Ghid ROM M1 Elev PDF

Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”
Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de
abandon şcolar
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024
Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului
ADRIAN NICOLAE ROMONȚI

MONICA HALASZI
t
ilo
tp
Limba
ec
şi Literatura
oi
română
Pr
ABC-ul comunicării
Modulul 1
Ghidul elevului
t
Viitorul incepe
ilo
tp
la scoala!
ec
oi
Pr
©2012 Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Toate drepturile sunt rezervate Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului
Atât publicaţia cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Ministerului Educaţiei
Cercetării Tineretului şi Sportului.
Bucureşti, 2012
Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Str. Gen. Berthelot 28-30
Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel. Centrală: 4056200;4056300
e-mail: proiect_id3024@yahoo.com
I. ArtA ConVersAţiei
situaţia de comunicare 1
de la lume la text
Află mai mult!
Comunicarea porneşte de la
un emiţător care doreşte să
t
Aminteşte-ţi... transmită un mesaj altei
Cine era persoana respectivă? Cine te-a prezentat?

ilo
1. Când ai fost ultima dată prezentat unei persoane necunoscute?
2. Unde a avut loc conversaţia respectivă? Despre ce aţi discutat?

Adu-ţi aminte cuvintele prin care ai fost prezentat.
persoane, numite receptor.
Într-o conversaţie, rolurile
de emiţător şi de receptor se
tp
schimbă alternativ. Între
3. Scrie, în cinci minute, un text în care să reproduci conversaţia emiţător şi receptor se
în care ai fost prezentat unei persoane necunoscute. realizează un schimb de
mesaje, alcătuit din idei,
ec
explorează universul cuvintelor!

simboluri, coduri care se
transmit prin intermediul
unui canal. Limbajul verbal
1. Citeşte textul este alcătuit din cuvinte,

oi
limbajul nonverbal
Istoria unei conversaţii (partea I) cuprinde mimica, gestica,
privirea, mişcările corpului,
Pr
Într-o după-masă, în faţa unui magazin, Maria se întâlneşte cu iar limbajul paraverbal
Elena, colega ei, care e împreună cu Paul. cuprinde intonaţia, râsul,
Elena (zâmbind): Maria! Ce bine îmi pare să te văd! tuşitul semnificativ, dresul
Maria (cu o faţă veselă, luminoasă): Elena! Mă bucur să te întâlnesc! vocii etc. Elementele
Elena (privind fix spre Maria): Îmi face plăcere să ţi-l prezint pe… nonverbale şi paraverbale
Paul (îndreptând o privire prietenoasă spre Maria): Sunt Paul, contribuie la o transmitere
verişorul Elenei. Mă bucur să te cunosc! mai expresivă a mesajului.
Maria (întinzând mâna şi uitându-se cu interes în ochii lui Paul): Orice comunicare are loc
Sunt Maria! Şi eu mă bucur să te cunosc. Elena mi-a spus într-un context.
multe lucruri intersante despre tine…
Paul (îmbujorat la faţă, strânge mâna Mariei): Sunt curios ce-a
găsit Elena atât de interesant la mine…
2. Discutarea textului
a. Reciteşte textul şi interpretează, cu doi dintre colegii tăi, rolurile celor trei tineri. Fii
atent la indicaţiile dintre paranteze!
b. Subliniază formulele de iniţiere a conversaţiei şi de prezentare, folosite de cele două
personaje.
LimbA şi
LimbA şi LiterAturA
LiterAturA română
română •• GHiduL
GHiduL eLeVuLui
eLeVuLui
c. Scrie, pe caietul tău, o formulă de iniţiere a unei conversaţii şi o formulă de autoprezentare în
faţa unei persoane necunoscute, pe care obişnuieşti să le foloseşti în viaţa cotidiană.
d. Reciteşte textul pentru a identifica elementele situaţiei de comunicare.
1. Cum se numesc personajele care participă la conversaţie?
2. Numeşte emiţătorul din prima şi ultima replică a textului şi receptorul din a doua şi a treia replică.
3. Precizează codul de transmitere a mesajului.
4. Precizează contextul comunicării.
e. Reinterpretează, împreună cu alţi doi colegi, cele trei roluri, eliminând elementele nonverbale şi
paraverbale şi notează două consecinţe asupra actului comunicării.
f. Precizează şi alte coduri folosite în comunicare, având în
vedere categorii de oameni: nu uita!
1. conducători auto;
2. marinari, militari;
3. persoane cu dizabilităţi (surzi, muţi, orbi), Când transcrii replicile unei
g. Transformă textul dat eliminând numele personajelor din faţa conversaţii, foloseşte semne
replicilor şi parantezele. de punctuaţie şi de
Exemplu: Maria! Ce bine îmi pare să te văd, spune Elena zâmbind. ortografie corespunzătoare.
3. Comunicare şi corectitudine reţine!

a. Alege forma corectă a substantivelor din enunţurile:
t
1. Paul este colegul lui Elena/ Elenei.
ilo
2. Maria este cea mai bună prietenă a Elenei/ a lui Elena.
3. Apartamentul lui vecinul meu/ vecinului meu este de vânzare.
4. Şcoala lui Carmen/ Carmenei este în centrul oraşului.
b. Completează spaţiile libere cu forma corectă a cuvântului
Dialogul este o modalitate
de realizare a conversaţiei şi
constă în vorbirea directă
tp
dintre două sau mai multe
dintre paranteze: persoane, fiind constituit
1. Maria ……… cunoscut pe Paul. (l-a/ la) dintr-o succesine de replici.
2. Cei trei ……… întâlnit în faţa unui magazin. (s-au/ sau) Fiecare replică a persoanei
3. Nu ……… mai văzut până acum. (ne-am/ neam)
ec
poate fi introdusă, ca în
c. Pune semnele de punctuaţie potrivite în enunţurile: textul dat, prin numele
1. Mă bucur Paul că te-am cunoscut personajului urmat de două
2. Când ne întâlnim puncte sau prin linie
oi
3. Ce bine îmi pare că ne-am cunoscut de dialog.

4. Radu îl cunoşti pe fratele meu
d. Transformă propoziţia afirmativă: „Elena va merge cu Paul în
Pr
vizită la Maria“ în propoziţie negativă şi interogativă.
reflectează la lumea textului! nu uita!
În fiecare text vei găsi puse

1. Scrie un dialog de şapte-zece replici, în care să i-l prezinţi în chenar cuvinte care
unui prieten de-al tău pe unul dintre colegii tăi. Subliniază ridică probleme în scriere.
formulele de prezentare. Este sarcina ta permanentă
2. Construieşte patru enunţuri cu ortogramele din chenar, să construieşti enunţuri cu
folosind aceste cuvinte scrise cu cratimă şi fără cratimă. aceste cuvinte. Astfel vei
reuşi ca la sfârşitul anului
să scrii mult mai bine şi
Lumea e a ta!
fără greşeli.
Foloseşte cinci dintre semnele codului rutier pentru a descrie cel puţin cinci aspecte
ale comunicării interumane.
Exemplu: Este interzis să jigneşti partenerul de conversaţie!
ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr

Formele comunicării 2
de la lume la text
1. Priveşte imaginea alăturată şi notează starea sugerată de expresia feţei.

2. Imaginează şi scrie, împreună cu colegul tău, un dialog de 8-10 replici între două personaje cu
expresii ale feţei alese din imagine. Daţi un nume sugestiv fiecăruia. Intrepretaţi dialogul în faţa clasei.
3. Notează alte elemente prin care oamenii comunică fără cuvinte: privire, …
t
explorează universul cuvintelor! ilo
tp
1. Citeşte textul
Istoria unei conversaţii (partea a II-a) Maria (interesată): O! Ce mi-ar plăcea să ştiu
ec
dansa mai bine!

Elena (surprinsă): Ei! Ce-am găsit atât de Paul (politicos): Sigur, te învăţ cu plăcere. Nu-i
interesant la tine? Păi… eşti un băiat drăguţ, chiar aşa greu.
oi
politicos şi dansezi minunat! Elena (hotărâtă): Gata! Sâmbătă seara mergem

Maria (curioasă): Mergi la cursuri de dans? la discotecă!
Paul (timid): Oh! Am fost, dar nu mai Maria (bucuroasă): Vai! Ce mă bucur!
Pr
merg… Paul (acceptând): Bine, mergem.

Elena (atotştiutoare): Ah, nici nu mai era Elena (grăbită): Uf! Ce trece timpul! Paul,
nevoie. Ai deprins foarte repede tainele trebuie să ne grăbim. Magazinul se închide
dansului. imediat! Pa, Elena! Ne vedem sâmbătă şi mai
Paul (mai sigur pe el): Exersez singur. vorbim la telefon.
Improvizez mişcări pe orice melodie. Maria (mulţumită): Bine! Pa, Elena!
Maria (resemnată): Of! Eu nu prea ştiu dansa. La revedere, Paul!
Elena (întrebătoare): Şi nu vrei să înveţi? Paul Paul (entuziasmat): Ne vedem sâmbătă, la
poate fi un profesor foarte bun! discotecă. La revedere, Maria.
1. Lucraţi în trei grupe. Recitiţi textul interpretând rolurile celor trei personaje. Trei dintre
voi citiţi fragmentul în faţa clasei, pe roluri (Elena, Maria, Paul). Ceilalţi ascultaţi, discutaţi şi
evaluaţi interpretarea colegilor, în funcţie de reperele scrise în tabel, selectând „chipul” care
ar putea exprima cel mai bine modul în care apreciaţi aplicarea elementelor nonverbale de către
colegii voştri.
Mimică Gesturi Ton Poziţia corpului Privire
J K L J K L J K L J K L J K L
2. Lucraţi în perechi. Notaţi câteva elemente nonverbale şi paraverbale pe care le folosiţi atunci
când aveţi o stare de: bucurie, furie, nehotărâre, timiditate, curiozitate. Descrieţi sentimentul în
câteva cuvinte.
LimbA şi LiterAturA română • GHiduL eLeVuLui ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr 13
3. Interjecţia reţine!
1. Identifică interjecţiile din textul conversaţiei şi precizează ce
stare/ sentiment exprimă fiecare. Dincolo de cuvinte există şi
2. Construieşte enunţuri în care o interjecţie să exprime mai alte mijloace prin care se
multe sentimente/ stări. pot exprima sentimente,
3. Lucraţi în patru grupe. stări, atitudini. Aşadar,
– Grupa A: notaţi 3 substantive care denumesc animale comunicarea verbală este
domestice. însoţită de cea nonverbală
– Grupa B: notaţi 3 substantive care denumesc animale (mimică, gesturi, postură) şi
sălbatice. de cea paraverbală (accent,
– Grupa C: notaţi 3 substantive/verbe care exprimă intonaţie, topică, volumul şi
senzaţii sau stări sufleteşti. intensitatea vocii).
– Grupa D: notaţi 3 verbe/substantive care exprimă acte de
voinţă (îndemnuri, ordine, adresare directă, atragerea
atenţiei).
– Alegeţi un reprezentant pentru fiecare grupă care va ieşi reţine!
în faţa clasei şi va citi lista de cuvinte. Ceilalţi colegi din
grup vor spune, pe rând, interjecţia corespunzătoare.
4. Pune în spaţiile libere semnele de punctuaţie corespunzătoare: Interjecţia exprimă stările,
– Uite_ mamă_ el este noul meu coleg de clasă_ sentimentele şi senzaţiile
– O_ dragul meu băiat_ ce mult ai crescut_ umane prin câteva sunete.
t
– Ah_ ce m-am lovit_ În comunicare, este folosită:
– Măi vecine_ frumoasă maşină ţi-ai cumpărat_
– Ei_ ce mai zici acum_
4. Transformarea vorbirii directe

ilo – pentru adresarea directă
unei persoane: măi, mă;
– pentru a atrage atenţia
tp
cuiva asupra unui lucru:
ia, iată, iacă, uite;
1. Rescrie replicile dialogului prin folosirea liniei de dialog. – pentru a reproduce sunete
2. Transformă textul obţinut în vorbire indirectă eliminând şi zgomote din natură
vorbirea directă a personajelor.
ec
(onomatopee): pic-pic,
cucurigu, buf etc.
reflectează la lumea textului!

oi
observă!
Răspundeţi la următoarele cerinţe:
Pr
1. Analizează felul în care vorbesc oamenii din jurul vostru (acasă,

pe stradă, la şcoală). Notează cel puţin cinci elemente nonverbale şi Diferenţa dintre vorbirea
interjecţii care consideri că nu corespund unei comunicări directă şi cea indirectă
civilizate. constă în eliminarea
2. Alege dintre persoanele pe care le vezi la televizor şi identifică dialogului dintre cei trei
elemente nonverbale şi paraverbale care le caracterizează. prieteni. Verifică dacă ai
3. Alege o persoană al cărei mod de a comunica îţi place şi una la realizat corect transformarea
care nu îţi place modul de comunicare. Explică alegerea facută. din vorbire directă (dialog) în
vorbire indirectă:
– ai eliminat dialogurile şi
Lumea e a ta!
ai povestit textul la
persoana a III-a;
– ai eliminat interjecţiile şi
ai introdus cuvinte
1. Realizează harta săptămânii pentru tine. Notează fiecare zi. precum: a întrebat, a
Scrie apoi sentimentul/starea dominantă. Găseşte interjecţia răspuns, a exclamat, a
potrivită. Desenează o imagine care să sugereze cât mai bine felul intervenit, a continuat,
în care consideri tu ziua respectivă. a încheiat etc., cuvinte
2. Imaginează-ţi Edenul biblic şi scrie, în 10-15 rânduri, o prin care se transformă
compunere cu titlul Interjecţii în Paradis, folosind cât mai replicile în vorbire
multe interjecţii prin care Adam şi Eva descoperă şi indirectă.
cunosc frumuseţile acestei lumi.

dialoguri imposibile 3
de la lume la text
Discutaţi în grup.
1. Prezentaţi câteva situaţii comice în care persoanele care dialoghează nu se înţeleg. Explicaţi care
sunt motivele.
2. Notaţi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca un dialog să fie eficient, referindu-vă la
elementele situaţiei de comunicare:
Emiţător Receptor Cod Canal Context Mesaj

1. Citeşte textul
t
Căldură mare de Ion Luca Caragiale F.: Cum vă cheamă pe dv.?
Termometrul spune la umbră 33° Celsius… Sub

arşiţa soarelui, se opreşte o birje, în strada
Pacienţei, la numărul 11 bis, către orele trei după-
ilo
D.: Ce-ţi pasă?
F.: Ca să-i spui.
D.: Ce să-i spui? de unde ştii ce să-i spui, dacă
nu ţi-am spus ce să-i spui? Stăi, întâi să-ţi
tp
amiaz’. Un domn se dă jos din trăsură şi cu pas spui; nu te repezi… Să-i spui când
moleşit se apropie de uşa marchizei, unde pune s-o-ntoarce că l-a căutat…
degetul pe butonul soneriei. Sună o dată… nimic; F.: Cine?
de două, de trei… iar nimic; se razimă în buton cu D.: Eu.
ec
degetul, pe care nu-l mai ridică… În sfârşit, un F.: Numele dv.?

fecior vine să deschidă. D.: Destul atâta! mă cunoaşte dumnealui…
În tot ce urmează persoanele toate păstrează suntem prieteni…
oi
un calm imperturbabil, egal şi plin de dignitate. F.: Bine, domnule.

Domnul: Domnu-i acasă? D.: Ai înţeles?
Feciorul: Da; dar mi-a poruncit să spui, dacă l-o F.: Am înţeles.
Pr
căuta cineva, c-a plecat la ţară. D.: A!… Spune-i că să ne-ntâlnim negreşit.
D.: Dumneata spune-i c-am venit eu. F.: Unde?
F.: Nu pot, domnule. D.: Ştie dumnealui… Da’ să vie neapărat.
D.: De ce? F.: Când?
F.: E încuiată odaia. D.: Când o putea.
D.: Bate-i, să deschidă. F.: Prea bine.
F.: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. D.: Ai înţeles?
D.: Care va să zică, a plecat? F.: Am înţeles.
F.: Nu, domnule, n-a plecat. D.: A!… şi dacă vede pe amicul nostru…
D.: Amice, eşti… idiot! F.: Care amic?
F.: Ba nu, domnule. D.: Ştie dumnealui!… să-i spuie că nu s-a putut
D.: Zici că nu-i acasă. reuşi cu afacerea ştiută nimic, fiincă am
F.: Ba-i acasă, domnule. vorbit cu persoana… Nu uita!
D.: Apoi, nu ziseşi c-a plecat? F.: Se poate să uit?
F.: Nu, domnule, n-a plecat. D.: …şi zice că acuma e prea târziu, dacă n-a
D.: Atunci e acasă. venit la vreme; căci dacă venea măcar cu
F.: Ba nu, da’ n-a plecat la ţară, a ieşit aşa. câteva zile înainte, altă vorba!… poate că
D.: Unde? s-ar fi putut… Ţine minte!
F.: În oraş. F.: Ţiu, domnule…
D.: Unde!? D.: … deoarece nu plecase încă mătuşa persoanei
F.: În Bucureşti. care s-a dus pentru ca să dea arvuna tutorelui
D.: Atunci să-i spui c-am venit eu. minorilor, şi el nu aflase încă, deoarece nu-i
spusese nepotul cocoanei, cu care era D.: Nu-l cheamă Costică Popescu?
afacerea ca şi terminată, dacă mai avea F.: Nu.
răbdare până luni seara, când trebuie D.: Nu se poate.
neapărat să se-ntoarcă avocatul, fiincă s-a dus F.: Ba da, domnule.
cu o hotărnicie; dar acuma, cu regret, este D.: Apoi vezi?
imposibil din mai multe punte de vedere, F.: Ce să văz?
care le ştie dumnealui… Aşa să-i spui. D.: Îl cheamă Costică?
F.: Bine, domnule. F.: Ba, Mitică.
Domnul pleacă… Feciorul dă să-nchiză… D.: Mitică?… peste poate!… Ce stradă e aici?
Domnul se-ntoarce. F.: Numărul 11 bis…
D.: A!… ştii ce? nu-i spune nimic, fiincă poate D.: Nu e vorba de 11 bis.
nu ţii minte exact persoanele. Trec eu mai F.: A zis domnul că nu vrea să puie 13, că e fatal.
bine deseară să-i spui… La câte vine d. D.: N-are-a face 13… Eu te-ntreb de stradă. Ce
Costică seara la masă? stradă e asta?
F.: Care d. Costică? F.: Strada Pacienţii…
D.: Stăpânu-tău. D.: Strada Pacienţii?… imposibil!
F.: Care stăpân, domnule? F.: Nu, domnule, e strada Pacienţii.
D.: Al tău… d. Costică. D.: Atunci, nu e asta.
F.: Pe stăpânu-meu nu-l cheamă d. Costică; e F.: Ba-i asta.
propitar… F.: Nu.
D.: Ei! şi dacă-i propitar? F.: Ba da.
F.: Îl cheamă d. Popescu. D.: Eu caut din contra strada Sapienţii, 11 bis,
t
D.: Şi mai cum? strada Sapienţii, d. Costică Popescu.
F.: Cum, mai cum?
D.: Fireşte… Popescu, propitar… bine… şi mai
cum?
F.: Nu pot să ştiu.
ilo
F.: Aşa?
D.: Aşa.
F.: Atunci, nu e aici.
D.: Foarte bine.
tp
a. Cine sunt personajele care dialoghează?
ec
b. Care este codul de comunicare a mesajului?

c. Care este canalul de transmitere a mesajului?
d. Ce influenţă are contextul comunicării asupra eficienţei dialogului?
oi
e. Care este tema conversaţiei dintre cele două persoanje?

f. Ce reguli ale comunicării nu respectă cele două personaje?
Pr
3. Comunicare şi expresivitate
a. Observă semnele de punctuaţie din text. Selectează replicile în care următoarele semne de
punctuaţie exprimă: [!] – mirare, indignare, enervare; […] – pauză, uimire, confuzie; [?] – curiozitate,
enervare, mirare.
b. Spune care sunt mijloacele nonverbale prin care pot fi exprimate aceste stări şi atitudini.

1. Interpretează împreună cu un coleg/ o colegă rolurile celor două personaje, completând comunicarea
verbală cu elemente nonverbale şi paraverbale potrivite pentru a evidenţia ridicolul situaţiei.
2. Realizaţi un poster care să cuprindă zece reguli pentru a fi un bun vorbitor (emiţător) şi un bun
ascultător (receptor). Intitulaţi cele două postere Decalogul vorbirii. Decalogul ascultării.
Lumea e a ta!
Povesteşte o întâmplare trăită de tine în care nu ai reuşit să te înţelegi cu partenerul de
conversaţie. Pentru a prezenta cât mai sugestiv situaţia, foloseşte dialogul şi transcrie în cuvinte şi
semne de punctuaţie elementele nonverbale şi paraverbale.

textul dramatic.
spectacolul de teatru
4
de la lume la text
Află mai mult!
Textul O scrisoare pierdută

este un fragment din opera
literară cu acelaşi titlu.
Spre deosebire de
programul de spectacol,
acesta este un text literar
sau ficţional în care se
îmbină realitatea cu
imaginaţia, creându-se
t
ficţiunea. Se înţelege prin
ilo ficţiune rezultatul unui

proces imaginativ care
presupune utilizarea unor
tp
elemente din realitate
pentru crearea unei lumi
„paralele” care nu se
1. Numeşte actorul tău preferat. confundă cu cea reală, ci o
2. Scrie titlul unei piese de teatru vizionate de tine.
ec
concurează. Datele
3. Enumeră trei calităţi necesare pentru a deveni actor. realităţii sunt transfigurate
4. Discută cu colegii despre punerea în scenă a unui spectacol de de autor, conform propriei
teatru, având în vedere informaţiile din programul de spectacol viziuni despre lume.
oi
alăturat. Operele literare se

grupează în trei genuri
literare: dramatic, epic,
Pr
liric, fiecare cuprinzând

specii literare specifice. O
scrisoare pierdută este un
text ficţional/literar care
aparţine genului dramatic.
Un text dramatic este
structurat în acte, scene,
replici, indicaţii scenice.
Autorul scrie textul
dramatic cu scopul de a fi
jucat pe scenă. Pentru a
deveni spectacol dramatic,
textul este „prelucrat” de
scenarist, regizor, iar
actorii interpretează
replicile pesonajelor.
Principalele tipuri de texte
dramatice sunt: comedia,
tragedia şi drama.
5. Numeşte tipul de text în care se încadrează programul de spectacol. Discutaţi, având în vedere
elementele situaţiei de comunicare de la lecţia 1, în special cele legate de context şi mesaj.
LimbA şi LiterAturA română • GHiduL eLeVuLui

6. Completează următoarea listă de texte nonficţionale/ nonliterare
cu alte exemple din viaţa cotidiană: conversaţie, mărturisiri, reţine!

