un desen/un colaj/o bandă desenată o scenă de luptă dintr-unul din basmele
alese ca suport. Evidențiază ce simbolizează zmeii și compară-i cu ipostazele menționate în această lecție.
• Provocări: Creează, pentru portofoliul tău, o ilustrație potrivită uneia dintre cele trei categorii de zmei
extrase din Enciclopedia zmeilor de Mircea Cărtărescu.
• Pornind de la unul dintre basmele citite, scrie, pentru portofoliul tău, o poveste în care zmeul devine
personaj pozitiv.

10. Autoevaluare. Completează, în caiet, următoarele afirmații:

Din ceea ce am aflat în această lecție:
- cel mai interesant mi s-a părut ..........;
- cel mai important aspect ar fi ..........;
- cel mai mult mi-a plăcut activitatea..........;
- mi-ar plăcea să mai .......... .

MERGI MAI DEPARTE

11. Alegeți, împreună cu profesorul vostru, cele mai interesante
piese din portofoliile voastre cu zmei pentru a alcătui o co-
lecție de folclor a clasei, pe care să o oferiți, prin e-mail, ca re-
sursă de curs, echipei care gestionează cursul opțional „Lim-
bă, cultură și civilizație românească“ (la adresa contact@lccr.
ro), adresat elevilor români din alte țări.

207
U6 Limba română

— Alex merge Adverbul

frumos pe bicicletă!
PREGĂTEȘTE-TE
— Și are
1. Observă ce parte de vorbire determină cuvântul frumos din
un tricou
în cele două afirmații. frumos!
2. Precizează ce arată acest cuvânt în fiecare dintre cele
două enunțuri.

EXPLOREAZĂ
3. Rescrie enunțurile de mai jos, utilizând verbele la
numărul plural.
• Ai pășit ușor prin cameră. • A fost un exercițiu ușor.
4. Notează în caiet cuvântul care, în urma transformării enunțurilor, nu și-a schimbat forma.
5. Notează pe cine determină cuvântul transcris la exercițiul anterior.

REȚINE
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care arată o trăsătură (referitoare la mod, loc sau timp) a unei acțiuni,
a unei stări sau a unei însușiri.
Se subordonează unui verb, unui adjectiv sau altui adverb.
Fiind o parte de vorbire neflexibilă, adverbul este invariabil.

APLICĂ
6. Transcrie exercițiul în caiet și bifează caseta corespunzătoare părții de vorbire subliniate:
Adverb Adjectiv
a) Iarna, muntele oferă un peisaj încântător.
b) Profesorul predă încântător literatura română.
c) Apa izvoarelor este albastră și limpede ca oglinda.
d) Profesoara ne-a explicat limpede trăsăturile adverbului.
e) Bluza era confecționată dintr-un material delicat.
f ) Băiatul se purta delicat cu bunica lui.
7. Scrie, pe caiet, părțile de vorbire pe care le determină adjectivele și adverbele de mai sus.

EXPLOREAZĂ
8. Formulează întrebări potrivite la care să răspundă fiecare dintre cuvintele indicate prin scriere cu caractere
italice:
Ieri, devreme, am plecat să ne plimbăm cu bicicletele. Afară vremea era destul de caldă. Soarele
strălucea intens. Vântul adia foarte ușor. Deși nu eram slab pregătiți, tata a început să peda-
leze suficient de repede încât să ne depășească pe toți. Mama a pornit greu. Alex s-a
descurcat excelent. Astăzi vom repeta experiența fiindcă ne-a plăcut mult plimbarea.
Acum avem un nou tovarăș de aventură: cățelul Bino. S-a strecurat încet prin poarta
întredeschisă și a venit degrabă după noi. Mereu merge în fața noastră. Mama îl
strigă uneori. Niciodată nu aleargă departe de noi. Altfel, cred că s-ar rătăci lesne.
208
 Limba română U6
9. Notează ce parte de vorbire determină cuvintele scrise italic, completând următorul tabel transcris în caiet:
Adverbul: determină un verb determină un adjectiv determină un adverb

10. Precizează ce exprimă adverbele ieri, afară, greu în exercițiul 8.

REȚINE
După sens, adverbele pot fi:
• de mod: alene, anevoie, astfel, bine, corect, mult, puțin, repede, suficient;
• de timp: acum, apoi, azi, curând, iarăși, ieri, mâine, mereu, niciodată, odată, uneori;
• de loc: acasă, acolo, afară, aici, aproape, deasupra, dedesubt, departe, jos, sus.
APLICĂ
11. Transcrie în caiet adverbele din textul de mai jos, grupându-le în funcție de felul acestora.
„A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om, de meseria lui cizmar; el știa să lucreze
bine, dară era așa de leneș încât tânjea pământul subt el.“
(Petre Ispirescu, Bogdan Viteazul)

12. Transcrie tabelul următor în caiet și bifează căsuța corespunzătoare tipului de adverb.
Enunțul Adverb de mod Adverb de timp Adverb de loc
Stătuse degeaba toată vacanța.
Se așezase alături, fiind ocupat aici.
Eu am intrat într-o cameră, el, dincolo.
A plecat târziu și a întârziat.
Nu treceți înapoi pe zebră!

13. Corectează următoarele enunțuri și explică în ce constă greșeala:

a) Elevii erau destui de aproape de apă. d) Fetele erau ferme convinse că au rezolvat corect
b) Pomii erau proști crescuți după un an de la plantare. exercițiile.
c) Fetele erau subțiri îmbrăcate în excursie. e) Uitase ușile largi deschise.
14. Alege forma corectă a adverbelor pentru fiecare dintre contextele următoare:
• Am vizitat demult/de mult Castelul Peleș. • Vorbi dintrodată/dintr-odată/dintr-o dată despre cei-
• O dată/odată o văd că se ridică și deschide fereastra. lalți.
• Ca să merg la olimpiadă, am scris într-una/întruna. • A venit degrabă/de grabă ce și-a auzit numele.
• Învățasem altădată/altă dată poezia.
15. Scrie un sinonim pentru adverbul din a doua propoziție de la exercițiul 14.
16. Completează, pe caiet, următoa-
rea schemă cu deosebirile dintre
adjectiv și adverb. Adjectivul Arată o Adverbul
• determină un ........ caracteristică • determină un ........
• variabil și invariabil a ........ • invariabil

209
U6 Limba română

Adverbul. Gradele de comparație.

