Rolul virgulei

A. In propozitie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Separa constructiile in vocativ de restul comunicarii ex. -Dragul meu fecior, nu-ti
pot oferi ce doresti.
Separa apozitiile de restul comunicarii ex. Noi, elevii clasei a VIII-a, invatam
pentru examen.
Separa constructiile incidente de restul comunicarii ex. Am pierdut, din
neatentie, explicatia profesorului.
Separa parti de propozitie de acelasi fel Azi avem urmatoarele ore : matematica,
romana, sport, engleza, etc.
Marcheaza predicatul eliptic ex. Ea l-a intrebat si el, nimic.
Separa interjectiile de restul comunicarii ex. Ei, ce sa-i faci?
Se utilizeaza in cazul incalcarii topicii ex. El, din cand in cand, ne cauta.

B. In fraza
I. Marcheaza raportul de coordonare
1.

Am venit acolo ca sa vad, ca sa ma conving. (raport de coordonare prin

juxtapunere)
2.
Vin, dar nu stau mult. (raport de coordonare prin jonctiune ; virgula se pune
intotdeauna inaintea conjunctiilor coordonatoare adversative -dar, iar, insa, ci, ba-)
3.
Cuget, deci exist. (raport de coordonare prin jonctiune; virgula se pune
intotdeauna inaintea conjunctiilor/locutiunilor conjunctional coordonatoare
conclusive deci, asadar, prin urmare, in concluzie-)
4.
Sau stai, sau pleci. (tot raport de coordonare prin jonctiune ; virgula se pune
inaintea conjunctiilor disjunctive -sau, ori, fie- atunci cand ele se repeta)
II. Marcheaza raportul de subordonare
1.

Se desparte prin virgula atributiva explicativa de regenta sa ex. Am mers de

curand la bunicii mei, pe care nu ii mai vizitasem de un an.
2.
Se despart prin virgula propozitiile subordonate CD (completiva directa), CI
(completiva indirecta), CL (circumstantiala de loc), CT (circumstantiala de timp), CM
(circumstantiala de mod), CS (circumstantiala de scop) de regenta cand stau in fata
regentei
3.
Propozitiile subordonate CZ (circumstantiala de cauza), C(conditionala), CV
(concesiva), CNS (consecutiva) se despart intotdeauna prin virgula de regenta
4.
De asemenea, se despart prin virgula propozitiile intercalate

Punctul [.]
Marcheaza sfarsitul unei comunicari enuntiative.
Semnul intrebarii [?]
Marcheaza sfarsitul unei comunicari interogative, semnaleaza intonatia specifica. Prezenta in
textul literar poateexprima dilema, incertitudine, cautare febrila...
Semnul exclamarii [!]
Exprima patosul eului liric => este foarte implicat.
In propozitie, izoleaza vocative si interjectii, inlocuind virgula, cand subiectul vorbitor
nuanteaza oatitudine imperativa, exclamativa, optativa, marcand intonatia.
In fraza, marcheaza sfarsitul unei comunicari imperative, exclamative, optative, marcand
intonatia.In textul literar, induce ideea dorintei, a atitudinii marcate de patos, de elan vitalist (in
poeziamodernista, la Lucian Blaga, Tudor Arghezi etc).
Punctele de suspensie [...]
Marcheaza intreruperea comunicarii (motivatiile subiectului vorbitor sunt multiple: considera
cadestinatarul subintelege ceea ce urmeaza; un moment de surpriza sau soc emotional, avand ca
efectinstaurarea tacerii semnificative; o pauza psihologica, intentionata, a vorbitorului, dupa care
urmeazaun cuvant neasteptat, care poate avea nuanta ironica).
In textul literar, reprezinta un semn grafic, dar si de tonalitate, care marcheaza discursul
fragmentar,de tip reflexiv / meditativ, semnificand interiorizarea trairilor sau a gandurilor.
Cratima [-]
rolul cratimei in structura : se-nalta"
Cratima are 3 roluri, mereu vor fi acestea 3. Daca la examen pica asta o sa le spui pe
urmatoarele:
1. Cratima leaga 2 parti de vorbire diferite ( in cazul tau un pronume reflexiv cu un verb)
2. Evidentiaza lipsa unei vocale ( in cazul tau vocala i)
3. Pastreaza ritmul si masura versurilor ( dar asta e buna numai la poezii)
Daca ai o poezie le zici pe toate, daca ai un text epic le zici pe primele 2.
Leaga cuvinte diferite ce formeaza silabe comune, prin elidarea unor vocale sau nu:
te-au vazut .
Imperative si gerunzii cu pronumele reflexiv sau pronumele personal postpus:
du-te!, ducandu-se.
Separa elementele formei inversate a perfectului compus:

venit-ai
Adjective posesive postpuse substantivului, in expresii de genul:
maica-sa, taica-su

Marcheaza o schimbare de topica (de exemplu postpunerea pronumelui in raport cu verbul:

Citeste-le!), efectul expresiv fiind acela al mutarii atentiei asupra verbului si constituirea ad hoc a
uneialiteratii.
Elemente componente nesudate ale unui cuvant compus:
caine-lup, dus-intors. In poezie, are rolul de a pastra masura versului prin reducerea numarului de
silabe -elidarea unui sunet- (necesitatiprozodice) si de a marca rostirea legata a doua cuvinte. Ca
figuri de stil fonetice, intra in categoria
sinerezei
(transformarea unui hiat in diftong:
de-abia), a
sinalepsei
(reducerea unui diftongla o singura vocala:
d-abia), a
aferezei
(suprimarea unui sunet initial:
nalt ), a
apocopei
(suprimareaunui sunet final:
pan' sa).

INDICATII SCENICE
Didascaliile sunt indicatiile scenice. Prin ele autorul caracterizeaza
personajele indirect si prezinta cadrul in care se petrece actiunea.
De asemenea, in ele poti vedea care este atitudinea naratorului fata
de personaje: ce tip de narator e, daca participa sau nu la actiune etc.
Rolul didascaliilor (a indicaiilor scenice) este de a ajuta la
clarificarea semnificaiilor simbolice i de a oferi cititorului
posibilitatea de a nelege textul.

PERSPECTIVA NARATIVA

Perspectiva narativa apartine naratorului-personaj care relateaza

evenimentele le persoana I in mod subiectiv, conturandu-si astfel
viziunea despre lume. Naratiunea homodiegetica presupune o
perspective narativa subiectiva, actoriala.

Trasaturi ale genului epic

a) folosirea naraiunii ca mod de expunere. Exemplu: Muzica a jucat un mare rol ntre
noi. Eram pasionat pentru sunete i am voit s o nv pe Ioana tot ce tiam i tot ce mai
aflam. Cum educaia mea ncepuse de mult, ea a nvat deodat numai operele bune,
a cunoscut pe Debussy, nainte de a fi auzit pe Puccini. Acelai lucru s-a ntmplat i n
literatur [].
b) prezena instanelor comunicrii narative narator, personaje. Exemplu: Povestesc
aceste gnduri sau scene din viaa noastr comun, Ioana e cel mai priceput critic al
meu.