Textul nonliterar sau
nonficţional transpune
realitatea, fără a completa
cu elemente de imaginaţie.
1. Citeşte textul
Tipătescu, apoi Zoe într-un chip mulţumitor pentru amândouă
Tipătescu (vine ameţit şi-mpleticindu-se din părţile…” – (cu desperare.) Cum? Cum?
fund şi cade pe un scaun cu capul în mâni): Când ai pierdut biletul, Zoe?
Ce să fac? Ce să fac? Şi nu mai vine Ghiţă!… Zoe (înecată): Nu ştiu. Alaltăieri seara, când am
Zoe (ieşind din dreapta misterios şi coborând plecat de la tine, îl aveam; când am ajuns
repede lângă el): Fănică! Fănică! acasă, nu ştiu dacă-l mai aveam; poate să fi
Tipătescu (ridicându-se iute): Zoe!… Ştii? scos batista pe drum şi mi-a căzut scrisoarea:
Zoe (dezolată): Ştiu! Sunt nenorocită, Fănică. le aveam tot într-un buzunar!
Ştiu. Am fost dincolo în odaie, am intrat pe Tipătescu: A! Ce nenorocire!
scăricica din dos. Am venit numaidecât după Zoe: M-am dus la Caţavencu. De la el veneam
Zaharia. N-am avut curaj să dau ochii cu el, acuma. Mi-a propus să-mi dea înapoi
măcar că nu crede… Am auzit tot, tot, tot. scrisoarea, cu condiţia să-i asigurăm
Sunt nenorocită, Fănică! Când a plecat Ghiţă, alegerea. Aminteri, publică scrisoarea
t
l-am chemat dincolo (Tipătescu înţelege), i- poimâine…
am spus tot: numai el ne poate scăpa.
Tipătescu: De unde aflaseşi?
Zoe: Eu am ştiut numaidecât după Zaharia…
Uite!… (îi dă o scrisoare. Scena aceasta se
ilo
Tipătescu (în prada agitaţiei): Lupta este
desperată. Vrea să ne omoare, trebuie să-l
omorâm!… Şi nu mai vine Ghiţă!
Zoe: Pe Ghiţă l-am trimes eu la Caţavencu, să-i
tp
face cu multă nervozitate.) cumpere scrisoarea cu orice preţ.
Tipătescu (citind): „Stimabilă doamnă, la Tipătescu: Care va să zică Ghiţă e acolo?
redacţia noastră se află un document iscălit Zoe: Desigur. (se aude zgomot.)
de amabilul nostru prefect şi adresat Tipătescu: El trebuie să fie… (se răpede la uşa
ec
d-voastre. Acest document vi s-ar putea ceda din fund, o deschide şi se trage iute înapoi.)
în schimbul unui sprijin pe lângă amabilul A! Ascunde-te… degrabă. (o duce repede şi
în cestiune. Binevoiţi dar a trece îndată pe la ies amândoi prin stânga)
oi
biuroul nostru, spre a regula această afacere
Pr
a. Indică elementele care îţi permit să observi că textul citit este reţine!
extras dintr-o piesă de teatru.
b. Precizează modul de expunere dominant în text. Dialogul este un mod de
c. Explică ce rol are textul scris între paranteze. Cui se adresează? expunere care constă în
d. Priveşte, într-o carte, întregul text şi precizează elementele vorbirea dintre două sau mai
componente. multe personaje. Este tipic
f. Indică tema conversaţiei dintre cele două personaje din text. pentru creaţia dramatică,
dar apare şi în creaţii epice

şi, mai rar, în cele lirice.
1. Explică ce legătură este între programul de spectacol şi textul O scrisoare pierdută.

2. Exprimă-ţi părerea despre legătura dintre biletul pierdut de Zoe şi titlul textului.
3. Scrie un dialog de 10-12 replici cu un prieten/o prietenă pe o temă la alegere. Notează în
cuvinte elementele nonverbale care consideri că fac comunicarea mai expresivă.
Lumea e a ta!
Realizează un afiş pentru un spectacol/ concert al formaţiei de muzică preferate.

replici şi roluri 5
de la lume la text
1. Reciteşte fragmentul de text din piesa de teatru O scrisoare pierdută pentru a interpreta rolurile
celor două personaje.
2. Interpretaţi replicile în faţa clasei.
3. Urmăriţi cu atenţie jocul colegilor şi notaţi impresia în tabelul de mai jos. Declaraţi-i ca fiind
„cei mai buni actori” pe cei care au obţinut mai multe „chipuri zâmbitoare”.
Fluenţa vorbirii Mimică Gesturi Ton Poziţia corpului Privire

J K L J K L J K L J K L J K L J K L
t
1. De la dialog la povestire
a. Rescrie, pe caietul tău, replicile celor două
personaje folosind linia de dialog. Nu uita să
ilo
tp
integrezi elementele dintre paranteze.
b. Transformă textul obţinut în vorbire
indirectă. Nu uita să revezi regulile de la
lecţia anterioară.
ec
c. Povesteşte oral conţinutul fragmentului

citit din perspectiva neutră a unui cititor
(foloseşte verbe la persoana a III-a).
oi
d. Povesteşte oral conţinutul fragmentului,

considerând că eşti Tipătescu sau Zoe
(foloseşte verbe la persoana I).
Pr
e. Precizează ce ai face dacă ai găsi o

scrisoare intimă, compromiţătoare, pierdută
de o persoană importantă din viaţa publică. Alege dintre variantele de mai jos:
– ai citi scrisoarea, apoi i-ai da-o destinatarului, fără nicio recompensă;
– ai citi scrisoarea şi ai publica-o pe internet;
– ai citi scrisoarea, i-ai telefona destinatarului şi i-ai cere recompensă;
– altă variantă.
Motivează alegerea făcută.
2. Scrisoarea
Lucraţi în patru grupe.
a. Notează situaţii în care oamenii comunică prin scrisori. ştiaţi că?
b. Enumeră regulile care trebuie respectate în redactarea unei
scrisori.
c. Scrie posibilii destinatari ai următoarelor tipuri de scrisori: Mihai Eminescu şi Ion
amilială ................................... amicală ....................................... Creangă au fost foarte buni
de felicitare ............................ de mulţumire ............................. prieteni. După plecarea lui
de dragoste ..............................oficială ........................................ M. Eminescu la Bucureşti,
d. Completează în tabelul de mai jos formule de adresare şi legătura dintre cei doi a fost
formule de încheiere potrivite pentru următoarele tipuri de menţinută prin scrisori.
scrisori în care destinatarii sunt:

Formulă Formulă de
Destinatar
de adresare încheiere
reţine!
un prieten/o prietenă
o rudă mai în vârstă Scrisoarea este un text care
un fost/actual profesor cuprinde comunicări
actorul preferat transmise unui destinatar,
directorul şcolii de regulă, prin poştă.
primarul localităţii Scrisorile se clasifică în
funcţie de destinatar şi de
e. Citeşte scrisoarea adresată de Ion Creangă lui Mihai Eminescu scopul comunicării.
şi notează localitatea şi data posibilă când a fost redactată
scrisoarea. Informează-te asupra biografiei celor doi scriitori.
Bădie Mihai, Află mai mult!

Ce-i cu Bucureştiul, de ai uitat cu totul Ieşul nostru cel oropsit şi
plin de jidani? O fi musai viaţă burlăcească pe acolo, dar nu se
cade să ne uiţi prea de tot. Există câteva reguli care
Veronica a fost azi pe la mine şi mi-a spus că şi cu dânsa faci ca şi trebuie respectate atunci
cu mine. De ce? Ce rău ţi-am făcut noi?! De Crăciun te aşteptăm să când scrii o scrisoare:
vii. Tinca a pregătit de toate si mai ales „sarmalele”, care ţie îţi – scrie pe o coală albă cu
plăceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, să scriu, dragă pixul sau stiloul; alege
Doamne, o comedie. Când voi isprăvi-o, nu ştiu. Atâta ştiu, că formula potrivită de
t
subiectul e copiat, aşa cum prea bine ştii că pot copia, e luat din adresare în funcţie de
s-a făcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum.

Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin.
ilo
viaţa de măhăla, unde stau de când am părăsit Humuleştii. M-am
întâlnit cu fratele Conta. La Ieşi ninge frumos de ast-noapte, încât
relaţia ta cu destinatarul;
– evită formule banale de
început precum: „în
tp
primele mele rânduri de
Te sărut pe frunte, scrisoare”;
Ion Creangă – scrie corect pe plic adresa
destinatarului şi a
ec
expeditorului.

Cerinţe ortografice generale:
– între localitate şi dată se
pune virgulă;
oi
– luna se scrie cu litere;

1. Scrie un text de 5-10 rânduri în care să explici de ce crezi că a – după formula de adesare
fost pus chipul scriitorilor Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale şi de încheiere se pune
Pr
pe două dintre bancnotele aflate în uz. virgulă.

2. Documentează-te pentru a afla dacă numele scriitorilor Mihai Cerinţe legate de aşezarea în
Eminescu, Ion Creangă şi I.L. Caragiale este dat şi unor şcoli, pagină:
străzi, teatre, reviste etc. Discută cu prietenii/colegii, caută pe – localitatea şi data se scriu
internet la adresa: http://www.google.com. în dreapta, sus, la 2-3 cm
3. Enumeră numele celorlalte personalităţi a căror fotografie se de la începutul paginii;
află imprimată pe celelalte bancnote în uz. – formula de adresare se
scrie la o distanţă de 2 cm
sub dată, în centrul paginii;
Lumea e a ta!
– conţinutul scrisorii să fie
clar, concis, aranjat în
paragrafe care să
marcheze introducerea,
1. Redactează o scrisoare adresată unui prieten/ coleg, în cuprinsul şi încheierea;
care să îi povesteşti despre un concert/ spectacol la care ai – formula de încheiere se
participat. Nu uita să respecţi convenţiile unei scrisori. scrie în partea dreaptă,
2. Vizionează sau citeşte piesa de teatru O scrisoare pierdută şi jos, începând cu centrul
precizează în ce scop a fost folosită scrisoarea pierdută. paginii, la 2 cm sub
ultimul rând;
– formula de încheiere să fie
urmată de numele tău.

A vorbi şi a asculta 6
de la lume la text
1. Adu-ţi aminte de o întâmplare hazlie şi povesteşte-o colegei tale/colegului tău de bancă. Ascultă
şi tu povestirea relatată de colegul tău/ colega ta.
2. Adu-ţi aminte de o întâmplare hazlie şi povesteşte-o colegei tale/colegului tău de bancă. Ascultă
şi tu povestirea relatată de colegul tău/ colega ta.
3. Lucraţi în două grupe. Daţi exemple din viaţa cotidiană – inclusiv din presa audio-vizuală – în
care se foloseşte monologul. Alegeţi persoana al cărei stil de a vorbi vă place cel mai mult şi
exemplificaţi-vă opţiunea.
t
1. Citeşte textul
Discursul lui Carol I
ilo
tp
la elaborarea primei Constituţii a României,
Bucureşti, 30 iunie 1866 (fragment)
Domnule Preşedinte,
ec
…Domnilor Deputaţi,
Actul ce s-a îndeplinit astăzi este cel mai

oi
însemnat din viaţa unui popor. Prin Constituţia

ce dăm astăzi statului român realizăm
aspiraţiile legitime ale naţiunii, garantând
Pr
interesele tuturor stărilor, precum şi toate

drepturile pe care cetăţeanul trebuie să le
găsească într-o societate civilizată.
Pentru mine, acest act este cel mai solemn
al vieţii mele, căci el este pactul definitiv, care
mă leagă pentru totdeauna cu destinele noii
mele patrii, cu România.
Dacă naţiunea română a putut trece peste
atâtea secole de suferinţe şi încercări grele, fără
a-şi pierde existenţa ei, aceasta o datoreşte nu
numai valorii braţului strămoşilor noştri, dar şi
înţelepciunii şi răbdării, care au caracterizat în
toate timpurile acest popor. El a ştiut să-şi
apere ţara şi drepturile, menţinându-şi Constituţie bazele legilor noastre sunt fixate şi
aspiraţiile sale în cercul putinţei şi în limitele statornicite, trebuie să ne dăm mâna cu toţii şi,
însemnate de poziţia sa geografică. strâns uniţi, să menţinem, să dezvoltăm şi să
Zdruncinată prin luptele interne, naţiunea întărim ceea ce am dobândit.
română a alergat la principiul Unirii şi
Principelui străin, ca la singurul liman de (Carol I al României, Cuvântări şi scrisori,
scăpare, ca la singurul mijloc de consolidare şi Tomul I: 1866-1877, Institutul de Arte Grafice
prosperitate[…].Astăzi, în sfârşit, când prin Carol Gobl, Bucureşti, 1909, pp. 27-30).

2. Discutarea textului nu uita!
a. Precizează care este auditoriul căruia se adresează vorbitorul?
b. Subliniază formulele de adresare utilizate. În timpul prezentării,
c. Formulează ideea principală a fiecărui fragment. vorbitorul trebuie să
d. „Alcătuieşte două enunţuri în care să ilustrezi sensurile cuprindă cu privirea
diferite pe care le poate avea cuvântul «act»”. întregul auditoriu, să
f. Rosteşte discursul imaginându-ţi că eşti în ipostaza regelui. observe reacţiile publicului
şi să-şi adapteze discursul
la acestea.

1. Discutaţi în două grupe. Discutaţi şi notaţi idei legate de Află mai mult!
următoarele afirmaţii:
– grupa întâi: „Democraţia înseamnă libertate”.
– grupa a doua: „Politica e eternă, puterea e trecătoare”. Discursul este o formă a
2. Ordonaţi ideile într-un text pe care să-l rostiţi în faţa colegilor monologului. Monologul
într-un monolog de 2-3 minute. presupune vorbirea în faţa
3. Ascultă discursurile colegilor tăi şi evaluează-le, după unui interlocutor, dar care
următoarea grilă: este doar pasiv, nu intră în
t
interacţiune verbală
Trăsăturile prezentării
1. Expunerea clară şi coerentă
a ideilor
2 p.
ilo
Punctaj Elev 1 Elev 2 Elev 3 cu emiţătorul.
Pentru redactarea
monologului ţine seama de:
tp
– organizarea ideilor în
introducere, cuprins şi
2. Adecvarea ideilor la temă 2 p.
încheiere;
– adecvarea la auditoriu şi
3. Corectitudinea şi
2 p.
ec
la scopul comunicării
expresivitatea limbajului
(simplă informare a
4. Îmbinarea comunicării verbale ascultătorilor sau
2 p. încercare de convingere
cu elemente non/paraverbale
oi
de adevărul afirmaţiei);
5. Captarea atenţiei
1 p. – alege argumentele
ascultătorilor potrivite fiecărei idei;
Pr
6. Din oficiu 1 p. – ordonează argumentele în

funcţie de importanţa lor.
7. Total puncte 10 p. Pentru susţinerea
monologului ţine seama de
următoarele:
– introducerea are rolul de a
Lumea e a ta!
capta atenţia auditoriului,
inclusiv prin stabilirea
unui contact vizual cu
ascultătorii;
1. Scrie un text, de 10-15 – expunerea ideilor trebuie
rânduri, despre importanța să fie nuanţată; accentuaţi
Constituției într-un stat cuvintele-cheie, nu vorbiţi
democratic. monoton, adaptaţi
intonaţia şi volumul vocii
2. Scrie un monolog la situaţia concretă;
destinat rostirii în – foloseşte gesturi şi mimică
faţa colegilor tăi de prin care să evidenţiaţi
şcoală cu ocazia încheierii mai bine mesajul;
anului şcolar. – încheierea trebuie să ofere
o concluzie convingătoare.

II.II. reALitAte şi FiCţiune
invitaţie în universul ficţiunii 1

de la lume la text
Se presupune că ai asistat la un accident nu prea grav. Poliţia îţi cere o declaraţie de martor ocular.
1. Povesteşte accidentul, mai întâi, cu cuvintele tale de fiecare zi.
2. Relatează acelaşi eveniment din perspectiva unui iubitor de poveşti senzaţionale.
3. Discutaţi în perechi şi notaţi două trăsături comune celor două povestiri şi două trăsături care le
diferenţiază.
t
1. Citeşte textul
Nunta Zamfirei
(fragmente) de George Coşbuc
ilo
tp
E lung pământul, ba e lat,
Dar ca Săgeată de bogat
Nici astăzi domn pe lume nu-i,
ec
Şi-avea o fată, fata lui

Icoană-ntr-un altar s-o pui
La închinat.
oi
Şi dac-a fost peţită des,

E lucru tare cu-nţeles,
Pr
Dar dintr-al prinţilor şirag,

Câţi au trecut al casei prag,
De bună seamă cel mai drag
A fost ales.
Sursa: adevarul.ro
Şi-atunci din tron s-a ridicat
Un împărat după-mpărat Şi s-a pornit apoi cuvânt!
Şi regii-n purpur s-au încins, Şi patru margini de pământ
Şi doamnele grăbit au prins Ce strimte-au fost în largul lor,
Să se gătească dinadins, Când a pornit s-alerge-n zbor
Ca niciodat’. Acest cuvânt mai călător
Decât un vânt!
El, cel mai drag! El a venit ………………………………………………………
Dintr-un afund de Răsărit, A fost atâta chiu şi cânt
Un prinţ frumos şi tinerel, Cum nu s-a pomenit cuvânt!
Şi fata s-a-ndrăgit de el. Şi soarele mirat sta-n loc,
Că doară tocmai Viorel Că l-a ajuns şi-acest noroc,
I-a fost menit. Să vadă el atâta joc
P-acest pământ!

2. Discutarea textului reţine!
a. Numeşte starea sufletească pe care ţi-a creat-o lectura acestor
versuri. Opera literară este o lucrare
b. Identifică personajele care apar în primele trei strofe ale poeziei. cu caracter artistic, în care
c. Precizează doi indici de spaţiu existenţi în text. autorul creează un univers
d. Selectează, din text, o trăsătură a fetei şi o trăsătură a alesului ei. imaginar, împletind
e. Transcrie un vers ce surprinde un aspect care nu poate fi realitatea cu imaginaţia.
regăsit în realitate. Spre deosebire de viaţa de
zi cu zi, în care folosim un
3. Descrierea orală limbaj uzual, comun, în

opera literară, se utilizează
a. Alege unul dintre personajele menţionate în textul de mai sus limbajul artistic (expresiv).
şi descrie, în faţa colegilor, cum crezi că ar arăta vestimentaţia Opera literară se adresează
acestuia. sensibilităţii, imaginaţiei şi
b. Imaginează-ţi că au trecut ani mulţi de la această nuntă. Pune-te intelectului.
în postura mirelui sau a miresei de odinioară şi descrie
sentimentele resimţite azi la amintirea evenimentului.
t
ilo
1. Redactează un text, de 8-10 rânduri, prin care i-ai prezenta
unui turist străin informaţiile surprinse în fragmentele citate din
Nunta Zamfirei de George Coşbuc.
tp
2. Precizează elementele la care a trebuit să renunţi şi explică de
ce textul creat de tine nu este o operă literară.
3. Ascultă discursurile colegilor tăi şi evaluează-le, după
următoarea grilă:
ec
Lumea e a ta!
oi
Pr
Gândeşte-te la două poveşti pe care le-ai citit sau care ţi-au fost
spuse de către părinţi sau bunici. Fii tu însuţi autor şi amestecă
întâmplările şi personajele din cele două poveşti, astfel încât să
obţii una singură!
ProGrAmuL „A douA şAnsă” • niVeL seCundAr inFerior

II.
II. reALitAte şi FiCţiune
Persoane şi personaje 2
de la lume la text
1. Realizează propria fişă de identitate, completând
spaţiile libere.
Numele ___________________________________________
Prenumele ________________________________________
Prenumele părinţilor _______________________________
Anul şi data naşterii _______________________________
Naţionalitatea _____________________________________
Religia ____________________________________________
Domiciliul ________________________________________
Înălţime __________________________________________
Greutate __________________________________________
Culoarea ochilor ___________________________________
t
Culoarea părului __________________________________
Calităţi ___________________________________________
Defecte ___________________________________________
Profesia dorită ____________________________________
Pasiuni ___________________________________________
ilo
tp
2. Grupează informaţiile din fişa de identitate în tabelul de mai jos:
Detalii exterioare/ fizice Detalii interioare/ sufleteşti/ morale

ec
3. Distribuie detaliile fizice şi sufleteşti pe imaginea unui corp uman care să te reprezinte (în mod simbolic).
Scrie cu roşu trăsăturile vizibile, exterioare şi cu negru/ albastru, trăsăturile sufleteşti, care nu se văd, dar se
oi
deduc.

Pr
1. Citeşte textul
Nunta Zamfirei
(fragmente) de George Coşbuc
Și-atunci de peste larg pridvor,

Din dalb iatac de foișor
Din fundul lumii, mai din sus,
Din cât loc poți gândind să baţi Ieși Zamfira-n mers isteț,
Şi din Zorit, şi din Apus,
Venit-au roiuri de-mpărați Frumoasă ca un gând răzleț,

Cu stemă-n frunte și-mbrăcați Cu trupul nalt, cu părul creț,
Cum astăzi nu-s. Cu pas ușor.
………………………………………………………
Cu Sanda și Rusanda lui,

Sosit era bătrânul Grui
Și Ținteș, cel cu trainic rost,

De-ai fi văzut cum au jucat
Copilele de împărat,
Și Bardeș cel cu adăpost

Cu Lia lui sosit a fost, Frumoase toate i întrulpi,
Prin munți sâlhui.

Cu ochi ire i ca cei de vulpi,
Cu rochii scurte până-n pulpi,
……………………………………………………… Cu păr buclat.