Funcții sintactice
PREGĂTEȘTE-TE
1. Elevii clasei a șasea sunt la repetițiile unei scenete.
Identifică toate adverbele din dialogul acestora cu
profesoara:
Vlad: Azi m-am descurcat cel mai puțin bine dintre
toți colegii. Ioana a interpretat perfect, m-a surprins
iarăși!
Profesoara: Eu v-am urmărit atent pe toți și ai inter-
pretat foarte bine rolul, Vlad!
Poftim acest coif, Alex! Ți-l așezi imediat pe cap, apoi intri în scenă. Acum ți-ai întregit ținuta.
Alex: Astfel mă va ajuta mult în interpretare și sper să joc la fel de bine ca ieri.
Profesoara: Am încredere în toți. Vă descurcați minunat!

EXPLOREAZĂ
2. Alex își apreciază diferit interpretarea față de Vlad. Care este diferența între gradul de realizare a acțiunii
despre care este vorba în replicile băieților?
3. Cum își apreciază Vlad interpretarea? La ce grad de comparație se folosește adverbul?
4. Care dintre adverbele folosite exprimă gradul superlativ absolut la care se realizează acțiunea?

REȚINE
Gradele de comparație ale adverbului

pozitiv bine
de superioritate: mai bine
comparativ de inferioritate: mai puțin bine
de egalitate: la fel de/ tot atât de bine
relativ: de superioritate: cel mai bine
superlativ de inferioritate: cel mai puțin bine
absolut: de superioritate: foarte bine
de inferioritate: foarte puțin bine
Nu toate adverbele au grad de comparație, de exemplu: aici, mâine, ulterior, numai etc.

APLICĂ
5. Transcrie în caiet enunțurile și completează spațiile libere cu termenul potrivit pentru a întregi gradul de
comparație corespunzător adverbului dat:
a) Sari mai sus! − Sari la fel de sus! – Sari sus!
b) Ne asculta foarte atent. − Ne asculta atent.
c) Lucrează cel greu. − Lucrează puțin greu.
6. Identifică în dialogul elevilor și al profesoarei, de la exercițiul 1, adverbe fără grade de comparație.

210
 Limba română U6
7. Transcrie tabelul în caiet și grupează adverbe din textul de mai jos, în funcție de gradul de comparație.
Știa exact modul de desfășurare a evenimentelor pentru că avea un program pe care și-l stabilise foarte bine
ieri. Se va trezi foarte devreme poimâine și atunci va porni degrabă la drum. Presupunea că va merge la fel de
anevoie ca odinioară, poate chiar mai anevoie din cauza vremii. Afară era frig. Totuși, el nu înainta mai puțin
decât de obicei, întrucât mergea foarte aproape de potecă. Gândul că va ajunge înainte îl motiva puternic. Se
echipase cel mai puțin bine dintre toți, fiindcă uitase acasă un rucsac. Cu toate acestea, intuia cel mai bine că
avea șanse mari de a parcurge traseul mai rapid decât ceilalți.
pozitiv comparativ superlativ
de superioritate de egalitate de inferioritate relativ absolut
de superioritate de inferioritate de superioritate de inferioritate

8. Notează în caiet adverbele fără grade de comparație din textul de mai sus.

EXPLOREAZĂ
9. Transcrie în caiet propozițiile de mai jos și asociază fiecărui adverb subliniat întrebările corespunzătoare
pentru stabilirea funcțiilor sintactice:
a) Toți colegii s-au așezat aici. 1. Cum se deplasa?
b) Bunica se deplasa agale. 2. Când nu vine?
c) Nu vine curând. 3. Unde s-au așezat?

10. Numește funcțiile sintactice potrivite pentru întrebările de mai sus.

REȚINE
Adverbul poate îndeplini următoarele funcții sintactice:
• circumstanțial de mod (cum?): Bunica merge alene. Profesorul vorbește repede.
• circumstanțial de timp (când?): Alex ajunge mâine. Ina pleacă azi.
• circumstanțial de loc (unde?): Musafirii sunt înăuntru. Am pus cartea acolo.
Câteva adverbe care nu se pot folosi, de obicei, decât în anumite combinații, nu au funcție sintactică: cam, chiar,
mai, măcar, nu, numai, prea etc.
Exemplu: Știu doar o poezie.

APLICĂ
11. Stabilește funcția sintactică a adverbelor din versurile de mai jos:
„În cuibul de-argilă, subt streșini,
stau puii – ghirlandă
de capete. Hei, departe ei cată,
departe în landă. […]
Pe marginea cuibului
șase guri deodată
c-un pocnet corola-și deschid.
Astfel răsfrânge un zid
ecoul târziu al Genezei!”
(Lucian Blaga, Cuib de rândunică)
211
U6 Limba română

12. Completează tabelul de mai jos, transcris în caiet, cu funcțiile sintactice ale adverbelor de la exercițiul 9.
Circumstanțial de timp Circumstanțial de mod Circumstanțial de loc

13. Scrie în caiet enunțurile de mai jos, alegând varianta corectă de utilizare a adverbelor:
• Mai ți s-a/Ți s-a mai întâmplat acest lucru?
• Mai mă tot gândesc/Mă mai tot gândesc.
• Nu am de cât/decât trei cărți de joc.
• Nu mai te/Nu te mai certa cu el!
14. Consultă DOOM 3 și stabilește formele corecte ale următoarelor adverbe:
iar/iară diseară/deseară acum/acuma atunci/atuncea acum/acuma.

15. Alcătuiește propoziții cu adverbele de mai sus și precizează ce funcții sintactice îndeplinesc în enunțurile
create.
16. Transcrie fiecare dintre următoarele afirmații și bifează litera A, dacă o consideri ade-
vărată și litera F, dacă o consideri falsă. ADEVĂRAT FALS
a) În seria cam, astăzi, degrabă, există numai adverbe fără funcție sintactică. A F
b) Enunțul Copiii erau gravi speriați este incorect. A F
c) În enunțul Le era cald fiindcă erau gros îmbrăcați, adverbul determină adjectivul A F
îmbrăcați.
d) În enunțul Stătea foarte departe de școală, adverbul foarte determină adverbul departe. A F
e) În enunțul anterior există un adverb la gradul superlativ relativ de superioritate. A F

17. Analizează adverbele din textul următor după modelul dat:

S-a purtat cel mai ciudat aseară. L-a invitat foarte subtil la ziua lui. Nu l-a întrebat direct, i-a spus doar să
vină la o petrecere. Plecaseră împreună la ziua lui Mihai. Pretutindeni erau numai caiși înfloriți. Deocam-
dată nu știau ce cadou să-i cumpere.
cel mai ciudat = adverb de mod, gradul superlativ relativ de superioritate, funcția sintactică de circumstanțial
de mod

MERGI MAI DEPARTE

18. Construiește 6-8 propoziții în care să-ți descrii programul zilnic ideal. Folosește adverbe cu funcții sintac-
tice diferite pentru e exprima acțiunile zilnice dorite.

