Cuprins

I. Gramatică
• Verbul. Clasificare............................................................................1
• Verbul. Moduri și timpuri................................................................2
• Verbul. Forme verbale și conjuncții ................................................3
• Verbul. Moduri și timpuri................................................................4
• Substantivul. Clasificare...................................................................5
• Substantivul. Cazuri și funcții sintactice ..........................................6
• Adjectivul. Clasificare.......................................................................7
• Adjectivul. Grade de comparație .....................................................8
• Conjuncție. Clasificare și forme .......................................................9
• Prepoziția.Clasificare și forme.........................................................10
• Adverbul. Clasificare și funcții sintactice ........................................11
• Interjecția. Clasificare......................................................................12
• Numeralul. Clasificare și valori........................................................13
• Părți de propoziție...........................................................................14
• Pronume personal...........................................................................15
• Pronume de politețe........................................................................16
• Pronume reflexiv..............................................................................17
• Pronume posesiv și adjectivul pronominal posesiv.........................18
• Pronume demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ......19
• Adjectivul pronominal de întărire ...................................................20
• Pronume relativ și adjectivul pronominal relativ..............................21
• Pronume nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât..................22
• Pronume negativ și adjectivul pronominal negativ...........................23
• Pronume interogativ și adjectiv pronominal interogativ .................24
• Fraza. Raport sintactic ......................................................................25
II. Literatură
• Textul dramatic. Trăsături...................................................................1
• Textul narativ. Trăsături......................................................................2
• Textul liric. Trăsături...........................................................................3
• Figuri de stil........................................................................................4
• Cracterizare. Clasificare și mijloace ...................................................5
• Mijloace de îmbogățire a vocabularului.............................................6
• Relații semnatice................................................................................7
• Fonetică..............................................................................................8
III. Modalități de răspuns
• Exercițiul 6. Trăsătură morală/ tipar textual.................................... ...9
• Exercițiul 6. Trăsătură a textului narativ/dramatic/liric.....................10
• Exercițiul 7..........................................................................................11
• Exercițiul 8.........................................................................................12
• Exercițiul 9............................................................................ ..............13
• Valoare culturală. Educație................................................................14
• Valoare culturală. Copilărie................................................................15
• Valoare culturală. Prietenie................................................................16
• Valoare culturală. Relația om-animal.................................................17
• Valoare culturală. Familia...................................................................18
• Valoare culturală. Școala....................................................................19
• Valoare culturală. Iubirea...................................................................20
• Valoare culturală. Lectura...................................................................21
• Rezumatul. Reguli....................................................................22
• Rezumatul. Exemplu................................................................23
• Caracterizare personaj.............................................................24
• Scrisoarea................................................................................26
• Compunerea narativă..............................................................27
• Compunere narativă. Experiență personală...........................28
• Compunere narativă- imaginară.............................................29
• Text descriptiv..........................................................................30
• Text descriptiv. Portret.............................................................31
• Pagină de jurnal.......................................................................32
• E-mail..................................................................................... ..33
• Descrierea unei stări emoționale............................................34
• Transformarea vorbirii directe în indirecte..............................35
• Comentarea unei secvențe de text..........................................36
• Construcții sintactice...............................................................37
GRAMATICĂ
 VERBUL

Verbe predicative Verbe copulative Verbe auxiliare

Predicatul verbal se poate exprima
prin:
- Verb predicativ (Copiii cântă.)
- Locuțiune verbală ( Băiatul și-a luat
inima în dinți.)
- Interjecție predicativă ( Uite că nu
mai plouă!)
A fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se
face, a părea, a rămâne, a
însemna
Formează predicatul nominal = vb.
copulativ+nume predicativ
Băiatul a devenit inginer.
Nume predicativ
Vb. copulativ
A avea
 Mod indicativ, timp perfect compus –
am venit, ai venit
 Mod indicativ, timp viitor – o să merg,
am să merg
 Mod condițional-optativ ( prezent +
perfect) – aș zice, ai fi spus
A fi
 Mod indicativ, timp viitor anterior –voi
fi făcut
 Mod conjunctiv (perfect) – să fi încercat
 Mod condițional-optativ ( perfect) – ar
fi făcut

A vrea
 Mod indicativ, viitor – voi face, voi
încerca
 Mod indicativ, viitor anterior – voi fi
făcut
 Indicativ Conjunctiv Condițional-optativ Imperativ
 Prezent  Timp prezent: Să+ vb la  Timp prezent: A
timpul prezent avea+infinitivul vb. de  Are forme doar de
 Imperfect – sg.: pers. I – eu mergeam; Sg. pers.I – eu să merg, conjugat pers.II singular și plural
pers II- tu mergeai; pers. III- el mergea; pl.: pers. II- tu să mergi,pers.III- el să Sg. pers.I- eu aș merge,
pers. I – noi mergeam, pers. II- voi meargă pers.II- tu ai merge, pers.III- el  Verbe la mod indicativ/
mergeați, pers. III- ei mergeau Pl. pers.I- noi să mergem, ar merge conjunctiv + exclamație
pers.II- voi să mergeți, pers.III- ei Pl. pers.I- noi am mers, la sfârșitul propoziției
 Perfect- compus ( vb. a avea+ participiul să meargă pers II.- voi ați merge, pers.III- Vino pe la mine!
vb. de conjugat) – sg. pers. I- eu am mers, ei ar merge Să rămâi aici!
pers.II – tu ai mers, pers.III- el a mers; pl.
pers I- noi am mers, pers. II – voi ați mers,  Timp perfect: Să+ a fi+  Timp perfect: A avea+ a
pers. III- ei au mers. participiul vb. conjugat fi+participiul vb. de
Sg. pers.I-eu să fi mers, pers.II- conjugat
 Perfect- simplu ( forma de participiu a vb. tu să fi mers, pers III- el să fi Sg. pers I.- eu aș fi
de conjugat + desinențe) –sg. pers.I – eu mers mers,pers.II- tu ai fi mers,
mersei, pers.II- tu merseși, pers.III- el Pl. pers.I- noi să fi mers, pers.III- el ar fi mers
merse; pl. pers.I- noi merserăm, pers.II- voi pers.II- voi să fi mers,pers.III- ei Pl. pers.I- noi am fi mers,
merserăți, pers. III- ei merseră să fi mers pers.II- voi ați fi mers, pers III-
ei ar fi mers.
 Mai mult ca perfect (formă de participiu
+ se+ desinențe) –sg. pers.I- eu
mersesem,pers.II- tu mersesei, pers.III- el
mersese, pl. pers.I- noi merseserăm,
pers.II- voi merseserăți, pers.III- ei
merseseră.
 Infinitiv
 Forma din dicționar a verbelor
( a merge, a cânta, a vorbi, etc)
 Atenție! Uneori pot apărea forme
de infinitv fără „ a”
Nu poți da cât îți cere.
Multe mai știți vorbi.
 Timp prezent – a face, a scrie, a
lucra, etc
 Timp perfect – a fi făcut, a fi scris, a
fi lucrat, etc.
Gerunziu
 Sufixul –ând/ind+ rădăcina vb.
Mergând pe drum, m-am întâlnit
cu un coleg.
Tot drumul am călătorit dormind.
Participiu Supin
 Format din prepozițiile
 Sufixul –t (la majoritatea de, pentru, spre, după
vb.)
sau –s (pt cele provenite din + vb. La participiu
perfect simplu).
Ei au plecat pentru vânat.
Privit pe hartă, Siretul pare un Am adus unelte de pescuit.
copac uriaș.
Fructele sunt de cules.
Artistul a devenit cunoscut în
toată lumea.
Florile culese sunt deosebite.
 Forme verbale Conjugarea verbului

FORME
NEPERSONALE/NEPRE
PREDICATIVE DICATIVE I–a

II-e
INDICATIV INFINITIV

III- ea
CONJUNCTIV GERUNZIU

CONDITIONAL- IV- i
PARTICIPIU
OPTATIV

IMPERATIV SUPIN V- î
 SUBSTANTIVUL
CLASIFICARE

Singular- frate, casă

După număr
Plural- frați, case

După gen Defective de plural ( NU au formă de plural) – lapte,

După înțeles
miere
Defective de singular (NU au formă de singular)-
șale, icre, Bucegi
Comune (elev, carte) Feminin ( o elevă două eleve)
Colective ( formă de sg., dar înțeles de pl.) – stol,
grup, pietriș
Propriu( Brăila, Cluj) Masculin (un elev, doi elevi)

