Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Capitolul 3. PROPRIETĂȚI ALE FUNCȚIILOR

3.1. Definirea funcțiilor. Imagine. Grafic. Compunerea funcțiilor_ Recapitulare
3.2. Proprietăți: Intersecția cu axele. Paritate-imparitate. Periodicitate
3.3. Proprietăți: Monotonia, mărginirea și semnul funcțiilor. Inecuații
3.4. Proprietăți: Concavitate și convexitate. Comportament asimptotic
3.5. Proprietăți: Injectivitate și surjectivitate
3.6. Proprietăți: Bijectivitate. Funcții inversabile

3.5. Proprietăți: Injectivitate și surjectivitate

Injectivitate

Definiție: O funcție 𝑓: 𝐴 → 𝐵 se numește funcție injectivă dacă

∀𝑥1 , 𝑥2 ∈ 𝐴 astfel încât 𝑥1 ≠ 𝑥2 ⟹ 𝑓(𝑥1 ) ≠ 𝑓(𝑥2 ).

Exemple:
1. Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 − 1 este injectivă. Pentru ∀𝑥1 , 𝑥2 ∈ ℝ astfel încât 𝑥1 ≠ 𝑥2 avem
2𝑥1 − 1 ≠ 2𝑥2 − 1.

2. Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 1 nu este injectivă. Pentru că:

∃𝑥1 , 𝑥2 ∈ ℝ astfel încât 𝑥1 ≠ 𝑥2 ⟹ 𝑓(𝑥1 ) = 𝑓(𝑥2 ).
De exemplu, pentru 𝑥1 = −1 ≠ 1 = 𝑥2 se obține𝑓(𝑥1 ) = 𝑓(−1) = 𝑓(𝑥2 ) = 𝑓(1) = 0.

Teoremă: Fie o funcție 𝑓: 𝐴 → 𝐵. Următoarele afirmații sunt echivalente:

i) Funcția 𝑓: 𝐴 → 𝐵 este injectivă.
ii) ∀𝑥1 , 𝑥2 ∈ 𝐴 astfel încât 𝑓(𝑥1 ) = 𝑓(𝑥2 ) ⟹ 𝑥1 ≠ 𝑥2 .
iii) ∀𝑦 ∈ 𝐵 ecuația, 𝑓(𝑥) = 𝑦 are cel mult o soluție 𝑥 ∈ 𝐴.
iv) Interpretarea geometrică: Orice paralelă la axa Ox prin codomeniul funcției (B) intersectează
graficul funcției în cel mult un punct.

Fig. 1. Exemplu de funcție injectivă Fig. 2. Exemplu de funcție neinjectivă

Teoremă: Dacă funcția numerică 𝑓: 𝐴 → 𝐵 este strict monotonă, atunci funcția este injectivă.
1
Observație: Reciproca teoremei nu este adevărată. Exemplu: funcția 𝑓: ℝ∗ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥.

Page | 1
 Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Surjectivitate

Definiție: O funcție 𝑓: 𝐴 → 𝐵 se numește funcție surjectivă dacă

∀𝑦 ∈ 𝐵, ∃𝑥 ∈ 𝐴 astfel încât 𝑓(𝑥) = 𝑦.

Exemple:
𝑦+1
1. Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 − 1 este surjectivă. Pentru ∀𝑦 ∈ ℝ există 𝑥 = 2 ∈ ℝ astfel încât
avem 𝑦 = 2𝑥 − 1 .

2. Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 1 nu este surjectivă. Pentru că:

∃𝑦 ∈ ℝ astfel încât ∀𝑥 ∈ ℝ ⟹ 𝑓(𝑥) ≠ 𝑦.
De exemplu, pentru 𝑦 = −2 orice valoare reală am lua pentru 𝑥 se obține 𝑥 2 − 1 ≠ −2 ⟺ 𝑥 2 ≠ −1.

Teoremă: Fie o funcție 𝑓: 𝐴 → 𝐵. Următoarele afirmații sunt echivalente:

i) Funcția 𝑓: 𝐴 → 𝐵 este surjectivă.
ii) 𝐼𝑚(𝑓) = 𝐵.
iii) ∀𝑦 ∈ 𝐵 ecuația, 𝑓(𝑥) = 𝑦 are cel puțin o soluție 𝑥 ∈ 𝐴.
iv) Interpretarea geometrică: Orice paralelă la axa Ox prin codomeniul funcției (B) intersectează
graficul funcției în cel puțin un punct.

