VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau existenţa.

CLASIFICAREA VERBELOR:
I. 1. Verbe predicative – au înţeles de sine stătător şi pot forma singure un predicat verbal când
se află la un mod personal.
Mincinosul când spune adevărul se îmbolnăveşte.
Du-te unde a dus surdul roata.

2. Verbe nepredicative – nu au înţeles de sine stătător şi nu pot forma singure predicat, ci

împreună cu alte cuvinte:
a. Verbele copulative – formează predicat nominal îmreună cu o altă parte de vorbire
cu funcţie de nume predicativ.
Din categoria verbeleor copulative fac parte: a deveni, a fi, a ieşi, a se face, a
rămâne, a ajunge, a părea, a însemna, a se naşte, a se chema, a se numi.
A fi - verb copulativ când nu poate fi înlocuit cu a trăi, a exista, a se afla, a costa, a
dura.
Noi suntem cuminţi
- verb predicativ când poate fi înlocuit cu a trăi, a exista, a se afla.
Elevii au fost în excursie.
A deveni - întotdeauna este verb copulativ
În urma studiilor a devenit doctor.
A ajunge - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni.
În doi ani a ajuns şef.
- verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni.
A ajuns mai repede acasă.
A ieşi - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni.
A ieşit medic din băncile facultăţii.
- verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni.
A ieşit repede afară.
A rămâne - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni.
De când a plecat a rămas la fel.
- verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni.
A rămas în spatele meu.
A se face - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni.
Maria s-a facut judecător.
- verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni.
S-a făcut multă zarvă în curte.
A părea - verb copulativ când are subiect
El pare de piatră.
- verb predicativ când nu are subiect.
Se pare că va veni
A însemna - verb copulativ când are sensul de a avea importanţă.
A însemnat mult pentru mine.
- verb predicativ când are sensul de a nota.
A însemnat pe carte.
A se numi - verb copulativ când se referă la nume
Prietena mea se numeşte Maria.
- verb predicativ când are sensul de a fi încoronat, a fi pus în funcţie.
 Se va numi noul consiliu de administraţie.
A se chema - verb copulativ când se referă la nume
Ea se cheamă Iulia.
- verb predicativ când are sensul de a striga, a anunţa.
Mă cheamă la masă.

b. Verbele auxiliare – ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse, dar şi a

diatezei pasive.
Sunt verbe auxiliare: a fi, a avea, a vrea (a voi).
a fi - m. indicativ, timp viitor anterior va fi venit
- m. conjuctiv, timp perfect să fi venit
- m. condiţional-optativ, timp perfect aş fi venit
- m. infinitiv, timp perfect a fi venit
- diateza pasivă sunt rugat

a avea - m. indicativ, timp perfect compus am venit

- m. condiţional-optativ, timp prezent aş veni
- m. condiţional-optativ, timp perfect aş fi venit

a vrea - m. indicativ, timp viitor voi veni

- m. indicativ, timp viitor anterior voi fi venit

!!! Observaţie Verbele auxiliare nu au niciodată funcţie sintactică, ele ajutând la formarea
formei verbale, şi analizându-se împreună cu acestea.

CONJUGAREA VERBELOR
Conjugarea verbelor reprezintă forma acestora de infinitiv, aşa cum o găsim în dicţionar:

a. verbe de conjugarea I – terminate în a : a mânca, a pleca, a preda

b. verbe de conjugarea a II-a – terminate în ea : a bea, a vrea, a avea
c. verbe de conjugarea a III-a – terminate în e : a scrie, a rămâne, a ţine, a bate
d. verbe de conjugarea a IV-a – terminate în i / î : a citi, a veni, a coborî, a urî

MODURILE VERBALE
1. Moduri personale 2. Moduri nepersonale
Modul indicativ Modul infinitiv
Modul conjuctiv Modul participiu
Modul condiţional-optativ Modul supin
Modul imperativ Modul gerunziu