Neutru ( un scaun, două

scaune)
Simplu ( Fată, patrie)
Epicene (o singură formă pt M și F) – cărăbuș, elefant, țânțar, lebădă etc.
Compus ( câine-lup,
binefacere)
Mobile (o formă pt M și o altă formă pt F)- profesor/ profesoară
 SUBSTANTIVUL. CAZURI ȘI FUNCȚII SINTACTICE
NOMINATIV ACUZATIV DATIV GENITIV VOCATIV
Subiect (Cine? Ce?) Complement direct (pe cine? Ce?) Complement Atribut
Gheorghe cântă la chitară. L-am sunat pe George indirect (Cui?) substantival
Complement prepozițional( despre cine/ I-am dat lui genitival Reprezintă o
ce?, cu cine/ ce?,la cine/ ce?,pentru cine/ George o ( A, al, ai,ale strigare, o
Nume predicativ ce? carte. cui?) chemare
(cine este, cum este, care Am vorbit despre George. Cartea lui George
este subiectul?) este interesantă. Nu au funcție
Circumstanțial de mod (Cum?) sintactică
Prietenul meu este George. Vorbești ca George Atribut
substantival
Atribut Circumstanțial de loc (Unde?) Se separă de
prepozițional
(ce se spune despre M-am așezat lângă George. Prepoziții: restul
( grație,
subiect?) asupra, propoziției
mulțumită,
Medicul Georgescu se află la Circumstanțial de timp (Când?) deasupra,contra, prin virgulă
datorită)
cabinet Am ajuns acasă înainte de câinele meu. împotriva, Mihai, vino la
Rezolvarea
Circumstanțial de cauză înapoia, mine!
exercițiilor
(Din ce cauză?) datorită înaintea,împrejur
Fata a plâns de fericire propunerilor ul, în jurul, în
Circumstanțial de scop nu a fost grea. fața, în stângă..
(Cu ce scop?)
A plecat pentru rezolvarea situației

Atribut substantival prepozițional (Care?)

Cadoul de la George e pe masă
 ADJECTIVUL
CLASIFICARE

Invariabile ( nu își modifică forma în vorbire) – Propriu- zise

ditamai, bordo (emoție puternică)

Provenite din adverb (oameni bine)

Variabile cu patru forme flexionare (bun), trei
(grijuliu) sau două (limpede)
Provenite din verbe la participiu (rochie cumpărată)

Provenite din verbe la gerunziu (lumănare fumengândă)

 Gradele de comparație ale adjectivului

Pozitiv (Bun)

Comparativ

De inferioritate De superioritate
De egalitate
(mai puțin bun) ( mai bun)
(la fel de bun)

Superlativ
relativ absolut

De superiortate De superioritate
(cel mai bun) (foarte bun)

De inferioritate De inferioritate
(cel mai puțin bun) (foarte puțin bun)
 CONJUNCȚIA

COORDONATOARE SUBORDONATOARE

Conjuncții subordonatoare – ca să, să, deoarece, fiindcă ,

Copulativă - și,nici dacă, când, cum

Disjunctivă – sau, ori, fie Adverbe relative/interogative – când, cum, încotro, unde

Adversativă – dar, iar,însă, ci Pronume relative/interogative – cine, care, ce

Pronume nehotărâte- orice, oricare, oricine, oricât

Conclusivă – deci, așadar, în concluzie
Locuțiuni adverbiale - așadar, deci, de aceea, drept
aceea, prin urmare, în concluzie, în consecință, în schimb,
doar,

Adverbe nehotărâte – oriunde, oricum, oricând

 PREPOZIȚIA

Simplă Însoțește părți de vorbire în cazul Ac.

(cu, de, la, lângă, etc.) (cu, de, la, pe, etc.)

Compusă Însoțește părți de vorbire în cazul G.

(de la, de pe, de pe, despre, înspre, (asupra, contra, în fața, asemenea
sub, lângă) etc.)

Locuțiune prepozițională Însoțește părți de vorbire în cazul D.

(departe de, alături de, aproape de) (grație, mulțumită, datorită)
 ADVERBUL

CLASIFICARE FUNCȚII SINTACTICE

După înțeles: Circumstanțial de mod

 De loc – acolo, deasupra, jos (Cum)
 De timp- acum, curând, ieri Actorii au interpretat bine scena 1.
 De mod- astfel, bine, românește

După alcătuire: Circumstanțial de timp

 Simple: azi, sus, așa (Când)
 Compuse: acasă altădată, deloc, Selecția va avea loc mâine.
dedesubt
Circumstanțial de loc
(Unde)
Locuțiunea adverbială – an de an, la Anunțul a fost afișat acolo.
paștele cailor, cât ai bate din palme
Atribut adverbial
( Care)
Semiadverbe Am resimțit emoțiile de atunci
( NU au funcție sintactică)
Chiar, doar, decât, mai, măcar, nu,
numai, tot etc.
 INTERJECȚIA

CLASIFICARE

 Propriu-zise – au, ei, of, uau, vai

 Onomatopee ( sunete din natură) – miau, gâl-gâl,
țuști

 Interjecții predicative
 Simple - au, miau, pleosc
( au funcție sintactică de PREDICAT VERBAL) – uite,
 Compuse - hodoronc-tronc, ia uite, tic-tac
hai, țuști

 Locuțiune interjecțională – ei bine, ia te uită, măi

să fie, vai de mine, Doamne ferește
 NUMERALUL

CLASIFICARE VALORI

Valore adjectivală ( când determină un substantiv cu care

Numeralul cardinal – douăzeci, nouă, unu etc. se acordă în gen și caz)
– A doua scenă a fost superbă.

Numeralul ordinal – întâiul/întâia, al doilea, Valore pronominală ( când înlocuiește un substantiv)

a treia etc. – Doi dintre actori au întârziat.

Valore substantivală ( când denumește un obiect sau este

folosit în enunțuri matematice)
– Doi plus trei fac cinci/ Tramvaiul 36 a plecat.
 PĂRȚI DE PROPOZIȚIE

PREDICAT SUBIECT COMPLEMENT ATRIBUT

Cine? Ce? Complement direct 

Cine este subiectul?  Atribut
– Pe cine? Ce?
Ce este subiectul? – Care?
Cum este subiectul? - Ce fel de?
Ce se spune despre Complement indirect – Cui?
- A, al, ai, ale cui?  
subiect? Complement prepozițional– - Câți, câte?
La cine? La ce? Cu cine?
Cu ce?
Despre cine? Despre ce?
Pentru cine? Pentru ce?

Circumstanțial de
cauză– Din ce cauză?
Din ce pricină?
 PRONUMELE PERSONAL

Numărul Persoana Forme accentuate Persoana Forme neaccentuate

I eu; ( pe ) mine; mie I mă; m-; îmi; mi-

a II a tu; ( pe ) tine; ţie a II a te; îţi; ţi-

Singular
a III a el; ( pe ) el; lui a III a îl; l-; îi; i(-)
ea; ( pe ) ea; ei o; -o

I noi; ( pe ) noi; nouă I ne(-); ni(-)

a II a voi; ( pe ) voi; vouă a II a vă(-); vi(-); v-

Plural
a III a ei; ( pe ) ei; lor a III a îi; i(-)
ele; ( pe ) ele; lor le(-); li(-)
 PRONUMELE DE POLITEȚE

PERSOANA a 2-a PERSOANA a 3-a

GEN
SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL

Dumnealui
M, F Dumneata Dumneavoastră Dumneasa Dumnealor
Dumneaei

M, F Dumneavoastră Dumneavoastră - -

Domnia lui
M, F Domnia ta Domnia voastră Domnia sa Domniile lor
Domnia ei
 PRONUMELE REFLEXIV

CAZ PERS. I PERS. a II-a PERS. a III-a

( împrumutate de la ( împrumutate de la Forme proprii
pronumele personal) pronumele personal)

  sg. pl. sg. pl. sg. pl.