Și principi falnici și-ndrăzneți, Ba Peneș-împărat, văzând
De-al căror buzdugan isteț
Perit-au zmei din iaduri scoși!
Pe Barbă-Cot, piticul, stând
De-ai fi văzut jucând voioși L-a pus la joc! Și-ntre popor

Pe-un gard de-alături privitor,
Și feți-voinici, și feți-frumoși,
Și logofeți. De nu-și da rând!
Sărea piticu-ntr-un picior

a. Scrie numele a trei personaje literare identificate în fragmentele
citate.
b. Transcrie trei trăsături ale Zamfirei. Personajele literare se
c. Numeşte o asemănare dintre persoană şi personaj? Tu eşti o împart, asemenea
persoană sau un personaj? persoanelor reale, în
d. Citeşte definiţiile din dicţionar a celor doi termeni: personaje pozitive, negative
Persoană, persoane, s.f. = Personaj, personaje, s.n. = şi complexe (adică se
individ al speciei umane, fiecare dintre persoanele îmbină aspectele pozitive cu
om considerat prin care figurează într-o operă cele negative; nimeni nu e
totalitatea însuşirilor sale literterară, muzicală, perfect!)
fizice şi psihice fiinţă cinematografică sau plastică
omenească, ins (D.E.X.) (D.E.X.)
t
3. Substantive proprii şi comune reaminteşte-ţi!
a. Scrie numele a cinci personaje din opere literare studiate până
acum (O scrisoare pierdută, Căldură mare şi Nunta Zamfirei).
b. Încercuieşte litera iniţială şi explică de ce le-ai scris astfel.
ilo Numele fiinţelor şi ale
tp
obiectelor din lumea
c. Reciteşte fişa de identitate de la începutul lecţiei şi scrie pe înconjurătoare se numesc în
două coloane, în caietul tău, substantivele comune şi pe cele gramatică substantive.
proprii. Substantivele proprii se
d. Completează spaţiile libere cu litera „d” pentru a scrie
ec
scriu cu majusculă oriunde

cuvântul dalia ca substantiv comun sau propriu: s-ar afla în propoziţie;
…alia din grădina mea e înflorită. …alia culege flori. Îmi place substantivele comune se
mult această …alie înflorită. Am plecat cu …alia la plimbare. scriu cu majusculă doar la
oi
e. Identifică seria care conţine numai substantive comune: începutul propoziţiei, iar în
• masă, Dunăre, pompier; rest se scriu cu iniţială
• Braşov, scenă, program; minusculă.
Pr
• casă, teatru, animal.

f. Completează substantivele comune, după modelul de mai jos:
Bucureşti/bucureştean Cluj/ . . . . . . . . . .
Iaşi/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Oradea/ . . . . . . . . ştiaţi că?
România/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Anglia/ . . . . . . . .
Olanda/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Franţa/ . . . . . . . . .
Unele substantive comune

pot deveni substantive
proprii, iar altele au forme
numai pentru singular sau
1. Organizează agenda ta telefonică după nume de plural.
familie/prenume/nume de flori care sunt şi prenume de persoane.
2. Compune-ţi acrostihul numelui tău. Găseşte câte o trăsătură
care să te caracterizeze şi să înceapă cu o literă din
numele/prenumele tău. Iată acrostihul prenumelui Paul, unul Fii atent!
dintre prietenii tăi din această carte:
Puternic
Atent Substantivele formate de la
Uituc nume de localităţi sau ţări se
Liber scriu cu iniţială minusculă.
Ce a greşit Paul când a spus: „Acesta este acrostihul pronumelui
meu?”.
Lumea e a ta! ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr

II.
Personaje şi animale 3
de la lume la text
Priviţi animalele din imaginea de mai sus şi notaţi trăsăturile prin care se individualizează şi se
aseamănă cu tipuri umane din viaţa reală. Motivaţi alegerile făcute.
t
1. Citeşte textul
ilo
tp
Boul şi viţelul, de Grigore Alexandrescu După-prânz să doarmă! Obiceiul lui
Era să nu şază ziua niciodată;
Un bou ca toţi boii, puţin la simţire, Ăst somn nu prea-mi place, şi o să i-o spui.“
ec
În zilele noastre de soartă-ajutat, – „Ba să-ţi cauţi treaba, că mănânci trânteală;

Şi decât toţi fraţii mai cu osebire, S-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii;
Dobândi-n cireadă un post însemnat. Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială,
oi
– Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine, Priimit în casă daca vrei să fii.“
Dar asta se-ntâmplă în oricare loc: La o mojicie atâta de mare,
Decât multă minte, ştiu că e mai bine Viţelul răspunde că va aştepta;
Pr
Să ai totdeauna un dram de noroc. Dar unchiul se scoală, pleacă la plimbare,

Aşa d-a vieţei veselă schimbare, Pe lîngă el trece, făr-a se uita.
Cum şi de mândrie boul stăpânit, Cu mîhnire toate băiatul le vede,
Se credea că este decât toţi mai mare, Însă socoteşte că unchiu-a orbit;
Că cu dânsul nimeni nu e potrivit. Căci fără-ndoială nu putea a crede
Viţelul atuncea, plin de bucurie, Că buna lui rudă să-l fi ocolit.
Auzind că unchiul s-a făcut boier, A doua zi iarăşi, prea de dimineaţă,
Că are clăi sumă şi livezi o mie: Să-i găsească vreme, la dânsul veni:
„Mă duc – zise-ndată – niţel fân să-i cer.“ O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheaţă,
Făr-a pierde vreme, viţelul porneşte, Ca să-i facă bine, de el pomeni.
Ajunge la unchiu, cearcă a intra; „Boierule – zise – aşteaptă afară
Dar pe loc o slugă vine şi-l opreşte: Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.“
„Acum doarme – zice – nu-l poci supăra.“ – „Cine? a mea rudă? mergi de-l dă pe scară.
– „Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată N-am astfel de rude, şi nici voi să-l ştiu.“
a. Împărtăşeşte-le colegilor tăi din grup impresia după lectura acestui text.
b. Spune ce nelămuriri ai. Adresează colegilor tăi/ profesorului întrebări, pentru a-ţi clarifica
eventualele nelămuriri.
c. Reciteşte textul şi precizează fragmentele în care apare vorbirea directă.
teHnoLoGiA
LimbA şi LiterAturA
inFormAţiei
română
şi A ComuniCAţiiLor
• GHiduL eLeVuLui
• GHiduL eLeVuLui
d. Subliniază câte un vers în care este prezentă vocea celui care
povesteşte (naratorul) şi vocea personajelor. ştiaţi că...?
e. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A,
dacă o consideri adevărată, iar dacă o consideri greşită, litera G. Atribuirea de însuşiri
A G Boul a fost promovat într-o funcţie importantă datorită umane animalelor sau
calităţilor sale. obiectelor neînsufleţite se
A G Viţelul merge să-l felicite pe unchiul său pentru numeşte personificare.
promovarea în funcţie.
A G Servitorul boului nu îl lasă să intre.
A G Boul se preface că nu îl vede pe viţel şi trece pe lângă el.
A G Viţelul se reîntoarce a doua zi şi este primit de unchiul
său. reţine!
f. Bifează căsuţa corespunzătoare fiecărui răspuns corect:
Textul este scris sub formă de: Personajele din text sunt:
□ versuri; □ două;
Boul şi viţelul este un text
□ proză; □ trei;
literar (ficţional) care
□ replici. □ patru.
aparţine genului epic,
deoarece are o acţiune pusă
Întâmplările prezentate au loc: Întâmplările sunt povestite de:
□ cândva, în trecut; □ personaje;
pe seama unor personaje,
□ cândva, în viitor; □ povestitor/ narator;

iar întâmplările sunt
□ în zilele noastre. □ autor.

povestite de narator. Textul
este scris în versuri, prin
Boul întruchipează omul: Viţelul este tipul omului:
□ modest; □ orgolios;
îmbinarea naraţiunii cu
t
□ încrezut; □ naiv;
dialogul. Personajele sunt
□ naiv. □ certăreţ.
g. Ordonează enunţurile următoare pentru a respecta
succesiunea întâmplărilor din text:
ilo animale personificate, astfel
că întruchipează tipuri şi
trăsături umane. Un
tp
asemenea text, în care
Servitorul nu îl lasă pe viţel să intre, spunând că stăpânul lui personajele sunt animale
doarme. Viţelul se duce să-i ceară fân. Viţelul aşteaptă, dar, când puse în situaţii omeneşti se
se trezeşte, unchiul lui nu îl bagă în seamă. Boul îi spune slugii numeşte fabulă. Fabula este
să-l alunge pe viţel. Un bou ocupă un post însemnat. A doua zi,
ec
scrisă de către autor cu

sluga îl anunţă pe stăpân că viţelul aşteaptă să fie primit. scopul de a satiriza vicii şi
h. Identifică morala/ învăţătura ce se poate extrage din această defecte umane şi de a
operă literară. transmite o morală (o
oi
învăţătură).

Pr
1. Găseşte asemănarea dintre întâmplările din această fabulă şi

viaţa oamenilor. Identifică şi citeşte strofa în care povestitorul
stabileşte o legătură între lumea animalelor şi cea a
oamenilor.
2. Duelul avocaţilor. Lucraţi în patru grupe. Prima
grupă va găsi argumente prin care să-l apere pe bou, iar
a doua grupă, pe viţel.
3. Animalele şi zodiile. Celelalte două grupe caută într-un zodiac
trăsăturile nativilor care sunt născuţi în zodii ce poartă nume de
animale. Identificaţi trăsăturile specifice zodiilor caracteristice
personajelor din fabula Boul şi viţelul de Grigore Alexandrescu.
Lumea e a ta!
Scrie pe o foaie trei trăsături personale şi identifică trei animale cu care te poţi asemăna. Adaugă
această observaţie la „cartea ta de vizită“. Dacă te-ai născut într-o zodie care are nume de animal, caută
trăsăturile şi selectează-le pe acelea care crezi că ţi se potrivesc.

ProGrAmuL „A
ProGrAmuL „A douA
douA şAnsă“
şAnsă“ •• niVeL
niVeL seCundAr
seCundAr 31
Personaje şi fapte 4
de la lume la text
1. Povestiţi o întâmplare în care animalele i-au
ajutat pe
oameni.
2. Ilustraţi cu exemple din realitatea cotidiană
legătura dintre oameni şi animale.
3. Scrieţi, în cinci minute, un scurt text în care
personajul să fie un animal personificat.
Reamintiţi-vă ce înseamnă personificarea şi
folosiţi-o în textul compus de voi.
t
1. Citeşte textul
Mioriţa
ilo
tp
Pe-un picior de plai, Ori eşti bolnăvioară, Fluieraş de os, Pe toţi întrebând
Pe-o gură de rai, Drăguţă mioară? Mult zice duios; Şi la toţi zicând:
Iată vin în cale, – Drăguţule bace, Fluieraş de soc, „Cine-a cunoscut,
ec
Se cobor la vale, Dă-ţi oile-ncoace, Mult zice cu foc! Cine mi-a văzut
Trei turme de miei, La negru zăvoi, Vântul, când a bate, Mândru ciobănel,
Cu trei ciobănei. Că-i iarbă de noi Prin ele-a răzbate Tras printr-un inel?
oi
Unu-i moldovan, Şi umbră de voi. Ş-oile s-or strânge, Feţişoara lui,

Unu-i ungurean Stăpâne, stăpâne, Pe mine m-or plânge Spuma laptelui;
Şi unu-i vrâncean. Îţi cheamă ş-un câine, Cu lacrimi de sânge! Mustăcioara lui,
Pr
Iar cel ungurean Cel mai bărbătesc Iar tu de omor Spicul grâului;
Şi cu ce-l vrâncean, Şi cel mai frăţesc, Să nu le spui lor. Perişorul lui,
Mări, se vorbiră, Că l-apus de soare Să le spui curat Pana corbului;
Ei se sfătuiră Vreau să mi te-omoare Că m-am însurat Ochişorii lui,
Pe l-apus de soare Baciul ungurean Cu-o mândră crăiasă, Mura câmpului?”
Ca să mi-l omoare Şi cu cel vrâncean! A lumii mireasă; Tu, mioara mea,
Pe cel moldovan, – Oiţă bârsană, Că la nunta mea Să te-nduri de ea
Că-i mai ortoman De eşti năzdrăvană, A căzut o stea; Şi-i spune curat
Ş-are oi mai multe, Şi de-a fi să mor Soarele şi luna Că m-am însurat
Mândre şi cornute, În câmp de mohor, Mi-au ţinut cununa. Cu-o fată de crai,
Şi cai învăţaţi, Să spui lui vrâncean Brazi şi paltinaşi Pe-o gură de rai.
Şi câni mai bărbaţi, Şi lui ungurean I-am avut nuntaşi, Iar la cea măicuţă
Dar cea mioriţă, Ca să mă îngroape Preoţi, munţii mari, Să nu spui, drăguţă,
Cu lână plăviţă, Aice, pe-aproape, Paseri, lăutari, Că la nunta mea
De trei zile-ncoace În strunga de oi, Păserele mii, A căzut o stea,
Gura nu-i mai tace, Să fiu tot cu voi; Şi stele făclii! C-am avut nuntaşi
Iarba nu-i mai place. În dosul stânii Iar dacă-i zări, Brazi şi paltinaşi,
– Mioriţă laie, Să-mi aud cânii. Dacă-i întâlni Preoţi, munţii mari,
Laie bucălaie, Aste să le spui, Măicuţă bătrână, Paseri, lăutari,
De trei zile-ncoace Iar la cap să-mi pui Cu brâul de lână, Păserele mii,
Gura nu-ţi mai tace! Fluieraş de fag, Din ochi lăcrimând, Şi stele făclii!
Ori iarba nu-ţi place, Mult zice cu drag; Pe câmpi alergând,

a. Discută cu colega ta/colegul tău sentimentul
pe care ţi l-a provocat lectura textului. Ce anume
te-a surprins sau te-a impresionat mai mult? De
ce?
b. Explică de ce nu este precizat autorul acestei
opere literare.
c. Precizează genul literar în care se încadrează
textul.
d. Lucraţi în două grupe. Pentru a înţelege mai
bine textul orientaţi-vă după următoarele
întrebări:
–Care sunt personajele?
–Unde se desfăşoară întâmplările?
–Când au loc întâmplările?
–Ce se întâmplă?
e. Povestiţi oral acţiunea prezentată în text.
t
ilo
1. Completează următoarea listă de întrebări cu informaţii legate
Află mai mult!
tp
Textul Mioriţa aparţine
de ciobănaşul moldovean, aşa cum apar surprinse în textul citat. literaturii populare. Ca orice
creaţie populară, a fost
Ce ştiu despre personaj? transmisă pe cale orală din
ec
Date legate de familie cele mai vechi timpuri şi

Aspect fizic are autor anonim
Obiceiuri (necunoscut).
Caracter
oi
Fapte
Relaţii cu alte personaje
Cum mă raportez la personaj? ştiaţi că?
Pr
2. Explică de ce personajele nu au nume (la fel ca în fabula Boul

şi viţelul). Acest text cunoaşte peste
1 000 de variante şi este
considerat semnificativ
Lumea e a ta!
pentru viziunea poporului
român asupra morţii.
Povesteşte o întâmplare în care invidia umană a dus la fapte

condamnabile.
nu uita!
Naraţiunea este un mod de

expunere care cuprinde
acţiune, personaje şi
narator.

Curiozitate şi tensiune 5
de la lume la text
1. Discutaţi. Cum vă este menţinută curiozitatea
atunci când vizionaţi un film? Ce moment al
acţiunii poate reprezenta imaginea alăturată?
2. Lucraţi în două grupe. Alegeţi filmul care v-a
plăcut mai mult şi notaţi principalele momente
ale acţiunii, completând următoarea schemă:
–Situaţia iniţială (loc, timp, personaje);
–Intriga (evenimentul/evenimentele care
declanşează acţiunea);
–Desfăşurarea acţiunii (evenimentele la care ia
parte eroul în vederea depăşirii situaţiei de criză
t
conţinute în intrigă);
–Punctul culminant (momentul de maximă
tensiune);
–Deznodământul (rezolvarea situaţiei de criză). ilo
tp
ec
1. Citeşte textul
Cain şi Abel (Facerea 4, 1-12)
oi
1. După aceea, a cunoscut Adam pe Eva, femeia sa, și ea, zămislind, a născut pe Cain și a zis:
„Am dobândit om de la Dumnezeu”.
Pr
2. Apoi, a mai născut pe Abel, fratele lui Cain. Abel a fost păstor de oi, iar Cain, lucrător de
pământ.
3. Dar, după un timp, Cain a adus jertfă lui Dumnezeu din roadele pământului.
4. Și a adus și Abel din cele întâi-născute ale oilor sale și din grăsimea lor. Și a căutat Domnul
spre Abel și spre darurile lui,
5. Iar, spre Cain și spre darurile lui, n-a căutat. Și s-a întristat Cain tare, și fața lui era
posomorâtă.
6. Atunci, a zis Domnul Dumnezeu către Cain: „Pentru ce te-ai întristat și pentru ce s-a
posomorât faţa ta?
7. Când faci bine, oare nu-ți este fața senină? Iar, de nu faci bine, păcatul bate la ușă și caută să
te târască, dar tu biruiește-l!”.
8. După aceea, Cain a zis către Abel, fratele său: „Să ieșim la câmp!” Iar, când erau ei în
câmpie, Cain s-a aruncat asupra lui Abel, fratele său, și l-a omorât.
9. Atunci, a zis Domnul Dumnezeu către Cain: „Unde este Abel, fratele tău?” Iar el a răspuns:
„Nu știu! Au doară eu sunt păzitorul fratelui meu?”
10. Și a zis Domnul: „Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă către Mine din pământ.
11. Și acum ești blestemat de pământul care și-a deschis gura sa, ca să primească sângele
fratelui tău din mâna ta.
12. Când vei lucra pământul, acesta nu-și va mai da roadele sale ție; zbuciumat și fugar vei fi
tu pe pământ”.

a. Precizează numele membrilor familiei, aşa cum se desprind din primele două versete biblice.
b. Numeşte statutul fiecăruia în cadrul acestei familii.
c. Stabileşte momentul care declanşează acţiunea textului.
d. Formulează ideea principală a discuției dintre Dumnezeu şi Cain de dinaintea ieşirii la
câmp.
e. Identifică momentul de maximă tensiune a textului.
f. Menţionează consecinţele faptei lui Cain, aşa cum reies din text.

1. Formulează, într-un enunţ, morala/învăţătura ce se desprinde din acest text.
2. Repovesteşte textul, astfel încât comportamentul lui Cain să poată fi considerat un exemplu
pozitiv de viaţă.
3. Imaginează un alt deznodământ al textului, pornind de la ipoteza că Abel ar fi aflat intenţia lui
Cain.
t
Lumea e a ta!
ilo
Scrie o povestire cu titlul Etapele vieţii mele,
tp
valorificând cele cinci momente ale acţiunii. Poţi
considera naşterea ta expoziţiunea. Continuă până la
deznodământ, încercând să scrii şi povestea vieţii pe care n-ai
reţine!
trăit-o încă. Această povestire poate constitui o filă din jurnalul
ec
tău. Ordonarea evenimentelor

dintr-un film sau dintr-o
operă literară epică are rolul
oi
de a grada desfăşurarea
acţiunii şi de a menţine
curiozitatea
Pr
privitorului/cititorului. Se
pot distinge cinci etape ale
acţiunii, care se mai numesc
şi momentele subiectului:
expoziţiunea (care cuprinde
date despre locul şi timpul
acţiunii şi despre
personaje), intriga (care
reprezintă momentul
declanşator al acţiunii),
desfăşurarea acţiunii (care
surprinde evenimentele
propriu-zise), punctul
culminant (care e momentul
de maximă tensiune al
textului) şi deznodământul
(care se constituie în finalul
operei).

Cuvânt şi rostire (i) 6

Află mai mult!
Omul se distinge de toate

celelate organisme vii prin
faptul că se poate exprima
articulat, prin cuvinte pe
care le putem numi „pâinea
noastră cea de toate zilele”.
Prin capacitatea omului de
a se exprima, de a oglindi
lumea în cuvânt şi de a
înmagazina în cuvinte
propria cunoaştere, este
posibilă evoluţia fiinţei
t
umane, a societăţii şi a
ilo cunoaşterii. Altfel spus, fără

cuvânt gândirea nu poate
exista. Cuvântul este un dar
tp
de la lume la text
de preţ prin care oamenii
comunică ceea ce gândesc,
ce simt, ce îşi imaginează.
Literatura este arta
1. Desenează un copac şi scrie toate cuvintele care ştii că
ec
cuvântului, adică arta de a

denumesc acest obiect în mai multe limbi (exemple: copac, tree crea lumi posibile prin
etc.). cuvânt, iar scriitorul este
2. Scrie cinci cuvinte care denumesc lucruri concrete şi cinci asemenea demiurgului care
oi
cuvinte care denumesc lucruri abstracte. a întemeiat lumea prin

cuvânt.

Pr
1. Citeşte textul
Biblia, Facerea 1, 1-5, Evanghelia după Ioan 1,1
Citeşte au atenţie următorul fragment biblic. Pentru a înţelege

importanţa cuvântului în constituirea universului şi a existenţei reţine!
umane. Ai aflat ce sunt miturile. Acum vei afla că unul dintre
miturile fundamentale ale omenirii este cuvântul.
I.1.La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul. Sensul cuvântului este
2.Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra acelaşi, dar succesiunea
adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. literelor care constituie
3.Şi a zis Dumnezeu: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină. cuvântul este diferită în
4.Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina, şi a despărţit fiecare limbă. Cuvântul
Dumnezeu lumina de întuneric. este alcătuit din formă
5.Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit şi sens şi este un semn
noapte. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi. (Biblie, cap. pentru lucrurile concrete
Facerea) şi abstracte din lumea în
II.1La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi care trăim.
Dumnezeu era Cuvântul” (Evanghelia dupa Ioan 1:1)

a. Subliniază enunţul prin care se exprimă forţa divină a
cuvântului.
b. Selectează cuvintele prin care divinitatea a numit primele
forme de existenţă a lumii, aşa cum o cunoaştem şi noi astăzi?
3. Substantive proprii şi comune

a. Scrieţi alfabetul pe tablă şi spuneţi, pe rând, cuvinte care
încep cu litere din alfabet. Precizaţi care sunt consoane şi care
sunt vocale şi care este diferenţa dintre ele.
b. Exemplificaţi, subliniind în următoarele cuvinte sunetele care
nu se transcriu printr-o singură literă: cheamă, cer, chiar, ger,
Giurgiu, ghimpe, fragi, unghi, cioban.
c. Identificaţi sunetele prin care se rosteşte litera „x” în
următoarele cuvinte: extemporal, exerciţiu, lux, maxilar, existenţă.
d. Atunci când scriem, este important să cunoaştem regulile de reţine!
despărţire în silabe pentru a putea scrie cuvintele la sfârşit de rând.
Imaginaţi-vă că trebuie să despărţiţi în silabe cuvintele: masă, carte,
patru, afla, punctuaţie, zoologie, poezie, soare, lăcrimioară. Scrieţi Fonetica este ştiinţa care
fiecare cuvânt, conform regulii pe care aţi aplicat-o: studiază sunetele/literele,
t
R1: VCV=V-CV: R5: CVVC: CV-VC: silaba, despărţirea
R2: VCCV=VC-CV:
R3: VCCV=V-CCV:
R4: VCCCV=VCC-V
R6: CVSvCV=CVSv-CV:
ilo
R7: CSvSvVCV: CSvSvV-CV:
e. Acentuaţi diferit cuvintele: acele, torturi, copii, haină şi

cuvintelor în silabe, hiatul,
diftongul, triftongul,
accentul. Cunoaşterea
tp
acestora te ajută să pronunţi
observaţi schimbarea sensului. Daţi şi voi câteva exemple care să şi să scrii corect cuvintele.
ilustreze accentuarea diferită a cuvintelor.
ec
reflectează la lumea textului! ştiaţi că?

oi
Lucraţi în patru grupe. Într-o silabă nu poate exista

1. „Cunoaşterea cuvintelor duce la cunoaşterea lucrurilor” este o decât o vocală. Grupul format
propoziţie celebră spusă de un filosof renumit al antichităţii – din vocală şi semivocală într-
Pr
Platon. Pentru a demonstra acest adevăr, realizaţi următorul o silabă se numeşte diftong,
experiment: fiecare grupă va trebui să folosească următoarele iar cel format dintr-o vocală
patru cuvinte: sintaxă, morfologie, fonetică, lexic. Scrieţi un text şi două semivocale se
de două-trei enunţuri cu aceste cuvinte chiar dacă nu le numeşte triftong. Hiatul este
cunoaşteţi sensul. Apelaţi apoi la un dicţionar şi scrieţi sensul format din două vocale
acestor cuvinte. Scrieţi din nou un scurt text care să îmbine aceste alăturate care se despart în
cuvinte, dar respectând sensul acestora. Folosiţi-vă imaginaţia! silabe diferite.
2. Precizaţi rolul unui dicţionar şi explicaţi adevărul vorbelor lui
Platon prin observaţiile voastre.
3. Desenaţi un copac mare a cărui coroană să o împărţiţi în patru. Închipuiţi-vă că acest „copac al
limbii” este pomul cunoaşterii din Grădina Edenului. În acest copac veţi aşeza: fonetica,
lexicul/vocabularul, morfologia şi sintaxa, care denumesc principalele domenii de studiu ale
limbii. Puteţi vorbi astfel de un copac fonetic, lexical, morfologic şi sintactic, care formează
copacul mai mare al limbii române.
Lumea e a ta!
Ştii cât de veche este scrierea şi când a apărut alfabetul? Informează-te de la profesorul de istorie,
dintr-o enciclopedie sau căută pe internet. Scrie un text de 10-15 rânduri despre apariţia scrisului
şi a alfabetului.

