VERB

I. Def. Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acțiunea, starea, existența.
II. Clasificare:
a) verbe predicative- au sens de sine stătător + f.s. de predicat;
b) verbe nepredicative - nu au sens de sine stătător;
● copulative - nu au sens de sine stătător; + nume predicativ = predicatul nominal („ a fi”, „a deveni”)
● auxiliare - instrumente gramaticale- ajută la crearea unor timpuri compuse („a fi”, „a avea”, „ a vrea”)

a fi:
- verb copulativ dacă nu are sens de: a se afla, a se găsi, a costa, a valora, a cântări, a exista, a se petrece, a se întâmpla.
Copilul său este silitor. - predicat nominal (este= verb copulativ, silitor= nume predicativ exprimat prin adjectiv propriu-zis).
- verb predicativ dacă are sens de….a se afla… = predicat verbal
Copilul este acasă. ( se află)
Pepenele este de trei kg. (a cântări)
Cartea este 10 lei. ( a costa)
- verb auxiliar intră în structura unor timpuri compuse: voi fi știut, să fi știut, aș fi știut
a deveni :
- verb copulativ: Muncind a devenit premiant. P.N.
- verb predicativ: Nimic nu se pierde, totul devine. P.V. (se transformă)
a avea:
- vb pred. Am teme de făcut.
- vb aux: am mers, am să merg, aș merge, aș fi mers.
Vb auxiliare sunt doar instrumente gramaticale. Ele nu au altă funcție în enunț decât aceea de a intra în structura timpurilor compuse. Sunt
numinte și AFIXE MOBILE.

a vrea:
- vb predicativ: Vrea să aibă numai note mari.
- vb auxiliar: voi merge, oi merge, voi fi mers.

III. CATEGORII MORFOLOGICE:

1. NUMĂR - sg/pl;
 2. PERSOANĂ- I, a II-a, a III-a;
3. MOD - ARATĂ FELUL ÎN CARE VORBITORUL CONSIDERĂ ACȚIUNEA.
A. MODURI PREDICATIVE ȘI PERSONALE (vb are fs de predicat+ își schimbă forma în funcție de categoria persoanei)
a) MODUL INDICATIV - acțiune sigură, certă, reală;
b) MODUL IMPERATIV - o poruncă, un îndemn;
c) MODUL CONJUNCTIV - o acțiune posibilă, realizabilă;
d) MODUL CONDIȚIONAL - OPTATIV - o acțiune posibilă, realizabilă în anumite condiții;
B. MODURI NEPREDICATIVE ȘI NEPERSONALE (verbele nu pot avea fs de predicat+ nu își schimbă forma în funcție de
categoria persoanei)

a) MODUL INFINITIV ( a merge, a desena etc)

b) MODUL PARTICIPIU ( - t: citit, desenat; - s: scris, înțeles);
c) MODUL GERUNZIU ( - ind : citind, scriind; - înd: desenând, înțelegând);
d) MODUL SUPIN ( prepoziție = de + participiul): de citit, de scris, de la pescuit etc
OBS.
1. Verbele la modul infinitiv și cele la modul participiu intră în structura timpurilor compuse.
2. PARTICIPIUL:
a) valoare verbală dacă intră în structura timpurilor compuse ( am știut, aș fi șiut, voi fi știut)
b) valoare adjectivală dacă apare singur în propoziție și determină un substantiv cu care se acordă în gen, număr și caz - devine
ADJECTIV PARTICIPIAL. - atr. adj./ nume predicativ.
3. Verbele la moduri nepredicative și nepersonale nu pot avea funcție de predicat verbal. Ele pot avea fs de: subiect, nume predicativ, atribut,
complement.

Am citit cartea indicată de Maria.(am citit - mod ind, timp- perfect compus - vb aux „a avea”+ participiul vb de conjugat) - citit- participiu
Cartea citită i-a plăcut foarte mult.

cartea- gen fem, nr. sg, N

citită - gen fem,nr sg, N
Dacă vb la part determină un substantiv cu care se acordă în gen, nr. caz devine adj participial.

a mânca (inf.) - mâncat (part.)

Maria a mâncat o pară. (part în structura m ind, t perfect compus)
 Voi fi mâncat mărul înainte ca mama să se întoarcă de la serviciu. (part- ind, viit anterior)
Mamei i-ar fi plăcut ca el să fi mâncat ceea ce i-a pregătit.
Am burgerul deja mâncat.(valoare adj, atribut adj).