Ac mă,m- ne te v(ă) pe sine, Se, s-

 
îmi, mi- ne îți, ți- vă, v- Sieși, își, și-

D
 PRONUMELE POSESIV ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL POSESIV

Un obiect posedat Mai multe obiecte posedate

Persoană Gen Caz
Un posesor Mai mulți posesori Un posesor Mai mulți posesori

N,Ac Al meu Al nostru Ai mei Ai noștri

Masculin
G,D - - Alor mei Alor noștri
I
N,Ac A mea A noastră Ale mele Ale noastre
Feminin
G,D - - Alor mele Alor noastre
N, Ac Al tău Al nostru Ai tăi Ai voștri
Masculin
G,D - - Alor tăi Alor voștri
A II-a
N,Ac A ta A voastră Ale tale Ale voastre
Feminin
G,D - - Alor tale Alor voastre
N,Ac Al său - Ai săi -
Masculin
G,D - - Alor săi -
A III-a
N,Ac A sa - Ale sale -
feminin
G,D - - Alor sale -
 PRONUMELE DEMONSTRATIV ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL
DEMONSTRATIV
DE APROPIERE
Cazul Masculin  Feminin

  Singular Plural Singular Plural

N. A. acest/ acesta acești/aceștia această/aceasta aceste/acestea
G.D. acestui/acestuia acestor/acestora acestei/acesteia acestor/acestora
DE DEPĂRTARE
Cazul Masculin Feminin
  Singular Plural Singular Plural
N.A. acel/acela acei/aceia acea/aceea acele/acelea
G.D. acelui/aceluia acelor/acelora acelei/aceleia acelor/acelora

DE IDENTITATE :
Cazul Masculin Feminin
  Singular Plural Singular Plural
N.A. același aceiași aceeași aceleași
G.D. aceluiași acelorași aceleiași acelorași
DE DIFERENȚIERE
Cazul Masculin Feminin
  Singular Plural Singular Plural
N.A. celălalt ceilalți cealaltă celelalte
G.D. celuilalt celorlalți celeilalte celorlalte
 ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE
FORME ADJECTIV PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE

FORME DOAR DE FEMININ, SINGULAR Număr Gen Persoana I Persoana Persoana

a II-a a III-a
Persoana N.-A. G.-D. Singular Masculin însumi însuți însuși
I eu/pe mine mie însemi   Feminin însămi însăți însăși
însămi
Plural Maculin înșine înșivă înșiși
II tu/pe tine ție înseți   Feminin însene însevă înseși,
însăți însele

III ea/pe ea a ei/ei înseși

însăși
 PRONUMELE RELATIV ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV

FORME
care, cine, ce, cât, ceea ce , cel ce
CAZ  SINGULAR SINGULAR
N/AC GEN  care care
MASCULIN Al/a/ai/ale carui Al/ a/ ai/ ale carui
G
FEMININ Al/a/ai/ale carei Al/ a/ ai/ ale carei
MASCULIN Carui Caruia
D
FEMININ Carei careia
 CAZ PLURAL PLURAL
N/AC GEN CARE  care
MASCULIN Al/a/ai/ale caror Al/ a/ ai/ ale caror
G
FEMININ Al/a/ai/ale caror Al/ a/ ai/ ale caror
MASCULIN
D Caror Carora
FEMININ
 PRONUMELE NEHOTĂRÂT ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL
NEHOTĂRÂT
cazul singular Plural

masculin feminin masculin feminin

N.-Ac. unul una unii unele
  altul alta alții altele
  cineva cineva - -
  fiecare fiecare - -
  oarecare oarecare - -
  oricare oricare - -
  oricine oricine - -
  mult multă mulți multe
  tot toată toți toate
D.-G. unuia uneia unora unora
  altuia alteia altora altora
  cuiva cuiva - -
  fiecăruia fiecăreia - -
  oarecăruia oarecăreia - -
  oricăruia oricăreia oricărora oricărora
  oricui oricui multora -
      tuturor multora
        tuturor
 PRONUMELE NEGATIV ȘI ADJECTIV PRONOMINAL NEHOTĂRÂT

N-Ac nimeni

G-D nimănui

Sg. masc. niciunul Pl. masc niciunii

N-Ac
fem. niciuna fem. niciunele

Sg. masc niciunuia Pl. masc. + fem

G-D
fem. niciuneia niciunora
 PRONUMELE INTEROGATIV ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV

CAZ CINE? CARE? CE? CÂT?

N Cine care ce cât, câtă, câţi, câte

AC (prep.) + cine (prep.) + care (prep.) + ce cât, câtă, câţi, câte

-
G (al, a, ai, ale) cui (al, a, ai, ale) cărui, cărei, căror Câtor
-
D cui cărui, cărei, căror câtor
 FRAZA
RAPORT SINTACTIC

DE COORDONARE DE SUBORDONARE

PRIN JUXTAPUNERE (prin virgulă) ATRIBUTIVĂ ( CARE? , CE FEL DE?)

PRIN JONCȚIUNE Substantiv Pronume Numeral
(prin conjuncții coordonatoare) Am citit cartea pe care El este acela de care Ei sunt cei doi care
mi-ai recomandat-o. mi-ai zis? au plecat?
COMPLETIVĂ PREPOZIȚIONALĂ (DESPRE
CINE, DESPRE CE, CU CINE, CU CINE ETC. )
Locuțiune verbală Adverb
Verb Interjecție
Ana și-a amintit de ce S-a așezat aproape de cine
Scriu despre cine ești. E vai de cine vorbește!
ți-a spus. îi place
COMPLETIVĂ DIRECTĂ (PE CINE, CE?)
Locuțiune verbală
Verb tranzitiv Interjecție predicativă
El a băgat de seamă ce
El îmi spune ce dorește. Iată ce ne-a explicat!
s-a spus
COMPLETIVĂ INDIRECTĂ (CUI?)
Verb Adverb
Adjectiv
Profesorul le predă copiilor care sunt atenți A răspuns potrivit
Au luat o decizie favorabilă mie
așteptărilor ce le aveau.
LITERATURĂ
 TEXTUL DRAMATIC

TRĂSĂTURI

Acțiunea e împărțită în scene și acte

În partea de sus sau în partea dreaptă, la începutul textului vor aparea informații cu privire la ce scenă/ act se derulează.
Scena 4, Actul 1
Numele personajelor apare înainte de fiecare replică
Popescu : „ Ai auzit ce mi-a zis?”
Gheorghe: „ Nu, despre ce vorbești? ”
Indicațiile scenice
Maria ( nervoasă) : „ Ți se pare că e o glumă?”
Textul dramatic este scris cu scopul de a fi reprezentat pe scena unui teatru .Indicațiile scenice sunt oferite de autor pentru
actori ca să poată reda cât mai exact atmosfera piesei de teatru.
Dialogul
Modul de expunere predominant este dialogul, observat prin „ -” ( linia de dialog)

Acțiunea se concentrează asupra unui conflict

Delimitare clară în timp și spațiu pentru a evidenția evoluția conflictului cât mai clar.
 TEXTUL NARATIV

Narațiune - trăsături
- obiectivă (verbe și pronume la persoana
a III-a)
- Subiectivă (narator-personaj, verbe și
pronume la persoana I)

Personaje
- Principale
- Secundare
- Colective
- Episodice

Indici spațio-temporali
desfășurarea acțiunii
- Unde?
- Când ?
 TEXTUL LIRIC

Eul liric
(Mărci lexico-gramaticale – pronume și
vb. la pers. I și a II-a, interjecții, vb la
mod imperativ.)