Cuvânt şi rostire (ii) 7

de la lume la text Află mai mult!
Lucraţi în trei grupe! Vocabularul sau lexicul

1. Motivaţi de ce nu înţelegeţi toate cuvintele spuse de un limbii române cuprinde
vorbitor de limba română sau citite într-un text. toate cuvintele care există
2. Notaţi zece cuvinte pe care nu le-aţi înţeles în diverse situaţii sau au existat cândva în
de comunicare. limbă. Nici un vorbitor de
limba română nu cunoaşte

toate cuvintele.
Cuvintele cunoscute de toţi
vorbitorii fac parte din
vocabularul fundamental
1. Citeşte textul care este format din cuvinte
de origine latină în proporţie
t
Doi oameni, cunoscuţi unul de 60%, iar restul de 40%
cu altul, călătoreau odată
vara pe un drum. Unul avea
în traista sa trei pâini şi
celălalt două pâini. De la o
ilo sunt de diferite origini.
Restul cuvintelor formează
masa vocabularului care
tp
constituie aproape 90% din
vreme, fiindu-le foame, cuvintele limbii române şi
poposesc la umbra unei cuprinde: termeni tehnici
răchiţi pletoase, lângă o din diferite domenii,
fântână cu ciutură, scoate fiecare pâinile ce aveau şi se pun să
ec
cuvinte vechi (arhaisme)

mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare. sau folosite numai în
(Ion Creangă, Cinci pâini) anumite regiuni
2.Vocabularul limbii române

(regionalisme), cuvinte
oi
folosite doar de anumite

categorii sociale şi
a. Identifică din textul dat cuvintele care aparţin vocabularului profesionale (jargon) sau
Pr
fundamental. cuvinte convenţionale

b. Alcătuieşte trei dialoguri între persoane care aparţin unor întrebuinţate de anumite
medii diferite: grupuri sociale pentru
– luptători din oastea lui Ştefan cel Mare; a nu fi înţeleşi de restul
– persoane care locuiesc în zona rurală; societăţii (argou).
– specialişti într-un anumit domeniu (medic, judecător etc.).
c. Subliniază cuvintele pe care le consideri specifice acestor
vorbitori şi introdu-le în următorul tabel:
Cuvintele Cuvintele Cuvintele specia-

luptătorilor = persoanelor dintr-o liştilor = termeni de
cuvinte anumită regiune= specialitate/cuvinte
vechi/arhaisme regionalisme noi/neologisme
d. Reciteşte textele Mioriţa şi Boul şi viţelul. Selectează cuvinte care se pot încadra în categoria
arhaismelor, a regionalismelor şi a neologismelor.
e. Lucraţi în trei grupe. Completaţi următorul tabel cu tipuri de cuvinte care să respecte cerinţele
date:

Cuvinte cu sens Cuvinte cu sens Cuvinte cu sens
asemănător şi formă opus şi formă diferit şi aceeaşi
diferită = sinonime diferită = antonime formă = omonime
reţine!
pedagog = mare = limba =
conferinţă = răspunde = corpul = Cuvintele sunt asemenea
şcolar = superior = operă= oamenilor care le rostesc.
Unele sunt bătrâne
(arhaismele), altele sunt

tinere (neologismele), iar
altele „locuiesc” numai în
anumite zone
1. Scrie propoziţii în care să ilustrezi sensul omonimelor: toc,

poartă, car, broască.
2. Scrie trei propoziţii în care să foloseşti antonime pentru a
descrie trăsături personale prin opoziţie cu cele ale colegului de
bancă.
3. Desenează „copacul lexical” şi scrie toate tipurile de cuvinte
care alcătuiesc vocabularul limbii române.
4. Lucraţi pe două grupe! Prima grupă va alcătui câte o
propoziţie cu următoarele cuvinte: vină, pară, cadă. Un nu uita!
reprezentant al acestei grupe va spune cu voce tare
t
propoziţia formulată. Cealaltă grupă va formula câte o propoziţie
cu următoarele structuri: să vină, să pară, să cadă.
ilo
Reprezentantul acestei grupe va răspunde propoziţiilor formulate
de prima grupă. Observaţi diferenţele de sens!
Libertatea de folosire a
cuvintelor este limitată de
contextul comunicării şi de
tp
relaţiile dintre vorbitori.
Lumea e a ta!
Există contexte formale,
publice, în care persoanele
manifestă o politeţe
ec
reciprocă. Limbajul respectă

1. Consultă Dicţionarul Explicativ al Limbii Române sau normele de adresare şi de
Dicţionarul de sinonime şi notează sensul următoarelor cuvinte: exprimare proprii limbii
mutual, lucrativ, vindicativ, fortuit, poliglot. literare. Există însă şi
oi
2. Citeşte următoarele cinci enunţuri şi explică dacă cuvintele contexte informale, familiare
subliniate sunt utilizate corect sau nu. (între prieteni, rude,
• După ce i-am dat vestea, s-a uitat la mine mutual. persoane apropiate) când
Pr
• Pentru că era un individ lucrativ, Gigel a fost premiat. limbajul este folosit
• Acest medicament are un efect vindicativ. colocvial, nepretenţios,
• A acţionat în felul acesta, fortuit fiind de întâmplări. permiţând amestecul de
• Poligloţii îşi au reşedinţa pe Marte. arhaisme sau regionalisme,
formule de adresare amicale.
reţine!
Pentru a afla sensul unui

cuvânt, consultă Dicţionarul
explicativ al limbii române
sau Dicţionarul de sinonime.

Cuvânt şi rostire (iii) 8

de la lume la text
1. Enumeră elementele prin care poţi demonstra apartenenţa
la familia ta?
2. Desenează un copac care să reprezinte „arborele familiei” tale.

1. Citeşte textul
ARTICOLUL 48 – Familia
t
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între
ilo
soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor
de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a
căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi ştiaţi că?
tp
celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei
din căsătorie. Relaţia dintre subiect şi
(Constituţia României, 2003)
ec
predicat este asemănătoare

cu cea de egalitate dintre
2. Discutarea textului soţi într-o familie? (reciteşte

alineatul 1 din articolul 48
oi
a. Care sunt informaţiile noi pe care le-ai aflat despre statutul din Constituţie). În
familiei? gramatică, relaţia dintre
b. Cum este structurat acest text? De ce? subiect şi predicat se
Pr
c. De ce textul se încadrează în categoria textelor nonliterare? numeşte acord. Dezacordul

d. Cum se numeşte un text extras din Constituţia României? este echivalent cu un
„divorţ sintactic”!
3. Familia de cuvinte
a. Citeşte următoarea listă de cuvinte şi spune prin ce se
aseamănă: familie, familist, nefamilist, familial, nefamilial.
b. Subliniază grupurile de litere adăugate la cuvântul de bază Află mai mult!
familie.
c. Explică legătura familiei de cuvinte cu cea umană?
d. Scrie familia lexicală a cuvintelor pământ, copil, lege, condiţie şi Familia de cuvinte cuprinde
subliniază prefixele şi sufixele. toate cuvintele obţinute prin
e. Extrage cuvintele derivate din articolul de lege despre familie, derivare sau prin alte
reprodus mai sus. procedee de la un cuvânt de
bază. Aceste cuvinte sunt
4. Familia de cuvinte înrudite ca sens. Cuvintele

formate de la un cuvânt de
a. Imaginează-ţi o nuntă/o reuniune de familie şi scrie gradele bază se numesc cuvinte
de rudenie între persoanele care participă. derivate. Derivarea se
b. Numeşte relaţiile de rudenie naturale (de sânge) şi cele care sunt realizează cu prefixe
realizate prin alianţă. şi sufixe.

c. Precizează legătura dintre următoarele cuvinte: elev, profesor, lecţie, tablă, notă, clasă.
d. Scrie cât mai multe nume de flori, de fructe, de legume, de copaci.
e. Explică diferenţa dintre o familie lexical şi un câmp lexical.
4. Părţile de vorbire. Părțile de propoziţie

Lucraţi în perechi!
a. Citiţi următoarea listă de cuvinte: familie, nişte, frumos, doi, cu, eu, şi, acolo, vai,
vorbeşte; Construiţi propoziţii cu fiecare cuvânt pentru a demonstra dacă îşi schimbă
forma în vorbire.
Ex. familie: Membrii familiei sunt la masă. Este o reuniune de familie. Familia mea este numeroasă
şi are relaţii de prietenie cu multe familii. Proprietatea tuturor familiilor este garantată prin lege.
b. Grupaţi cuvintele în tabelul de mai jos în funcţie de modul cum se comportă în vorbire (dacă îşi
schimbă sau nu forma).
Părţi de vorbire care îşi schimbă forma = Părţi de vorbire care nu îşi schimbă forma =
părţi de vorbire flexibile părţi de vorbire neflexibile
c. Amintiţi-vă denumirea părţilor de vorbire învăţate şi completează „copacul morfologic” al
t
gramaticii prin distribuirea cuvintelor de la punctul 1.
1.
2.
Părţile de vorbire flexibile
substantiv =
articol = 1.
ilo părţile de vorbire neflexibile
adverb =
tp
3. adjectiv = 2. prepoziţie =
4. numeral = 3. conjuncţie =
5. pronume = 4. interjecţie =
6. verb =
ec
d. Ordonaţi următoarele cuvinte pentru a alcătui o propoziţie: unei, familii, stau, numeroase, la,
împreună, masă, membrii.
oi
Părţile principale de propoziţie Părţile secundare de propoziţie

1. subiectul = 1. atributul =
Pr
2. predicatul = 2. complementul =
e. Precizaţi numărul părţilor de propoziţie obţinute. Care sunt părţile de vorbire care nu
îndeplinesc singure funcţie sintactică?
f. Completaţi „copacul sintactic” de mai jos cu părţile de propoziţie obţinute:
reflectează la lumea textului! reţine!
1. Realizează câmpul lexical al cuvântului limbă, notând toate Câmpul lexical cuprinde
informaţiile pe care le-ai aflat în acest capitol. toate cuvintele care aparţin
2. Discutaţi despre asemănarea dintre modul de aceluiaşi domeniu şi care au
organizare a oamenilor şi a cuvintelor şi stabiliţi trăsături de sens comune.
asemănările.
Lumea e a ta!
Scrie un text despre importanţa familiei în viaţa oamenilor.

Cuvânt şi rostire (iV) 9

reţineţi!
de la lume la text
Pentru a construi un mesaj,
cuvintele trebuie ordonate,
Lucraţi în patru grupe. simpla lor alăturare creează
1. Luaţi un articol dintr-un mesaje întâmplătoare sau
ziar/revistă etc. şi decupaţi lipsite de sens prin care
cuvintele dintr-un paragraf. oamenii nu s-ar putea
Amestecaţi-le şi puneţi-le într-un înţelege. Pentru a comunica
recipient. Extrageţi apoi pe rând este necesar să ordonăm
cuvinte şi aşezaţi-le în ordinea cuvintele în propoziţii,
extrasă. Ce observaţi? propoziţiile în fraze şi
2. Construiţi o propoziţie frazele în text.
formată din subiect şi predicat. Propoziţia este o
3. Adăugaţi atribute şi comunicare cu un singur
t
complemente. predicat. Propoziţia simplă
4. Explicaţi ce nu este corect în
următoarele propoziţii.
Oamenii vorbeşte. Cuvintele sunt vie. ilo este alcătuită din părţile
principale de propoziţie, iar
propoziţia dezvoltată
tp
cuprinde şi părţi secundare

de propoziţie.
ec
1. Citeşte textul
Cuvântul „comunitate” vine din latinescul că, la un moment dat, ar fi poruncit ca un prunc
oi
„communeo” şi înseamnă „a pune împreună, a abia născut să fie închis într-o cameră a palatului
aduce împreună”. De aici tragem concluzia că său, nepermiţându-i-se nimănui să intre, numai
această „comunitate” umană nu înseamna a pune celei care îi dădea hrana şi îi schimba hăinuţele,
Pr
oamenii împreună ca pe nişte cartofi într-un sac, şi aceasta neavând voie să îl alăpteze sau să-i
fără relaţie unul cu altul. Într-o comunitate, vorbească. După o perioadă de doi ani, copilul a
oamenii dezvoltă metode de comunicare prin murit. În tot acest timp el a avut parte de hrană
care se dezvoltă ei înşişi. De aici avem limbajul. şi de îmbrăcăminte, însă nu a avut nici un
L. Wittgenstein afirma că fără limbaj omul nu contact cu vreo altă persoană. Nu i s-a vorbit şi
ar putea vieţui. Mai mult, dacă nu şi-ar dezvolta nici nu i s-a arătat afecţiune. Lipsa limbajului
limbajul în cadrul unei comunităţi, ar fi acelaşi l-a omorât.
lucru. Un om care îşi făureşte propriul limbaj nu În comunitate, omul are acces la dragoste, la
va fi înţeles de nimeni. afecţiune […], are acces la limbaj, la comunicare,
La fel se întâmplă când mergi într-o ţară acestea fiind mijloacele desăvârşirii sale ca indi-
străină. Vezi oamenii în jurul tău comunicând, vid. Comunitatea nu îi răpeşte omului dreptul la
dar tu nu înţelegi limba. Nu poţi spune că ei nu o identitate, nu îl face mai puţin unic şi irepetabil.
se înţeleg, cel care nu înţelege eşti tu. Şi nu poţi Omul este unic, inconfundabil şi irepetabil, dar,
face nimic altceva până nu inveţi limba ţării în acelaşi timp, este şi o verigă a lanţului
respective. L. Wittgenstein spune: „Dacă un leu neîntrerupt al umanităţii, un membru al marii
ar putea vorbi, nimeni nu l-ar înţelege”. […] comunităţi umane. […] Limbajul este podul de
O altă povestire vine din cartea lui Andrei legătură între aceste unice, şi totodată aceleaşi,
Pleşu, „Limba păsărilor”. Aici este vorba despre persoane: oamenii.
un „experiment” al lui Alexandru cel Mare. (Limbajul, ca mijloc de realizare al comunităţii,
Acest important lider era foarte interesat în ceea Daniel Dinescu, articol publicat pe internet la
ce priveşte limbajul şi comunicarea. Se spune 20.05.2004, la adresa http://www.poezie.ro/)

a. Priveşte textul citat şi observă cum sunt organizate frazele.
Marchează alineatele şi paragrafele. Care este elementul esenţial
pe care trebuie să îl îndeplinească un text? Nici cuvintele „nu trăiesc”
b. Precizează rolul limbajului pentru oameni. Ilustrează cu izolate. Legătura dintre ele
exemple din text. este realizată prin prepoziţii
c. Explică de ce nu poate avea fiecare om „limba lui”. şi conjuncţii.
d. Exprimă-ţi părerea despre „experimentul” lui Alexandru cel
Mare.
3. Prepoziţia şi conjuncţia Află mai mult!

a. Extrage propoziţiile simple din primul şi din ultimul enunţ al
textului. Ce observi? Prepoziţiile au rolul de a
b. Adaugă şi părţile secundare de propoziţie şi explică marca relaţia de subordonare
modificarea. a complementului şi a
c. Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate şi atributului faţă de cuvâtul
rolul lor în propoziţie: determinat (termenul regent).
– Cuvântul „comunitate” vine din latinescul commune. Conjuncţiile au rolul de a
– Într-o comunitate, oamenii dezvoltă metode de comunicare. marca relaţia de coordonare
– Acest important lider era foarte interesat în ceea ce priveşte între părţile de propoziţie
t
limbajul şi comunicarea. de acelaşi fel şi se numesc
rolul cuvintelor puse în chenar.

ilo
d. Delimitează propoziţiile din următoarele fraze şi precizează
– Vezi oamenii în jurul tău comunicând, dar tu nu înţelegi

limba.
conjuncţii coordonatoare
(de exemplu: şi, dar, iar,
însă, ci, sau, ori, fie).
tp
Conjuncţia are rol de
– De aici tragem concluzia că această „comunitate” umană nu legătură şi în frază, legând
înseamnă a pune oamenii împreună ca pe nişte cartofi într-un propoziţii de acelaşi fel
sac, fără relaţie unul cu altul. (principale sau subordonate).
ec
Acestea se numesc

conjuncţii coordonatoare.
Există şi conjuncţii
subordonatoare, care
oi
marchează relaţia de
Lucraţi în două grupe! subordonare a propoziţiei
1. Scrieţi un subordonate de regenta ei
Pr
text de 10 (de exemplu: să, dacă, că,

rânduri în care încât, deşi).
să folosiţi cuvintele
comunitate, limbaj,
comunicare,
cunoaştere.
2. Realizaţi un poster
în care în care să reţine!
cuprindeţi cel puţin
cinci sfaturi pentru a Textul reprezintă o
scrie un text bun. succesiune logică şi coerentă
de cuvinte, propoziţii, fraze
prin care se comunică idei.
Lumea e a ta!
Dimensiunea textelor este
variabilă, ele pot fi reproduse
integral sau fragmentar.
Succesiunea ideilor într-un
Alege o temă dintre cele discutate în această unitate şi scrie un text este marcată de paragrafe
text în care să motivezi ce ţi-a plăcut sau ce nu ţi-a plăcut şi de aliniate.
referitor la tema respectivă.

III. FeţeLe reALităţii
Întâmplare
din lumea necuvântătoarelor (i)
1
de la lume la text
1. Scrie, în cinci minute, un text
în care să povesteşti o
întâmplare pornind de la
următoarele cuvinte: o căprioară,
iedul ei, pădure.
2. Citeşte textul
colegului/colegei de bancă şi
discutaţi asemănările şi
deosebirile.
t
1. Citeşte textul
ilo
tp
// Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământu- ar mirosi genunea, apoi se avântă ca o săgeată şi,
lui, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta şi-a behăind vesel, zburdă de bucurie pe picioarele
ec
întins capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe subţiri ca nişte lujere.//

spatele mamei lui, şi, cu ochii închişi, se lasă // Dar trebuiesc să coboare, să străbată o pă-
dezmierdat. Căprioara îl linge, şi limba ei subţire dure, ca să urce din nou spre ţancuri. Căprioara
oi
culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului. // conteneşte fuga; păşeşte încet, prevăzătoare. Tre-
Mama îl priveşte, şi-n sufletul ei de fugarnică ce din poiană în poiană, intră apoi sub bolţi de
încolţeşte un simţământ stăruitor de milă pentru frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeaţă,
Pr
fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hră- până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad,
nit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se des- a pădurii.//
partă chiar azi, căci vremea înţărcatului venise // Şi-au mers mult aşa, până ce au dat în
de mult încă. Şi cum se uită aşa, cu ochii îndu- sfârşit de luminiş. Iedul, bucuros, o ia înainte,
reraţi, din pieptul căprioarei scapă ca un muget sărind. Dar în aceeaşi clipă căprioara se opreşte,
înăbuşit de durere; iedul deschide ochii. // ca de-o presimţire, adulmecând. În faţa ei, de
// Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare sub o cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un
şi porneşte spre ţancurile de stâncă din zare, salt, şi iedul ar fi fost sfâşiat.// Atunci căprioara
printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e dă un zbieret adânc, sfâşietor, cum nu mai scose-
păzit şi de duşmănia lupului, şi de iscusinţa vâ- se încă, şi, dintr-un salt , cade în mijlocul limini-
nătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora şului. Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul
numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo şi se repede la ea…//
l-ar fi ştiut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau // Prăbuşită în sânge, la pământ, sub colţii fia-
de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara rei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul
îşi azvârle picioarele în fugă fulgerătoare, în ei. Şi numai când acesta, înspăimântat, se
salturi îndrăzneţe, să încerce puterile iedului. Şi topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte dure-
iedul i se ţine voiniceşte de urmă; doar la săritu- rea, iar ochii i se tulbură de apa morţii.//
rile ameţitoare se opreşte câte o clipă, ca şi cum

a. Discută cu colega ta/colegul tău despre impresia pe care ţi-a lăsat-o lectura textului şi alege un
cuvânt din imaginea de mai jos care exprimă sentimentul pe care ţi l-a produs întâmplarea citită şi
motivează.
b. Compară povestirea realizată de tine cu cea scrisă de Emil Gârleanu. Care sunt asemănările şi
deosebirile?.
uimire durere nedumerire
surprindere curaj indiferenţă melancolie
bucurie încântare compătimire tristeţe
c. Spune de ce crezi că a scris autorul o povestire cu un deznodământ tragic.

d. Explică legătura între autorul Emil Gârleanu şi povestitorul/naratorul din text.
e. Indică cinci cuvinte care sunt folosite în text cu formă neliterară. Scrie forma lor literară.
f. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele:
fraged, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . colţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
iscusinţă, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . salturi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
prevăzătoare, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sfâşietor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
g. Subliniază prefixele şi sufixele din următoarele cuvinte derivate: voiniceşte, fugarnică, luminiş,
înspăimântat.
t
3. Ideile principale şi secundare
ilo
Observă fragmentarea textului prin cele două linii verticale. Formulează ideea principală şi ideile
secundare din fiecare fragment.
tp
ec
Lucrați în cinci grupe.

1. Completați tabelul de mai jos cu informații selectate din text:
oi
unde au loc când au loc cine sunt care sunt care este cauza
întâmpările? întâmplările? personajele? întâmpările? întâmpărilor?
Pr
2. Povestește oral, în grupul tău, acțiunea din text, punând accent pe locul și timpul întâmplărilor.
reţine!
Lumea e a ta!
Autorul este o persoană
1. Cu siguranţă ai auzit de la prieteni/din familie/de la reală care îşi exprimă
emisiunile de ştiri sau ai văzut într-un film o întâmplare despre gândurile şi sentimentele
sacrificiul cuiva care te-a impresionat. Povesteşte, în 10-15 prin vocea celui care
rânduri, această întâmplare. povesteşte. Naratorul are
2. Scrie un text în care să-ţi exprimi opinia asupra sacrificiului identitate ficţională,
ca semn al dragostei. Ilustrează ideile cu exemple din realitate şi aparţine lumii textului
din propria experienţă de viaţă. Prezintă textul într-un monolog asemenea personajelor. El
oral în faţa colegilor tăi. poate povesti la persoana a
III-a sau la pesoana I.

Întâmplare
din lumea necuvântătoarelor (ii)
2
reaminteşte-ţi!
de la lume la text
Naraţiunea prezintă o
1. Notează cel puţin cinci situaţii în care ai fost nevoit/nevoită să succesiune de întâmplări
rezumi ceea ce ai văzut, ai auzit sau ai citit petrecute într-o ordine
2. Recitiţi textul Căprioara de Emil Gârleanu, cu voce tare. temporală. Naraţiunea
Aplicaţi grila de lectură colegului care citeşte textul în faţa presupune narator sau
clasei. povestitor, acţiune,
personaje.
Corectitudine Fluenţă Intonaţie Adaptarea volumului vocii
J K L J K L J K L J K L
3. Revedeţi ideile principale formulate şi completaţi tabelul de
mai jos cu cele corespunzătoare fiecărui moment al acţiunii:
t
Expoziţiunea:
Intriga:
Desfăşurarea acţiunii:
Punctul culminant:
Deznodământul:
ilo
tp
explorează universul cuvintelor! Află mai mult!
ec
1. Cum se rezumă un text? Rezumatul este un tip de

oi
compunere care presupune

a. Scrie rezumatul textului Căprioara în 10-12 rânduri. prezentarea în cuvinte
b. Compară rezumatul realizat de tine cu cel al lui Paul, puţine a ceea ce a fost spus
Pr
prietenul tău din primele lecţii. Şi el, asemenea ţie, parcurge sau scris mai pe larg.
acest ghid, ajutat fiind de Elena şi de Maria. Iată rezumatul scris Rezumatul reţine esenţialul
de el. Citeşte-l cu atenţie şi observă ceea ce a corectat profesoara şi elimină detaliile
pe rezumatul lui Paul. secundare, mai puţin
semnificative.
Rezumat Pentru a rezuma corect un
O căprioară stătea lângă puiul ei şi îl dezmierda. text narativ (epic), trebuie
Căprioara trebuia să înţarce puiul şi să se să parcurgi următorii paşi:
despartă de el, dar el nu ştia şi ia se chinuia. ea / s-a hotărât – citeşte textul;
Căprioara se hotărî să îl ducă pe pui sus, pe – identifică şi delimitează
stânci, pentru a-l feri de primejdii. Dar în a apărut etapele acţiunii;
drumul lor apăru un lup şi căprioara se aruncă s-a aruncat – realizează planul simplu
în faţa lui ca să-l scape pe ied. Iedul scăpă, dar a scăpat de idei;
căprioara muri. a murit – leagă ideile principale,
adăugând informaţiile
necesare pentru a obţine o
c. Verifică dacă Paul a respectat următoarea listă cu regulile prezentare logică şi clară a
rezumării: acţiunii.
– rezumatul este mai scurt decât textul de bază;
– se elimină descrierile şi dialogul;
– mai multe cuvinte din textul de bază referitoare la aceeaşi
idee se reduc la un singur cuvânt;

– informaţia din textul de bază este concentrată şi simplificată;
– verbele sunt folosite doar la persoana a III-a; reţine!
– timpul verbelor din propoziţiile principale este la trecut,
perfect compus sau la prezent; dacă s-a optat pentru unul dintre
ele, atunci toată rezumarea continuă cu acelaşi timp verbal; Ca să realizezi un rezumat
– nu se folosesc forme verbale precum: plecă, muri, scăpă, corect trebuie să cunoşti
care sunt forme ale verbului la timpul perfect simplu şi este timpurile verbelor.
interzisă folosirea lui ca timp al rezumării;
– se reciteşte lucrarea şi se corectează greşelile de ortografie şi
de punctuaţie; ce greşeală de ortografie are Paul în lucrare?
2. Verbul
a. Completează tabelul de mai jos cu informaţii despre verb.
Reciteşte lecţia 8 din unitatea II despre „copacul morfologic şi sintactic”:
b. Selectează din textul Căprioara verbe la:
– timpul prezent: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– timpul trecut: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Scrie forma de viitor a verbelor:
– azvârle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– erau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– rămâne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
t
– au dat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
d. Pune verbele de mai jos la persoana I, numărul singular şi plural:
ilo
– sta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– scapă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– trece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
tp
e. Rescrie enunţul: „Şi-au mers mult aşa, până ce au dat în sfârşit de luminiş”, punând verbele la
timpul prezent:
..................................................................................
f. Rescrie enunţul: „Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă
ec
din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit”, punând verbele la timpul trecut:
..................................................................................
g. Selectează din textul Căprioara verbe care să ilustreze conjugările vebului:
oi
– conjugarea întâi (- a): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

– conjugarea a doua (- ea): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– conjugarea a treia (- e): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pr
– conjugarea a IV-a (- i sau - î): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Rezumă întâmplările de la ora de limba română de astăzi,
folosind verbe la timpul prezent.
ştiaţi că?
Lumea e a ta! Verbele se clasifică în

patru conjugări după
vocala/vocalele finale
Rezumă conţinutul unei ştiri auzite la un jurnal de ştiri ale formei de dicţionar.
TV sau pe care ai citit-o într-un ziar.

