FUNCȚII

1. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = |𝑥 + 2| . Determinați valorile parametrului real 𝑚 ∈ ℝ

știind că graficul funcției conține punctul 𝐴(𝑚, 3) .
2. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑛(1 − |𝑥|) .
3. Determinați imaginea Imf a funcției 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 2𝑥 + 5 .
4. Fie ecuația 𝑥 2 + 2𝑥 − 𝑚 = 0 . Determinați 𝑚 ∈ ℝ , astfel încât ecuația să aibă două
rădăcini reale negative .
5. Fie ecuația 𝑥 2 − 5𝑥 + 3 = 0 . Fără a rezolva efectiv ecuația , calculați valoarea expresiei
√𝑥1 + √𝑥2 .
6. Determinați valorile parametrului real m pentru care 𝑥 2 − 𝑥 + 𝑚 ≥ 0 , ∀𝑥 ∈ ℝ .
7. Se consideră funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = [𝑥] + 3𝑥 . Calculați 𝑓(−4,27) .
8. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 21−|𝑥| − 2 . Determinați coordonatele punctelor de
intersecție cu axele de coordonate .
9. Studiați paritatea funcției 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = |𝑥 − 1| + |𝑥 + 1| .
3
10. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 4𝑥 2 − 6𝑥 + 5 . Verificați dacă 𝑥 = 4 este axă de simetrie
a parabolei asociate graficului funcției f .
11. Știind că funcția 𝑓: (1, ∞) → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑜𝑔2 (𝑥 − 1) este bijectivă determinați
inversa sa .
12. Determinați valorile parametrului real m , pentru care parabola asociată funcției 𝑓 ∶ ℝ →
ℝ , 𝑓(𝑥) = (𝑚 − 1)𝑥 2 + 2𝑥 + 3 să fie tangentă axei Ox .
13. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ , 𝑓(𝑥) = √2𝑥 − 4 .
𝑥−1
14. Fie funcția 𝑓: ℝ\{−1} → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥+1 . Verificați dacă 𝑃(−1,1) este centru de
simetrie al graficului funcției f .
15. Fie ecuația 𝑥 2 − 9𝑥 + 4𝑚 + 2 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați valorile
parametrului real m astfel încât între rădăcinile ecuației să existe relația 𝑥1 = 2𝑥2 .
16. Se consideră parabola de ecuație 𝑦 = 𝑥 2 − 4𝑥 + 3 și dreapta de ecuație 𝑦 = 2𝑥 + 𝑚 .
Determinați valorile parametrului real m pentru care dreapta este secantă parabolei .
17. Determinați 𝑎 ∈ ℝ , astfel încât (𝑓 ∘ 𝑔)(𝑥) = (𝑔 ∘ 𝑓)(𝑥) , ∀𝑥 ∈ ℝ , pentru funcțiile
𝑓 , 𝑔 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 2𝑥 + 𝑎 , 𝑔(𝑥) = 𝑥 − 𝑎 .
18. Fie ecuația 𝑥 2 + 2𝑥 − 𝑚 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați 𝑚 ∈ ℝ , astfel încât
ecuația să aibă ambele rădăcini mai mici decât 2 .
19. Fie funcția 𝑓: (−2, ∞) → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + 𝑥 . Determinați valorile parametrului real
𝑚 ∈ ℝ știind că graficul funcției conține punctul 𝐴(𝑚, 2) .
20. Determinați coordonatele punctelor de intersecție ale funcțiilor 𝑓 , 𝑔 ∶ [−2, ∞) → ℝ ,
𝑓(𝑥) = √𝑥 + 2 , 𝑔(𝑥) = 𝑥 .
 1
21. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = (2𝑚 + 1)𝑥 − 2𝑚 − 14 , 𝑚 ∈ ℝ\ {− 2} . Determinați
valorile parametrului real m astfel încât funcția f să fie impară .
22. Fie ecuația 𝑚𝑥 2 + 2𝑥 + 1 = 0 . Determinați 𝑚 ∈ ℝ∗ , astfel încât ecuația să aibă două
rădăcini reale .
23. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 . Determinați 𝑎 , 𝑏 , 𝑐 ∈ ℝ astfel încât
graficul funcției f să treacă prin punctele 𝐴(2,13) , 𝐵(−1, −2) , 𝐶(1,4) .
𝑥+1
24. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = [ ] − 𝑥 + 2 . Determinați valorile parametrului real
3
𝑚 ∈ ℝ știind că graficul funcției conține punctul 𝐴(𝑚, 0) .
25. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 3𝑥 − 9 . Determinați coordonatele punctelor de
intersecție cu axele de coordonate .
3−𝑥
26. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ , 𝑓(𝑥) = √𝑥+4 .
27. Rezolvați ecuația m𝑥 2 − (𝑚 + 1)𝑥 − 4 = 0 știind că admite rădăcina 𝑥1 = 2 .
28. Determinați valorile parametrului real m , pentru care funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 −
2𝑚𝑥 − 1 este descrescătoare pe (−∞, 3] și crescătoare pe [3, ∞) .
𝑚2 𝑥 2 −(𝑚+1)𝑥+1
29. Să se determine funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = știind că graficul său
𝑥 2 +𝑛
1
intersectează axa Ox în punctul de abscisă 3 și axa Oy în punctul de ordonată 2 .
30. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑚𝑥 + 6𝑚 − 1 . Determinați valorile parametrului real
𝑚 ∈ ℝ știind că graficul funcției conține punctul 𝐴(4𝑚 − 5, 𝑚) și funcția este
descrescătoare .
31. Știind că funcția 𝑓: (0, ∞) → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑜𝑔2 𝑥 + 3 este bijectivă determinați inversa
sa .
32. Fie ecuația 𝑥 2 − 𝑚𝑥 + 𝑚 − 1 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați valorile
𝑥2 𝑥1 7
parametrului real m astfel încât între rădăcinile ecuației să existe relația 𝑥 +𝑥 = 10
1 +3 2 +3
33. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 . Determinați 𝑎 , 𝑏 , 𝑐 ∈ ℝ astfel încât
𝑓(0) = −3 și punctul 𝑉(1,3) este de minim al funcției .
34. Determinați valorile parametrului real m pentru care −𝑥 2 + 2𝑥 + 𝑚 − 3 ≤ 0 , ∀𝑥 ∈ ℝ .
35. Se consideră parabola de ecuație 𝑦 = 𝑥 2 − 𝑚𝑥 și dreapta de ecuație 𝑦 = 𝑥 − 1 .
Determinați valorile parametrului real m pentru care dreapta este tangentă parabolei .
36. Determinați imaginea Imf a funcției 𝑓: [−3,2] → ℝ , 𝑓(𝑥) = −𝑥 2 − 4𝑥 + 1 .
37. Fie ecuația (𝑚 − 1)𝑥 2 + 12𝑥 + 9 = 0 . Determinați 𝑚 ∈ ℝ\{1} , astfel încât ecuația să
nu aibă nici o soluție .
38. Arătați că pentru orice valori ale parametrului real m , 𝑚 ≠ −2 , parabola asociată
funcției 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = (𝑚 + 2)𝑥 2 − (2𝑚 + 3)𝑥 − 2 intersectează axa Ox în cel
puțin un punct .
39. Determinați valorile parametrului real m , astfel încât parabola asociată funcției 𝑓 ∶ ℝ →
ℝ , 𝑓(𝑥) = (𝑚 + 1)𝑥 2 − (2𝑚 − 1)𝑥 + 𝑚 + 1 să intersecteze axa absciselor într-un
singur punct .
40. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑜𝑔2−|𝑥| (2𝑥 + 1)
𝑥 2 +2
41. Studiați paritatea funcției 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑔 𝑥 2 +1 .
42. Se consideră funcțiile 𝑓 , 𝑔 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 2𝑥 − 3 , 𝑔(𝑥) = 3𝑥 − 1 . Rezolvați
ecuația (𝑓 ∘ 𝑔 ∘ 𝑓)(𝑥) = 6 .
43. Determinați valorile parametrului real m , pentru care vârful parabolei asociate funcției
𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 𝑚𝑥 + 1 să fie situat sub axa Ox .
44. Determinați valorile parametrului real m , astfel încât parabolele asociate funcțiilor
𝑓 , 𝑔 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 2𝑥 2 + (𝑚 + 1)𝑥 − 2 , 𝑔(𝑥) = 𝑥 2 + 𝑥 − 4 să fie secante .
−𝑥 2 −4𝑥−15
45. Determinați imaginea Imf a funcției 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = .
𝑥 2 +4𝑥+5
46. Fie ecuația 𝑚𝑥 2 + 2𝑥 − 𝑚 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați 𝑚 ∈ ℝ∗ , astfel
încât ecuația să aibă ambele rădăcini mai mari decât −3 .