1. MODUL INDICATIV
a. Timpul imperfect b. Timpul perfect compus
(eu) adunam (eu) scriam (eu) am adunat (eu) am scris
(tu) adunai (tu) scriai (tu) ai adunat (tu) ai scris
(el/ea) aduna (el/ea) scria (el/ea) a adunat (el/ea) a scris
(noi) adunam (noi) scriam (noi) am adunat (noi) am scris
(voi) adunaţi (voi) scriaţi (voi) aţi adunat (voi) aţi scris
(ei/ele) adunau (ei/ele) scriau (ei/ele) au adunat (ei/ele) au scris
 c. Timpul perfect simplu d. Timpul mai mult ca perfect
(eu) adunai (eu) scrisei (eu) adunasem (eu) scriseseşi
(tu) adunaşi (tu) scriseşi (tu) adunaseşi (tu) scriseseşi
(el/ea) adună (el/ea) scrise (el/ea) adunase (el/ea) scrisese
(noi) adunarăm (noi) scriserăm (noi) adunaserăm (noi) scriseserăm
(voi) adunarăţi (voi) scriserăţi (voi) adunaserăţi (voi) scriseserăţi
(ei/ele) adunară (ei/ele) scriseră (ei/ele) adunaseră (ei/ele) scriseseră

e. Timpul prezent
(eu) adun (eu) scriu
(tu) aduni (tu) scrii
(el/ea) adună (el/ea) scrie
(noi) adunăm (noi) scriem
(voi) adunaţi (voi) scrieţi
(ei/ele) adună (ei/ele) scriu

f. Timpul viitor g. Timpul viitor anterior

(eu) voi aduna (eu) voi scrie (eu)voi fi adunat (eu) voi fi scris
(tu) vei aduna (tu) vei scrie (tu) vei fi adunat (tu) vei fi scris
(el/ea) va aduna (el/ea) va scrie (el/ea) va fi adunat (el/ea) va fi scris
(noi) vom aduna (noi) vom scrie (noi) vom fi adunat (noi) vom fi scris
(voi) veţi aduna (voi) veţi scrie (voi) veţi fi adunat (voi) veţi fi scris
(ei/ele) vor aduna (ei/ele) vor scrie (ei/ele) vor fi adunat (ei/ele) vor fi scris

2. MODUL CONJUCTIV
a. Timpul prezent b. Timpul perfect
(eu) să adun (eu) să scriu (eu) să fi adunat (eu) să fi scris
(tu) să aduni (tu) să scri (tu) să fi adunat (tu) să fi scris
(el/ea) să adune (el/ea) să scrie (el/ea) să fi adunat (el/ea) să fi scris
(noi) să adunăm (noi) să scriem (noi) să fi adunat (noi) să fi scris
(voi) să adunaţi (voi) să scrieţi (voi) să fi adunat (voi) să fi scris
(ei/ele) să adune (ei/ele) să scrie (ei/ele) să fi adunat (ei/ele) să fi scris

3. MODUL CONDIŢIONAL-OPTATIV
a. Timpul prezent b. Timpul perfect
(eu) aş aduna (eu) aş scrie (eu) aş fi adunat (eu) aş fi scris
(tu) ai aduna (tu) ai scrie (tu) ai fi adunat (tu) ai fi scris
(el/ea) ar aduna (el/ea) ar scie (el/ea) ar fi adunat (el/ea) ar fi scris
(noi) am aduna (noi) am scrie (noi) am fi adunat (noi) am fi scris
(voi) aţi aduna (voi) aţi scrie (voi) aţi fi adunat (voi) aţi fi scris
(ei/ele) ar aduna (ei/ele) ar scrie (ei/ele) ar fi adunat (ei/ele) ar fi scris

4. MODUL IMPERATIV
- are forme numai la persoana a II-a, singular şi plural
Formă afirmativă Formă negativă
Adună! Adunaţi! Nu aduna! Nu adunaţi!
Scrie! Scrieţi! Nu scrie! Nu scrieţi!
Observaţie!!!!
Forma negativă a modului imperativ, numărul singular se formează:
 Negaţia NU + infinitivul verbului
De exemplu: Fă! Nu face!
Du! Nu duce!