!
NU UITA
Arată o trăsătură a unei
acțiuni/stări/însușiri
Determină un verb, un
adverb sau un adjectiv
ADVERBUL
Unele adverbe au grade
Nu își schimbă forma
de comparație

de mod de timp de loc

bine, așa ieri, azi afară, sus

212
 Limba română U6
Limba vorbită. Limba scrisă
Mulțumesc
EXPLOREAZĂ
mult!
1. În romanul lui Moni Stănilă, Războiul solomonarilor, Ionuț
− stră-stră-stră-stră-stră-stră-stră-stră-stră-strănepotul solo­
monarului Ilie − primește ajutor în confruntarea cu vrăji- Știi de ce te ajut, bă?
Că oricum n-am câștig dă pă
toarea Malaverba de la o cioară milostivă, dar care se
urma ta. Mi-e milă de tine, na!
exprimă într-un limbaj neîngrijit. Urmărește dialogul Și (...) d-aia te ajut, te-am văzut
dintre cele două personaje și identifică abaterile de acolo, bă. Mi-o plăcut
la norma literară din replica păsării. ce ai făcut.

2. După ce scapă nevătămat din marea confruntare cu forțele răului, Ionuț îi trimite solomonarului Ilie o scri-
soare, în care pomenește și de întâlnirea sa cu cioara. Citește fragmentul de scrisoare reprodus mai jos și
identifică modificările de limbaj apărute în textul scris.

... C™nd i-am mul]umit ciorii pentru ajutor, mi-a r\spuns cam a[a: {tii de ce te
Ó
ajut? Fiindc\ oricum nu am niciun c‰[tig de pe urma ta. Mi-e mil\ de tine, poftim!
[i de aceea te ajut, c\ te-am v\zut acolo. Mi-a pl\cut ce ai f\cut.Ó ...

REȚINE
Mesajele se transmit pe cale orală (prin vorbire, prin viu grai) sau prin scris. De aceea se vorbeşte
despre o limbă vorbită şi despre o limbă scrisă.
Limba vorbită se bazează pe articularea sunetelor care compun cuvintele, însoţită de gestică, de
mimică şi de intonaţie.
Limba scrisă foloseşte semnele grafice pentru redarea cuvintelor.

APLICĂ
3. Citește textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele următoare.
„Duminică dimineața, înainte ca soarele să se ridice pe cer,
după ce și-a luat rămas bun de la soață, Harap-Alb s-a dus
în grajd și, netezind calul pe coamă, sărutându-l, i-a zis:
— Căluțul meu drag, du-mă ca vântul acasă la tatăl meu,
craiul, că mă usuc din picioare de dor.
— Sui pe mine, stăpâne, și hai să te duc!“
(Veronica D. Niculescu, Harap-Alb 2.0)

a. Identifică particularitățile gramaticale și lexicale ale

limbii vorbite în fragmentul dat.
b. Continuă fragmentul dat cu încă șase replici, folosind
particularitățile limbii vorbite.
213
U6 Limba română

4. Completează tabelul de mai jos, transcris în caiet, cu următoarele trăsături:

Limbă vorbită Limbă scrisă

• semne de ortografie • exprimare corectă

• enunțuri scurte, interogative, exclamative • așezarea în pagină
• intonație • semne de punctuație
• întreruperi, reformulări • text oral
• limbaj dificil, uneori • text scris
• limbaj accesibil
5. Colegii tăi i-au trimis doamnei diriginte mesajul alăturat. Citeș-
te-l cu atenție, apoi rezolvă cerințele date.
a. Ce rol crezi că joacă emoticoanele?
b. Ce marchează punctele de suspensie sau lipsa semnelor
diacritice?
c. Explică sensul prescurtării „pls“ și oferă alte exemple de pre-
scurtări utilizate în mediul digital.
d. Scrie un răspuns de mulțumire adresat doamnei diriginte,
care a decis amânarea testului. Utilizează minimum două
particularități ale comunicării în mediul digital.

REȚINE
Între limba vorbită şi limba scrisă pot să existe anumite interferenţe:
• limba vorbită poate pătrunde în scris prin intermediul internetului;
• limba vorbită poate fi folosită intenţionat într-un text literar (de ficţiune) pentru a evi-
denţia limbajul unor personaje etc.

MERGI MAI DEPARTE

6. Scrie un text de 80-100 de cuvinte, pe care să îl rostești la încheierea anului școlar și în care să adresezi
gândurile tale colegilor și profesorilor.

NU UITA! LIMBA VORBITĂ LIMBA SCRISĂ

Comunicarea orală: mai Comunicarea scrisă:

spontană, importanța mai îngrijită, importanța
limbajului nonverbal normelor de exprimare

Limbaj Limbaj
colocvial/familiar, standard,
mai frecvent mai frecvent

214
 Limba română U6
Sintaxa propoziției (recapitulare)
APLICĂ
• Citește următorul fragment, apoi rezolvă cerințele date.
„Ploua. Băiatul asculta, ghemuit sub plapumă, foș-
netul ploii pe acoperișul de tablă. Pe fereastră se frân-
geau fulgere. Păreau crengi de foc care se mistuiau
într-o clipă. «Acum cad merele» – se gândi băiatul.
Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre Dunăre al
livezii, tânăr și încărcat de fructe și-i părea rău că mâi-
ne îl va găsi scuturat.
— Bunico, chemă el, ridicându-se în coate.
Nu-i răspunse nimeni și i se făcu frică. Coborî totuși voiului prin burlanul din dreapta ferestrei îl făcea să
din pat și se apropie de sobă. Bunica dormea, scufița se scuture înfiorat. «Plouă − se gândi el − și crește iar-
de lână care-i acoperea părul alb lunecase într-o parte ba, măcrișul se înfoaie, și mâine, sub gardul dinspre
și băiatul zâmbi. «E aici bunica − își spuse − n-are de Dunăre o să găsim ciuperci. U, ce de ciuperci» − făcu
ce să-mi fie frică. Și pe urmă, Brezoi e la ușă, stă pe el repetând o vorbă a bunicii și, pentru că nu-i mai
prag, să nu-și ude blana». era somn, așteptă să fulgere din nou, ca să numere în
Ploaia și vuietul ei depărtat, străin și parcă de pier- câte fire se rupe săgeata aceea de foc. Dar cu toate că
zanie a unor lumi ascunse și nedeslușite, scurgerea ploaia se îndesise, fulgerele scăpărau spre alte mar-
aceea de vânt și de ape urcau în urechile băiatului gini ale lumii și fereastra odăii rămânea oarbă.“
ca o apăsare ce i se risipea apoi în trup. I se părea că (Fănuș Neagu, În zori, pe ploaie, în volumul Dincolo
plânge cineva, că se vaită și în același timp goana șu- de nisipuri)