Acţiune şi atitudine 3
de la lume la text
Lucraţi în patru grupe.
Completaţi următorul tabel cu verbe care arată acţiuni.
posibile, asociate cu
dorite/a căror realizare
voinţa vorbitorului de
Sigure/reale posibile/realizabile depinde de o condiţie
a le vedea realizate
[modul indicativ] [modul conjunctiv] [modul
(ordine, îndemnuri)
condiţional-optativ]
[modul imperativ]
Ex.: lucrez Ex.: să lucrez Ex.: aş lucra Ex.: lucrează!
t
Află mai mult!
1. Modurile personale ale verbului ilo În comunicare, verbul îşi

tp
schimbă forma după
a. Scrie un text în care să foloseşti verbe la toate cele patru persoană, număr, timp şi
moduri. mod. Modul arată felul în
b. Subliniază verbele la cele patru moduri. care vorbitorul consideră
Verbele la modul imperativ nu au forme decât pentru persoana a
ec
acţiunea exprimată de verb.

II-a, singular şi plural. Modurile personale sunt:
c. Enumeră semnele caracteristice pentru fiecare mod al indicativ, conjunctiv,
verbului. Pentru a le observa mai bine, scrie formele unui verb la condiţional-optativ,
oi
toate cele patru moduri, la toate cele trei persoane, la numărul imperativ. La aceste moduri,
singular şi plural. Continuă, pe caietul tău, după modelul de mai verbul îşi schimbă forma
jos: după persoană şi are
Pr
scriu să scriu aş scrie scrie! întotdeauna funcţia

d. Scrie în spaţiul liber din dreptul fiecărei litere cifra care sintactică de predicat.
corespunde modului verbal pentru cuvâtul/cuvintele subliniat/e:
A. Aş pleca la munte în vacanţă. … 1. imperativ
B. E bine să nu întârzii prea mult. … 2. indicativ
C. Ascult muzică mereu. … 3. conjunctiv
D. Deschide fereastra! … 4. condiţional-optativ
2.Modurile nepersonale ale verbului

a. Citeşte următorul enunţ şi observă verbele subliniate: reţine!
E uşor de învăţat când ideile se adună vorbind cu prietenii şi
colegii deoarece e plăcut a vedea cum împreună putem găsi
soluţii interesante la orice problemă ridicată şi nu stai singur şi Există moduri verbale în
chinuit pentru a o rezolva. care verbele nu îşi schimbă
b. Continuă să scrii, pe caietul tău, formele verbelor: a trecut, voi forma. Acestea sunt
decide, aş călători, după modelul de mai jos: modurile nepersonale:
infinitiv gerunziu supin participiu infinitiv, gerunziu, supin şi
a şti ştiind de ştiut ştiut/ştiută/ştiute/ştiuţi participiu.
………… ………… ………… ………………………………

c. Scrie în spaţiul liber din dreptul fiecărei litere cifra care corespunde modului verbal:
A. de scris … 1. indicativ
B. au asculat… 2. supin
C. a asculta … 3. gerunziu
D. lovită … 4. imperativ
E. subliniind… 5. conjunctiv
F. aş dormi … 6. Participiu
G. să creez … 7. Infinitiv
H. stai … 8. condiţional-optativ
d. Scrieţi, pe caietele voastre, câte cinci propoziţii în care verbul la modul imperativ să exprime:
grupa întâi: un îndemn; grupa a doua: un ordin; grupa a treia: un sfat; grupa a patra: o rugăminte;
grupa a cincea: o ameninţare.
Fiecare grupă îşi desemnează un reprezentant care să scrie pe tablă propoziiţiile formulate şi să le
rostească cu intonaţia potrivită. Atenţie la semnele de punctuaţie!
e. Realizaţi câte un afiş care să cuprindă 10 reguli referitoare la comportamentul de la şcoală/pe
stradă/în excursie/în autobuz. Folosiţi verbe la modul imperativ, atât la forma afirmativă, cât şi la
cea negativă. Grupaţi apoi propoziţiile obţinute, în funcţie de forma afirmativă sau negativă a
verbului. Puneţi câte un titlu sugestiv regulamentului creat de voi şi afişaţi-l.
t
Lucraţi în două grupe!
ilo
1. Scrieţi, pe caietele voastre, câte cinci propoziţii în care verbul la modul imperativ să
exprime:
tp
grupa întâi: un îndemn; grupa a doua: un ordin; grupa a treia: un sfat; grupa a patra: o rugăminte;
grupa a cincea: o ameninţare.
Fiecare grupă îşi desemnează un reprezentant care să scrie pe tablă propoziiţiile formulate şi să
le rostească cu intonaţia potrivită. Atenţie la semnele de punctuaţie!
ec
2. Realizaţi câte un afiş care să cuprindă 10 reguli referitoare la comportamentul de la şcoală/pe

stradă/în excursie/în autobuz. Folosiţi verbe la modul imperativ, atât la forma afirmativă, cât şi la
cea negativă. Grupaţi apoi propoziţiile obţinute, în funcţie de forma afirmativă sau negativă a
oi
verbului. Puneţi câte un titlu sugestiv regulamentului creat de voi şi afişaţi-l.

3. Scrieţi 5 reguli pe care aţi dori să le respectaţi în fiecare zi, la şcoală, acasă, pe stradă, folosind
verbe la modul condiţional-optativ şi conjunctiv.
Pr
Lumea e a ta!
Scrie, după modelul de mai jos, 10 enunţuri în care să foloseşti verbe la modul conjunctiv şi
condiţional-optativ pentru a exprima dorinţele tale pentru acest an şcolar, dar şi condiţiile de a
căror îndeplinire depinde realizarea lor.
Dorinţele Condiţiile
1. Aş vrea să am media 10 la română 1. Dacă aş studia mai mult

Feţele timpului (i) 4

ştiaţi că?
Doar la modul indicativ

verbul are toate cele trei
timpuri: trecut, prezent
şi viitor.
reţine!
Formele verbale folosite
sunt la timpul imperfect,
t
care exprimă o acţiune
de la lume la text
ilo trecută, care se desfăşoară
în acelaşi timp cu o altă
acţiune trecută, arătând
tp
durata. Într-o naraţiune,
imperfectul e folosit în
Grupează următoarele forme verbale în tabelul de mai jos: descrierea cadrului de
citeam, privesc, am călătorit, fugisem, privii, voi descoperi, desfăşurare a acţiunii.
hotărăsc, lucraşi, o să deschid, reparam, reparăm, aţi aflat,
ec
aflaserăm, priviră, ai să cauţi;
Timpul trecut Timpul prezent Timpul viitor

oi

Pr
1. Modul indicativ. Forme ale trecutului

a. Citeşte următoarele enunţuri care descriu cadrul unei
naraţiuni (expoziţiunea):
O lumină puternică învăluia încăperea. Razele soarelui
pătrundeau prin ferestrele larg deschise. O muzică liniştitoare se
auzea dintr-o încăpere alăturată.
b. Spune ce fel de acţiune exprimă verbele subliniate. reţine!
c. Subliniază terminațiile verbelor la timpul imperfect din
următoarea listă:
(eu) pătrundeam învăluiam auzeam Verbele la perfect simplu
d. Observă verbele subliniate din următoarele enunţuri şi spune exprimă o acţiune trecută
ce fel de acţiuni exprimă: terminată de curând, iar
Elena a deschis uşa şi a rămas impresionată de peisajul de vis verbele la mai mult ca
din încăpere. Muzica din cealaltă încăpere s-a oprit şi Elena a perfect exprimă o acţiune
e. Pune verbele a deschide și a dansa la timpul perfect compus,

privit în jur cu mirare. terminată înaintea altei
la toate persoanele, singular și plural.

acţiuni trecute.

f. Citeşte următoarele enunţuri care marchează intriga naraţiunii reţine!
de la punctul 1:
Deodată lumina se stinse şi încăperea deveni întunecoasă ca
un mormânt. Tot ceea ce văzuse şi auzise cu câteva clipe înainte Verbele care sunt la timpul
dispăru. perfect compus exprimă o
Comparaţi diferenţa dintre momentele temporale exprimate acţiune trecută şi terminată
de formele verbale. în momentul vorbirii. Într-o
Văzuse/auzise/[ora 17.10] naraţiune, perfectul compus
¯ se foloseşte pentru a
(se stinse/deveni/dispăru [ora 17.11]) prezenta acţiunile şi
Perfectul simplu este specific vorbirii din partea de sud a ţării şi evenimentele. În structura
din unele zone rurale şi trebuie evitat în rezumare şi în verbului la timpul perfect
exprimarea literară. compus intră verbul a avea
g. Priveşte, în tabelul de mai jos, formele verbului „a vedea” la + verbul de conjugat.
toate persoanele, pentru a observa diferenţa dintre cele Formele verbului a avea ca
două timpuri: parte componentă a
perfect simplu mai mult ca perfect timpului perfect compus
văzui văzusem sunt: am, ai a, am, aţi, au şi
văzuşi văzuşeşi au doar rol gramatical,
văzu văzuse neavând sens.
văzurăm văzuserăm
văzurăţi văzuserăţi
t
văzură văzuseră
sud a ţării şi subliniază verbele la perfectul simplu.

– Ce făcuşi? De ce nu venişi mai repede să-mi spui
vestea cea bună?
ilo
h. Citeşte următorul dialog specific vorbirii populare din zona de
nu confunda!
tp
Verbul a avea ca parte
– Păi… nu putui că tocmai acum auzii şi eu. componentă a perfectului
i. Adu-ţi aminte de greşelile lui Paul din redactarea rezumatului. compus nu are sens şi se
Acum ştii ce a greşit! Explică-i colegului de bancă greşelile lui numeşte verb auxiliar; când
Paul în folosirea timpurilor verbale în redactarea rezumatului.
ec
verbul a avea este folosit cu

j. Subliniază forma corectă din următoarele enunţuri: sensul de: a poseda, a
Tu văzusei/văzuseşi spectacolul. deţine, a stăpâni, a ţine, a
Noi începusem/începuserăm să strângem lucrurile când ai venit tu. purta, a fi alcătuit etc., se
oi
Voi plecaseţi/plecaserăţi de mult timp. numeşte verb predicativ.

k. Scrie continuarea povestirii începute la punctele 1 şi 6. Vei Compară, în acest sens,
continua cu desfăşurarea acţiunii, punctul culminant şi următoarele propoziţii:
Pr
deznodământul. „Am doi copii” cu

„Am dechis uşa”.

Lucraţi în două grupe!
1.Completați tabelul de mai jos cu elemente specifice pentru fiecare coloană:
Loc Timp Personaje Întâmplări/etapele acţiunii
1. grădina căprioară, ied, îngrijitor, Paul, Elena, Maria,
vara ………
zoologică vizitatori
2.
2. Alegeţi pentru fiecare grupă elemente din tabel şi grupaţi-le într-un scenariu epic. Scrieţi o
povestire în care să folosiţi informaţiile din tabel pentru a prezenta etapele acţiunii. Folosiţi doar
verbe la timpul trecut!
Lumea e a ta!
Povesteşte o întâmpare din trecutul personal care ţi-a marcat existenţa folosind verbe la
toate formele timpului trecut.

Feţele timpului (ii) 5

de la lume la text
1. Scrie în cinci minute un text în care să descrii modul în care
vezi prezentul şi viitorul.
2. Alege două dintre verbele folosite în propoziţiile alcătuite de
tine şi scrie formele lor la toate persoanele, la timpul prezent şi
viitor.
3. Organizaţi în două grupe, scrieţi, pe caietele voastre,
propoziţii în care verbele să exprime acţiuni:
– pe care le faceţi acum;
– pe care le faceţi de obicei/zilnic;
– cu caracter de adevăr general (un proverb, o lege etc.);
– pe care le veţi face săptămâna viitoare.
t
1. Citeşte textul ilo
tp
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate; […]
ec
Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
oi
Cine ştie să le-nveţe;

În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Pr
Te întreabă şi socoate.
(M. Eminescu, Glossă)
a. Alcătuiește o propoziție în care să folosești cuvântul vreme cu
un alt sens decât cel utilizat în textul citat.
b. Numește un sinonim pentru sensul din text al cuvântului
zădărnicie. reţine!
c. Transcrie cuvintele care aparțin câmpului semantic al
timpului.înspăimântat.
În limba vorbită, viitorul
3. Prezentul şi viitorul verbelor se construieşte în

mai multe feluri.
a. Compară forma verbelor la viitor din următoarele texte şi Există şi forme regionale de
observă diferenţele. viitor, precum: oi învăţa, îi
– Voi pleca să mă întâlnesc cu vechea mea prietenă. Ne vom învăţa, a învăţa, om învăţa,
plimba şi vom discuta despre trecut şi despre viitor. Plimbarea îţi învăţa, or învăţa. Aceste
cu ea va fi un bun prilej de relaxare. forme nu se recomandă să fie
– Am să mă întâlesc cu vechea mea prietenă. O să ne plimbăm folosite în vorbirea literară.
şi o să discutăm despre trecut şi despre viitor. Plimbarea cu ea o
să fie un bun prilej de relaxare.

b. Verifică dacă scrii corect, subliniind forma corectă a verbului Fii atent!
din următoarele enunţuri:
– Dacă ploaia va/v-a sta, voi ieşi la plimbare.
– Am aflat că va/v-a spus vestea cea bună. la scrierea verbelor la
– Ştii că va/v-a pleca mâine? timpul viitor, persoana
c. Corectează greşelile din biletul pe care i l-a trimis Elena lui a III-a: va merge, va scrie,
Paul: va râde etc.
Paul. Ştii că Maria v-a merge sâmbătă la discotecă? Nu vrei să
megem şi noi? Maria a zis că ne v-a plăcea să vedem cum
dansează… Ce zici? Vi? Elena
d. Construieşte două dialoguri pe aceeaşi temă: vremea de
mâine, folosind verbe la timpul viitor. Alege formele de viitor
potrivite în funcţie de interlocutori: doi meteorologi şi doi ţărani reţine!
pe câmp.
e. Completează programul pentru ziua de astăzi şi pentru ziua de Cuvântul „monolog”
mâine, folosind verbe la timpul prezent şi la timpul viitor. provine din limba greacă,
unde „monos” înseamnă
4. Monologul scris „singur”, iar „logos”

înseamnă „vorbire.” Prin
Viața noastră e zadarnică.

Imaginează-ți că participi la un concurs de televiziune, cu tema urmare, monologul
înseamnă vorbirea de unul
1. Scrie un monolg pe această temă, prezentând modul în care singur, cu sine sau despre
t
vezi tu viața. sine.
2. Citeşte, apoi, în fața colegilor ceea ce ai scris.
ilo
tp
Lucraţi în patru grupe!
ec
Realizaţi un poster care să cuprindă 10 reguli pe care un om trebuie să le respecte în viața

sa. Folosiți, de preferință, verbe la modul conjunctiv.
oi
Lumea e a ta!
Pr
Completează „cartea de vizită” personală cu o nouă fişă în care să notezi părerea ta despre
tine, raportându-te la trecut, prezent şi viitor. Notează ideile pe trei coloane, folosind
verbe la timpul trecut, prezent şi viitor.

dorinţe şi confesiuni 6
de la lume la text
Lucraţi în două grupe. Folosiţi-vă cunoştinţele.
1.Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi verbe la modul conjunctiv şi condiţional-optativ, pornind de
la exemplele de mai jos. Subliniaţi verbele la cele două moduri.
Grupa întâi – [dorinţe visate]
Ex. Dacă aş fi pasăre, aş zbura în înaltul cerului
Dacă mama (a avea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacă oamenii (a nu minţi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacă noi (a pleca) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacă voi (a râde) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacă soarele (a nu răsări) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa a doua – [obişnuinţe, sfaturi]
Ex. Când sunt bucuros, îmi place să cânt.
t
Când eram copil, îmi plăcea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ilo
Când sunt supărat, obişnuiesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Când citeşti o carte, e util să . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Când mama mă roagă ceva, obişnuiesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Când oamenii îşi doresc ceva, trebuie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
tp
2. Notaţi în tabelul de mai jos structura verbelor la cele două
moduri verbale: reţine!
modul conjunctiv, modul condiţional-optativ,
ec
timpul prezent timpul prezent

Formele verbale folosite
sunt la timpul prezent.
oi

Pr
1. Citeşte textul
Ce-ar fi fost dacă…
(fragment din jurnalul lui Paul)
27 octombrie 2004
Ar fi trebuit să am încredere în sfatul

Elenei atunci când mi-a recomandat să mă
prezint la concursul de preselecţie pentru
dansatori organizat în localitatea noastră.
Dacă aş fi avut mai multă încredere în
mine, era posibil să fi fost selectat sau, cel
puţin, să fi văzut şi alţi tineri dansatori şi
să mă compar cu ei. Acum însă nu pot decât să la provocările vieţii! Voi fi mai hotărât în luarea
fiolosofez pe tema „ce ar fi fost dacă…” sau „să deciziilor . Evident, cu atenţie, dar nu voi mai
fi făcut…” ajunge niciodată în situaţia să regret spunând
Regretele sunt târzii , dar tot am învăţat „ce ar fi fost dacă…” Cred că acum înţeleg cu
ceva. Orice ocazie trebuie valorificată. Suntem adevărat sensul maximei: „Nu privi spre trecut
trecători în lumea aceasta, iar şansa nu apare de cu mânie, nici cu teamă spre viitor, priveşte cu
multe ori în viaţă. Trebuie să răspunzi prezent atenţie în jur!”

a. Explică de ce regretă Paul faptul că nu s-a prezentat la
preselecţie. Verbele la modul conjunctiv
b. Motivează de ce scrie Paul în jurnal. şi condiţional-optativ pot
c. Exprimă-ţi părerea cu privire la rolul unui jurnal. avea două timpuri: prezent
d. Comentează maxima la care face referire Paul, prin raportare şi perfect. Timpul perfect se
la propriul mod de a lua o decizie. recunoaşte prin prezenţa
e. Priveşte formele verbale subliniate în text. Ce observi? verbului „a fi“ în structura
f. Completează, pe caietul tău, formele verbului „a decide” la formei verbale.
modul şi timpurile indicate:
conjunctiv, perfect condiţional-optativ, perfect
g. Completează spaţiile libere cu formele verbului dintre
paranteze la modul conjunctiv şi condiţional-optativ, timpul Află mai mult!
perfect:
.……………………, dar nu am avut nici un creion. (a scrie)
.………………………, dar nu îţi ştiam numărul. (a telefona) Jurnalul este o formă de
Aş fi vrut ca Elena …………………………… (a nu întârzia) autocunoaştere şi
Dacă …… concursul, aş fi plecat într-o excursie. (a câştiga) comunicare, o formă de
Ar fi fost mai bine ……………… în tabără la mare. (a pleca) confesiune cu scopul
eliberării sufleteşti şi

înţelegerii evenimentelor
t
din propria viaţă şi din jur.
Lucraţi în patru grupe!

1. Notaţi cinci situaţii când aţi fost puşi în situaţia de a
ilo Prin consemnarea în jurnal,
cel care scrie îşi
recuperează fiinţa din
tp
curgerea neîntreruptă a
lua o decizie. timpului. Mulţi oameni
2. Alegeţi una dintre aceste situaţii şi completaţi următorul tabel, scriu în propriile jurnale, de
care constituie un posibil traseu de urmat în luarea unei decizii. la oameni simpli până la
Problema sau nevoia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ec
mari personalităţi. Unii îşi

scriu memoriile. Jurnalul şi
Soluţia 1 Soluţia 2 Soluţia 3
memoriile fac parte din
Consecinţe pozitive Consecinţe pozitive Consecinţe pozitive
paraliteratură. Autorul unui
Consecinţe negative Consecinţe negative Consecinţe negative
oi
jurnal nu vrea să facă operă

decizia
de ficţiune, ci consemnează
Lucraţi în două grupe! Discutaţi următoarele maxime evenimente ce ţin de eul
Pr
referitoare la luarea unei decizii: său biografic, iar naratorul

– Grupa I: Îndrăzneşte să devii ceea ce eşti. Există se povesteşte pe sine,
posibilităţi minunate în fiecare fiinţă. Convinge-te de „coborând în lumea sa
forţa ta. interioară”.
– Grupa a II-a: Problema ta nu este că ai o problemă.
Problema este atitudinea ta faţă de problemă. Să ştii să
spui fără încetare: „Nu depinde decât de mine!”.
reţine!
Lumea e a ta!
Atunci când trebuie să iei o
decizie, te afli într-o situaţie
Scrie o pagină de jurnal în care să dezbaţi o problemă care te problematică care implică
frământă. Dacă nu ai un jurnal, poţi să începi să scrii într-un găsirea unei soluţii sau
caiet dedicat acestui scop. alegerea între mai multe
Nu ezita! Timpul trece! Scrie chiar azi prima pagină din soluţii posibile. Altfel
jurnalul tău! Cu trecerea timpului, jurnalul tău va deveni o carte spus, rezolvarea de
fascinantă, pe care o vei citi cu cel mai mare interes, deoarece probleme presupune
personajul principal eşti Tu! Poţi include în jurnal şi elemente luarea unei decizii.
din „cartea ta de vizită”.

Întâmplare şi destin 7
de la lume la text
1. Povesteşte, în cinci minute, o întâmplare care ţi-a marcat în mod deosebit viaţa.
2. Citeşte ceea ce ai scris colegului/colegei de bancă.