ATENŢIE!!!!
Verbele la modurile personale îndeplinesc funcţia sintactică de predicat (verbal/nominal)

MODURI NEPERSONALE

1. MODUL INFINITIV
a. Timp prezent b. Timpul perfect
a aduna a scrie a fi adunat a fi scris

2. MODUL GERUNZIU
- se formează prin adăugarea sufixului ind sau ând
adunând scriind
neadunând nescriind

FUNCŢII SINTACTICE
a. Subiect Se aude cântănd
b. Atribut verbal Cu ochii lucind părea un demon.
c. Complement direct Aud trosnind copacii.
d. Complement indirect Negustorul nu mai făcea faţă aducând alte costume.
e. Complement circumstanţial de timp Ajungând acasă, m-am apucat de lucru.
f. Complement circumstanţial de mod Mergea schiopătând.
Observaţie!!!
Modul gerunziu poate avea valoare adjectivală, atunci când se acordă în gen, număr şi caz cu
substantivul determinat, îndeplinind funcţia sintactică de atribut adjectival.
Coşurile fumegânde se zăresc în depărtare.
Lebăda tremurândă este în apă.

3. MODUL PARTICIPIU
a aduna  adunat, adunată, adunaţi, adunate
a scrie  scris, scrisă, scrişi, scrise

VALORILE ŞI FUNCŢIILE SINTACTICE ALE MODULUI PARTICIPIU

a. valoare adjectivală
 Atribut adjectival Soldatul rănit este el.
 Nume predicativ Soldatul este rănit la picior.
b. valoare adverbială
 Complement circumstanţial de mod A vorbit răspicat.

4. MODUL SUPIN
- se formează din participiu, precedat de o prepoziţie simplă sau compusă: de, la, pentru, cu,
din, fără, după, despre, în
de adunat, la adunat, pentru adunat, din adunat, fără adunat, după adunat, despre adunat
de scris, la scris, pentru scris, din scris, fără scris, din scris, după scris, despre scris

FUNCŢII SINTACTICE
a. Subiect Este uşor de făcut.
b. Nume predicativ Iarba este de cosit.
c. Atribut verbal Cartea de citit mi-a plăcut.
d. Complement indirect S-a săturat de umblat.
e. Complement direct Ne-a dat de citit.
f. Complement circumstanţial de loc A adus vitele de la păscut.

ATENŢIE!!!!
Verbele la modurile nepersonale îndeplinesc funcţia sintactică de subiect, nume predicativ,
complement, atribut

Predicatul. Predicatul verbal

Copiii aleargă zilnic în parc.

De frică, Dan a luat-o la sănătoasa.

Hai afară!

Ce este predicatul?

Predicatul este o parte principală a propoziției care arată, de obicei, ce face, ce este, cine
este, unde este sau cum este subiectul.

Predicatul este de două feluri:

a) predicat verbal: Dan vorbește foarte bine în limba engleză.

b) predicat nominal: Dan va deveni un medic renumit.

Predicatul verbal arată, în general, ce face ce subiectul.

Predicatul nominal arata cum este subiectul în general.

Bunica a cules mai multe flori din grădină.

Predicatul verbal se exprimă prin:

a) un verb predicativ care are categoria modului (este conjugat la modul indicativ, conjunctiv,
condițional-optativ sau imperativ)

Săptămâna trecută am vizitat un prieten foarte bun. (indicativ)

Să mergem mai repede! (conjunctiv)

 Pe căldura asta, aș mânca doar înghețată. (condițional-optativ)

Citiți integral „Amintiri din copilărie”! (imperativ)

Atenție! Predicatul verbal poate fi exprimat și prin verb cu formă pasivă:

Mașina a fost spălată de tata.

b) o locuțiune verbală în structura căreia verbul are categoria modului:

Dan n-a băgat de seamă dezordinea din jurul lui.