47. Fie ecuația 𝑥 2 − 𝑥 − 1 = 0 . Fără a rezolva efectiv ecuația , calculați valoarea expresiei
𝑥14 + 𝑥24 .
48. Determinați funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏 care verifică relația 𝑓(𝑥 − 1) +
𝑓(𝑥 + 1) = 2𝑥 + 2 , ∀𝑥 ∈ ℝ .
√4𝑥 2 +1
49. Fie funcția 𝑓: 𝐷 → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 ∙|𝑥|+4 . Stabiliți dacă graficul funcției este simetric față
de axa ordonatelor sau față de originea sistemului de coordonate .
2𝑥 2 −𝑥
50. Fie funcția 𝑓: ℝ\{2} → ℝ , 𝑓(𝑥) = . Verificați dacă 𝑃(2,7) este centru de simetrie
𝑥−2
al graficului funcției f .
51. Fie ecuația 𝑥 2 − (2𝑚 + 1)𝑥 + 𝑚2 + 𝑚 = 0 . Determinați 𝑚 ∈ ℝ , astfel încât ecuația să
aibă două rădăcini reale pozitive .
52. Determinați valorile parametrului real m , pentru care parabola asociată funcției 𝑓 ∶ ℝ →
ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑚𝑥 2 + 2(𝑚 − 1)𝑥 + 𝑚 − 1 să nu intersecteze axa Ox .
53. Se consideră parabola de ecuație 𝑦 = 𝑥 2 + 2𝑥 − 1 și dreapta de ecuație 𝑦 = 𝑥 + 𝑚 .
Determinați valorile parametrului real m pentru care dreapta este exterioară parabolei .
54. Determinați funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏 care verifică relația 𝑓(𝑥 + 1) − 𝑓(𝑥) =
2 , ∀𝑥 ∈ ℝ și 𝑓(0) = 1 .
55. Fie funcția 𝑓: (−∞, 1) → ℝ , 𝑓(𝑥) = lg(1 − 𝑥) + 1 . Determinați coordonatele
punctelor de intersecție cu axele de coordonate .
56. Știind că funcția 𝑓: [0, ∞) → [1, ∞) , 𝑓(𝑥) = √𝑥 + 1 este bijectivă determinați inversa
sa .
57. Fie ecuația 𝑥 2 + 𝑚𝑥 − 𝑚 − 1 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați valorile
parametrului real m astfel încât între rădăcinile ecuației să existe relația 𝑥1 = −3𝑥2
58. Determinați valorile parametrilor reali 𝑚 , 𝑛 , astfel încât parabola 𝑦 = 𝑥 2 + 𝑚𝑥 + 𝑛 să
aibă vârful în punctul 𝑉(2, −1) .
59. Determinați valorile parametrului real m pentru care (𝑚 − 2)𝑥 2 + 2𝑥 − 5 ≥ 0 , ∀𝑥 ∈ ℝ
.
60. Arătați că parabolele de ecuații 𝑦 = 2𝑥 2 − 5𝑥 + 10 și 𝑦 = 𝑥 2 + 𝑥 + 1 sunt tangente .
3
61. Determinați coordonatele punctelor de intersecție ale funcțiilor 𝑓 , 𝑔 ∶ (−∞, 2] → ℝ ,
𝑓(𝑥) = 𝑥 , 𝑔(𝑥) = √3 − 2𝑥 .
𝑥+1
62. Studiați paritatea funcției 𝑓: (−1,1) → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑛 1−𝑥 .
63. Știind că funcția 𝑓: (1, ∞) → ℝ , 𝑓(𝑥) = ln(𝑥 − 1) + 2 este bijectivă determinați
inversa sa .
64. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 . Determinați 𝑎 , 𝑏 , 𝑐 ∈ ℝ astfel încât
dreapta 𝑥 = 1 este axă de simetrie pentru graficul funcției , 𝑓(4) = 8 și valoarea minimă
a funcției este −1 .
𝑥 8
65. Se consideră funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = {𝑥} − 2 . Calculați 𝑓(− 3) .
66. Determinați 𝑎, 𝑏 ∈ ℚ , știind că graficul funcției 𝑓: ℝ → ℝ , unde 𝑓(𝑥) = (𝑎 − 𝑏)𝑥 +
𝑏√2 − 𝑎√3 , conține punctul 𝑃(√2 − √3, √2 + √3) .
67. Fie ecuația 𝑚𝑥 2 + (𝑚 + 2)𝑥 + 𝑚 + 1 = 0 . Determinați 𝑚 ∈ ℝ∗ , astfel încât ecuația să
aibă două rădăcini reale de semne opuse .