Limbaj expresiv
(Imagini artistice – „ frunza mișcătoare”
ca și imagine vizuală - și figuri de stil)

Descrierea
Părți de vorbire predominante –
substantivele și adjectivele
 FIGURI DE STIL

Epitet
O însușire a unui obiect/ fenomen/ ființă, exprimat prin grupul substantiv – adjectiv.
„ zăpadă albă”, „ cărări uscate”, „ umedul pământ” „ lumina pălindă”

Personificare
Obiectele au însușiri umane ( poate face acțiuni umane)
„ norul zâmbitor”, „ stelele clipesc”, „ copacul trist” , „ strada gânditoare”, „ soarele grijuliu”

Comparație ca
O alăturare de doi termeni legați prin „ ca, precum, întocmai ca, astfel ca, așa precum”
„lac limpede ca lacrima”, „ soare ca focul”, „ iubirea ca o scânteie”,
Enumerație , ,
Înșiruire de sinonime:
„Florile sunt gingașe, frumoase, eterne.”
Repetiția
Reptarea aceluiași cuvânt/ grup de cuvinte/ structuri gramaticale
„ De departe, de departe..” , „ Plouă,plouă,plouă” , „ Vine, vine vine..”
 CARACTERIZARE

DIRECTĂ INDIRECTĂ

Făcută de narator Reiese din FAPTE

Pers. III-a „ Vlad mereu ajuta oamenii în nevoie”
„ Vlad era un flăcău tânar, harnic” Trăsătură – bun/ generos
Trăsătură: muncitor
Reiese din RELAȚIA CU ALTE PERSONAJE
„ Deși se certa des cu mama, Vlad mereu
Făcută de alte personaje se ducea să-și ceară scuze”
„Mama credea că Vlad e prea încăpățânat” Trăsătură: iertător
Trăsătură: încăpățânat
Reiese din LIMBAJ
„ Mergând la facultate, Vlad avea un
limbaj foarte dezvoltat”
Autocaracterizare Trăsătură: inteligent
Pers.I
„Sunt o fire dinamică, îmi place să socializez” Reiese din VESTIMENTAȚIE
Trăsătură: sociabil „ Vlad se îmbrăca mereu în costum”
Trăsătură: elegant
 MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI

 COMPUNEREA
 DERIVAREA
Formarea de cuvinte noi prin lipirea/ alăturarea a mai
Formarea de cuvinte noi prin adăugarea de sufixe și
mulți termeni. Atenție! Termenii au înțeles de sine
prefixe .
stătător.
prefix + rădăcină + sufix sau prefix+rădăcină sau
Daco-roman, de la, despre, fiecare, pistol-rachetă, vorbă-
rădăcină+sufix
lungă, bunăvoință, floarea-soarelui, verde-smarald,
Prieten, prietenie, prietenos, împrietenire,
TAROM (Transporturile Aeriene Române), așadar,
Credință, necredință, credincios
treisprezece, ca să etc.

 CONVERSIUNEA
Trecerea de la o parte de vorbire la alta.
Poți obține
1. Substantive – prin articulare ( Frumoasa priveliște de afară), forma lungă de infinitiv + re ( A rămas mut de
uimire!)
2. Adjective – prin grad de comparație ( Câinii cei mai periculoși), vb la forme nepredicative ( Mâna tremurândă)
3. Adverbe – substantive ce denumesc zile, anotimpuri, părți ale zilei ( Vara beau limonadă)
 RELAȚII SEMANTICE

Sinonime
Cuvinte care au un înțeles asemănător Antomie
( duc către aceeași idee) Cuvinte cu sens diferit ( idei contradictorii, opuse)
Mister = enigmă noapte zi
Teamă = frică
Omonime
Polisemie
Cuvinte care se scriu la fel ( au aceeași formă),
Același cuvânt are sensuri diferite/ poate însemna altceva
dar sunt folosite cu sens diferit
în funcție de context
Ți-am oferit un liliac ( floare) de ziua ta, versus
A trece:
liliac (animal) care stă în peșteră.
Trec prin viață. ( trăiesc /îmbătrânesc)
Omofone: neam (rudă, nație); ne-am (ne-am dus)
Am trecut la mate. ( am promovat examenul)
Omografe: veselă (bucuroasă), veselă (farfurii)
Trec clasa. ( am promovat anul școlar)
Paronime
Cuvinte scrise foarte asemănător, dar care au o literă sau un
sunet diferit sens diferit
Compliment - Ți-am făcut un compliment ( ți-am spus ceva
drăguț)
Cuvântul are funcția sintactică de complement ( parte de
gramatică)

Corespondenţa
sunet - literă:
un sunet - o literă: a, b, …
( am );
un sunet - două litere: â-î; i-
y; v-w (cânt, încep, iar, yoga,
viu, watt);
un sunet - trei litere: c, k, q
( casă, kilogram, quasar );
două sunete - o literă: x =
cs / gz (axă, examen ).
FONETICĂ
Grupurile de litere: ce,
ci, ge, gi, che, chi, ghe,
ghi pot reda:
un sunet - dacă în silaba în
care apar mai există o vocală
( cea/ră , ghea/tă,
două sunete - dacă în silabă
cu ele nu există altă vocală
( cere, ghem).
Grupuri de sunete:
diftongul - grupul de sunete
format dintr-o vocală şi o
semivocală aflate în aceeaşi
silabă ( iar/bă, ve/gheau );
triftongul - grupul de sunete
format dintr-o vocală şi două
semivocale aflate în aceeaşi
silabă ( lă/cră/mioa/ră, ci/teau );
hiatul - grupul de sunete format
din două vocale alăturate,
rostite în silabe diferite (
po/e/zi/e ).
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS
 EXERCIȚIUL 6

TRĂSĂTURĂ MORALĂ TIPAR TEXTUAL

O trăsătură morală / fizică a personajului ………. o constituie
…………..
Această trăsătură este evidențiată prin:
a. caracterizarea directă realizată de narator/ celelalte
personaje/ autocaracterizare, așa cum reiese din secvența: - argumentativ = exprimarea opiniei / argumentare
( citat)
b.caracterizarea indirectă, din faptele sale/ relația cu alte
personaje/ vestimentație/ limbaj așa cum reiese din secvența:
( citat )
•EXEMPLE DE TRĂSĂTURI MORALE: bun, cinstit, onest, vesel,
prietenos, calm, curajos, entuziasmat, flexibil, generos, jucăuș,
înțelept, ascultător, obraznic, iubitoare, etc.
- narativ = narațiune / povestire - multe verbe
- dialogat = dialog între două sau mai multe persoane
- apare linia de dialog
- descriptiv = descriere - multe substantive și adjective
- In opinia mea / în primul rând / pe de o parte / pe
de altă parte
- explicativ (informativ) = text nonliteral - explicații,
instructiuni despre un anumit lucru
 
Mod de a răspunde: Tiparul textual al primului text
este……….
 EXERCIȚIUL 6

TRĂSĂTURĂ A TEXTULUI NARATIV / LIRIC / DRAMATIC

O trăsătură o textului narativ în secvența dată este prezența acțiunii încadrată în indicii spațio-temporali – (aici citat)
sau relatarea acțiunii într-o perspectivă obiectivă ( pers. și vb. la pers. a-III-A) sau subiectivă ( pron și vb. la pers I. )
sau prezența personajelor, și anume ( aici dai exemplu de un personaj din text)

O trăsătură a textului dramatic este împărțirea acțiunii în acte și scene ( aici dai exemplul din text)
sau este prezența numelor personajelor înainte de fiecare replică
sau sunt indicațiile scene ale autorului ( aici oferi citat)

O trăsătură a textului liric prezentă în text este limbajului expresiv, observat prin imaginile artistice bogate/ figurile de stil
aici exemplu)
-prezența eului liric prin vb și pron . la pers I.
 EXERCIȚIUL 7
MODALITATE DE RĂSPUNS :
O legătură ce se poate stabili între fragmentul „X” de Y și a fragmentului preluat de… Z… este reprezentată
de: (alegi una din cele)
- tema pe care ambele o abordează
- personajele centrale
- existența aceluiași cuvânt-cheie în ambele texte
- sentimentul dominant
- ideea comună a celor două texte.
În primul text, naratorul/ naratorul-personaj prezintă într-un mod inedit ……….
În al doilea text, se evidențiază faptul că ………

Temele literare sunt: iubirea, natura, familia, creația, copilăria, războiul, confruntarea dintre bine și rău,
prietenia, școala, relația elev-profesor, explorarea, moartea, cartea, lectura, status ( rege, președinte),
relațiile strânse cu alte personaje
Întrebări ajutătoare: Cum este prezentată tema în primul / al doilea text? În ce context?
Ce au în comun cele două texte?
 EXERCIȚIUL 8

Exercițiul 8 = Exprimarea opiniei

Consider că / În opinia mea / Eu cred că…………deoarece ………. ( argumentul 1+ argumentul 2)
În primul rând, …3 / 4 rânduri explicarea argumentului 1 ( Întrebări ajutătoare – Cum te ajută argumentul 1
pentru tema dată? De ce? La ce se referă primul tău argument? .... De exemplu, în textul …..,+ citat.