= n-a văzut

c) o interjecție predicativă (iată, uite, haide, hai, haidem, na, stop, poftim, marș, bravo, ura etc)

Iată cadoul tău!

Atenție!

Verbele predicative cu formă nepersonală de infinitiv (a citi), gerunziu (citind) și supin (de citit)
NU sunt în propoziție predicate verbale*; ele au alte funcții sintactice.

Dan știe a vorbi în engleză.

știe = verb predicativ, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular,
conjugarea a IV-a, formă afirmativă, funcție sintactică de predicat verbal

a vorbi = verb predicativ, formă nepersonală de infinitiv, conjugarea a IV-a, funcție sintactică de
complement direct

Observații!

1. Subiectul se acordă cu predicatul în persoană și număr.

Voi rezolvați cel mai repede din clasă toate problemele de la matematică.

voi = persoana a II-a, numărul plural

rezolvați = persoana a II-a, numărul plural

2. Atunci când subiectul este exprimat prin pronumele nehotărâte fiecare, oricare, oricine sau
prin pronumele negativ niciunul, acordul cu predicatul se face la persoana a III-a numărul
singular.

Fiecare a primit un cadou.

Fiecare dintre copii a primit un cadou.

Fiecare dintre noi a primit un cadou.

 Niciunul dintre elevi nu a știut răspunsul.

3. Între subiect și predicat NU se pune virgulă decât în anumite contexte:

a) când este intercalat un cuvânt sau un grup de cuvinte:

Dan, firește, a întârziat din nou.

Copiii, din neatenție, au lăsat ușa de la casă deschisă.

Dan, vecinul meu, a câștigat concursul de șah.

b) când este intercalată o propoziție:

Omul de acolo, care m-a ajutat mereu, merită tot binele din lume. .

4. Într-o frază, numărul de predicate este egal cu numărul se propoziții.

Dan citește/1 și Maria scrie./2 (două predicate = două propoziții).

5. În funcție de felul verbului cu funcția de predicat, propozițiile sunt:

a) afirmative: A venit iarna.

b) negative: Nu a venit iarna.

Exerciții

1. Transcrie predicatele verbale din enunțurile următoare și precizează prin ce sunt exprimate:

a) În vacanța de vară, vreau să citesc toate cărțile recomandate de Maria.

b) Mergi mai repede, altfel întârziem!

c) Iată-l pe Victor, vine spre noi!

d) Dan își bate joc de toată lumea.

e) Am observat că Dan știe a vorbi în limba greacă.

2. Alege varianta corectă:

a) Copiii din acest cartier vine / vin în fiecare duminică în parc.

b) Când am intrat sală, un grup au început / a început să aplaude.

d) Fiecare dintre participanți va trece / vor trece prin aceste probe.

e) Dan și Victor nu a înțeles / nu au înțeles exercițiul de la matematică.

f) Niciunul dintre noi nu am venit / nu a venit la ora de pregătire suplimentară.

3. Rescrie textul următor, corectând greșelile de orice fel.

Păsările călătoare nu s-a întors încă din țările calde. Copiii, se bucură atunci când văd stolurile
rotinduse deasupra lor.

4. Alege varianta corectă:

A. În enunțul Săptămâna trecută am mers împreună cu părinții mei la munte și am vizitat un

castel vechi de 300 sute de ani în care a locuit o familie de boieri., există:

a) un predicat verbal;

b) două predicate verbale;

c) trei predicate verbale;

d) patru predicate verbale;

B. În enunțul L-am văzut pe Dan în fiecare seară alergând în parcul din cartierul nostru., există:

a) un predicat verbal;

b) două predicate verbale;

c) trei predicate verbale;

d) patru predicate verbale;