1. Transcrie în caiet predicatele din enunțul următor și precizează felul lor: „Și pe urmă, Brezoi e la ușă, stă pe
prag, să nu-și ude blana.“

2. Rescrie ultimul enunț din text, punând toate verbele cu funcție sintactică de predicat la timpul prezent.

3. Alcătuiește un enunț în care verbul a fi să formeze un alt tip de predicat decât cel identificat la exercițiul 1.

4. Extrage din text:

• un subiect multiplu
• un atribut exprimat prin pronume personal, în cazul genitiv
• un atribut exprimat prin substantiv, în cazul genitiv
• un atribut exprimat prin substantiv, în cazul acuzativ
• un circumstanțial de mod exprimat prin substantiv, în cazul acuzativ
• un circumstanțial de loc exprimat prin substantiv, în cazul acuzativ
5. Construiește enunțuri în care substantivele următoare să fie utilizate în cazurile indicate.
Dunăre – cazul genitiv:
ciupercă – cazul dativ:
vorbă – cazul acuzativ:
săgeată – cazul nominativ:
băiat – cazul vocativ:
215
U6 Limba română

6. Notează cazul substantivelor marcate italic în text.

ADEVĂRAT FALS
7. Scrie în caiet care dintre afirmațiile de mai jos este adevărată și care este falsă.
A F
a) Există două pronume personale în cazul dativ și un pronume personal în cazul acu-
zativ în enunțul „Nu-i răspunse nimeni și i se făcu frică“.
b) Există două pronume reflexive în cazul dativ în enunțul „E aici bunica − își spuse − A F
n-are de ce să-mi fie frică“.
c) Există un pronume personal în cazul genitiv, un pronume personal în cazul dativ și un A F
pronume personal în cazul acuzativ în enunțul: „Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre
Dunăre al livezii, tânăr și încărcat de fructe și-i părea rău că mâine îl va găsi scuturat“.
d) Funcția sintactică a pronumelui din structura: „avea un măr al lui“ este de atribut. A F

8. Analizează adjectivele din următorul text, precizând cazul, funcția sintactică și gradul de comparație.
Dorința cea mai mare a nepotului era să pornească împreună cu bunica lui în căutarea mărului care era cel
mai înalt din sat, ca să culeagă mere aurii pentru o plăcintă la fel de aurie.
9. Construiește enunțuri în care cuvintele următoare din text să aibă funcțiile sintactice indicate:
complement direct, în cazul acuzativ
fructe
complement prepozițional, în cazul acuzativ
subiect, în cazul nominativ
ureche
atribut, în cazul acuzativ
nume predicativ, în cazul nominativ
Brezoi
complement indirect, în cazul dativ
atribut, în cazul genitiv
vânt
circumstanțial de mod, în cazul acuzativ
atribut adjectival, cazul genitiv
alb
nume predicativ, cazul nominativ
atribut pronominal, cazul genitiv
lui
complement indirect, cazul dativ

NU UITA !
Subiect

Atribut

Subiect

Relație
ternară
Nume predi-
cativ
nominal

216
 Limba română U6
10. Completează în caiet următoarele scheme cu părțile de vorbire prin care se pot exprima următoarele func-
ții sintactice:
Tata este .............. (substantiv comun).
Prietenii noștri sunt .............. (două substantive proprii).
nume Bunicul este .............. (pronume personal de politețe).
predicativ Câștigătorii au fost .............. (pronume personal).
Laleaua este .............. (adjectiv).

Din pom s-au scuturat .............. (substantiv comun.)

Aseară a venit pe la noi .............. (substantiv propriu).
subiect
.............. (pronume personal) suntem colegii săi.
.............. (pronume personal de politețe) m-ați sprijinit.

Casa din .............. (substantiv comun) este de vânzare.

Colega .............. (substantiv propriu) a întârziat.
atribut Prietenii .............. (pronume personal) sunt minunați.
Cadoul de la .............. (pronume personal de politețe) este spectaculos.
Ador această poveste .............. (adjectiv).

Urmăresc un .............. (substantiv comun).

complement Îl recunosc pe .............. (substantiv propriu).
direct Nu îi zăresc pe .............. (pronume personal).
Îi respectăm mult pe .............. (pronume personal de politețe).

Îi oferim sprijinul .............. (substantiv comun).

complement I-am dăruit o floare .............. (substantiv propriu).
indirect Vă solicităm .............. (pronume personal) un sfat.
Le-am înmânat o distincție .............. (pronume personal de politețe).

Am vorbit mult despre .............. (substantiv comun).

Ne gândim adeseori la .............. (substantiv propriu).
complement
M-am bazat pe .............. (pronume personal).
prepozițional
Copiii nu se tem de .............. (pronume personal de politețe).

Ne-am îndreptat spre .............. (substantiv comun).

Pe Alex l-am găsit în .............. (substantiv propriu).
circumstanțial Copiii au venit de la .............. (pronume personal).
de loc Lângă .............. (pronume personal de politețe) stă Alex.
Am pus cartea .............. (adverb de loc).

A ajuns acasă după .............. (substantiv comun/propriu).

circumstanțial A intrat în clasă după .............. (pronume personal/personal de politețe).
de timp Va veni pe la noi .............. (adverb de timp).

Acționează mereu fără .............. (substantiv comun).

Gândește ca .............. (substantiv propriu).
circumstanțial
Acest copil dansează ca .............. (pronume personal).
de mod
Ne comportăm ca .............. (pronume personal de politețe).
Copilul aleargă .............. (adverb de mod).

217
U6 Comunicare orală

Acte de limbaj. Formă, intenție, efect

PREGĂTEȘTE-TE
• Citește următoarele secvențe: „Sănătatea pacienților va fi pentru mine obligație sacră“ (Jurământul lui
Hipocrate) și „Jur credință patriei mele România“ (Jurământul militar). În ce context crezi că sunt rostite? Care
este scopul unui astfel de jurământ?