OBS:
CONJUGAREA I (-a), a II-a ( -ea), a III-a (-e), a IV-a (-i/ -î)

TEMĂ: CULEGERE- PAG. 40 - EX 1,2,3, 5, 6, 8,10

A. MODUL INDICATIV
TIMPURI:
a cânta
PREZENT IMPERFEC PERFECT PERFECT MAI- MULT- VIITOR I/ VIITOR ANTERIOR VIITORUL LIMBII
T COMPUS SIMPLU CA- PERFECT LITERAR/ VORBITE
STANDARD

- - vb aux „a avea” răd + - i, - și, răd + se+ - m, - vb aux „ a vrea” vb aux „a vrea” + „ a
+ participiul vb /, - răm, -răți, - și, /, - răm, + infinitivul vb de fi” + participiul vb de
de conjugat ră -răți, - ră conjugat conjugat

cânt cântam am cântat cântai cântasem voi cânta voi fi cântat o să cânt
cânți cântai ai cântat cântași cântaseși vei cânta vei fi cântat am să cânt
cântă cânta a cântat cântă cântase va cânta va fi cântat oi cânta
cântăm cântam am cântat cântarăm cântaserăm vom cânta vom fi cântat
cântați cântați ați cântat cântarăți cântaserăți veți cânta veți fi cântat
cântă cântau au cântat cântară cântaseră vor cânta vor fi cântat

RĂDĂCINA: PERFECT SIMPLU + MMCP

a cânta (inf) - cântat (part) - elimin -t = rad= cânta

a merge (inf) - mers (part) +e = răd = Merse
II. MODUL CONJUNCTIV ( să)

PREZENT PERFECT (să + vb aux „a fi”+ participiul verbului de conjugat)

să mănânc să fi cântat
să mănânci să fi cântat
să mănânce să fi cântat
să mâncăm să fi cântat
să mâncați să fi cântat
să mănânce să fi cântat

III. MODUL CONDIȚIONAL - OPTATIV

PREZENT ( vb aux „a avea” + infinitivul vb de conjugat) PERFECT (vb aux „a avea”+vb aux „a fi” + participiul vb de
conjugat

aș mânca aș fi mâncat
ai mânca ai fi mâncat
ar mânca ar fi mâncat
am mânca am fi mâncat
ați mânca ați fi mâncat
ar mânca ar fi mâncat

IV. MODUL IMPERATIV

 - FORMĂ AFIRMATIVĂ - Mănâncă!
- FORMĂ NEGATIVĂ - Nu mânca!
OBS - avem forme doar pentru persoana a II-a, singular și plural.
- Uneori verbul la modul conjunctiv este folosit cu valoare de imperativ: Să înveți!

B. MODURILE NEPREDICATIVE ȘI NEPERSONALE (nu pot avea fs de predicat - la aceste moduri, verbele pot avea fs de:
subiect, nume predicativ, atribut, complement).
I. MODUL INFINITIV - forma din dicționar a verbului ( a ști, a scrie etc)
- ne ajută în stabilirea conjugării verbului;
- intră în structura unor timpuri compuse.
- vb la modul inf. apare în prop. fără prepoz „a”, îndeplinind fs de complement direct- urmează după verbul „a
putea” ex. Copilul poate scrie tema.

obs. În îndemnuri, vb la modul inf. are fs de predicat - A nu se călca iarta!

II. MODUL PARTICIPIU - -t/-s ( știut, învățat, citit, scris, mers, înțeles)
a) valoare verbală - doar în structura timpurilor compuse (ind. - perf compus, viit anterior/ conj- perfect/ conditional-
optativ- perfect);
b) valoare adjectivală - (adj participial) apare singur în prop. + determină un substantiv cu care se acordă în gen,
număr și caz - fs de atr adjectival.
c) valoare substantivală - (substantiv) apare singur în propoziție, are articol și îndeplinește fs specifice substantivului
ex. a scrie (inf) - scris (participiu)
El și-a scris tema. (val verbală)
Tema scrisă nu i s-a părut dificilă. (adj participial)
Scrisul său este ilizibil. (substantiv comun)

III. MODUL SUPIN - prepoziție + participiu (de știut, de scris/ de nescris)

IV. MODUL GERUNZIU - -ind( scriind, citind)/ -înd (învățând, mergând) - nemaigândindu-se

POSIBILITĂȚILE COMBINATORII ALE VERBULUI

Centru (termen regent)
Ajunct (determinantul, subordonatul)

PREDICAT VERBAL - este la moduri predicative și personale.

Copilul aleargă.
Vreau să mă joc.
Aș vrea să mă joc.
Mergi!

PREDICAT NOMINAL - structură: verb copulativ + nume predicativ (exprimat prin: subst, pron, num. adj, adv, vb la mod nepred.)

Copilul este silitor.

este silitor- pred nominal alcătuit din vb cop „este”, conjugarea a IV-a, mod ind, timp prez, pers a III-a, nr. sg, formă afirmativă și numele
predicativ „silitor” exprimat prin adjectiv propriu-zis, variabil, cu trei forme flexionare, se acordă cu subst „copilul” (sg, masc, N), grad pozitiv.

VB COPULATIV: a) „a fi”
b) „ a deveni” - Copilul a devenit premiant. (vb cop)/ Nimic nu se pierde, totul devine. (vb predicativ- a se transforma)