În al doilea rând, ……3 / 4 rânduri explicarea argumentului 2 ( Întrebări ajutătoare – Cum te ajută argumentul
2 pentru tema dată? De ce? La ce se referă al doilea argument? .... De exemplu, în textul ….., Așa cum reiese și
din textul dat + citat.
 EXERCIȚIUL 9

Ideea acestui text mă trimite cu gândul la „X” de Y, pentru că pune în valoare ………… / Asociez textul „X”
de Y… cu „Z” de W, deoarece scoate în evidență ………..

O valoare culturală comună celor două texte este reprezentată de..….................…

În primul text se evidențiază acest aspect astfel sugerând / valorificând ideea că ……….. ( cum este văzută
valoarea culturală aleasă în textul dat?

În al doilea text se subliniază aceiași idee, prezentând modul în care / cum….... (ideea textului)
VALOARE CULTURALĂ : EDUCAȚIE

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „ Amintiri din copilărie” de Ion Creangă .

Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a educației.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care educație este văzută în textul dat )

În al doilea text, educația are foarte mare importanță în viața lui Nică, de aceea și este trimis să
studieze pentru a deveni preot. Educația îți conferă un statut în societate.
VALOARE CULTURALĂ :COPILĂRIE

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „ Amintiri din copilărie” de Ion Creangă .

Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a copilăriei.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care copilăria este văzută în textul dat )

În al doilea text, copilăria este reprezentată ca o perioadă plină de aventuri pentru Nică.
De la furat cireșe, la scăldat pe timp de vară, Nică are parte de distracție și fericire.
VALOARE CULTURALĂ : PRIETENIA

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „Micul Prinț” de Antoine de Saint-Exupery.

Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a prieteniei.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care prietenia este văzută în textul dat )

În al doilea text, este vorba despre prietenia dintre Micul Prinț și omulețul cu avion.
Cei doi își împărtășeau mereu călătoriile și se încurajau în aventurile lor.
VALOARE CULTURALĂ : RELAȚIA OM-ANIMAL

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „Micul Prinț” de Antoine de Saint-Exupery.

Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a relației om-animal.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care relația om-animal este văzută în textul dat )

În al doilea text, este vorba despre relația dintre Micul Prinț și vulpe.
Cei doi se ajută unul pe altul să realizeze lecții de viață importante.
 VALOARE CULTURALĂ : FAMILIA

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „ Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a familiei.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care familia este văzută în textul dat )

În al doilea text, familia se implică în ceea ce Nică va alege să facă în viitor, iar copilul se conformează
deciziilor luate de părinți.
VALOARE CULTURALĂ : ȘCOALĂ

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „ Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a școlii.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care școala este văzută în textul dat )

În al doilea text, chiar dacă copiii nu înțeleg rostul școlii, regulile stricte și ascultările frecvente îi
conduc spre învățătură.
VALOARE CULTURALĂ : IUBIREA

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „Matilda” de Roald Dahl.

Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a iubirii.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care iubirea este văzută în textul dat )

În al doilea text, este vorba de relația de iubire părintească dintre Matilda și învățătoarea Honey,
care văzând ce nedreptăți suferă acasă, o adoptă odată ce familia o părăsește.
 VALOARE CULTURALĂ : LECTURA

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „Matilda” de Roald Dahl.

Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a lecturii.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care lectura este văzută în textul dat )

În al doilea text, Matilda iubea să citească și își petrecea mult timp în bibliotecă. Citind atât de mult,
fetița a ajuns să știe mai multe decât colegii de vârsta ei și chiar să fie catalogată de învățătoare ca
fiind un „ geniu”
 VALOARE CULTURALĂ:
VOLUNTARIAT/FACEREA DE BINE

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „Charlie și fabrica de ciocolată” de Roald Dahl.
Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a facerii de bine/
voluntariatului.
În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care iubirea este văzută în textul dat )

În al doilea text, este vorba despre gestul bunicului față de Charlie. Neavând bani să mai cumpere o
ciocolată pentru a câștiga un bilet să vadă Fabrica de ciocolată, bunicul îi oferă lui Charlie singura
monedă pe care o avea pusă deoparte.
 VALOARE CULTURALĂ:
CĂLĂTORIE/AVENTURĂ

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „James și piersica uriașă” de Roald Dahl.

Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a lecturii.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care lectura este văzută în textul dat )

În al doilea text, James pornește într-o călătorie împreună cu piersica uriașă și prietenii săi. În
aventurile sale, James călătorește pe ocean, prin New York și alte locuri unde își face noi prieteni.
VALOARE CULTURALĂ : RELAȚIA
ELEV-PROFESOR

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „Matilda” de Roald Dahl.

Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a relației elev-profesor.
În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care lectura este văzută în textul dat )

În al doilea text, Matilda e un copil geniu care nu este înțeleasă de familia sa. Singura care îi
recunoaște potențialul și o susține în dezvoltarea sa este învățătoarea Honey.
 VALOARE CULTURALĂ : CURAJ

Ideea acestui text mă duce cu gândul la „James și piersica uriașă” de Roald Dahl.

Asociez aceste texte doarece ambele scot în evidență valoarea culturală a lecturii.

În primul text, ..... ( aici completezi cu modul în care lectura este văzută în textul dat )

În al doilea text, James dă dovadă de curaj prin atitudinea prietenoasă pe care o are față de ființele
pe care le gășește în piersică. Deși sunt de dimensiuni mari, James se împrietenește rapid cu
insectele.
 REZUMATUL

REGULI

1. Secvențierea textului, împărțirea în paragrafe, formularea ideilor principale

2. Redactarea la pers. a –III-A ((trecerea de la vorbirea directă, la vorbirea indirectă).
3. Folosirea prezentului și/ sau a perfectului compus
4. NU se folosesc: citate, date despre autor/ operă, detalii, dialog, pasaje descriptive, figuri de stil, cuvinte
regionale.
5. Exprimare obiectivă ( Privești de la distanța ce se întâmplă în operă/ îți imaginezi că descrii, ce vezi )
6. Rezumatul NU începe cu structuri de tipul: în text este vorba, textul prezintă etc, ci cu rezumarea efectivă a
acțiunii.
7. Conținutul trebuie redat în cuvinte proprii pentru că rezumatul e o formă personală de redactare ( reformulare
prin sinonime, cuvinte care redau aceeași idee)
 EXEMPLU DE REZUMAT

Secvența 1:
Pe la sfârșitul lui septembrie, într-o zi de arșiță tardivă, cu vânt uscat, înecăcios, moș Costache se împletici din mers, pe
când cotrobăia în curte printre cărămizile lui, și căzu moale jos. Marina îl văzu din bucătărie și-și închipui că s-a aplecat
dinadins să vadă ceva. Așteaptă să se ridice, dar moș Costache întârzia.
Rezumat:
Moș Costache cade inconștient în curte și este văzut de Marina. La început, femeia se gândește că moș Costache s-a
aplecat intenționat pentru a vedea ceva, dar bătrânul întârzie să se ridice.
Secvența 2:
Atunci Marina se apropie tiptil de locul căderii, se uită prudentă la bătrân. Îl intoarse pe față și, văzându-l inert și roșu la
obraz fugi repede înspre casă, mereu tiptil, ca și când ar fi fost la mijloc un secret mare și năvăli în odaia lui Felix.
-Vino repede-zise ea în șoaptă, aproape satisfăcută de senzația nouă pe care o încerca după atâta monotonie- a căzut jos
bătrânul, mi se pare c-a murit.
Rezumat:
Marina se apropie de moș Costache, realizează adevărata stare de fapt și îl anunță imediat pe Felix.
Secvența 3:
Felix sări săgetat de ceva rece și se năpustise pe scări așa de repede, încât Otilia, presimțind ceva, ieși speriată. Tânărul nu
putu să-i spună nimic, de emoție, deși după paloarea feței își dădu seama că ea a înțeles.
Rezumat :
Tânărul iese repede din camera lui, iar Otilia, simțind că ceva nu este în regulă apare și ea speriată. Felix nu poate vorbi cu
ea din cauza emoției, dar este convins că aceasta a înțeles, deoarece a devenit palidă.
 SUBIECTUL II – CARACTERIZARE PERSONAJ

I. Personajul ales și rolul său în operă

............ este personajul principal al textului ..( numele operei)..................., scris de .... ( autorul) ,
deoarece apare în toate momentele subiectului, atenția naratorului fiind concentrată asupra sa.
În cadrul operei, acesta este caracterizat atât în mod direct, cât și indirect.
Sau
Personajul ……ocupa locul central în fragmentul selectat din opera literară ,,…..,” de ..............,
deoarece este prezent pe tot parcursul acțiunii, iar celelalte personaje gravitează în jurul său. În caracterizarea
acestuia sunt folosite modalități specifice textului narativ, atât directe, cât și indirecte.