EXPLOREAZĂ
1. Ascultă, în lectura profesorului tău, fragmentul din basmul Bogdan Viteazul de Petre Ispirescu:

 A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om,
de meseria lui cizmar [...].
Într-una din zile, pe când umbla tăind câinilor frun-
ză, se tot gândea și se socotea cum ar face, cum ar
drege, să scape și el de strigoaica de lipsă. (...) Dus pe
gânduri și din socoteală în socoteală, ajunse biet la o
prăvălie, fără să știe cum, unde erau grămădite o mul-
țime de muște pe o masă pe care se vărsase niște mie-
re. Cum văzu muștele, vru a-și scoate necazul pe ele,
dete o dată cu palma și omorî o mulțime de muște.
Plecând de acolo, zise râzând:
— Am să fiu bogat.
Își lăsă casa în știrea lui Dumnezeu și se duse, se
duse, până ce ajunse la puțul unor zmei. Aci se cul-
2. La ce se referă Bogdan atunci când scrie pe fântână că el omoară sute de suflete dintr-o singură lovitură?
că după ce scrise pe ghizdurile1 puțului: „Eu sunt
Bogdan Viteazul, care, din o lovitură, omor sute de
suflete“.
 Cum ajunse la locul de luptă, zmeii care mai de
care se întrecea și-și arăta puterea, iară Nea Bogdan
se ținea cu amândouă mâinile de coama calului care
zbura pe deasupra oastei și striga:
— Caz! Caz! pierduse și rușine și tot.
Caz-Împăratul, socotind că-l caută înadins ca să-l
omoare, se temu să nu se lase drept asupra lui și să-l
prăpădească, și o tuli d-a fuga. Oastea lui făcu ca
dânsul și zmeii rămaseră biruitori.
1
ghizd (s.n.) – zid de piatră al unei fântâni

3. Ce angajament își ia Bogdan în acel moment?

4. Ce efect are actul de limbaj realizat de Bogdan în cel de-al doilea fragment?

5. Joc de rol. În grupe de câte patru copii, imaginați un dialog între Bogdan și cei trei zmei frați, în care să dis-
cutați, după încheierea bătăliei, despre modul în care a fost obținută victoria. Fiecare elev din grupă își alege
un rol și participă la dialog, având în vedere una dintre situații:
a) Bogdan le ascunde zmeilor adevărul, iar aceștia se tem să riposteze.
b) Bogdan recunoaște adevărul, dar le amintește zmeilor că i-au promis să îl lase să plece.

REȚINE
Vorbitorul poate exprima un mesaj în diverse moduri. Un act de limbaj – precum a afirma, a întreba, a solicita, a
recomanda, a promite, a felicita, a declara, a refuza – poate fi formulat în mai multe feluri, în funcție de context, de
intenția de comunicare și de efectul pe care urmărește să îl producă asupra receptorului.
Nu totdeauna intenția celui care comunică poate avea efectul dorit. Un act de comunicare reușit depinde atât
de priceperea și atenția emițătorului și ale receptorului, cât și de alte aspecte care țin de context, cum ar fi, spre
exemplu, relația dintre ei.

218
 Recapitulare finală U6
 Citește cu atenție textul de mai jos, selectat din Harry Potter și Piatra Filoso-
fală de J. K. Rowling, și apoi rezolvă toate sarcinile de lucru:
Seria Harry Potter conține opt volume în care este urmărită povestea unui tâ-
năr vrăjitor, elev la Hogwarts, Școala de Magie, Farmece și Vrăjitorii. Harry Potter
și Piatra Filosofală este primul volum al seriei.

La Hogwarts erau o sută patruzeci și două de rân-
duri de scări: unele largi, altele de-a dreptul maies-
toase, unele înguste, altele șubrede, unele care vi-
nerea își schimbau direcția, altele cu câte o treaptă
care dispărea la jumătatea drumului și trebuia să
îți amintești să sari peste ea. Apoi erau uși care nu
se deschideau decât dacă le rugai frumos sau dacă
le gâdilai exact acolo unde trebuie și uși care nici
măcar nu erau uși, ci ziduri solide, care doar se pre-
făceau că-s uși. În plus, era foarte greu să ții minte
unde-și aveau fiecare locul, pentru că toate păreau
să se mute tot timpul. Oamenii din portrete erau me-
reu în vizită unul la altul, iar Harry ar fi putut jura că
armurile puteau să umble. (...)
Iar când, în sfârșit, reușeai să ajungi la clasă, mai
erau și orele de curs. După cum Harry descoperi des-
tul de curând, magia însemna mult mai mult decât
să agiți bagheta și să spui câteva cuvinte fistichii.
În fiecare miercuri la miezul nopții trebuia să stu-
dieze cerul și să învețe numele astrelor și mișcările
planetelor. De trei ori pe săptămână intrau în serele
din spatele castelului, să studieze herbologia cu o
vrăjitoare mică și îndesată, zisă doamna profesoară
Sprout, de la care învățau cum să îngrijească de tot
felul de plante și ciuperci ciudate și despre care în-
vățau la ce se întrebuințează.
Cele mai plictisitoare ore erau de departe cele de
istoria magiei, singura materie predată de o fanto-
mă. Profesorul Binns era deja foarte bătrân când a
adormit în fața șemineului din cancelarie și s-a trezit
a doua zi să meargă la cursuri, lăsându-și trupul în
urmă. Binns le vorbea încontinuu cu glas monoton,
iar ei încercau să-și noteze nume și date, sfârșind
Literatură. Redactare. Comunicare
1. Transcrie din fragment un indice spațial.
2. Identifică și numește o figură de stil din primul alineat al textului.
3. Care sunt elementele pe care privitorul le numește pentru a descrie coridoarele colegiului Hogwarts?
4. Scrie un text de 40-50 de cuvinte, în care să prezinți însușirile scărilor de la Școala Hogwarts.
prin a-i confunda pe Emeric cel Rău cu Uric cel Bizar.
Profesorul Flitwick, de farmece și vrăji, era un vră-
jitor mititel care era nevoit să stea pe un teanc de
cărți ca să vadă peste catedră. La începutul primei
lor ore, strigase catalogul și, când ajunsese la nume-
le lui Harry, scosese un fel de croncănit entuziasmat
și se prăbuși de pe piedestalul improvizat, dispă-
rând cu totul din vedere.
Doamna profesoară McGonagall era cu totul altfel.
Harry avusese perfectă dreptate când intuise că nu
era genul de profesoară cu care să te pui rău. Severă
și inteligentă, i-a pus la punct chiar de la prima lor
întâlnire în sala de curs.
— Transmutația este unul dintre cele mai complexe
și mai periculoase fenomene magice pe care le veți
studia la Hogwarts, i-a avertizat ea. Dacă prind pe ci-
neva că nu-și vede de treabă la ora mea, zboară și nu
se mai întoarce. Să nu ziceți că nu v-am avertizat.
Apoi și-a transformat catedra într-un porc, pe care
l-a făcut la loc catedră. Toată lumea a fost foarte im-
presionată și de-abia aștepta să înceapă lecțiile, dar
destul de curând și-au dat seama că mai aveau mult
până să poată schimba mobilierul în animale. După
ce și-au luat notițe complicate, au primit fiecare câte
un chibrit și s-au apucat să încerce să-l transfor-
me în ac de cusut. La sfârșitul orei, nu-
mai Hermione reușise să schimbe cât de
cât înfățișarea bățului. Doamna pro-
fesoară McGonagall a arătat întregii
clase cum acesta devenise argintiu
și ascuțit și o răsplătise pe Hermi-
one cu unul dintre rarele ei zâm-
bete.
219
U6 Recapitulare finală