Fig. 3. Exemplu de funcție nesurjectivă

Page | 2
 Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Exerciții rezolvate:

1. Arătați că funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 8𝑥 3 − 2 este injectivă.

Rezolvare:
Arătăm că ∀𝑥1 , 𝑥2 ∈ ℝ astfel încât 𝑓(𝑥1 ) = 𝑓(𝑥2 ) ⟹ 𝑥1 ≠ 𝑥2 .
Fie 𝑥1 , 𝑥2 ∈ ℝ astfel încât 𝑓(𝑥1 ) = 𝑓(𝑥2 ) ⟹ 8𝑥13 − 2 = 8𝑥23 − 2, de unde se obține
𝑥13 = 𝑥23 , adică 𝑥13 − 𝑥23 = 0 ⟺ (𝑥1 − 𝑥2 )(𝑥12 + 𝑥1 𝑥2 + 𝑥22 ) = 0, de unde
𝑥1 − 𝑥2 = 0 ⟺ 𝑥1 = 𝑥2 sau
𝑥12 + 𝑥1 𝑥2 + 𝑥22 = 0, imposibil pentru 𝑥1 ≠ 0, 𝑥2 ≠ 0 deoarece ∆= −3𝑥22 ≤ 0.
Deci 𝑥1 = 𝑥2 , de unde funcția este injectivă.

2. Arătați că funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 − 𝑥 nu este injectivă.

Rezolvare:
Arătăm că ∃𝑥1 , 𝑥2 ∈ ℝ astfel încât 𝑥1 ≠ 𝑥2 ⟹ 𝑓(𝑥1 ) = 𝑓(𝑥2 ).
Avem 𝑓(𝑥) = 𝑥(𝑥 2 − 1). Se observă că pentru 𝑥1 = 0 se obține 𝑓(0) = 0 și, la fel, pentru 𝑥2 = 1 se
obține 𝑓(1) = 1. Am obținut că
∃𝑥1 = 0, 𝑥2 = 1, 𝑥1 ≠ 𝑥2 , pentru care avem 𝑓(0) = 𝑓(1) = 0, deci funcția nu este injectivă.

𝑥+1
3. Arătați că funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = [ ] nu este surjectivă.
2

Rezolvare:

Arătăm că ∃𝑦 ∈ ℝ astfel încât ∀𝑥 ∈ ℝ ⟹ 𝑓(𝑥) ≠ 𝑦. Folosim metoda reducerii la absurd.

1
Pentru 𝑦 = 2 ∈ ℝ presupunem că există 𝑥 ∈ ℝ astfel încât 𝑓(𝑥) = 𝑦, adică
𝑥+1 1
[ ]= .
2 2
𝑥+1 𝑥+1 1
Contradicție. Știm că [ 2 ] = 𝑘 ∈ ℤ. Deci [ 2 ] ≠ 2 , ∀𝑥 ∈ ℝ.

4. Fie funcția
𝑥2 − 𝑥 + 2
𝑓: ℝ → 𝐵, 𝑓(𝑥) = 2 .
𝑥 +𝑥+1
Determinați mulțimea 𝐵, astefel încât funcția 𝑓 este surjectivă.

Rezolvare:
Folosim că funcția 𝑓 este surjectivă dacă și numai dacă 𝐼𝑚(𝑓) = 𝐵, adică 𝑓(ℝ) = 𝐵, de unde
determinăm 𝐵. Avem:
𝐼𝑚(𝑓) = 𝑓(ℝ) = {𝑦 ∈ 𝐵 | 𝑦 = 𝑓(𝑥), ∀𝑥 ∈ ℝ},

adică
𝑥2 − 𝑥 + 2
𝑦= 2 ⟺ (𝑦 − 1)𝑥 2 + (𝑦 + 1)𝑥 + 𝑦 − 2 = 0.
𝑥 +𝑥+1

Ecuația de gradul al doilea obținută are soluții reale dacă ∆≥ 0.

Avem ∆= (𝑦 + 1)2 − 4(𝑦 − 1)(𝑦 − 2) = −3𝑦 2 + 14𝑦 − 7. Se obține inecuația de gradul al doilea:
7−2√7 7+2√7
−3𝑦 2 + 14𝑦 − 7 ≥ 0. Soluțiile ecuației −3𝑦 2 + 14𝑦 − 7 = 0 sunt 𝑦1 = și 𝑦2 = .
3 3
Din tabelul de semn se obține
7 − 2√7 7 + 2√7
𝑦∈[ , ] = 𝐵.
3 3

Page | 3