C. Propoziția: Toate dulapurile din școală au fost igienizate. este:

a) afirmativă
b) negativă

5. Precizează numărul de propoziții din fragmentul de mai jos.

N-am spus nimic. Am tăiat două felii groase de pâine, iar pe restul am îndesat-o în spatele
chiuvetei. Jamie nu intra oricum în casă decât după ce pleca mama, iar el împărțea întotdeauna
mâncarea cu mine. (Kimberly Brubaker Bradley, Războiul care mi-a salvat viața)

6. Analizează predicatele verbale si nominale din textul următor, conform modelului dat:

Emil nu mai avea tată. Mama lui muncea-pv, vb pred, mod ind, timp imp mult. Ondula
clientele, spăla capete blonde și brune și lucra neobosită ca să poată (a) asigura hrana pentru ea și
pentru fiul ei și ca să poată (a) plăti facturile de gaz, cărbunii, chiria, îmbrăcămintea, cărțile de
școală. Dar uneori Ea/fata era bolnavă-Pn, Exp prin vb copulativ, mod indicativ, timp imperfect
si Np `bolnava` CAZ Nși trebuia să stea în pat. Atunci venea doctorul și îi prescria medicamente.
Emil îi pregătea comprese calde și făcea de mâncare pentru mama lui și pentru el. Iar când ea
dormea, ștergea pe jos cu cârpa udă, ca să n-o audă zicând: <<trebuie să mă scol, e un dezastru
cumplit aici!>>

(Erich Kästner, Emil și detectivii)

nu avea = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, modul indicativ, timpul imperfect,
persoana a III-a, numărul singular, conjugarea a II-a, formă negativă
fata era frumoasa= predicat nominal exp prin vb copulativ, mod ind, timp imperfect si Np
`frumoasa` exp prin adj, caz N.

Diateza activă
! S gramatical –raspunde la intrebarea cine face actiunea
S logic- este o persoana care face actiunea
Mama (S logic si gramatical) taie tortul
Tortul (s gramatical) e taiat de mama (C de agent)

Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical. Subiectul gramatical poate fi
sau nu exprimat în propoziție.

Copiii merg la școală. (subiectul copiii efectuează acțiunea – „merg”)

Ai cumpărat cartea pe care ți-o doreai. (subiectul neexprimat -„tu” efectuează acțiunea –
„cumpără”)

Diateza reflexivă
Diateza reflexivă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical, dar este și suferită de
acesta. Verbul aflat în conjugare este însoțit întotdeauna de pronume reflexive sau pronume
personale neaccentuate – folosite ca pronume reflexive. Pronumele folosite astfel nu au funcție
sintactică, ele sunt semne gramaticale ale diatezei reflexive.

Te-am trezit- diateza activa- `eu` fac actiunea, dar `tu` sufera actiunea
Te-ai trezit- diateza reflexiva- `tu` faci actiunea si se exercita tot asupra ta

Diateza pasivă
Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută de altcineva. Subiectul
gramatical – autorul acțiunii poate fi exprimat sau poate fi neexprimat. Diateza pasivă se
formează dintr-un verb auxiliar și participiul verbului de conjugat.

Vei fi judecat săptămâna viitoare. (vei fi – viitorul auxiliarului „a fi” + judecat – participiul
verbului „a judeca”)
Profesorii trebuie să fie respectați. (subiectul profesorii suferă acțiunea de a fi respectați de terți)
Verbul auxiliar a fi își modifică forma după mod, timp, persoană, număr. Participiul se acordă în
număr și gen cu subiectul. (eu să fiu respectat, ea să fie respectată, noi să fim respectați)

În majoritatea cazurilor verbele la diateza pasivă sunt însoțite de un complement de agent, care
arată cine face acțiunea. Existența unui complement de agent alături de verb (sau adăugarea
unuia dacă nu există) este o formă de a distinge între un verb la diateza pasivă și un verb
copulativ + nume predicativ.

Copiii sunt plecați la școală. (a fi – verb copulativ + nume predicativ)

Copiii sunt văzuți la școală. (verb la diateza pasivă poate primi complementul de agent „de către
părinți”)