Caracterizarea unui personaj

X de Y este o operă ... în care autorul pune în lumină ... (tema, ideea centrală a
textului).
Z = personajul principal/protagonistul acestei opere literare/al acestui fragment,
deoarece autorul evidențiază comportamentul acestuia în raport cu celelalte
personaje. Acesta este ... (o frază despre rolul personajului, meseria sa, starea civilă etc.).

Trăsăturile lui Z sunt redate atât prin caracterizarea directă, cât și prin
caracterizarea indirectă, ce reiese din limbaj, comportament, relațiile cu alte personaje și
întâmplările la care participă. Aici, Z este surprins în momentul în care ... (rezumatul
fragmentului în 2-3 rânduri, insistând pe faptele personajului).

Portretul fizic al personajului este realizat în mod direct de către narator/de către
celelalte personaje - cu exemple, precizându-se figurile de stil folosite. (! Dacă portretul
fizic lipsește: Nu sunt precizate detalii de ordin fizic în ceea ce privește personajul Z,
deoarece autorul a vrut să evidențieze trăsăturile sale morale, deoarece personajul
reprezintă un tip uman, generalizând o întreagă categorie socială.)

Personajului i se conturează un portret moral complex, realizat prin mai multe

mijloace de caracterizare. În mod direct, .... Alte trăsături ale personajului sunt
prezentate prin procedeele indirecte:
 Comportamentul personajului reliefează... .
 Din limbajul acestuia reiese... .
 Trăsătura (se precizează o trăsătură dominantă) este scoasă în evidență de relațiile
cu celelalte personaje:...
 Între procedeele de caracterizare indirectă un rol important îl ocupă și numele
personajului Z, care sugerează....

Protagonistul își dezvăluie personalitatea și prin situațiile conflictuale pe care le

dezvoltă cu celelalte personaje (există, de obicei, un conflict exterior - protagonist și un
alt personaj - și un conflict interior - personajul duce o luptă cu sine însuși - exemple de
conflicte din text).
De asemenea, atitudinea naratorului față de personaj oferă o perspectivă
aparte asupra acestuia (pot exista și mărci ale afectivității, în special în operele populare
- găsiți exemple din care să reiasă atitudinea autorului - ironie, compasiune, milă, respect,
admirație etc.)

În concluzie, în acest fragment, autorul Y vrea să contureze un anumit tip de

personaj/să ilustreze o anumită trăsătură umană etc., portretizat (ă) în personajul Z.