5. Redactează un text de 30-50 de cuvinte, în care să prezinți tipurile de uși pe care Harry trebuie să și le amin-
tească.
6. Numește profesorii identificați în text și materiile pe care aceștia le predau.
7. Transcrie în caiete organizatorul grafic de mai joc și completează-l cu trăsăturile profesorilor realizate prin
caracterizare indirectă, prin fapte, după modelul dat:
 profesorul Binns  acțiunea: a adormit... și s-a trezit a doua zi să meargă la cursuri, lâsându-și trupul în
urmă  trăsătura: acum este o fantomă
 profesorul Flitwick  acțiunea: __________________  trăsătura: _________________
 profesoara McGonagall  acțiunea: __________________  trăsătura: _________________
8. Selectează din text o secvență ce cuprinde elemente de caracterizare directă a unui personaj.
9. Scrie un text de 30-50 de cuvinte, în care să arăți ce efect are asupra elevilor replica profesoarei
McGonagall Să nu ziceți că nu v-am avertizat.
10. Redactează un text descriptiv de aproximativ 50 de cuvinte în care să imaginezi una dintre serele din spa-
tele castelului în care elevii studiază herbologia. În compunerea ta, vei urmări reperele de mai jos:
 prezentarea planului general
 prezentarea părților care compun întregul
 notarea a trei-cinci însușiri ale elementelor care compun spațiul
 respectarea limitei de cuvinte
Elemente de construcție a comunicării
1. Grupează adverbele de mai jos în clasele indicate în tabel:
apoi, acolo, mereu, curând, miercuri, altfel
adverbe de timp adverbe de loc adverbe de mod

2. Transcrie din text patru adverbe care nu au grade de comparație.

3. Formulează formele de comparativ de egalitate și de superlativ relativ de superioritate ale adverbului repede.
4. Scrie un enunț în care cuvântul rar să fie adverb de mod.
5. Indică valorile morfologice ale cuvântului rău din structurile:
a) Emerich cel Rău b) Să te pui rău
6. Scrie funcția sintactică a cuvintelor subliniate:
a) Oamenii din portrete erau mereu în vizită f ) Proferosul Flitwick, de farmece și vrăji, era un
b) ... reușeai să ajungi la clasă vrăjitor mititel...
c) ... să învețe numele astrelor g) Harry avusese perfectă dreptate
d) ... să studieze herbologia cu o vrăjitoare h) ... și-a transformat catedra într-un porc
e) ... încercau să-și noteze nume și date i) ... o răsplătise pe Hermione cu unul din rarele ei
zâmbete.
7. Selectează complementele directe din secvența „trebuia să studieze cerul și să învețe numele astrelor și
mișcările planetelor“.
8. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: cuvântul subliniat în secvența „Să studieze herbologia
cu o vrăjitoare mică și îndesată“ este:
a) complement direct b) complement prepozițional c) circumstanțial de mod.

220
 Recapitulare finală U6
• Citește cu atenție textul selectat din Și v-am spus povestea așa. Aventurile cailor năzdrăvani rememorate
de ei înșiși de Florin Bican și apoi rezolvă sarcinile de lucru formulate:

– Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spa-
te a mașinii.
– Dar tu unde ai vrea să oprim? La căsuța de turtă dul-
ce? îl iscodi mama, pregătită să-l atragă în jocul de-a po-
pasurile imaginare, care le-ar fi asigurat, după calculele
ei, încă o oră de mers lin. (...)
– Îți spun eu cum facem, preluă tata negocierile.
Oprim după ce depășim autocarul din față. (...)
– Da' până nu-l depășești, nu mai oprești, puse el sin-
gura condiție.
Apoi își continuă conversația cu calul Ralf, singura ju-
cărie pe care o lua cu el în călătorii.
Doru îi vorbea lui Ralf într-o limbă inventată anume,
din care părinții lui nu înțelegeau o iotă. Iar Ralf îi răs-
pundea copilului în aceeași limbă, numai de el auzită,
numai de el înțeleasă.
Ralf era un banal căluț de plastic și nu știa să facă
nimic. Adică se putea desface în două ca o nucă. Cele
două jumătăți identice se îmbucau pe dinăuntru cu
ajutorul a două tije de plastic, una pe fiecare jumătate,
al căror capăt liber intra cu un clic satisfăcător în lăcașul
turnat anume în interiorul jumătății opuse. (...)
Descoperirea îl convinsese că are de-a face cu un căluț
fermecat. (...)
Picioarele delicate ale lui Ralf, încremenite într-un
veșnic galop fără destinație, nu beneficiau de articulații
mobile. Coama și coada nu-i unduiau, fiind turnate din
același rigid material ca și restul corpului, iar gâtul și ca-
pul îi erau imobile și ele. Imobili îi erau și ochii, e drept,
nu lipsiți de o înțelepciune aproape nepământească,
surprinzătoare pe chipul unui animal de plastic și ne-
liniștitoare pentru oricine se întâmpla să-l privească în
ochi. Oricine în afară de Doru, bineînțeles.
Din ochii aceia a aflat el că pe căluț îl cheamă Ralf.
Și cu ochii aceia i-a citit și căluțul numele – numele
lui adevărat, nu diminutivul cu care-l alintau părinții.
Căluțul știa că pe băiat îl cheamă Aleodor și așa îl și stri-
ga. Și-i povestea câte și mai câte, și-l sfătuia la fiecare
pas, și nu o dată sfaturile lui îl scoseseră pe băiat din
încurcătură.