1. Citeşte textul
Cum devine cineva revoluţionar şi om politic…? de I.L. Caragiale
Un fel de răspuns la această întrebare găsesc în Rog pe d. inspector să cerceteze, nu cumva în

una din vechile mele notiţe, care cred că poate învălmăşeală se află şi un băiat aşa ş-aşa, unul care
t
interesa pe mulţi dintre numeroşii noştri cititori. se cheamă Niţă. Niţă al Păunii-văduvii… […]
Din rândurile de mai la vale se va vedea că
poate cineva deveni revoluţionar şi om politic nu
numai prin vocaţiune, ci şi prin noroc. Se va vedea
cum, dintr-un copil care era hotărât să se devoteze
iloSe telefonează – şi aflu că domnul Niţă al
meu se află-n adevăr la una dintre secţii. Dau
fuga. Comisarul respectiv îmi spune că blajinul
fecior al Păunei-văduvii a făcut isprăvi mari la
tp
altarului credinţei, poate ieşi un brav slujitor al revoluţie, şi acum e ţinut la secret sub învinuiri
unui altar şi mai sfânt – altarul libertăţilor publice. grave. Acum doarme în arest.
Pe Niţă îl luasem de la mamă-sa, o văduvă A avut mare noroc d. Niţă cu mine: cunoşteam
săracă, pe procopseală: dorea să se facă popă. Era personal pe comisarul şi mă găseam şi cu ceva
ec
băiat voinic, blajin şi cinstit. Pentru aceasta, câ- parale asupră-mi. M-am rugat, iar m-am rugat; în
tăva vreme, îmi păru foarte bine că luasem sarci- fine, am facut ce-am făcut, şi am obţinut liberarea
na întreţinerii şi educaţiei acestui tânăr. Veni însă tânărului pe garanţia mea morală.
oi
un moment când nu mă putui căi îndestul că l-am Am ajuns acasă. Am chemat degrabă un
luat de la ţară şi i-am înlesnit şederea în Capitală. doctor. Omul ştiinţei n-a găsit nimic altceva grav
Locuiam în fundul unei mahalale depărtate de decât starea ochiului, care nu se putea deschide
Pr
centru, tocma spre Obor. Într-o zi îl trimet pe Niţă din pricina umflăturii. […]
al meu să-mi cumpere cărbuni de la magazia de Tocmai pe la cinci seara s-a dezmeticit bine şi
lângă gară. De la locuinţa mea până acolo era o mi-a povestit tot ce i se întâmplase.
cale ca de un ceas. Niţă a plecat de mult. Aştept Iată: Plecase, după cum spusei, pe la zece
trei ceasuri, patru. Băiatul îl ştiu cinstit. N-o fi dimineaţa, şi ajunsese fără accident la depozit pe
găsit cărbuni acolo şi s-a dus în altă parte. la unsprezece. […] Pe urmă? Pe urmă… îşi mai
Dar trec încă trei ceasuri, se-nnoptează bine, şi aduce aminte că a simţit o zguduitură în cap…
Niţă nu s-arată. Ce să fie? I s-a-ntâmplat ceva. Ce? ş-a adormit. Pe urmă, s-a trezit la secţie… şi altă
Mă sui repede într-o birjă: zguduitură-n cap… şi iar a adormit.
– La gară! […] Bravul meu revoluţionar!… „Numa, de nu
– Nu se poate, coconaşule; pe-acolo e revoluţie… şi-ar pierde ochiul – am gândit eu – că nu se mai
– Iar?… poate popi!…” Ochiul nu şi l-a pierdut, din
– Revoluţie mare! norocire; dar nu s-a popit; fiindcă de când cu
Cu toată curiozitatea ce am să asist la aşa spec- împrejurarea din Piaţa Teatrului, a prins băiatul
tacole, de astă dată m-am gândit că nu e vreme de gust de politică. Atât mai bine! Ce ar fi ajuns? –
petrecere: trebuie să caut pe Niţă – băiatul e dat de popă la ţară. Nu e mai bine om politic în
maică-sa în grija mea. Ajung la depozitul de cărbuni: Capitală? Se pot oare compara modesta carieră şi
se încărcaseră sacii şi Niţă plecase cu căruţaşul. Mă- activitatea umilă a unui biet preot de sat, cu
ntorc înapoi acasă: Niţă n-a venit încă. cariera şi activitatea unui cetăţean din Capitală,
S-a-nnoptat de tot. E peste putinţă să mă culc, să care e chemat o dată pe an, regulat, în fiece
las o noapte-ntreagă fără să dau de urma copilului. primăvară, să determine direcţiunea politică a
Mă duc să reclam la poliţie. regatului român?!

a. Numeşte aspectul care te-a surprins după lectura textului?
b. Descrie sentimentele provocate de lectura textului. – Jurnalul de lectură este,
c. Realizează un jurnal de lectură în care să consemnezi asemenea jurnalului
părerile/sentimentele/amintirile provocate de lectura acestui text. personal, o formă de
Lucrează după următorul model: comunicare şi
autocunoaştere.
Lumea textului Lumea mea
– Opera literară în care este
vei consemna citate, idei din vei consemna comentariul
prezentat un episod
textul citit personal
semnificativ din viaţa
d. Selectează din text cuvinte care nu sunt folosite cu forma lor unuia sau a mai multor
literară. personaje se numeşte
e. Explică de ce crezi că autorul a formulat titlul operei sub schiţă.
formă de întrebare.

1. Lucraţi în patru grupe pentru a răspunde la următoarele întrebări:
Ce se Care sunt
t
Unde? Când? Cine povesteşte?
întâmplă? personajele?
formulaţi
ideile
principale
notaţi numele extrageţi
ilo
extrageţi
personajelor şi cuvinte/sintag- cuvinte/sintag-
– selectaţi verbe de persoana I
şi a III-a;
importanţa lor me care indică me care indică – selectaţi propoziţii
tp
în desfăşurarea locul timpul interogative, exclamative care
acţiunii marchează reacţiile
naratorului
2. Precizează succesiunea întâmplărilor, ordonându-le în etapele acţiunii.

ec
3. Indică locul unde este plasat deznodământul. Care este efectul asupra cititorului?
4. Numeşte etapa acţiunii reprezentată de partea din text care pilseşte (participarea lui Niţă la
revoluţie).
oi
5. Imaginează-ţi o posibilă derulare a evenimentelor în participarea personajului la revoluţie şi

povesteşte-o în scris.
6. Precizează tema textului.
Pr
7. Găseşte avantaje şi dezavantaje pentru carierea de preot şi de politician.
Lumea e a ta!
1. Realizează „o fişă” a meseriei pentru care optezi, după
următorul model:
Calităţi necesare Avantajele meseriei Dezavantajele meseriei
2. Informează-te despre Revoluţia din 1989, discută cu

participanţi la acest eveniment şi scrie un text în care să-ţi
exprimi opinia despre importanţa acestui moment istoric în
destinul tău.

Povestea unui destin 8

de la lume la text
1. Notează toate cuvintele care îţi vin în minte, atunci când te gândeşti la cuvântul „destin”.
2. Discutaţi despre rolul hazardului/ întâmplării în destinul oamenilor. Puteţi avea în vedere
proverbul „Nu aduce anul ce aduce ceasul”.

1. Citeşte textele
Dragomir Hurmuzescu
(13 martie 188531 mai 1954)
Fizician, inventator, profesor la Universitatea
t
din Iaşi, membru al Academiei Române, este
fondatorul învăţământului electrotehnic din
România şi colaborator al soţilor Curie. A avut
contribuţii în domeniile electricităţii şi fizicii
razelor X. A construit electroscopul care-i
ilo
tp
poartă numele. A pus bazele primului laborator
de electricitate din ţară, transformat apoi în
Şcoala de Electricitate de pe lângă Universitatea Biografie (fragment)
din Iaşi, prima şcoală de fizică experimentală. de Lucian Blaga,
ec
A fost ctitor al radiofoniei româneşti. În 1922,

sub conducerea sa, a început să funcţioneze Unde şi când m-am ivit în lumină nu ştiu,
Societatea Română de Radiodifuziune din umbră mă ispitesc singur să cred
oi
(Societatea de Difuziune Radiotelefonică din că lumea e o cântare.

România), care la 1 noiembrie 1928 difuza în Străin zâmbind, vrăjit suind,
eter prima emisiune cu anunţul: „Alo, alo, aici în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare.
Pr
Radio Bucureşti”, urmat de discursul Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind,

preşedintelui Societăţii, Dragomir Hurmuzescu. câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund.
Este momentul ce inaugura, practic, postul De vânturi şi isprăvi visate îmi sunt
naţional de radio din România. ochii plini,[…]
2. Discutarea textului Află mai mult!

a. Alege în ce categorie de texte poate fi încadrat textul din
stânga paginii:
literar; nonliterar. Termenul „biografie” este
b. Precizează care este scopul scrierii unui asemenea text: format din cuvintele greceşti
de a informa de a distra bios (viaţă) şi graphein
c. Scrie, în 3- 4 rânduri, informația esențială din textul din (scriere). În limba română,
stânga paginii. acest cuvânt este un
d. Alege în ce categorie de texte poate fi încadrat textul din neologism, împrumutat din
dreapta paginii: franceză. Biografia cuprinde
literar; nonliterar. date despre viaţa şi
e. Precizează dacă în textul lui Lucian Blaga se oferă date activitatea unei personalităţi.
biografice concrete. Într-o biografie, totul se
relatează în mod obiectiv, pe
baza documentelor riguros
verificate.

3. Numeralul
a. Priveşte tabelul de mai jos şi observă diversitatea tipurilor de numerale.
Numeralul Numeralul Numeralul Numeralul Numeralul Numeralul
cardinal ordinal colectiv multiplicativ distributiv adverbial
şapte,
primul, al amândoi/ambi, o dată, de
şaisprezece, îndoit, înzecit, câte unu, câte
doilea, a doua tustrei, tusopt două ori, de
douăzeci şi înmiit etc. trei etc.
etc. etc. cinci ori etc.
şapte etc.
b. Transformă numeralele cardinale: opt, douăzeci şi unu, şaisprezece, optsprezece în numerale
ordinale corespunzătoare, după modelul:
doi ® al doilea ® al II-lea/a doua ® a II-a;
c. Scrie cu litere: 47, 126, 1996, 2005.
d. Corectează greşelile din enunţurile de mai jos:
– Am călătorit cu avionul doar odată când eram elev în clasa cincia.
– În clasa mea sunt patrusprezece băieţi şi două zeci şi doi de fete.
– Ne întâlnim la orele doi ca să mergem la florărie să cumpărăm doisprezece garoafe şi şepte
trandafiri pentru aniversarea lui Ioana.
e. Scrie expresii care cuprind numerale şi alcătuieşte enunţuri pentru a le evidenţia
sensul; ex.: cu ochii-n patru
t
ilo
1. Ce constituie informațiile cuprinse în textul citat în partea
reţine!
tp
Poezia lirică este un tip de
stângă a paginii? operă literară în care
2. Ce este o autobiografie? De ce este necesar să ne scriem autorul îşi exprimă
autobiografia? sentimente, idei, atitudini
3. Pentru scrierea unei (auto)biografii este necesar să acorzi o
ec
într-un limbaj figurat.

atenție deosebită ortografiei substantivelor proprii. Identifică în
textul din stânga paginii substantivele proprii și explică scrierea
lor cu majusculă.
4. Care este diferența dintre textul biografic despre Dragomir
Hurmuzescu și textul poetic?
oi
Pr
Lumea e a ta!
1. Scrie-ţi
biografia cu Fii atent!
scopul de a o
prezenta la un Nu confunda cuvântul
concurs de oferte „biografie” cu „bibliografie”!
de muncă. Cuvântul „bibliografie”
2. Informează-te provine din grecescul
asupra biografiei biblion (carte) şi graphein
vedetei tale
preferate și
(scriere) şi are următoarele
sensuri: 1. lista operelor
discută în grupul consultate într-o cercetare
de colegi/ ştiinţifică; 2. listă a cărţilor şi
prieteni despre a publicaţiilor diferenţiate în
ascensiunea sa în funcţie de ordinea alfabetică,
carieră. Scrie un cronologie, autor, titlu etc.
text în care să
prezinți povestea vieții acesteia.

realităţi cotidiene 9
de la lume la text
1. Numește sursele din care te informezi, pentru fiecare din
următoarele situații:
• Când intenționezi să-ți cumperi un produs electrocasnic
pentru propria locuință;
• Când vrei să afli informații noi despre situația politică a
țării;
• Când îți cauți un loc de muncă sau când dorești să-ți
găsești o chirie.
2. Relatează o situație în care ai cumpărat un produs, pentru că
te-a impresionat reclama pe care ai văzut-o la televizor sau ai
auzit-o la radio. Prezintă-le colegilor ce te-a atras când ai văzut
produsul în reclamă și cum era acesta în realitate.
3. Discutați între voi care este rolul pe care știrile, reclamele sau
t
anunțurile le au într-o societate modernă.
2. Discutarea textului ilo

tp
ec
oi
Pr

IV. CânteCuL sentimenteLor
Poezia sentimentelor 1
de la lume la text
1. Amintește-ți de o situație când ai fost fericit/ trist. Descrie starea
de fericire/ tristețe în cuvinte sau/ și imagini.
Lucrați în patru grupe.
2. Două dintre grupe vor scrie o poezie despre fericire, iar celelalte
două, despre tristețe. Citiți și comparați textele produse de voi.
3. Scrieți versuri despre aceste sentimente, extrase din cântecele
voastre preferate.
4. Explicați semnificația următoarelor versuri scrise de Victor
Hugo: „Bărbatul este un ocean, femeia este un lac. Oceanul are o
perlă care îl împodobește, lacul, poezia
care-l luminează.” (Bărbatul și femeia)
t
1. Citeşte textele ilo
tp
Lacul de Mihai Eminescu Inima mea nu e întreagă dacă nu eşti tu
(cântec – formaţia Holograf)
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă; Cine-ţi sărută genele-n somn?
ec
Tresărind în cercuri albe Şi cine-i acolo când îngerii dorm?

El cutremură o barcă. Toate zânele bune să te ocrotească…
Toate florile câmpului să te înflorească…
oi
Şi eu trec de-a lung de maluri,

Parc-ascult şi parc-aştept Inima mea e uşoară,
Ea din trestii să răsară Inima mea parcă zboară,
Pr
Şi să-mi cadă lin pe piept; Inima mea nu e întreagă

Dacă nu eşti tu.
Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape, Zâmbetul tău e tot ce îmi doresc.
Şi să scap din mână cârma, Şi sufletul meu ţi-l dăruiesc.
Şi lopeţile să-mi scape; Toate razele soarelui să te cunoască…
Toate apele cerului să te-nvelească…
Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune Într-o zi am să te duc printre nori la o margine
Vântu-n trestii lin foşnească, de zori,
Unduioasa apă sune! Într-o zi pamântu-al tău va fi, doar dacă vei voi,
Într-o zi şi stelele-or să te sărute mii
Dar nu vine… Singuratic Şi iubirea tot a ta va fi doar dacă vei dori.
În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
2. Discutarea textelor
a. Precizează sentimentul/ impresia pe care i-a produs-o lectura textelor. Alege cel pu in două
dintre cuvintele următoare i ilustrează-le cu versuri din cele două texte: singurătate, visare, vrajă,
nelini te, indiferen ă, melancolie, nostalgie, armonie, bucurie, încântare, suferin ă, dăruire, triste e.
b. Indică versurile care ţi-au plăcut cel mai mult. Scrie ce amintiri ţi-au produs.

c. Spune prin ce se deosebeşte această poezie lirică de alte texte scrise în versuri, precum balada
Mioriţa sau fabula Boul şi viţelul? Cu ce alte texte citite de voi se aseamănă?
d. Explică legătura dintre muzică şi poezie. Notează observaţiile tale în tabelul de mai jos,
comparând elementele specifice muzicii cu acelea care crezi că se regăsesc şi într-o poezie.
Muzică Poezie
Află mai mult!
3. Cum se citeşte o poezie? Textul Lacul de Mihai

Eminescu este o operă lirică
Pasul 1: se identifică elementele de Aplicare pe textul Lacul ce aparţine genului liric.
muzicalitate a textului de M. Eminescu Spre deosebire de genul epic
a. organizarea cuvintelor în versuri şi şi dramatic, genul liric
gruparea acestora în strofe, ceea ce cuprinde opere în care auto-
conferă o anumită rostire a textului; rul exprimă în mod direct
după numărul versurilor, principale sentimente, gânduri, trăiri.
tipuri de strofe sunt: distih (2 versuri); Termenul “liric„ provine din
terţină (3 versuri), catren (4 versuri), cuvântul latinesc lyra, care
precum şi alte combinaţii. înseamnă instrument
b. numărul de silabe dintr-un vers muzical folosit în antichitate,
care constituie măsura mai ales la acompaniere,
când se recitau poeme. Lira
c. ritmul poeziei prin identificarea
t
simbolizează talentul poetic,
silabelor accentuate şi neaccentuate;
există, în principal, trei tipuri de ritm:
trohaic: prima silabă accentuată, a
doua neaccentuată;
ilo creaţia poetică şi este semnul
zeilor Apollo şi Orfeu.
Referindu-se la legătura
tp
dintre muzică şi poezie,
iambic: prima neaccentuată şi a doua
scriitoarea Cella Delavrancea
accentuată;
a afirmat că „poezia, cu
amfibrahic: prima şi ultima silabă
freamătul ei de dincolo de
neaccentuate şi a doua accentuată;
ec
cuvânt, cu valul ritmului ei

piciorul metric este o unitate de ritm
organic, se înrudeşte cu arta
care cuprinde un număr de silabe
muzicală, este curcubeul pe
accentuate şi neacentuate care se
care se avântă muzica în
repetă în mod regulat într-un vers.
oi
tensiunea ei vitală”.
d. rima prin identificarea sunetelor care
se potrivesc de la sfârşitul unui vers;
Pr
tipuri de rimă: reţine!

împerecheată: 1-2 // 3-4//
încrucişată: 1-3 // 2-4// Poezia lirică este un tip de
îmbrăţişată: 1-4 // 2-3 // operă literară în care
monorimă, amestecată. autorul îşi exprimă
sentimente, idei, atitudini
Ce ai observat? Ce cunoştinţe de fonetică ai aplicat? într-un limbaj figurat,
cuvintele primind

seminificaţii diferite de cele
din limbajul comun.
1. Notează două aspecte care aseamănă și două aspecte care diferențiază cele două texte.
2. Aplică pașii de identificare a elementelor de muzicalitate a textului pe cea de a a doua poezie și
prezintă observațiile formulate.
Lumea e a ta!
1. Notează versuri din cântecele preferate şi stabilleşte elementele de muzicaliate. Citeşte şi alte
poezii de Mihai Eminescu şi selectează tipuri diverse de strofe.
2. Scrie un text (în versuri sau în proză) în care să-ţi exprimi sentimentul de fericire legat de un
anume moment din viaţa ta.

Farmecul poeziei 2
de la lume la text
Lucraţi în perechi.
1.Discutaţi care este diferenţa
dintre sensurile cuvintelor
subliniate:
cetăţeni străini/ochi străini; om
trist/plouă trist.
2.Identificaţi care este trăsătura pe
baza căreia au fost comparate
următoarele elemente:
om ca un brad; luna ca o regină.
3.Precizaţi care sunt însuşirile
umane care sunt atribuite unor
t
elemente neînsufleţite:
Vântul plânge printre ramurile
copacilor. Soarele zâmbeşte printre
nori.
4.Notaţi exemplele de la exerciţiile
ilo
tp
de mai sus în tabelul de mai jos:
Atribuirea unor însuşiri umane

Asemănări pe baza unor
Însuşiri neobişnuite = epitete elementelor neînsufleţite sau
ec
însuşiri comune = comparaţia

animalelor = personificarea
oi

Pr
Laboratorul de creație poetică
1. Recitește cele două texte de la lecția interioară.

2. Identifică, în fiecare din cele două texte, cuvintele care nu sunt folosite cu sensul lor obișnuit.
3. Enumeră părţile de vorbire de a căror recunoaştere ai avut nevoie pentru înţelegerea textului poetic.
4. Indică ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate din versurile:
Vântu-n trestii lin foşnească, […] Sub lumina blândei lune –
Adjectivul Adverbul
Expimă însuşirile unor obiecte: Exprimă însuşirile unor acţiuni:
flori galbene, trestie înaltă vorbeşte repede, stă acolo
Este o parte de vorbire flexibilă,
Este o parte de vorbire neflexibilă, neschimbându-şi foma în
schimbându-şi forma prin acord cu
vorbire:
substantivul pe care îl însoţeşte:
stau acolo/stăm acolo
lac limpede/lacuri limpezi
Exprimă:
Unele adjective sunt invariabile,
locul: afară, dincolo, aici, undeva etc.
adică nu îşi schimbă forma:
timpul: acum, ieri, odată, cândva, niciodată etc.
bluză mov/gri/maro; băiat
modul: bine, da, astfel, anevoie, altfel etc.; unele adverbe de
cuminte/perspicace
mod sunt provenite din adjective: gest frumos/vorbeşte frumos
Când sunt folosite cu sens figurat, aceste părţi de vorbire au rol de epitete.

5. Lucraţi în 4 grupe. Pentru a înţelege mesajul unei poezii este necesar să mai parcurgeţi câţiva
paşi în înţelegerea modului cum e scris textul.
Ce caut în text? Ilustrare pe text

Grupa I – Pasul 2:
Cine vorbeşte în text? – Verbe şi pronume de
Eul poetic = vocea care, la persoana I singular şi plural;
nivelul textului, dă glas – Exclamaţii, interjecţii
sentimentelor şi gândurilor
Grupa a II-a – Pasul 3:
Care sunt sentimentele/ stările – substantive, adjective, verbe
transmise prin intermediul la diferite moduri şi timpuri
eului poetic?
Grupa a III-a – Pasul 4:
Care sunt planurile de
organizare a textului?
– verbe, substantive, alte
– Planuri temporale: trecut,
cuvinte care exprimă spaţiul
prezent, viitor;
şi timpul
– Planuri spaţiale: natură,
terestru, cosmic, exterior,
interior, realitate, visare.
t
Grupa a IV-a – Pasul 5:
Care sunt imaginile artistice şi
figurile de stil?
– Imagini vizuale, auditive,
ilo
– cuvinte şi expresii cu sens
figurat, neobişnuit, care
conturează imagini pe care le
tp
dinamice, statice, cromatice;
percepem cu auzul, văzul.
– Figuri de stil: personificare,
epitet, comparaţie.
ec
6. Prezentați în fața colegilor rezultatul activității fiecărei grupe.

oi
reţine!
Pr
1. Răspunde la următoarele întrebări legate de semnificația Într-un text poetic, modul

poeziei Lacul de Mihai Eminescu: de expunere folosit este
a. Care este tema poeziei? descrierea.
b. Care sunt stările sufletești transmise prin intermediul eului
poetic?
c. Care sunt elementele cadrului poetic descris?
2. Explică semnificația titlului poeziei Lacul de Mihai Eminescu.
Lumea e a ta!
1. Scrie o declarație de dragoste în care să folosești epitete,
comparații și personificări.
2. Scrie un text de 10-15 rânduri în care notezi impresia ta
despre mesajul poeziei Lacul, folosind informaţiile din discuţiile
din clasă.

Cântecul şi poezia 3
de la lume la text
1. Ce rol are muzica în exprimarea stărilor tale
sufleteşti? Enumeră câteva situaţii când obişnuieşti
să cânţi. Care este melodia/cântecul tău preferat?
Explică.
2. Ce emisiuni folclorice urmăreşti la televizor sau
la radio? Ce cântece populare cunoşti? Notează
caracteristici ale creaţiilor folclorice studiate sau pe
care le-ai citit.
t
1. Citeşte textele
Doină, doină, cântic dulce!

ilo
De-mi mai mângâi zilele,Zilele
Află mai mult!
tp
Doina este o poezie lirică
Când te-aud nu m-aş mai duce. şi nopţile. populară, prin care se
Doină, doină, viers cu foc! Frunza-n codru cât învie, transmit sentimente diverse:
Când răsuni eu stau în loc Doina cânt de voinicie, de dragoste, de jale, de
Bate vânt de primăvară, Cade frunza gios în vale,
ec
tristeţe, de înstrăinare etc.