68. Fie ecuația 𝑥 2 + 𝑥 − 1 = 0 . Fără a rezolva efectiv ecuația , calculați valoarea expresiei
1 1
+ 𝑥 2 +𝑥 .
𝑥12 +𝑥1 +1 2 2 +1

69. Arătați că pentru orice 𝑚 ∈ ℝ , dreapte de ecuație 𝑦 = 𝑥 + 1 este tangentă parabolei de

ecuație 𝑦 = 𝑥 2 − (2𝑚 − 1)𝑥 + 𝑚2 + 1 .
70. Determinați valorile parametrului real m , astfel încât parabolele asociate funcțiilor
𝑓 , 𝑔 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 3𝑥 2 − (𝑚 + 2)𝑥 + 𝑚 − 2 , 𝑔(𝑥) = 2𝑥 2 − 2𝑥 + 𝑚 − 3 să fie
tangente .
71. Se consideră funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = (4𝑚 − 1)𝑥 + 3 . Determinați valorile
parametrului real m știind că imaginea lui 18 prin f este egală cu 5 .
1
72. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ , 𝑓(𝑥) = 2√𝑥−1 + 1 .
𝑥+2
73. Studiați paritatea funcției 𝑓: (−∞, −2)⋃(2, ∞) → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑜𝑔2 𝑥−2 .
74. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 − 1 . Determinați funcția 𝑔 ∶ ℝ → ℝ , 𝑔(𝑥) =
𝑎𝑥 + 𝑏 , astfel încât relația (𝑓 ∘ 𝑔)(𝑥) = 2𝑥 − 3 să se verifice pentru orice 𝑥 ∈ ℝ.
75. Determinați imaginea Imf a funcției 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = −𝑥 2 + 4𝑥 + 7 .
76. Determinați valorile parametrilor reali m și n , pentru care funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) =
𝑥 2 − 2𝑚𝑥 + 𝑛 este descrescătoare pe (−∞, 3] și crescătoare pe [3, ∞) și 𝑓(−1) = 8 .
77. Determinați funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏 care verifică relația (𝑓 ∘ 𝑓)(𝑥) =
𝑥
, ∀𝑥 ∈ ℝ .
4
78. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = (𝑚 − 1)𝑥 − 2𝑚 + 4 , 𝑚 ∈ ℝ\{1} . Determinați
valorile parametrului real m astfel încât graficul funcției f să fie paralel cu axa absciselor .
79. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 . Determinați 𝑎 , 𝑏 , 𝑐 ∈ ℝ astfel încât
graficul funcției este tangent axei Ox în punctul de abscisă 𝑥 = 2 și intersectează axa Oy
în punctul de ordonată 𝑦 = 4 .
80. Știind că funcția 𝑓: [1, ∞) → [0, ∞) , 𝑓(𝑥) = √𝑥 − 1 este bijectivă determinați
inversa sa .
1
81. Determinați imaginea Imf a funcției 𝑓: (0, ∞) → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 + 𝑥 .
82. Fie ecuația 𝑚𝑥 2 − (𝑚2 + 1)𝑥 + 𝑚 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați 𝑚 ∈ ℝ∗ ,
astfel încât ecuația să aibă o rădăcină mai mică decât 1 și cealaltă rădăcină mai mare
decât 1 .
83. Arătați că parabolele de ecuații 𝑦 = 𝑥 2 − 2𝑥 − 3 și 𝑦 = 𝑥 2 − 4𝑥 + 3 se intersectează
într-un singur punct , dar nu sunt tangente .
84. Determinați funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏 care verifică relația (𝑓 ∘ 𝑓)(1) = 7 și
𝑓(−1) = −1 .
ln(𝑥−1)
85. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ , 𝑓(𝑥) = .
√3−𝑥
86. Fie ecuația 𝑥 2 − 2𝑥 + 𝑚 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați valorile parametrului
real m astfel încât între rădăcinile ecuației să existe relația 2𝑥1 + 5𝑥2 = −11
87. Determinați valorile parametrului real m pentru care (𝑚 − 1)𝑥 2 + 3𝑥 − 4 < 0 , ∀𝑥 ∈ ℝ
88. Determinați valorile parametrului real m , astfel încât parabolele asociate funcțiilor
𝑓 , 𝑔 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 3𝑥 − 2 , 𝑔(𝑥) = −2𝑥 2 + 𝑥 − 𝑚 să fie exterioare .