I. Ce spune naratorul / el însuși / ce spun celelalte personaje despre el

Încă de la început, naratorul oferă informații despre ........... (statutul social, aspectul fizic, caracterul etc) a/al
personajului, Astfel, aflăm că eroul este.................., fapt ce reiese din citatul/citatele: ,,
……………..”. ................................... (numești un alt personaj care îl caracterizează direct) îl
consideră ..........................., iar ....................... îl prezintă drept o persoană ………………..
Prin autocaracterizare, protagonistul se consideră ca fiind ….… ( „..................”).
I. Ce trăsături se deduc din faptele, gesturile, limbajul, dar și relația cu celelalte personaje
Conturarea portretului său reiese şi din caracterizarea indirectă. Faptele sale demonstrează că eroul este ................ .
Astfel, ...........(prezinți o situație sau două din care reiese/reies trăsăturile menționate).
Din relația cu celelalte personaje, refacem imaginea unei persoane……………. Față de ......(numești un personaj din text
cu care eroul intră în relație) se dovedește a fi..............., deoarece ........... . Din interacțiunea cu........(numești un alt
eventual personaj cu care interacționează, dacă mai există, desigur) desprindem o altă trăsătură de caracter specifică
personajului - ............ -.
Numele personajului are și el un rol important în caracterizarea personajului, deoarece ne oferă detalii legate de
funcția pe care acesta o are – aceea de funcționar comercial.
Limbajul relevă un individ ..........................................., deoarece/fapt ce reiese din modul în care ..............................

II. Corelarea valorii transmise de personaj cu una importantă pt tine + justificare

Pentru mine, valoarea transmisă prin acest personaj este ……………… de care dă dovadă în relația cu …………../ în situația în
care ……………, devenind un personaj demn de urmat, datorită …………………… sale.
Prin urmare, …………. este un personaj ale cărui trăsături morale și fizice sunt bine evidențiate în fragment, iar portretul
său este emblematic pentru categoria umană, reprezentată de tipul omului …………….…
 SCRISOAREA

Formula de adresare Orașul, anul

Drag/ă.....
Introducere
Exprimarea la pers. I - alineat – explici de ce/ cu ce ocazie scrii această scrisoare
Cuprins
Alineat- Introduci secvențele cerute care să se încadreze în tema compunerii tale
- Narativă – ( poveștești o întâmplare, cel puțin 5/6 verbe care să aibă ordine cronologică, indici spațio-temporali) ( Ex.: Azi
dimineață, când eram la școală, un coleg m-a întrebat dacă vreau să vizităm impreună muzeul zoologic la sfârșit de zi. I-am spun că
nu, deși nu i-am explicat de ce și el s-a supărat pe mine. Toată ziua nu mi-a vorbit.)
- Descriptivă – descrii ceva, folosește substantive/ adjective, figuri de stil dacă e nevoie.
( Ex.: În timp ce stăteam, un coleg a scos din ghiozdan o nouă figurină marvel. Era Captain America, îmbrăcat în culorile obișnuite, alb,
roșu și abastru. Însă fața figurinei era așa reală. Parcă se uita la tine, te studia, te întreba ce ai fi dispus să faci pentru dreptate.)
- Explicativă – explici/ răspunzi la întrebarea „ de ce?” „ cum așa?”, „ cum?” – folosești structuri precum „ pentru că, astfel”
( Ex. După ce m-am holbat la figurină ceva vreme, am încercat să vorbesc cu acel coleg pe care l-am supărat. I-am explicat că de fapt
eu nu pot ieși, nu că nu aș vrea și am încercat să-i spun că dacă nu mi-ar fi făcut mama program de pian după școală, mi-ar fi plăcut să
vin.
- Argumentativă – argumentezi, aduci două argumente, îți exprimi opinia „ eu cred că” ... „ deoarece”
( Ex. Explicațiile mele nu au fost auzite. Atunci i-am argumentat că dacă continuă să fie supărat pe mine este responsabilitatea lui
deoarece eu am explicat de ce nu pot și el nu mi-a ascultat explicația. Eu am oferit motivele refuzului meu, chiar mai multe decât mi-
aș fi dorit, ceea ce înseamnă că m-ar fi putut înțelege. Însă, nu m-a ascultat,astfel nu-mi mai asum responsabilitatea pentru starea lui.
Încheiere – scrii concluzia ( ce ai învățat din întâmplare/ dacă inviți persoana undeva/ ce vei face mai târziu etc)
Formulă de încheiere
Cu drag, ....
 COMPUNEREA NARATIVĂ

Expoziţiunea: reprezintă momentul introductiv în care se prezintă locul, timpul acţiunii şi personajul, 2/3 rânduri –
primul alineat
 Descrie cadrul în care se desfăşoară acţiunea. Creează atmosfera în care se va desfăşura acţiunea.
 Foloseşte indici de timp: odată, demult de tot, într-o zi, aseară etc.
 Foloseşte indici de loc: undeva, acolo, unde
 Prezintă personajul prin nume şi descriere în câteva cuvinte.
Intriga: reprezintă momentul care strică echilibrul şi declanşează acţiunea. – al doilea alineat/ 1/ 2 rânduri
 Marchează acest moment prin indicii: deodată, pe când, în timp ce etc.
Desfăşurarea acţiunii: Prezintă faptele în ordine logică, explică cum intriga a afectat acțiunea 6/7 rânduri
 Intrebări – ce se întâmplă acum? De ce? Cu cine? Ce fac/ facem?
Punctul culminant (momentul de maximă intensitate): Poate fi marcat prin utilizarea indicelui lexical « dar ».
Intrebări – Cum te simți acum? - accentuează descrierea stărilor emoționale
Deznodământul: se restabileşte echilibrul şi acţiunea se termină.
 Repetă indicii de loc folosiţi la începutul compunerii tale.
 Poți folosi structuri precum : În final, în cele din urmă, până la urmă ..
 COMPUNERE NARATIVĂ – EXPERIENȚĂ PERSONALĂ

Expozițiunea – Când s-a întâmplat situația? Cu cine erai? Unde ( în sens general) ? De ce/ pentru ce motiv erai acolo? –
ATENȚIE PERS. I!
„ În vara anului 2020 am fost în vacanță în Australia împreună cu părinții mei pentru a ne relexa și deconecta puțin.”
Intriga – Incepi să întroduci cadrul acțiunii mai specific (unde erați, ce s-a întâmplat/ ce s-a schimbat?)
„Ne-am hotărât să mergem în plimbare în parcul central, eram curioși de cum arătă și de ce vom vedea. În timp ce
mergeam și admiram natura, deodată mama a văzut un păianjen foarte mare!”
Desfășurarea acțiunii – povestește ce se întâmplă, detaliază (ce se întâmplă acum? De ce? Cu cine? Ce fac/ facem?)
„Păianjenul pe sol și se uita la noi. Era mare cât o palmă și colorat cu negru și maro. Nu am mai văzut așa ceva până
acum. Mama nu s-a panicat și mi-a spus să mă distanțez de păianjen, să nu-l provoc cumva să se apropie. Deși am auzit-o,
cred că eram așa curios încât m-am apropiat fără să-mi dau seama! Păianjenul a reacționat și mi-a sărit pe bluză și
începuse să urce spre fața mea când, de frică, l-am dat jos cu mâna mea repede și am fugit să nu mai poată urca pe mine”.
Punctul culminant- descrie starea emoțională când situația s-a întâmplat ( Cum te-ai simțit? Ce gânduri ai?)
„Chiar dacă m-am îndepărtat, am început să simt cum îmi tremurau picioarele de frică. Respiram greu și simțeam că
ard. Inima îmi bătea foarte tare și nu reușeam să mă calmez chiar dacă nu mai puteam să-l văd. Fiind atât de mare și de
înfricoșător, păianjenul chiar m-a speriat. Gândul că voia să urce pe fața mea m-a panicat și mai tare. „
Deznodământ- începi să inchizi acțiunea, treci de la ce ai simțit, la cum au reacționat ceilalți foarte scurt și începi să spui
în general ce ai/ați făcut după.
„Mama s-a îngrijorat pentru mine, chiar dacă vedeam că râde. Tata mi-a spus că am fost curajos că m-am apropiat și că
vom merge la WaterPark pentru asta! Asta m-a scos din starea de frică și m-am putut calma. Am vizitat parcul și a doua zi
am fost la WaterPark.
A fost o experiență plăcută, dar și înfricoșătoare pentru că animalele în Australia par să fie mult mai mari și impunătoare.”
 COMPUNERE NARATIVĂ - IMAGINARĂ

Expozițiunea – introduci tematica (joc – Ce fel de joc? Pe ce se bazează?; întâlnire- Cu cine? Când? Unde? Cu ce ocazie?)
– ATENȚIE PERS. III!