Eu cânt doina pe afară, Eu cânt doina cea de jale. Versurile doinei se rostesc
De mă-ngân cu florile Doina zic, doina suspin, diferit, în funcţie de
Şi privighetorile. Tot cu doina mă mai ţin. sentimentele exprimate şi
oi
Vine iarna viscoloasă, Doina cânt, doina şoptesc, pot fi însoţite de o melodie
Eu cânt doina-nchis în casă. Tot cu doina vieţuiesc. cu ritm lent. Doina populară
a constituit sursă de
Pr
(Din culegerea Poezii populare ale românilor adunate şi întocmite inspiraţie pentru mulţi
de Vasile Alecsandri) scriitori. O caracteristică
importantă a creaţiilor
2. Discutarea textelor populare este legătura

dintre om şi natură.
a. Selectează cuvântul care e folosit cel mai des în text.
b. Selectează cuvintele cu formă regională sau populară.
c. Indică verbul care se repetă de cele mai multe ori în această doină.
d. Selectează grupurile de cuvinte care se repetă în text. Explică rolul acestora în exprimarea sentimentelor.
Anotimpul Elemente specifice anotimpului Felul doinei Felul rostirii

Primăvara
Iarna
Vara
Toamna
e. Completează tabelul de mai jos cu informaţii selectate din text.

3. Rolul părților de vorbire ştiaţi că?
a. Observă pronumele personale din versurile: „Când te-aud nu m-
aş mai duce/../ Eu cânt doina pe afară/../ De-mi mai mângâi Lucian Blaga consideră că
zilele/.” doina şi dorul exprimă
b. Scrie formele accentuate ale pronumelui personal care complexitatea sufletului
răspund la următoarele întrebări: românesc care trăieşte
într-un spaţiu ondulat de
Cu cine? A, al, ai, ale succesiunea deal-vale, pe
Persoana Cine? Cui?
Pentru cine? cui? care îl numeşte „spaţiu
I, sg. Eu Mine mie Nu are forme mioritic”: „doina exprimă
a II-a, sg. – melancolia nici prea grea,
a III-a, sg. nici prea uşoară, a unui
I, pl. – suflet care suie şi coboară
a II-a, pl. – […] sau duioşia unui suflet,
a III-a, pl. care circulă sub zodiile unui
destin ce-şi are înălţările şi
c. Completează formele neaccentuate corespunzătoare formelor cufundările, în ritm repetat,
accentuate ale pronumelui personal. monoton şi fără sfârşit”.
Pe mine mă vede/pe mine m-a văzut Mie îmi dă/mie mi-a dat
Pe tine …… vede/pe tine ……-a văzut Ţie …… dă/ţie ……-a dat
t
Pe ea …… vede/pe ea a văzut-…… Ei …… dă/ei ……-a dat
Pe
Pe
Pe
Pe
el …… vede/pe el ……-a văzut
noi …… vede/pe noi ……-a văzut
voi …… vede/pe voi ……-a văzut
ele …… vede/pe ele ……-a văzut
ilo
Lui …… dă/lui ……-a dat
Nouă …… dă/nouă ……-a dat/nouă … se dă
Vouă …… dă/vouă ……-a dat/vouă … se dă
Lor …… dă/lor …… -a dat/lor … se dă
tp
Pe ei …… vede/pe ei …… -a văzut

ec
1. Citeşte textul pentru a-i înţelege mesajul, folosindu-te de paşii pe care i-ai parcurs în lectura şi
oi
înţelegerea poeziei Lacul. Consemnează observaţiile tale, pe caietul tău, într-un tabel pe două coloane.
Elementele de muzicalitate a textului

Pr
Mărcile prezenţei eului liric şi sentimentele acestuia

Panurile de organizare a textului
Imaginile artistice şi figurile de stil
2. Valorifică informaţiile selectate din textul doinei pentru a comenta semnificaţia doinei în viaţa
creatorului popular.
3. Transformă următoarele structuri (imposibile în limba română), folosind formele neaccentuate ale
pronumelui personal, după modelul de mai jos, pentru a observa modul în care apar ortogramele:
a aşteptat + pe mine = m-a aşteptat . . . . . . . . . . . chemat + pe voi = . . . . . . . . . . . . . . . .
au poreclit + pe ele = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . am considerat + pe el = . . . . . . . . . . .
a strigat + pe noi = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . aţi spus + lui = . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Află mai mult!

Lumea e a ta!
Pronumele este o parte de
vorbire flexibilă care
Scrie un text de 10-15 rânduri despre importanţa înlocuieşte un substantiv,
cântecului în viaţa oamenilor. indicând persoanele care
participă la comunicare.
În comunicare, pronumele
personal apare cu forme
accentuate sau neaccentuate.

Poezia naturii 4
de la lume la text
Aminteşte-ţi un loc din natură de care te leagă sentimente plăcute/neplăcute şi descrie-l folosind
imagini vizuale, auditive şi figuri de stil (epitete, comparaţii, personificări).
1. Citeşte textele
Malul Siretului, de Vasile Alecsandri
Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică
t
Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur
Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.
Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde

ilo
tp
Şi privesc cum apa curge şi la cotiri ea se pierde,
Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, săpând malul nisipos.
ec
Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,

Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteoară, reţine!
Când sălbaticele raţe se abat din zborul lor,
oi
Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Pastelul este o poezie lirică,

în versuri, în care se descrie
Şi gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale un aspect din natură sau un
Pr
Cu cel râu care-n veci curge, fără-a se opri din cale, interior, care generează
Lunca-n juru-mi clocoteşte; o şopârlă de smarald sentimente general umane.
Cată ţintă, lung la mine, părăsind nisipul cald. Acest tip de poezie a fost
impus de Vasile Alecsandri.
2. Discutarea textelor
a. Precizează impresia/sentimentul pe care ți-a produs-o poezia.
b. Numește elementul din natură descris în această poezie.
c. Precizează ce moment al zilei este evocat în poezia Malul Siretului de Vasile Alecsandri.
d. Transcrie cuvintele și grupurile de cuvinte care numesc elemente ale cadrului natural.
e. Alege răspunsul corect pentru fiecare dintre următoarele cerințe.
Textul poeziei este structurat în: catrene; terține; distihuri.
Autorul își exprimă sentimentele prin vocea: naratorului; eului liric; unui personaj.
Mărcile prezenței eului liric există în versul:
Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară;
Cum adoarme la bulboace, săpând malul nisipos;
Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde.
Adjectivul din versul: Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică are rol de:
epitet; comparație; personificare.
În versul: Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur există:
doar un epitet; doar o comparație; un epitet și o comparație.
Modul de expunere întâlnit în text este: descrierea; dialogul; narațiunea.

f. Transcrie un vers care cuprinde o imagine auditivă și un vers
care conține o imagine vizuală. reţine!
g. Precizează măsura, ritmul și rima poeziei.
h. Numește sentimentele produse de contemplarea naturii Descrierea este un mod de
transmise de autor prin intermediul elui liric. expunere prin care se
prezintă trăsăturile

caracteristice ale unui colț
din natură, ale unui
fenomen al naturii, ale unei
persoane etc. Descrierea
1. De ce crezi că autorul a ales să scrie o poezie despre natură. poate fi de tip tablou
(descrierea naturii) și de tip
2. Explică semnificația titlului poeziei, valorificând răspunsurile
date la cerințele anterioare. portret (descrierea unei
3. Citește definiția pastelului de pe coloana din partea persoane). În descriere,
dreaptă. Crezi că poezia Malul Siretului de Vasile Alecsandri
este un pastel? Motivează-ți răspunsul, valorificând și textul
categoriile gramaticale
relevante sunt substantivele
poeziei. prin care se numeşte
4. Redactează un text de 5-10 rânduri în care să descrii un tablou obiectul descris şi
din natură. adjectivele prin care sunt
ilustrate trăsăturile acestuia.
Lumea e a ta!
t
tabel:
ilo
Descrie un râu aşa cum ar trebui să-l prezinţi la o oră de geografie şi la o oră de literatură.
Observă diferenţele dintre cele două tipuri de descriere, citind informaţiile din următorul
tp
Descriere obiectivă/ştiinţifică Descriere subiectivă/literară
– folosirea unor termeni specifici domeniului – folosirea unor cuvinte cu sens figurat, a
descris; imaginilor şi a figurilor de stil;
ec
– prezentarea unor informaţii precise; – prezentarea unor sentimente, stări;

– verbele sunt folosite la timpul prezent. – verbele pot fi folosite la orice timp.
oi
Pr

un martor mut ‒ natura 5

de la lume la text
1. Notează cinci cuvinte ce aparțin câmpului semantic al codrului.
2. Scrie un test de 6-10 rânduri despre modul în care natura reflectă trăirile omului, valorificând
experiența ta de viață.

1. Citeşte textele
Codrule, Măria Ta
t
de Mihai Eminescu
Codrule, Măria Ta,

Lasă-mă sub poala ta,
Că nimica n-oi strica
ilo
tp
Fără num-o rămurea,
Să-mi atârn armele-n ea.
Să le-atârn la capul meu,
Unde mi-oi așterne eu.
ec
Sub cel tei bătut de vânt

Cu floarea pân-la pământ,
Să mă culc cu fața-n sus
Și să dorm dormire-aș dus;
Dar s-aud și-n visul meu,
oi
Dragă codre, glasul tău,

Pr
Din cea rariște de fag,

Doina răsunând cu drag,
Cum jelind se tragănă
Frunza de mi-o leagănă,
Iară vântul molcomit
De-a vede c-am adormit,
El pin tei va viscoli
Și cu flori m-acoperi.
a. Precizează impresia/sentimentul pe care ți-a produs-o poezia.
b. Numește elementul din natură evocat în această poezie.
c. Identifică versul care conține formula prin care eul liric, aflat în ipostaza unui om fascinat de
farmecul naturii, se adresează codrului.
d. Transcrie versul ce conține rugămintea exprimată de eul liric.
e. Precizează motivele pentru care este formulată această rugăminte, valorificând textul poetic.
f. Precizează măsura, ritmul și rima poeziei.

3. Pronumele de politeţe reţine!
a. Structura Măria Ta din primul vers al poeziei are sensul de:
• dumneata; Pronumele de politețe și
• mătăluță, formulele de reverență arată
• tu. respectul față de o persoană.
b. Completează enunțurile urrmătoare cu pronumele potrivit din Sunt pronume de politețe:
paranteză. dumneata, dumneavoastra,
• Mergem în excursie cu domnul Popescu. ...... (el, dumnealui, dumneaei,
dumnealui, Măria sa) ne va fi ghid. dumnealor.
• Doamnă, ........ (tu, dumneavostră, mata) unde coborâți? Formele afective ale acestui
• Datorită doamnei doctor mă voi vindeca de gripă. .........(ea, pronume sunt mata,
dumneaei. Excelența sa) mi-a prescris un tratament potrivit. mătăluță, mătălică, tălică,
• .......... (dânsul, Excelența sa, Luminăția sa), ambasadorul
Olandei la București, ne va vizita școala.
matale.
Sunt formule de reverență:
c. Motivează folosirea structurii Măria Ta în primul vers al Măria sa, Sfinția sa,
poeziei. Excelența sa etc.
t
1. Precizează tema poeziei.
2. Explică semnificația titlului poeziei.
ilo
3. Redactează un text de 5-10 rânduri în care să-ți prezinți opinia
despre motivul pentru care ființa umană ale cărei sentimente
tp
Valorifică, în răspunsul tău, versurile: Dar s-aud și-n visul meu,/
sunt transmise de eul liric își dorește să fie aproape de natură.
Dragă codre, glasul tău.

ec
Lumea e a ta!
oi
1. Citește poezia Revedere de Mihai Eminescu. Prezintă, într-un

Pr
text de 3-5 rânduri, două aspecte prin care aceasta se aseamănă

cu poezia Codrule, Măria ta.
2. Exprimă-ți opinia despre ideea că natura este un martor mut al
existenței umane.

t
ilo
tp
ec
oi
Pr
ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr 77

V. Lumi FAntAstiCe
Între realitate şi fantezie 1

de la lume la text
Lucrați în patru grupe.
1. Notați caracteristicile unei flori pe care ați
ales-o la nivelul grupului.
2. Compuneți o poezie despre aceasta,
respectând următoarea structură:
- primul vers conține numele florii;
- al doilea vers este alcătuit din două
adjective care denumesc trăsături ale florii;
- al treilea vers este alcătuit din trei verbe la
gerunziu;
- al patrulea vers este alcătuit din patru
cuvinte care exprimă sentimentele față de
floarea aleasă;
t
- ultimul vers este format dintr-un cuvânt
care exprimă esența poeziei.

ilo
tp
1. Citeşte textul
ec
Legenda daliei de Gheorghe Tomozei
A fost demult… şi Daliei, crăiţa,

oi
i s-a pierdut, de bună seamă, viţa.

Doar basmul ne-aminteşte câteodată
că fata a rămas nemăritată.
Pr
Se vede c-a fost tare mofturoasă,

şi-a fost bogată foarte şi frumoasă…
Era înaltă şi-avea trup subţire
şi-şi alesese, în sfârşit, un mire
cu care-a hotărât să facă nuntă.
Mai pune-o funtă şi mai pune-o funtă,
e prea săracă rochia purpurie,
spre alta ochiul parcă mă îmbie,
că e cu flori mai proaspete şi-i nouă
(ce-ar fi de le-aş purta pe amândouă?).
Mai pune-o funtă şi mai pune una…
Când a sfârşit, murea în zare luna.
S-au risipit în patru zări nuntaşii
şi mirele-a plecat, s-au dus şi naşii…
Doar Dalia bolborosea-nainte,
nemulţumită încă de veşminte.
Când s-a lăsat pustiu peste palate
era-mbrăcată, abia pe jumătate…
Acuma, ca în vremea zânei Dochii,
e-nveşmântată-n patruzeci de rochii,
trufaşă trândăveşte în grădină,
dar mirele întârzie să vină…

a. Ce legătură există între o mireasă și aspectul unei
dalii?
b. Se pot explica științific toate trăsăturile acestei flori?
c. De ce crezi că oamenii au atribuit explicații fabuloase
unor elemente din lumea reală?
d. Ce sugerează faptul că întâmplările au avut loc
demult? Se poate plasa, cu precizie, în timp momentul
acțiunii?
e. De ce se face referire la basm?
f. Există referire la locul evenimentelor?
g. Ce explică referirea la timpul prezent prin adverbul
acuma?
h. Numește două trăsături care definesc portretul moral
al fetei.
i. Completează cele cinci momente ale subiectului,
respectând succesiunea evenimentelor prezentate în text:
Desfăşurarea Punctul
Expozţiunea Intriga Deznodământul
acţiunii culminant reţine!
t
reflectează la lumea textului! ilo Legenda este o specie a
genului epic, în versuri sau
în proză, în care se dă o
tp
explicaţie imaginară unui
fapt real. Legenda este
1. Explică motivul pentru care textul este intitulat Dalia.
specifică literaturii
2. Prezintă, pe scurt, conținutul poeziei.
populare, dar există şi
3. Explică de ce dalia poate fi asemănată cu o fată care își
ec
legende scrise de scriitori

așteaptă mirele.
din literatura cultă, precum
Vasile Alecsandri, Dimitrie
Lumea e a ta!
Bolintineanu, Dumitru
oi
Almaş, Alexandru Mitru,

Gheorghe Tomozei etc.
Pr
1. Citeşte patru legende populare sau culte şi scrie

rezumatul lor.
2. Discută cu rude, prieteni mai în vârstă şi află dacă în zona în
care locuieşti există legende ale unor locuri. Dacă există, Află mai mult!
consemnează legenda auzită şi prezint-o şi colegilor tăi.
Cuvântul „legendă“ provine

din limba latină, legenda,
însemnând „ceea ce trebuie
citit, poveste sfântă, citire
din cărţi“. Elementele
fantastice şi miraculoase o
apropie de basm şi mit, dar
se deosebeşte prin
destinaţia ei explicativă.
Legendele cuprind
explicaţii genetice şi
cauzale ale unor fenomene,
întâmplări, caracteristici ale
plantelor, ale animalelor, ale
omului etc.

V. Lumi FAntAstiCe
de la realitate la fantastic 2
de la lume la text
1. Notaţi aspecte din lumea reală care ilustrează binele şi răul.
2. Amintiţi-vă titluri de basme în care apare lupta dintre bine şi
rău. Notaţi, în tabelul de mai jos, date referitoare la basm,
bazându-vă pe lecturile voastre.
Grupa I Grupa a II-a Grupa a III-a
Grupa a IV-a
Titlul Formule Personaje Probe la
deznodă-
basmului de început pozitive şi care sunt
mântul
şi de final negative supuşi eroii

1. Citeşte textul
t
Prâslea cel voinic şi merele de aur
ilo
A fost odată ca niciodată. Era odată un împărat puternic şi mare şi
avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori şi
Află mai mult!
tp
meşteşugită, nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până Basmul este o specie a
atunci pe-acolo. În fundul grădinii avea şi un măr care făcea mere genului epic în care
de aur şi de când îl avea, el nu putuse să mănânce din pom mere întâmplările reale se
coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescând, pârguindu-se
ec
împletesc cu cele fabuloase.

venea oarecine noaptea şi le fura tocmai când era să se coacă. Toţi Acțiunea se desfășoară pe
paznicii din toată împărăţia şi cei mai aleşi ostaşi pe care îi două tărâmuri, iar
pusese împăratul ca să pândească n-au putut să prinză pe hoţi. În personajele au puteri
supranaturale și reprezintă
oi
cele din urmă veni fiul cel mai mare al împăratului şi zise:
– Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă binele și răul. Finalul
grădină de atâtea ori şi am văzut roade foarte frumoase în pomul basmului aduce întotdeauna
Pr
din fundul grădinii, dar n-am putut gusta niciodată din ele; acum triumful binelui asupra
că a dat în copt, dă-mi voie ca nopţile astea să păzesc însumi şi răului. Există basme
mă prinz că voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuieşte. populare și basme culte.
– Dragul meu, zise tată-său, atâţia oameni voinici au păzit şi Cele populare au fost
n-au făcut nici o ispravă; doresc prea mult să văz la masa mea transmise pe cale oralăde-a
măcar un măr din acest pom care m-a ţinut atâta sumă de bani; şi lungul secolelor. Începând
de aceea, iată mă înduplec şi te las ca să pândeşti, măcar că nu- cu secolul al XVIII-lea,
mi vine a crede că o să izbuteşti. basmele populare au fost
Atunci fiul împăratului se puse la pândă o săptămână întreagă: transcrise și publicate de
noaptea pândea şi ziua se odihnea; iară când fu într-o dimineaţă, către culegătorii de folclor,
se întoarse trist la tată-său şi-i spuse cum priveghease până la unul dintre cei mai
miezul nopţii, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se cunoscuți fiind Petre
mai putea ţine pe picioare, cum mai târziu somnul îl copleşise şi Ispirescu. Basmele culte
căzu ca un mort, fără să se poată deştepta decât tocmai când sunt scrise de către scriitori
soarele se ridicase de două suliţe şi atuncui văzu că merele lipsesc. cunoscuți (Ion Creangă,
Nepovestită fu mâhnirea tatălui său când auzi spuindu-i-se Mihai Eminescu, Ioan
astă întâmplare. De silă, de milă, fu nevoit a mai aştepta încă un Slavici etc.). Ei pornesc de
an ca să facă şi voia fiului său cel mijlociu, care cerea cu la modelul basmului
stăruinţă de la tată-său ca să-l lase şi pe dânsul să pândească şi popular, dar îl inovează, iar
se lega că el va prinde hoţii care îi făceau atâta întristare. stilul și viziunea lor despre
Timpul veni, merele începură a se pârgui. Atunci fiul său cel lume se reflectă în operă.
mijlociu păzi şi el; dară păţi ca şi frate-său cel mare.

2. Discutarea textului ştiaţi că?
Completează tabelul, folosind informaţii din textul de mai înainte. Basmul este expresia forţei
imaginaţiei omeneşti.
Cine? Când? Unde? Ce?
Cuvântul basm provine din
limba slavă veche „basni“,
a. Precizează ce etapă a acţiunii constituie fragmentul de mai însemnând „născocire,
sus. scornire“.
b. Explică motivul pentru care fiii împăratului nu izbutesc în
ceea ce şi-au propus.
c. De ce crezi că fiul cel mai mic va reuşi? Citeşte fragmentul
următor şi găseşte răspunsul.
Fiul său cel mai mic, Prâslea, veni cu rugăciune ţepuşele în pământ şi se puse între ele, aşa cum
către tătâne-său şi-i zise: să-i vină unul dinainte şi altul la spate, ca, dacă îi
– Tată, atâţia ani l-ai ţinut, ai suferit atâtea ne- va veni somn şi ar moţăi, să se lovească cu barba
cazuri după urma acestui pom, mai lasă-l, rogu- în cel de dinaintea lui şi, dacă ar da cu capul pe
te, şi anul acesta să-mi încerc şi eu norocul. spate, să se lovească cu ceafa în cel de dinapoi.
– Fugi de-aici, nesocotitule, zise împăratul, Astfel pândi, până când, într-una din nopţi,
fraţii tăi cei mai mari, atâţia şi atâţia oameni voi- cam după miezul nopţii, simţi că-l atinge boarea
nici şi deprinşi cu nevoile n-au putut face nimic zorilor care îl îmbăta cu mirosul său cel plăcut şi o
t
şi tocmai un mucos ca tine o să izbutească? Aici piroteală moleşitoare se legă de ochii lui, dară
trebuie să fie ceva vrăji.
– Eu nu mă încumet a prinde pe hoţi, ci zic
că o încercare de voi face şi eu, nu poate să-ţi
aducă rău.
ilo
loviturile ce suferi, vrând să moţăiască, îl deştepta-
ră şi rămase veghind până când, pe la revărsat de
zori, un uşor fâşâit se auzi prin grădină. Atunci cu
ochii ţintă la pom, luă arcul şi sta gata. Fâşâitul se
tp
Împăratul se înduplecă şi mai lăsă pomul ne- auzi mai tare şi un oarecine se apropie de pom şi
tăiat încă un an. Sosi primăvara, pomul înflori apucă ramurile lui. Atunci el dete o săgeată, dete
mai frumos şi legă mai mult decât altădată. două şi când dete cu a treia, un geamăt ieşi de lângă
Când veni seara, se duse, îşi luă cărţi de citit, pom şi apoi o tăcere de moarte se făcu; iară el, cum
ec
două ţepuşe, arcul şi tolba cu săgeţile. Îşi alese un se lumină puţin, culese câteva mere din pom, le
loc de pândă într-un colţ, pe lângă pom, bătu puse pe o tipsie de aur şi le duse la tatăl său.
oi

Pr
1. Selectează din acest fragment scurte citate care descriu comportamentul lui Prâslea pentru a
ilustra următoarele trăsături:
capacitate de convingere modestie prudenţă inteligenţă dragoste
2. Descrie, aşa cum îţi imaginezi tu, tărâmul celălalt, pornind de la citatul: „toate lucrurile
schimbate; pământul, florile, copacii, lighioni altfel făptuite erau p-acolo”.
3. (Lucraţi în perechi) Imaginaţi-vă care ar putea fi aventurile lui Prâslea pentru prinderea hoţilor.
Scrie un plan simplu de idei. Între timp, colegul tău / colega ta de bancă va citi dintr-o carte ceea
ce scrie în textul basmului şi îţi va povesti întâmplările. Comparaţi şi discutaţi asemănările şi
deosebirile.
4. Notaţi personajele care vin în ajutorul lui Prâslea.
5. Explicaţi de ce eroul mai este supus şi la alte încercări după ce iese de pe tărâmul celălalt .
Lumea e a ta!
Ai auzit afirmaţia „telenovelele sunt nişte basme moderne“? Discută cu prietenii dacă telenovelele
pot fi comparate cu basmele. Exprimă în scris punctul tău de vedere referitor la această afirmaţie.