89. Știind că funcția 𝑓: ℝ → (−1, ∞) , 𝑓(𝑥) = 3𝑥 − 1 este bijectivă determinați inversa sa
90. Fie ecuația 𝑚𝑥 2 + (𝑚 + 2)𝑥 + 2 = 0 . Determinați 𝑚 ∈ ℝ∗ , astfel încât ecuația să aibă
două rădăcini reale de același semn .
91. Determinați funcția crescătoare 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏 care verifică relația
𝑓([−1,1]) = [5,9] .
𝑥 2 +𝑥+1
92. Determinați imaginea Imf a funcției 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 −𝑥+1 .
93. Fie ecuația 𝑥 2 − 7𝑥 + 3 = 0 . Fără a rezolva efectiv ecuația , calculați valoarea expresiei
|𝑥1 − 𝑥2 | .
94. Determinați funcția descrescătoare 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏 care verifică relația
1 1
𝑓 ([− 2 , − 4]) = [1,3] .
√3𝑥 −9
95. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑜𝑔 .
2 (4−𝑥)
96. Determinați imaginea Imf a funcției 𝑓: [−2,2] → ℝ , 𝑓(𝑥) = [𝑥] .
97. Fie ecuația (𝑚 − 3)𝑥 2 − 2(𝑚 − 1)𝑥 + 𝑚 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați 𝑚 ∈
ℝ\{3} , astfel încât ecuația să aibă ambele rădăcini mai mici decât 2 .
98. Determinați valorile parametrului real m , pentru care parabola asociată funcției 𝑓 ∶ ℝ →
ℝ , 𝑓(𝑥) = 2𝑚𝑥 2 + (𝑚 − 1)𝑥 + 𝑚 − 1 intersectează axa Ox în cel puțin un punct .
99. Determinați funcția crescătoare 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏 care verifică relația
𝑓 −1 ([3,6]) = [−1,2] .
100. Determinați 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ , astfel încât (𝑓 ∘ 𝑓)(𝑥) = 𝑥 4 + 2𝑥 2 + 2 , ∀𝑥 ∈ ℝ , pentru
funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + 𝑎𝑥 + 𝑏 .
101. Fie ecuația (𝑚 + 6)𝑥 2 − 4𝑚𝑥 + 𝑚 + 1 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați 𝑚 ∈
ℝ\{−6} , astfel încât ecuația să aibă ambele rădăcini mai mari decât −1
102. Fie funcția 𝑓: [−4,4] → ℝ , 𝑓(𝑥) = −𝑥 2 + 4𝑥 + 3 . Verificați dacă 𝑥 = 2 este axă de
simetrie a parabolei asociate graficului funcției f .
103. Arătați că parabolele de ecuații 𝑦 = 𝑥 2 − 4𝑥 + 3 și 𝑦 = −2𝑥 2 − 5𝑥 sunt exterioare .
104. Se consideră funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = (𝑚 − 4)𝑥 + 2𝑚 − 3 . Determinați valorile
2
parametrului real m știind că imaginea prin f a lui 3 este egală cu 2 .
105. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = (𝑚2 − 1)𝑥 − 𝑚2 + 4 , 𝑚 ∈ ℝ\{±1} . Determinați
valorile parametrului real m astfel încât funcția f să fie descrescătoare .
106. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 . Determinați 𝑎 , 𝑏 , 𝑐 ∈ ℝ astfel
încât punctele 𝐴(0,1) și 𝐵(1,1) aparțin graficului funcției, iar valoarea minimă a
1
funcției se atinge pentru 𝑥 = 2 .
107. Fie ecuația 𝑚𝑥 2 − (2𝑚 − 1)𝑥 + 𝑚 − 1 = 0 . Arătați că ecuația are soluții reale și
distincte pentru orice 𝑚 ∈ ℝ∗ .
108. Fie funcția 𝑓: (−2, ∞) → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑜𝑔2 (𝑥 + 2) . Determinați coordonatele
punctelor de intersecție cu axele de coordonate .
109. Studiați paritatea funcției 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = |𝑥 − 4| − |4 + 𝑥| .
6
110. Se consideră funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = [𝑥] − 2𝑥 . Calculați 𝑓(5) .
111. Determinați valorile parametrului real m , pentru care funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) =
𝑥 2 − 2𝑚𝑥 + 𝑛 este descrescătoare pe (−∞, 2] și crescătoare pe [2, ∞) iar valoare
minimă a funcției este −1 .