Intriga – de ce vrei să inventezi acest joc? De ce vrei să te întâlnești cu persoana respectivă?

Desfășurarea acțiunii – Începi să descrii regulile jocului (câți jucători sunt necesari? Care sunt regulile?)/ descrii
întâlnirea cu persoana respectivă (cum a fost? Cum ți s-a părut? Despre ce ați vorbit?)

Punctul culminant- descrii ce aduce nou jocul tău/ descrii ce ai aflat impresionant din întâlnirea respectivă

Deznodământ- cum crezi tu că va fi văzut jocul de către ceilalți/ cu ce impresie ai rămas după întâlnire

Compunerile narative imaginare se pot baza pe anumite realități, de exemplu pentru joc gândește-te cu ce te joci tu cel
mai des și cum l-ai putea îmbunătăți / ce schimbări ai face? Dacă e o întâlnire, gândește-te că te întâlnești cu jucătorul
tău preferat, ce ai vorbi cu el? Ce i-ai spune?
 TEXT DESCRIPTIV

IARNA ARGINTIE
În mijloc de decembrie, este o iarna de poveste.
DESCRIERE PEISAJ/OBIECT Norii au inceput să cearnă steluțe argintii. Fulgii ușori și albi ca
florile de cireș se joacă prin văzduhul de cenușă, apoi se lasă pe
INTRODUCERE- reper temporal/spațial pământul somnoros. Căsuțele, prăjituri adevărate cu frișcă, dorm
(unde se află acest peisaj/obiect? – se precizează și liniștite în densitatea albă. Dansul steluțelor sclipitoare nu mai
anotimpul dacă e cazul contenește. Pomii sunt învăluiți în dantele albe și cercelate.
Munții de zăpadă nu mai dau voie să calce picior de vietate. Geamurile
CUPRINS- timpuri verbale- prezent și imperfect caselor s-au împodobit cu flori de gheață. Norii suri au căptușit bolta
- Perspectivă obiectivă- persoana a III-a. posomorâtă. Zâna înghețurilor a îmbrăcat țărâna în veșmânt de nea.
- Întrebări ajutătoare – Ce caracteristici are Oamenii pun la case instalație strălucitoare și împodobesc bradul
peisajul/obiectul? Ce e special la el? Cum ți-a pentru Moș Crăciun. Stau la gura sobei pentru a depăna povești și
atras atenția, prin ce? amintiri. Feeria primilor fulgi de nea a furat inimile tuturor copiilor.
- Folosirea figurilor de stil Pe derdeluș zeci de săniuțe alunecă la vale precum fulgerul.
- Structură substantiv+adjectiv Pe câmpul de cristal se zărește un șirag de săniuțe. Ninge ca-n povești
cu steluțe mici și albe, ce plutesc într-un zbor prelung.
ÎNCHEIERE – impresia ta despre peisaj/tablou Copacii, niște soldati tăcuți și reci, cu zale dantelate privesc cu
bucurie. Iarna umple inimile de frumusețe și de bucuria sărbătorilor.
 TEXT DESCRIPTIV - PORTRET

Mama
Mama, acest cuvânt magic și frumos cu putere
fermecată, reprezintă ființa cea mai iubită și îndrăgită.
INTRODUCERE: caracteristica generală a
Mama este o ființă gingașă și frumoasă. Părul său este
obiectului descrierii (o persoana, o ființă,
lung și ondulat ca valurile mării, iar ochii ei mari sunt ca două
propria persoană, în cazul autoportretului)
diamante pline de căldură, blândețe și înțelepciune. Niciun
trandafir nu o poate întrece în frumusețe și niciun ghiocel în
CUPRINS: trăsături fizice și morale, prin
delicatețe. Mâinile sale sunt agere și catifelate. Glasul său
mijloacele de caracterizare
melodios străbate inimi și le umple de bucurie, iar privirea sa este
blândă și luminoasă. Sufletul său este plin de bunătate și înțelegere.
Mama este o persoană harnică şi nu se plânge niciodată, indiferent
ÎNCHEIERE: atitudinea față de obiectul descris
ce are de făcut. Când ești bolnav, cine te poate îngriji cu mai multă
bunătate decât mama?! Mama este un înger trimis din cer pentru
toate sacrificiile făcute pentru ceilalți.
Pentru tot sprijinul, toate mângâierile și cuvintele spuse cu
afecțiune, mama va rămâne mereu cea mai importantă persoană.
 PAGINĂ DE JURNAL
TRĂSĂTURI
- PERSOANA I ( vb. și pron.)
- Ziua/data în care scrii în jurnal
- Vb. la perfect-compus/ prezent
- Întrebări ajutătoare
- PENTRU O ZI OBIȘNUITĂ – Ce am făcut
azi? Ce idei am avut? Ce senzații? Din ce
motiv? În ce ordine s-au petrecut
situațiile? Cu cine m-am întâlnit? Despre
ce am discutat? Cum au fost
persoanele/locurile în acea zi? Ce am
înțeles din cele întâmplate?
- PENTRU CĂLĂTORIE - Unde am fost? Cu
cine? Ce am văzut? Ce mi s-a părut
interesant? Cu ce impresie am rămas? Ce
activități am făcut acolo?
1.EXPERIENTA – Ce s-a întâmplat
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_______________________________________
2.IDENTIFICAREA – Ce a fost important pentru mine în această experiență?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_________________________________
3.ANALIZA – De ce a fost important pentru mine?
______________________________________________________________
______________________________________________________________
_________________________________
4.GENERALIZAREA – Ce am învățat (reînvățat), cum voi aplica acest lucru
și cum îl voi folosi?
________________________________________________________
________________________________________________________
_____________________________________________
 E-MAIL

TO (CĂTRE):
SUBIECT:

FORMULĂ DE ADRESARE,
Alineat- Introduci secvențele cerute care să se încadreze în tema compunerii tale
- Narativă – ( poveștești o întâmplare, cel puțin 5/6 verbe care să aibă ordine cronologică, indici spațio-temporali) ( Ex.: Azi
dimineață, când eram la școală, un coleg m-a întrebat dacă vreau să vizităm impreună muzeul zoologic la sfârșit de zi. I-am spun
că nu, deși nu i-am explicat de ce și el s-a supărat pe mine. Toată ziua nu mi-a vorbit.)
- Descriptivă – descrii ceva, folosește substantive/ adjective, figuri de stil dacă e nevoie.
( Ex.: În timp ce stăteam, un coleg a scos din ghiozdan o nouă figurină marvel. Era Captain America, îmbrăcat în culorile obișnuite,
alb, roșu și abastru. Însă fața figurinei era așa reală. Parcă se uita la tine, te studia, te întreba ce ai fi dispus să faci pentru dreptate.)
- Explicativă – explici/ răspunzi la întrebarea „ de ce?” „ cum așa?”, „ cum?” – folosești structuri precum „ pentru că, astfel”
( Ex. După ce m-am holbat la figurină ceva vreme, am încercat să vorbesc cu acel coleg pe care l-am supărat. I-am explicat că de fapt
eu nu pot ieși, nu că nu aș vrea și am încercat să-i spun că dacă nu mi-ar fi făcut mama program de pian după școală, mi-ar fi plăcut
să vin.
- Argumentativă – argumentezi, aduci două argumente, îți exprimi opinia „ eu cred că” ... „ deoarece”
( Ex. Explicațiile mele nu au fost auzite. Atunci i-am argumentat că dacă continuă să fie supărat pe mine este responsabilitatea lui
deoarece eu am explicat de ce nu pot și el nu mi-a ascultat explicația. Eu am oferit motivele refuzului meu, chiar mai multe decât mi-
aș fi dorit, ceea ce înseamnă că m-ar fi putut înțeles. Însă, nu m-a ascultat,astfel nu-mi mai asum responsabilitatea.