Subiectul I (60 de puncte)

1. Transcrie un adverb din al doilea paragraf al textului dat. 6 puncte
2. Selectează, din ultimul paragraf, un adverb care nu poate avea grade de comparație. 6 puncte
3. Notează felul adverbelor dinăuntru și așa. 6 puncte
4. Menționează tipul subiectului din propoziția: Coama și coada nu-i unduiau. 6 puncte
5. Indică funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate din: sfaturile lui îl scoseseră pe băiat
din încurcătură. 6 puncte
6. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: Doru acceptă să facă un popas mai târziu pentru că:
a. era plictisit b. așa în sfătuise calul c. voia să vadă depășirea d. prefera să se joace 6 puncte
7. Transcrie o secvență în care Ralf este caracterizat în mod direct. 6 puncte
8. Scrie o propoziție în care să prezinți o trăsătură a personajului Doru, ce reiese
prin caracterizare indirectă, din fapte. 6 puncte
9. Formulează un text de două-trei rânduri în care să prezinți cu ce intenție rostește Doru
prima replică și ce efect produce aceasta asupra părinților lui. 6 puncte
10. Scrie un text, de trei – patru rânduri, în care să demonstrezi că Ralf este, pentru Doru, un cal fermecat. 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Scrie un text descriptiv, de aproximativ 70-80 de cuvinte, în care să prezinți un posibil tărâm fabulos în care
Doru este condus de căluțul Ralf. În redactare, vei ține cont de următoarele repere: prezentarea unei ima-
gini de ansamblu a tărâmului (10 p.), prezentarea a două aspecte reprezentând detalii redate cu ajutorul
substantivelor și al adjectivelor (10 p.), respectarea normelor de ortografie și punctuație (10 p.).
Se acordă 10 puncte din oficiu.
221
 Bibliografie

Lecturile clasei a VI-a

Scopul acestei biblioteci virtuale este să îți propună ca lectură alte cărți, din literatura română, dar și din
literatura universală. Citindu-le, poți afla idei, teme, valori asemănătoare cu cele din textele studiate, poți face
legături între cărți.

Unitatea 1: Rostul poveștilor

Cititorul din peșteră,
Rui Zink
Un adolescent pleacă într-o
călătorie, pentru a-l înfrun-
ta pe monstruosul animal
Anibalector, care trăiește
într-o peșteră plină de cărți.
Invizibilii,
Ioana Pârvulescu
Fiind aproape la finalul cla-
sei I, Laura este o fată care
nu știe să citească pentru
că are o imaginație uriașă.
Ea dezvăluie care este rostul
cărților, în urma aventurilor
la care participă în bibliote-
ca școlii.
Balzac și Micuța
Croitoreasă chineză,
Dai Sijie
Într-o lume dictatorială, ti-
nerii sunt izolați în tabere
de reeducare, unde cărțile
sunt interzise. Puținele
cărți care circulă le asigură
copiilor singura cale de a
fi liberi.

Care-i faza cu cititul? Ultima poveste,

Coord. Liviu Papadima
25 dintre cei mai importanţi
Povești despre despre devoratori de cărti, fantome din autori contemporani scriu
pod și alte personaje de basm, Cornelia Funke pentru copii. Încercând să le
Sten primește de la bunicul său, ca moștenire, multe cutii deschidă pofta de literatură,
de cărți ce reușesc să-l apere pe băiat de pericole și să-l autorii povestesc despre
facă să cunoască prietenia. pasiunea lor pentru cărţi.
Radu Tudoran
Patru copii, izolați de restul
lumii, sunt vrăjiți de poveș-
tile lui Cazimir, cantonierul.
Sensurile lumii se modifică,
ascultând cuvintele acestui
extraordinar povestitor.

Unitatea 2: Fețele jocului

„Un ostaș de-al lui Țepeș”,
în De la Dragoș la Cuza vodă.
Legende populare românești
Un soldat din armata lui Vlad
Țepeș este luat prizonier de
către turcii conduși de sulta-
nul Mahomed. Nu-și va trăda
țara pentru nicio promisiune.
Pericol, Raluca Poenaru
Pericol, mândru de porecla
sa, e răzvrătit și pus pe șotii
mereu. Până să fie înscris,
fără voia lui, la un concurs
de creație. Este în echipă
cu fete, ceea ce i-ar putea
distruge reputația.
Vrăjitorul dințos,
Cătălin Torsan
Pit se dă în vânt după jocu-
rile pe calculator. Setează,
din calendarul electronic
al computerului, ziua lui
peste o mie de ani. Cum va
arăta lumea atunci?

Anne de la Green Gables, Momo, Michael Ende

Lucy Maud Montgomery
Romanul urmărește matu-
rizarea unei fetițe orfane
de 11 ani, adoptate de doi
frați care doreau un ajutor
la muncile fermei Green
Gables.
222
Între ruinele unui vechi
amfiteatru, stă Momo, o
fetiță stranie. Are darul de
a-i asculta pe oamenii care
îi vorbesc. Jocurile copiilor,
cum ar fi cel de-a navigatul
pe o corabie amenințată de
furtună, sunt trăite aievea.
Fetița căreia nu-i plăcea numele său, Elif Shafak
Sakiz Sardunya nu este acceptată de colegi, care o
tachinează din cauza numelui. Dar, mai ales, ea duce o
luptă cu sine: nu se poate accepta.
Schimbarea vine într-o zi când ea descoperă în bibliote-
că, între cărți, un glob magic.
 Bibliografie

Unitatea 3: Ferestre către lume

Ferbonia, Ioana Nicolaie
Romanul prezintă o minunată lume colorată pe care Fil
și Luvia trebuie să o salveze de pericolul distrugerii. E o
lume a cărei energie e dată de „năzăreli”, poveștile inven-
tate care țin lumea vie. Credeți că binele învinge?
Toporișca, Gary Paulsen
În urma unui accident aviatic, Brian Robeson, un băiat de
treisprezece ani, este silit să trăiască departe de civiliza-
ție, în mijlocul pădurii virgine canadiene. Băiatul găsește
resurse pentru a face față unei adevărate robinsonade.

Căpitan la 15 ani, Jules Verne Bătrânul din lună, Grace Lin

Dick Sand, un băiat de 15 ani, este nevoit să preia coman-
da corabiei și a echipajului. Nu bănuiește că sunt răufă-
cători pe vas, precum este Negoro, bucătarul. Din cauza
acestuia, corabia se îndreaptă spre Africa, unde înflorește
Dorindu-și foarte mult să își schimbe norocul, Minli por-
nește într-o călătorie până la Muntele Neroditor, călău-
zită de către personaje de legendă, pentru a-l întâlni pe
Bătrânul din Lună, care are răspunsuri la toate întrebările
lumii. Ce va afla, vei ști citind.