112. Rezolvați ecuația (𝑚 + 1)𝑥 2 − 6𝑥 + 𝑚 − 5 = 0 știind că admite rădăcina 𝑥1 = 1 .
113. Fie funcția 𝑓: [−3,0] → ℝ , 𝑓(𝑥) = √9 − 𝑥 2 − 2 . Determinați coordonatele
punctelor de intersecție cu axele de coordonate .
114. Știind că funcția 𝑓: (−∞, 0] → [2, ∞) , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + 2 este bijectivă determinați
inversa sa .
115. Arătați că pentru orice valori ale parametrului real m , parabola asociată funcției 𝑓 ∶
ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + (𝑚 + 2)𝑥 + 𝑚 intersectează axa Ox în cel puțin un punct .
116. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ ,𝑓(𝑥) = 𝑙𝑔(2 + |1 − 𝑥|)
117. Studiați paritatea funcției 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥|𝑥| .
118. Fie ecuația 𝑥 2 + 𝑚𝑥 + 𝑚 − 1 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 . Determinați valorile
parametrului real m astfel încât între rădăcinile ecuației să existe relația 𝑥1 = 3𝑥2
119. Determinați valorile parametrului real m , pentru care vârful parabolei asociate funcției
𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = −𝑥 2 + (𝑚 + 1)𝑥 − 9 să fie situat deasupra axei Ox .
120. Determinați valorile parametrului real m pentru care 𝑥 2 + 𝑚𝑥 + 1 ≥ 0 , ∀𝑥 ∈ ℝ .
121. Arătați că pentru orice 𝑚 ∈ ℝ∗ , dreapta de ecuație 𝑦 = 𝑥 − 1 este secantă parabolei de
ecuație 𝑦 = 𝑚𝑥 2 + 4𝑥 − 𝑚 − 1 .
122. Arătați că parabolele de ecuații 𝑦 = 5𝑥 2 − 3𝑥 − 2 și 𝑦 = 2𝑥 2 − 7𝑥 + 37 se
intersectează în două puncte distincte.
2𝑥−1
123. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 .
𝑥+2
124. Determinați imaginea Imf a funcției 𝑓: [1,4] → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 6𝑥 + 5 .
125. Fie ecuația 𝑥 2 + 7𝑥 − 1 = 0 . Fără a rezolva efectiv ecuația , calculați valoarea
expresiei |𝑥12 − 𝑥22 | .
126. Determinați valorile parametrului real m , pentru care funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) =
−3𝑥 2 + 12𝑚𝑥 + 𝑚 − 7 este crescătoare pe (−∞, −2] și descrescătoare pe [−2, ∞) .
127. Determinați domeniul maxim de definiție al funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ,𝑓(𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛(2𝑥 − 3)
1
128. Știind că funcția 𝑓: ℝ → (0, ∞) , 𝑓(𝑥) = 𝑒 𝑥−2 este bijectivă determinați inversa sa .
𝑥
129. Determinați imaginea Imf a funcției 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 2𝑥 2 +2 .
130. Fie funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 . Determinați 𝑎 , 𝑏 , 𝑐 ∈ ℝ astfel
încât graficul funcției intersectează axa Ox în punctele de abscisă 𝑥 = 1 și 𝑥 = 3 , iar
valoarea maximă a funcției este egală cu 1 .
131. Se consideră funcția 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = (𝑚 − 4)𝑥 + 2𝑚 − 3 . Determinați valorile
parametrului real m știind că imaginea lui −1 prin f este egală cu 2 .
132. Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 − 4𝑥 ∙ |𝑥| . Stabiliți dacă graficul funcției este
simetric față de axa ordonatelor sau față de originea sistemului de coordonate .
133. Fie ecuația (𝑚 − 1)𝑚𝑥 2 − 2(𝑚 − 2)𝑥 + 𝑚 − 4 = 0 cu rădăcinile 𝑥1 și 𝑥2 .
Determinați 𝑚 ∈ ℝ∗ , astfel încât ecuația să aibă o rădăcină mai mică decât 2 și cealaltă
rădăcină mai mare decât 2 .
134. Determinați valorile parametrului real m pentru care 𝑚𝑥 2 + (2𝑚 − 1)𝑥 + 𝑚 > 0 ,
∀𝑥 ∈ ℝ .
𝑥2
135. Fie funcția 𝑓: ℝ\{1} → ℝ , 𝑓(𝑥) = 𝑥−1 . Verificați dacă 𝑃(1,2) este centru de simetrie
al graficului funcției f .