FORMULĂ DE ÎNCHEIERE,
 DESCRIEREA UNEI STĂRI EMOȚIONALE
FRAGMENTE

FRICĂ
„ Simțeam că nu pot respira/ mă sufocam/ am rămas paralizat de frică/ nu înțelegeam de ce nu mă puteam mișca/
inima îmi bătea foarte tare / mâinile și genunchii îmi tremurau/ „

FERICIRE
„ Săream în sus și în jos de fericire/ zâmbetul mi-era larg și mândru/ mă simțeam liber, mai ușor ca o pană/ ochii îmi
reflectau fericirea/ mă simțeam împlinit”

CONFUZIE
„ Nu înțelegeam/ totul era în ceață/ fiecare vorbă parcă se lovea de pereți/ mă simțeam de parcă nu vorbeam
aceeași limbă/ aveam o mulțumime de întrebări în cap/ nu știam nimic”

DEZAMĂGIRE
„ Eram trist și mi-aș fi dorit să pot face ceva/ lucrurile nu au decurs cum mi-am imaginat/ simțeam că nu mai am
speranță”
 TRANSFORMAREA VORBIRII DIRECTE ÎN VORBIRE INDIRECTĂ

VORBIRE DIRECTĂ = text dialogat TEORIE

Dar vocea de dincolo adaogă:
-     Coniţă! Uite Ionel! Vrea să-mi răstoarne maşina!…   eliminarea liniei de dialog;
Astâmpără-te, că  te arzi!  transformarea persoanei I şi a-II-a a verbelor şi a pronumelor în
-     Ionel! Strigă iar madam Popescu; Ionel vin’ la mama! persoana a III-a;
-     Sări, coniţă! Varsă spirtul ! S-aprinde!  semnalarea replicilor prin verbe care exprimă acţiunea de “a
-     Ionel! Strigă iar mama, şi se scoală repede să meargă după el. spune”,” a face”, „ a merge”, „ a povesti”, „ a zice”
;plasarea conjuncțiilor: că, să , ca să, dacă, unde, când, care etc.
VORBIRE INDIRECTĂ= text narativ (elemente de subordonare in fraza);
Vocea din cealaltă cameră ( vocea servitoarei) o strigă  transformarea modului imperativ în conjunctiv;
insistent pe doamna, adaugând că Ionel vrea să-i răstoarne  transformarea cazului V în Ac sau D;
maşina, apoi îi spune lui Ionel să se astâmpere, pentru că se va  eliminarea exclamaţiilor, interogatiilor, interjectiilor
arde.
  Madam Popescu îl cheamă pe Ionel să vină la ea.
Și mai îngrijorată, slujnica o roagă pe stăpână să îi sară în ajutor,
fiindcă Ionel varsă spirtul şi se poate aprinde ceva. Mama îl strigă
iar pe Ionel şi se ridică repede să meargă după el.
 COMENTAREA UNEI SECVENȚE CITATE DIN TEXT

INTRODUCERE – scurt rezumat al acțiunii (Cine? Ce face?

Se dă textul: Unde? Cum? Când?)
— Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, „Madam Piscopesco și Lucsița se pregătesc pentru o ieșire în
soro? familie...”
Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, CUPRINS- prezentarea conţinutului secvenţei şi a
intrând în odaia unde-și face toaleta madam semnificaţiilor ei (ce vrea să comuniceautorul prin această
Piscopesco. secvenţă? Ce îți arată secvența dată? Cum se simte personajul
Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde din secvență? În relație cu cine/ cu ce? )
și mai nervoasă: „Secvența dată surprinde replica madamei Piscopesco către
Comentează, în 30-50 de cuvinte ( 3 - 5 rânduri ) sora sa. Această secvență scoate în evidență iritarea acesteia și
următoarea secvenţă: dorința de a nu fi grăbită.”
„Eşti nebună, soro! ţipă madam Piscopesco, ce ÎNCHEIERE - concluzie (reluarea ideii principale, pe scurt)
dracu! chioară eşti?... m-ai fript!” „În concluzie, se poate observa relația dintre cele două
doamne în contextul unui ieșiri în familie.”
 TEXTUL ARGUMENTATIV

Structura textului argumentativ = îți argumentezi opinia ta personală

Crezi că a deveni campion are legătură cu locul unde te-ai născut?

 
Introducere
1. Enunțarea ipotezei constă în alcătuirea unui enunț clar, care conține teza/ideea ce urmează a fi demonstrată, dar și în
exprimarea propriei opinii față de aceasta prin conectori de tipul:
În opinia mea, eu cred că locul… …; Eu consider că, ...; Cred că, ... etc.
În opinia mea, locul unde te-ai născut influențează posibilitatea de a deveni campion deoarece e bine să ai toate cele necesare
cât mai aproape de tine și pe care să te poți folosi zilnic în scopul dezvoltării tale.

Cuprins
2. Argumentarea/ Formularea argumentelor constă în enunțarea a două sau mai multe argumente pro și/sau contra ipotezei
enunțate și susținerea lor (exemple, citate, prezentarea unor întâmplări, comparații care să scoată în evidență ideea susținută). Este
indicat să dezvoltăm cel puțin două argumente. Introducerea primului argument se face cu ajutorul conectorilor de tipul:  
 În primul rând, ....; Un prim argument,....; Pe de o parte,..... etc. Următoarele argumente se pot introduce prin conectori de
tipul:
e bine să ai toate cele necesare cât mai aproape de tine
- nu toate orașele oferă multe posibilități de dezvoltare
- noroc - unde te naști
De exemplu, dacă vrei să devii scafandru, nu ai posibilitatea să desfășori în oricare oraș 
În al doilea rând,....; Un al doilea argument,...; Pe de altă parte,..... etc.
de care să te poți folosi zilnic în scopul dezvoltării tale / talent
- urmarea scopul, să fii susținut de părinți, ajutat de antrenor
- te ajută în perfecționarea talentului, muncești zilnic ca să ajungi campion
De exemplu, tata m-a susținut să practic boxul cumpărându-mi un sac . 
Este foarte important ca argumentele să fie întărite cu exemple. Acestea pot fi luate din literatura, istorie, filosofie, cinematografie
etc, astfel încât să ne pună în valoare cultura generală. În lipsa lor sau în completarea acestora, putem apela și la experiențele
personale. Introducerea exemplelor se poate realiza prin folosirea conectorilor de tipul: de exemplu; de pildă etc.
Încheiere

3. Formularea concluziei costă în confirmarea ideilor susținute în ipoteză și în argumentare. Aceasta nu trebuie să repete
formularea din ipoteză, ci să prezinte succint ideile, să rezume întregul conținut al textului. Concluzia este introdusă prin conectori
specifici:

În concluzie, deci, așadar, prin urmare, în consecință, etc.

 CONSTRUCȚII SINTACTICE

CONSTRUCȚII SINTACTICE ACTIVE CONSTRUCȚII SINTACTICE PRONOMINALE

CONSTRUCȚII SINTACTICE INCIDENTE

CONSTRUCȚII SINTACTICE PASIVE (a fi+ forma de
Cuvinte sau grupuri de cuvinte care nu influențează
participiu a vb.+ complement de agent)
sensul mesajului.
Activ: Mama a cumpărat bomboane.
Măi, de ce nu mă asculți?
Pasiv: Bomboanele au fost cumpărate de mama.
Eu așa aș proceda, dacă mă-nțelegi.

CONSTRUCȚII SINTACTICE IMPERSONALE

Nu se poate atribui subiect de pers. a III-a propoziției
Verbe impersonale: tună, plouă, ninge, burniţează, se înserează, se înnoptează, îmi pasă de asta, îmi pare bine etc.
Verbele pot deveni impersonale în funcție de context și prin adăugarea cliticului reflexiv „ se”
Ex. El merge la școală. ( Avem subiect, cine merge? El)
Se merge la școală. ( Nu avem subiect, nu se poate adăuga subiect de pers. a III-a)