V. Lumi FAntAstiCe
Între realitate şi vis 3

de la lume la text
1. Amintește-ți de o situație pe care ai trăit-o în care realitatea se confunda cu visul. Povestește-le
colegilor această experiență și sentimentele pe care le-ai trăit în acel context.
2. Scrie un enunț despre importanța visului în viața oamenilor, valorificân dinformațiile din
textele d emai jos:
a. Vis, vise, s.n. 1. Faptul de a visa; înlănţuire de imagini, de fenomene psihice şi de idei care
apar în timpul somnului. Carte de vise = carte care cuprinde semnificaţia profetică a visurilor.
2. Reverie, meditaţie, visare. 3. Fig. Iluzie deşartă; gând, idee, aspiraţie irealizabilă. (DEX)
Pentru sensurile 2, 3, forma de plural este „visuri”.
b. După cele mai recente cercetări, un bărbat de şaizeci de ani ar visa, dormind, minimum cinci
ani. Dacă somnul ocupă o treime din viaţă, aproximativ 25% din somn reprezintă partea
străbătută de vise; visul ocupă deci a douăsprezecea parte din existenţă la majoritatea
oamenilor. Ce să mai spunem despre visul treziei şi de reveria diurnă care se adaugă acestei
t
părţi aşa de impresionante! (Jean Chevalier & Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri).
explorează universul cuvintelor! ilo

tp
1. Citeşte textul
În timpul lecturii textului notează pe margine următoarele semne care să exprime poziţia ta faţă de
ec
ceea ce citeşti referitor la vis:

ü – + ?
oi
Confirmă ceea ce Contrazice sau diferă Informaţia Informaţia

ştiai deja de ceea ce ştiai este nouă este confuză
Pr
Mendebilul (fragment) de Mircea Cărtărescu prin borcanul care din când în când scăpăra
curcubee şi priveam cu mare mulţumire prin
Visez enorm, colorat în demenţă, am în vis pereţii săi lumea fluidă, pâlpâitoare, din jur. O
senzaţii pe care nu le încerc niciodată în pasăre venea lopătând dinspre munţii
realitate. Mi-am notat sute de vise de-a lungul îndepărtaţi şi, pe măsură ce se apropia, se lăţea
ultimilor zece ani, dintre care unele se repetau arcuindu-se pe pereţii curbi. Când s-a apropiat
convulsiv, târându-mă pe sub aceleaşi furci foarte mult, i-am văzut ochiul migdalat, uriaş,
caudine ale ruşinii şi urii şi singurătăţii. Sigur, întinzându- se ca într-o lupă şi brusc
se spune că scriitorul pierde cu fiecare vis cuprinzându-mă din toate părţile. Mi-am
povestit câte un cititor, că visele plictisesc într-o acoperit faţa cu un sentiment îngrozitor de
povestire, fiind doar o metodă comodă şi ruşine şi plăcere. Când am privit din nou, am
învechită de punere în abis. Rareori, într-adevăr, observat că în peretele borcanului, care scânteia
un vis este semnificativ pentru celălalt. […] De nebuneşte, apăruseră contururile subţiri ale unei
fapt, până în noaptea când am visat ceea ce uşi. M-am repezit spre ea îngrozit de gândul că
vreau să vă povestesc, am fost convins că nu ar putea să fie deschisă. Dar am respirat uşurat:
există nimic în viaţa mea care să merite să fie un lacăt enorm, moale, ca de carne, atârna la uşă.
scos la lumină. […] Pe drumeagul care cobora din munţii îndepărtaţi
Deci, să n-o mai lungesc şi să încep şi eu şi se oprea în faţa uşii mele venea o fetiţă. Părea
povestirea visului despre care am pomenit. Am cuminte şi bine crescută cum înainta, cu funde
visat acum vreo două luni că eram închis pur şi mari la codiţe şi cu guriţa umedă, înspre uşă.
simplu într-un borcan, dar într-unul tăiat parcă Pereţii borcanului deveniseră drepţi şi limpezi ca
în cristal de stâncă. Mă învârteam de colo-colo de cleştar şi brusc am simţit o spaimă iraţională,

o teroare cum nu mi-a fost dat să mai încerc nicidecum un borcan, ci un uriaş castel, o
vreodată. Fetiţa ajunsese în faţa uşii şi începu să construcţie obtuză, cu cornişe şi stucaturi şi
bată cu pumnii mici, sidefii, în cristalul gros. De ciubucării şi gorgone şi luminatoare şi balcoane
spaimă, mă trântisem pe jos şi mă zvârcoleam, şi creneluri şi foişoare şi jgheaburi numai şi
dar nu o slăbeam din ochi. Când a apucat numai din materie rece şi transparentă. Iar în
lacătul, am simţit că mi se sfâșie măruntaiele, că mijlocul miilor de săli cu pereţi străvezii mă
îmi explodează inima. Ea a rupt lacătul şi, cu aflam eu, trântit la pământ, şi fetiţa în cadrul uşii
mâinile mânjite de sînge, a împins greaua uşă de larg deschise, iar în spatele ei, de la intrarea în
cuarţ. A rămas încremenită în prag, într-o castel şi până la camera din centru, sute de uşi
atitudine pe care mi-e imposibil să v-o descriu, date de perete, cu lacătele însângerate. M-am
pentru că nu există cuvinte capabile s-o facă. Şi trezit cu o senzaţie stupidă, care m-a sâcâit toată
deodată am văzut scena de undeva din spatele dimineaţa, dar nu mi-am amintit visul decât
fetiţei, în timp ce mă depărtam pe drumeagul după prânz, mai întâi ca nişte fulgerări de
care ducea spre munţii îndepărtaţi, aşa încât am emoţie pură în plex, apoi, la şcoală, pe când îmi
putut cuprinde cuprivirea o suprafaţă din ce în ascultam elevii, ca nişte secvenţe dureroase
ce mai mare din zidurile masive de sticlă sau ininteligibile. Mi-a trebuit şi ziua următoare ca
gheaţăsau cristal ale borcanului, care nu era să pot reconstitui tot ce-am povestit aici.
a. Prezintă aspectul care te-a impresionat cel
mai mult în fragmentul citat.
b. Precizează profesia personajului narator și
t
argumentează-ți răspunsul.
c. Identifică, în fragmentul citat, enunțul prin
care este sugerat faptul că visul ce urmează a
fi povestit este unul deosebit.
ilo
tp
d. Rezumă visul evocat în 6-10 rânduri.
e. Selectează din fragmentul citat
cuvinte/sintagme care exprimă stările
sufletești ale celui care se visează prizonier
ec
într-un borcan.
f. Explică semnificația următorelor enunțuri
din text:
• Rareori, într-adevăr, un vis este semnificativ pentru celălalt.
oi
• Mi-a trebuit şi ziua următoare ca să pot reconstitui tot ce-am povestit aici.
g. Lucraţi în patru grupe. Fiecare grupă îşi alege unul dintre cele patru semne care au ghidat
Pr
lectura. Câte un membru din fiecare grupă discută cu membrii celorlate grupe, pe rând, şi adună
ideile acestora notate sub semnul respectiv. Întors în propria grupă, prezintă ideile adunate.
Realizaţi în interiorului grupei câte un poster care să ilustreze cât mai expresiv conţinutul
mesajului. Puteţi folosi şi desene. Prezentaţi posterele în faţa colegilor. Evaluaţi prezentările
colegilor (monologul oral) cu grila de evaluare a comunicării orale.

1. Scrieţi argumente pro şi contra afirmaţiei: „Visele nu au nici o legătură cu realitatea“.
2. Aliniaţi-vă şi ocupaţi o poziţie în funcţie de propria părere referitoare la această afirmaţie.
Argumentaţi-vă poziţia, ascultaţi părerile colegilor şi decideţi, în final, dacă vă menţineţi
poziţia iniţială.
Lumea e a ta!
Scrie un text despre visul tău de viitor şi explică cum crezi că poate fi împlinit.

V. Lumi FAntAstiCe
nu suntem singuri în univers 4

de la lume la text
1. Exprimă-ți opinia despre existența vieții pe alte planete.
2. Cum crezi că arată ființele de pe alte planete? Realizează o scurtă descriere a acestora.
3. Numește titlurile a două filme științifico-fantastice pe care le-ai vizioant sau despre care ai auzit
vorbindu-se.

1. Citeşte textul
Planeta celor doi sori (fragment) de Horia Aramă cerul ușor violaceu, de o nuanță dulce, sub
t
lumina blândă a soarelui diurn, am început să
respir mai liber și m-am destins.
Am azvârlit din mers minicartela de închidere
a camerei. Recepționerul a prins-o agil.
— Sper că ați dormit bine, mi-a spus fără
nicio intenție.
ilo
Orașul era un savant conglomerat de linii curbe.
Niciun bulevard nu era perfect rectiliniu, clădirile
înseși treceau pe nesimțite una în cealaltă, într-un
joc de linii și volume perfect armonic, dar în
tp
L-am fulgerat cu privirea. După repriza matinală
de înot, o durere surdă încă mai rătăcea prin același timp lipsit de rigiditate și ostentație. Acolo
oasele mele, ca un ecou al nopții petrecute în patul unde amploarea spațiului friza grandiosul,
mai dur decât piatra. Pe lângă ea, o noapte pe intervenea vegetația, îmblânzind prin soluții cât se
ec
pământul gol ar fi fost culmea confortului. Din poate de simple aerul metropolitan. Cum nimeni
păcate, o asemenea extravaganță era interzisă pe nu se grăbea, nicio față nu era ursuză, nimeni nu ți
Ahra, ca li înnoptarea la bordul navelor în tranzit. se băga în suflet, extremele care marcau
oi
— Pentru diseară te rog să-mi prepari o comportamentul tereștrilor erau evitate de la bun
lespede sănătoasă, am trântit înainte de a ieși. început. Nicio expresie crispată, nimic aspru,
Fusesem sfătuit să evit planeta celor doi sori, orgolios în privirile ahrienilor, sau extravagant în
Pr
așa cum făceau de regulă rătăcitorii solitari, dar vestimantația lor, făcută să nu violenteze privirea
tocmai aceasta mă decisese... Nu speram să și să se încadreze firesc în decor.
închei, în cursul unei singure vieți, ocolul Lucru de mirare, aceste nonsenzații, în loc să
coloniilor terestre de la frontierele galaxiei, dar o treacă pe lângă mine, mă umpleau de încântare.
vizită în plus nu era de lepădat. Despre Ahra Când am ajuns pe dana de verificare a navei
circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mă eram remontat, ba chiar ușor euforic. Aici lucrul
avertizase concret și practic să-mi aduc un sac se desfășura cu folos, dar fără ca nimeni, om sau
de dormit. Din fericire aveam pe navă un culcuș mașină, să gâfâie, să trepideze, să se agite mai
exemplar, astfel că răul nu avea să dureze. mult decât er strict necesar. Mersul operațiilor
Nimic nu șterge mai bine penibila impresie a urmărea foarte îndeaproape graficul preliminar,
unei nopți dormite pe Ahra decât o zi petrecuta astfel că n-am putut decât să mă declar
pe aceeași planetă. Sunt singuratic atât prin mulțumit. Am revenit spre oraș, purtând pe chip
formație și gusturi, cât și prin obișnuință, ca acea unică îmbinare de riduri pe care atât de rar
orice rătăcitor, dar totul pe Ahra părea că nu are aveam ocazia s-o arborez în lungile mele
altă menire decât să mângâie, să vindece, să însingurări și care se cheamă surâs.
consoleze. După câteva minute de plimbare sun
a. Prezintă impresia pe care ți-a produs-o textul.
b. Transcrie secvențele referitoare la spațiul în care se petrece acțiunea.
c. Notează elementele orașului descrise de către personajul narator.

d. Precizează asemănările și deosebirile dintre planeta Ahra și
planeta Terra.
reţine!
e. Menționează cin este personajul narator și persoana la care
acesta povestește. Subiectul și predicatul sunt
f. Explică semnificația enunțului: Am revenit spre oraș, purtând părțile de propoziție
pe chip acea unică îmbinare de riduri pe care atât de rar aveam
ocazia s-o arborez în lungile mele însingurări și care se cheamă
principale în jurul cărora se
organizează părțile
surâs. secundare de propoziție.
g. Transcrie predicatele din primele două paragrafe ale
fragmentului citat la exercițiul 6.
h. Precizează subiectul următorului enunț: Orașul era un savant
conglomerat de linii curbe.
Află mai mult!
reflectează la lumea textului! Literatura științifico-

fantastică (S.F.) imaginează
întâmplări plasate într-un
1. Citește definiția literaturii S.F. de pe coloana din partea timp și spațiu imaginar, de
dreaptă. Identifică în text două aspecte specifice acestui tip de cele mai multe ori în viitor
literatură. și pornește de la ipoteze
2. Explică titlul povestirii Planeta celor doi sori, după ce citești științifice. Cele mai des
următorul fragment extras din acesta: M-am întors brusc și am întâlnite teme din literatura
t
văzut. În spatele meu, deasupra orașului, se ridicase globul de un S.F. sunt: călătoria în spațiu,
ilo
purpuriu întunecat al soarelui-geamăn. Era o stea ratată, dacă nu
stinsă, emanând o căldurăsensibilă și cine știe ce radiații nocive.
Imensitatea discului solar m-a făcut să mă întreb dacă astrul este
mai mare sau mai aproape decât perechea sa luminoasă.
războiul lumilor
intergalactice, călătoria în
timp., omul viitorului
tp
(robotul, cyborgul etc.),
universurile paralele, epoca
de după distrugerea lumii
Lumea e a ta!
ca urmare a unei catastrofe
ec
nucleare. Personajele care

populează universul S.F.
sunt: supereroul, roboții,
Scrie un text de 10-15 rânduri în care să povestești o întâmplare extratereștrii, mutanții etc.
ireală care are loc pe o altă planetă, în viitor.
oi
Pr

V. Lumi FAntAstiCe
Cine sunt eu?

Cine suntem noi?
5
de la lume la text
1. Amintește-ți de „copacul sintactic”şi de părţile de propoziţie.
Cuvintele pe care le foloseşti se combină în propoziţii pentru a
comunica un mesaj. Claritatea mesajului este dată de modul în
care oamenii atribuie funcţii sintactice cuvintelor. Subiectul şi
predicatul sunt părţile de propoziţie principale în jurul cărora se
organizează părţile secundare de propoziţie.
2. Exersează construirea de predicate, considerând că subiectul
eşti tu însuţi. Compară-te cu un copac ale cărui rădăcini sunt în
trecut, trunchiul semnifică prezentul, iar coroana, viitorul.
Cine am fost/sunt/voi fi? Ce am făcut/fac/voi face?
Predicat nominal Predicat verbal
t
Am fost …………………………..
Sunt ………………………………
Voi deveni ………………………
ilo
3. Exersează complementele circumstanţiale completând tabelul de mai jos:
tp
Unde am trăit/trăiesc/voi trăi? Când am trăit/trăiesc/voi trăi? Cum am trăit/trăiesc/voi trăi?
Complement circumstanţial de Complement circumstanţial de Complement circumstanţial de
loc timp mod
ec
4. Răspunde la următoarele întrebări pentru a obţine

complemente necircumstanţiale. reţine!
oi
Pe cine am iubit/iubesc/voi Cui m-am adresat/mă adresez/

iubi? Ce am citit citesc/voi mă voi adresa? Cu cine am
citi? discutat/discut/voi discuta? Complementul determină
Pr
Complement direct Complement indirect un verb, un adverb, un

adjectiv, o interjecţie.
5. Scrie cât mai multe răspunsuri la întrebările din tabel pentru a

obţine atribute.
reţine!
Ale cui sunt ideile/faptele la
Ce fel de fapte am
care m-am raportat/mă
făcut/fac/voi face? Atributul determină
raportez/mă voi raporta?
Atribut Atribut întotdeauna un substantiv
sau un înlocuitor al acestuia
(pronume, numeral).
1. Citeşte textul
Sacrul şi profanul în lumea modernă (fragment) de Mircea Eliade
Aşa cum am afirmat de atîtea ori, omul religios îşi pofida numărului apreciabil de forme istorico-
asumă un mod de existenţă specific în lume şi, în religioase, acest mod specific poate fi întotdeauna
86 LimbA şi LiterAturA română • GHiduL eLeVuLui

recunoscut. […] Homo religiosus crede că originea modern, care se simte şi se pretinde areligios,
vieţii este sacră şi că existenţa umană îşi dispune încă de o întreagă mitologie ascunsă şi de
actualizează toate potenţele în măsura în care este numeroase ritualisme degradate. Petrecerile care
religioasă, adică în măsura în care participă la însoţesc Anul Nou sau mutarea într-o casă nouă
realitate. Mai întîi de toate, omul areligios respin- prezintă, sub formă laicizată, structura unui ritual
ge transcendenţa, acceptă relativitatea „realităţii” de înnoire. Acelaşi fenomen se poate constata cu
şi chiar se îndoieşte uneori de sensul existenţei. prilejul serbărilor şi petrecerilor care însoţesc
Marile culturi ale trecutului au cunoscut şi ele căsătoria sau naşterea unui copil, obţinerea unui
oameni areligioşi, care au existat poate şi la loc nou de muncă, o promovare socială etc.
nivelurile arhaice de cultură, deşi nu sînt încă Cinematograful, adevărată „fabrică de vise”,
atestaţi de nici un document. Abia societăţile preia şi foloseşte nenumărate motive mitice: lupta
occidentale moderne favorizează manifestarea dintre Erou şi Monstru, înfruntările şi încercările
plenară a omului areligios. Omul modern areligios iniţiatice, figurile şi imaginile exemplare („Fata”,
îşi asumă o nouă stare existenţială, recunoscînduse „Eroul”, peisajul paradisiac, „Infernul” etc.). Pînă şi
doar ca subiect şi agent al Istoriei şi refuzînd orice lectura are o funcţie mitologică, nu numai pentru că
chemare la transcendenţă. […] Sacrul este prin înlocuieşte rostirea miturilor în societăţile arhaice
excelenţă o piedică în calea libertăţii sale. […] şi literatura orală, care se mai păstrează în
Aşa cum am mai arătat, omul areligios în stare comunităţile rurale din Europa, ci mai ales pentru
pură este un fenomen mai degrabă rar, chiar şi în că lectura îi permite omului modern o „ieşire din
cea mai desacralizată dintre societăţile moderne. Timp”, asemănătoare cu cea înlesnită de mituri. Fie
Majoritatea celor „fără religie„ au încă un com- că-şi „omoară” timpul cu un roman poliţist ori
portament religios, chiar dacă nu-şi dau seama. Nu pătrunde în universul temporal străin pe care-l
t
este vorba doar de mulţimea „superstiţiilor” sau a reprezintă orice roman, omul modern este proiectat,
„tabuurilor” omului modern, care au toate o
structură şi o origine magico-religioasă. Omul
ilo
prin lectură, în afara duratei sale personale şi
integrat altor ritmuri, trăind într-o altă „istorie”.[…]
tp
a. Precizează cele două ipostaze ale omului la care face referire autorul.
b. Scrie, pe caietul tău, conform tabelului de mai jos, citate din text care să ilustreze tăsăturile
celor două tipuri umane:
ec
Omul religios Omul areligios

oi
c. Explică în ce constă „mitologia ascunsă” a omului modern.

d. Enumeră miturile omului modern.
e. Precizează rolul lecturii pentru omul modern.
Pr
f. Numeşte lucrurile sacre pentru tine.

g. Lucraţi în două grupe. Prima grupă notează caracteristicile realului/profanului. A doua grupă
notează caracteristicile fantasticului si sacrului. Pentru a observa care este legătura dintre realitate
şi fantastic desenaţi două cercuri care se întrepătrund. Scrieţi în cele două cercuri trăsăturile
profanului şi ale sacrului iar, în partea comună a celor două cercuri, identificaţi elementele
comune pentru sacre şi profan.

Lucraţi în patru grupe: două dintre grupe aleg afirmaţia „Omul secolului XXI“ este religios şi vor
găsi argumente pentru a o ilustra; celelalte două grupe aleg afirmaţia „Omul secolului XXI“ este
areligios şi vor găsi argumente pentru a o ilustra.
Lumea e a ta!
Reciteşte prima ta compunere în care ai dat răspunsul la întrebarea „cine sunt eu“? Completează
acum cu ideile pe care le-ai reţinut pe parcursul acestui an şcolar şi rescrie textul din perspectiva
celui care a aflat şi ştie mai multe despre sine, despre alţii şi despre lume.

Investeşte în oameni !
Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”
t
Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi
tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar
lo
pi
Nr. de identificare: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024
Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

t
ec
oi
Pr
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau
a Guvernului României
Viitorul incepe
la scoala!

Ghid ROM M1 Elev PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid ROM M1 Elev PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

ADRIAN NICOLAE ROMONȚI

©2012 Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Cine era persoana respectivă? Cine te-a prezentat?

2. Unde a avut loc conversaţia respectivă? Despre ce aţi discutat?

explorează universul cuvintelor!

1. Citeşte textul este alcătuit din cuvinte,

3. Comunicare şi corectitudine reţine!

3. Ce bine îmi pare că ne-am cunoscut de dialog.

vizită la Maria“ în propoziţie negativă şi interogativă.

reflectează la lumea textului! nu uita!

În fiecare text vei găsi puse

ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr

1. Priveşte imaginea alăturată şi notează starea sugerată de expresia feţei.

dansa mai bine!

politicos şi dansezi minunat! Elena (hotărâtă): Gata! Sâmbătă seara mergem

merg… Paul (acceptând): Bine, mergem.

4. Transformarea vorbirii directe

reflectează la lumea textului!

1. Analizează felul în care vorbesc oamenii din jurul vostru (acasă,

ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr

Emiţător Receptor Cod Canal Context Mesaj

explorează universul cuvintelor!

Termometrul spune la umbră 33° Celsius… Sub

degetul, pe care nu-l mai ridică… În sfârşit, un F.: Numele dv.?

un calm imperturbabil, egal şi plin de dignitate. F.: Bine, domnule.

b. Care este codul de comunicare a mesajului?

e. Care este tema conversaţiei dintre cele două persoanje?

reflectează la lumea textului!

ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr

Textul O scrisoare pierdută

ilo ficţiune rezultatul unui

alăturat. Operele literare se

liric, fiecare cuprinzând

LimbA şi LiterAturA română • GHiduL eLeVuLui

explorează universul cuvintelor!

biuroul nostru, spre a regula această afacere

reflectează la lumea textului!

1. Explică ce legătură este între programul de spectacol şi textul O scrisoare pierdută.

ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr

Fluenţa vorbirii Mimică Gesturi Ton Poziţia corpului Privire

explorează universul cuvintelor!

c. Povesteşte oral conţinutul fragmentului

d. Povesteşte oral conţinutul fragmentului,

e. Precizează ce ai face dacă ai găsi o

LimbA şi LiterAturA română • GHiduL eLeVuLui

Bădie Mihai, Află mai mult!

s-a făcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum.

reflectează la lumea textului!

– luna se scrie cu litere;

pe două dintre bancnotele aflate în uz. virgulă.

ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr

explorează universul cuvintelor!

Actul ce s-a îndeplinit astăzi este cel mai

însemnat din viaţa unui popor. Prin Constituţia

interesele tuturor stărilor, precum şi toate

LimbA şi LiterAturA română • GHiduL eLeVuLui

reflectează la lumea textului!

6. Din oficiu 1 p. – ordonează argumentele în

ProGrAmuL „A douA şAnsă“ • niVeL seCundAr

invitaţie în universul ficţiunii 1