Povestea kendamei pierdute, Adina Rosetti
Acest roman este o poveste despre Ferentari, un cartier
din București, cu zâne, vrăjitori și kendame, dar e mai ales
despre copii care pot schimba lumea.
Carton, Doug TenNapel (roman grafic)
Cam este un băiat sărac, care locuiește împreună cu tatăl
său. De ziua lui, Cam primește doar o cutie goală de car-
ton. Din acest dar însă cei doi construiesc o creatură care
prinde viață și care va avea propria personalitate.

Unitatea 4: Chipuri, măști, învățăminte…

Fabule, Jean de La Fon-
taine
Scriitorul francez a trăit
acum 400 de ani (1621 –
1695), dar fabulele lui se
citesc și astăzi, pentru că
sunt foarte reușite. Unele
din ele, precum „Corbul și
vulpea” sau „Lupul și mie-
lul”, au devenit între timp
Inimă cu cheiță, Peter
Bunzl
Lupul jucător de poker,
Irina Dobre
Antonia locuieşte cu bunica
ei într-o casă mică, pe o stra-
dă din Bucureşti. Vecinul
lor, Gică Mieluşeanu, are
o casă mare, cu grădină şi
pitici. Ce nu știe multă lume
este că Gică Mielușeanu
este un lup în cojoc de oaie.
Reciclopedia de povești cu rimă și fără tâlc, Florin Bican
La propriu.
Autorul ne spune altfel, cu mult umor, trei povești cunos-
Tigrul nerecunoscător. cute. Sună minunat noul Harap-Alb, povestea lui Ștefan
Povești asiatice, alese și Cel Mare și aventurile lui Rică, rățoiul.

Iată o poveste steampunk în

care se întrepătrund ambiția,
aventura și răzbunarea. Lily
și prietenii ei - Robert, fiul
unui ceasornicar, și Malkin,
vulpea mecanică a familiei
sale - sunt aruncați într-o
lume sumbră și amenință-
traduse de Ștefan Liiceanu
Accesul la o lume fasci-
nantă, cu valori minuna-
te, precum simplitatea,
corectitudinea, răbdarea,
recunoștința se poate face
și prin aceste trei povestiri
scurte, dar de o înțelepciune
Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama,
Matei Vișniec
O piesă de teatru despre singurătatea copiilor care cresc
fără să-i aibă alături pe părinții lor. Așa cum spune chiar
autorul, povestea lui transformată în spectacol nu este
însă una tristă: „Spectatorii vor găsi în ea, alături de multe
întrebări, şi multe momente comice şi muzicale.”

223
 Bibliografie

Unitatea 5: Lumi de acuarelă

Poveste albastră, Marguerite Yourcenar Selfie (Juniorii) Florentina Sâmihăian (coord.)
Visând să se îmbogățească, câțiva negustori pleacă în cău- Autorii acestei cărți sunt copii de vârsta voastră. Exer-
tarea unor fabuloase safire. O povestire cu multe peripeții sând, veți scrie, la rândul vostru, texte valoroase, inspira-
într-o lume de o frumusețe stranie. te, utile.

Viața secretă a copacilor, Peter Wohlleben
O persoană mai pasionată de natură, de copaci, precum
acest autor, mai rar întâltit! Nu e un simplu pădurar, ci
un iubitor al copacilor pe care îi tratează ca niște ființe:
ei simt durerea, au memorie, trăiesc în comunități, au
MICII EROI: Ludwig van Beethoven
Pentru Beethoven, primul profesor a fost chiar tatăl său.
Un tată autoritar și foarte sever. Când și cum se formează
un geniu precum Beethoven? Care este povestea senzațio-
nală a vieții lui? Merită să aflăm din această carte.

Cartea albă cu Apolodor sau Apolododecameronul, Pasărea albastră, Georgette Leblanc

Florin Bican
După ce l-ați cunoscut pe Apolodor, pinguinul creat de
Gellu Naum, Florin Bican, un scriitor contemporan, îl rea-
duce pe scenă pe îndrăgitul personaj, precum și pe toată
familia sa, regăsită odată ce se întoarce în Labrador.
Oricât de la îndemână sună mesajul cărții (adevarata feri-
cire stă în lucrurile mărunte care ne înconjoară, în căldura
căminului și a familiei și că este mai important să dăruim
fericire decât să alergăm după ea), povestea aceasta e o
demonstrație minunată despre ce poate fi un sens în viață.

Unitatea 6: Călător printre lumi

Povești cu căpcăuni
și vrăjitoare,
Angela McAllister
Doar poveștile bune pot
îmblânzi fantome, căpcă-
uni, vrăjitoare, goblini, sau
strigoi. Cartea ne propune
niște întâlniri memorabile
și bune exemple de poves-
tiri din toată lumea.
Theodora Tenpenny
și tabloul pierdut,
Laura Marx Fitzgerald
Înainte să își dea ultima su-
flare, bunicul Jack îi încredin-
țează Theodorei un secret: în
atelierul său de pictură este
ascunsă o comoară. Pictura
va deveni pretext pentru o
călătorie ...fascinantă.

Decebal și un solomonar Evadare din biblioteca

misterios,
Simona Antonescu
Doi gemeni descoperă în
podul casei un misterios ma-
nuscris. Cufărul în care se află
manuscrisul este o poartă
spre lumi din trecut. O primă
călătorie este tocmai în anul
105, când îl cunosc pe condu-
cătorul dacilor, Decebal, dar
și pe magul solomonar de la
care află taine neînchipuite.
Domnului Lemoncello și
Olimpiada din Biblioteca
Domnului Lemoncello, Insula orfanilor, Laura Snyder
Chris Grabenstein
Pe o insulă pustie, departe de lume, nouă copii orfani
Domnul Lemoncello proiec- trăiesc singuri, fără adulți, asumându-și diferite roluri.
tează o nouă bibliotecă în
oraș și, cu ocazia inaugurării,
Ce văd dragonii, Diana Geacăr
doisprezece norocoși sunt
invitați să petreacă noaptea Romanul promite o călătorie printr-o interesantă lume: un ți-
în bibliotecă. Aventurile nut în care lumea poveștilor și aceea a jocurilor pe calculator
devin imprevizibile, iar bibli- se contopesc în aventuri fantastice. Te vei întâlni, în cursul
oteca însăși, o capcană. aventurilor palpitante, cu făpturi fantastice inimaginabile.

224
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro.
C ORINT
LOGISTIC