MATEMATICA ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ

PROF. SECRIERU MIHAELA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.22 GALAȚI

Profesorii au fost formați încă din școală pe un sistem de învățământ tradițional, care nu mai
corespunde cerințelor actuale ale societății. Matematica este o știință exactă, care este mai greu
înțeleasă de elevi, de aceea este nevoie de strategii noi de instruire în vederea motivării și trezirii
interesului elevilor pentru învățare. Polya afirma: „ca învățarea să fie eficientă, cel ce învață trebuie să
fie interesat de materialul ce-l are de învățat și să găsească plăcere în activitatea de învățare”. În
procesul de predare-învățare, folosesc multe metode activ participative dintre care am exemplificat:
„Alege, întoarce, verifică”, metoda R.A.I, metoda „Găsește-ți perechea”, și jocuri didactice
(ghicitoarea, la restaurant, hop, rebus). Fiecare din aceste metode pot fi folosite atât în etapa de
reactualizarea a cunoștințelor, cât și în lecții de consolidare.

„A instrui pe tineri cum a se cuvine nu constă ȋn a le vâra ȋn cap mulțime de cuvinte, fraze,
expresiuni şi opinii din diferiți autori,ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile” afirma John
Amos Comenius. Pornind de la aceste cuvinte, fiecare dascăl are posibilitatea de a alege pentru sine şi
pentru elevii pe care îi formează, calea cea mai adecvată spre cunoaştere.
G. Pòlya a comparat profesorul cu un negustor care trebuie să-și vândă marfa utilizând toate
mijloacele posibile: „Țineți minte că întotdeauna clientul are dreptate în principiu, iar câteodată are
dreptate și în practică. Tânărul care refuză să învețe matematica poate să aibă dreptate; este posibil ca el
să nu fie nici leneș, nici nepriceput, ci doar să-l intereseze mai mult altceva- există atât de multe lucruri
interesante în jurul nostru. Este datoria dumneavoastră ca profesori- vânzători de cunoștințe- să-l
convingeți pe elev că matematica este interesantă, că problema pe care o discutați acum este
interesantă, că această problemă la care lucreaza merită efortul.”
Astfel rolul profesorului de matematică este să utilizeze strategii care să-i motiveze pe elevi
pentru învățare, pentru că Polya spunea: „ca învățarea să fie eficientă, cel ce învață trebuie să fie
interesat de materialul ce-l are de învățat și să găsească plăcere în activitatea de învățare”.
Pentru a face matematica cît mai atractivă profesorul trebuie să abordeze matematica ca pe o
cale de cunoaștere și nu ca pe o transmiterea unui set de cunoștințe statice. Cunoașterea în matematică,
presupune dezvoltarea unei gândiri critice cu ajutorul căreia elevii să poată stăpâni concepte, să-și
adreseze întrebări în vederea realizării cunoașterii.
Unele metode pot sta la baza unei lecții întregi, în timp ce altele pot fi combinate pentru a
constitui o lecție coerentă care permite atingerea obiectivelor de învățare vizate.
Foarte importantă este etapa de reactualizare și captare a atenției elevilor. Unele din cele mai
folosite metode aplicate de mine la clasă sunt: „Alege, întoarce, verifică” și Metoda RAI.
Metoda RAI se bazează pe dezvoltarea și stimularea la elevi a capacității de comunicare cu
ajutorul întrebărilor și răspunsurilor din ceea ce tocmai au învățat. Numele metodei vine de la inițialele
cuvintelor Răspunde – Aruncă –Interoghează. Această metodă este foarte apreciată de elevi, mai ales
că ea se desfășoară sub forma unui joc. Cel care prinde mingea trebuie să răspundă la o întrebare din
lecția predată, adresată de elevul care a aruncat mingea. Aruncă mai departe mingea altui coleg, punând
o nouă întrebare. Dacă cel care a prins mingea nu cunoaște răspunsul, va ieși din joc, iar cel care a
adresat întrebarea va trebui să răspundă. Acesta are ocazia de a mai arunca mingea încă o dată, și de a
mai adresa încă o întrebare. În cazul în care, elevul care întreabă nu știe să răspundă la întrebarea
proprie, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Această metodă se poate utiliza
la finalul lecției, pe parcursul ei sau la începutul activității, când se verifică lecția anterioară, înaintea
începerii noului demers didactic cu scopul de a reactualiza și verifica cunoștințele elevilor.
Aplic metoda RAI, ori de câte ori este nevoie de „trezirea” clasei. Câteva exemple: în cadrul
orelor de geometrie la clasa a VI-a, la clasa a VII-a, în capitolul „Patrulatere”, clasa a VIII-a, capitolul
„Poliedre”.
Un exemplu de aplicare a metodei „Alege, întoarce, verifică” ar fi: Elevii sunt aşezaţi în grupe
omogene de câte 4 elevi. Fiecare grupă primeşte spre rezolvare o fişă, prin intermediul căreia sunt
reactualizate cunoştinţele cu privire la criterii de divizibilitate, clasa a VI-a.

51 Alege, întoarce, 46
verifică Numere divizibile
101 405 cu 3
125 Alege dintre 58 Răspunsuri
numerele alăturate
1278 pe cele care sunt 563
0 dizibibile cu 792
Foloseşte un cleşte
pentru a selecta numerele.
Întoarce fişa pentru a
verifica dacă răspunsul tău e
corect.

O altă metodă ce poate fi utilizată în lecțiile de consolidare a cunoștințelor cu toată clasa este
metoda „Găsește-ți perechea”. Pentru aceasta avem nevoie de cartele (fișe) pereche, câte una pentru
fiecare elev al clasei. O cartelă de tip A are o singură cartelă care îi corespunde de tip B (o cartelă de tip
A este corespunzătoare unei cartele de tip B dacă rezultatul exercițiului/problemei este același).
Aceasta metodă este foarte îndrăgită de elevii clasei a VI-a. Exemple de aplicare:
Lecția Cartela de tip A Cartela de tip B
Operații cu numere întregi -3-(-5)+(-2)+1 -3+(+5)+(-2)-(-1)

Aflarea unui termen al unei 1 x x 15

= =
proporții 3 9 5 25

Probleme cu procente și fracții Un costum costă 150 lei. Prețul unui kg de nuci este
Magazinul a anunțat o reducere de 25 lei. Dacă luna viitoare, prețul
20%. Cu câți lei a scăzut prețul 1
costumului? nucilor va crește cu . Cât va costa
5
un kg de nuci?

Este dovedit faptul că fiecare om învață cel mai bine dacă îi place ceea ce face. Toți elevii adoră
să se joace. De aceea, ori de câte ori am ocazia desfășor lecții de sistematizare a cunoștințelor sub
forma de joc. Exemple de jocuri didactice:
Jocul „ Ghicitoarea” are ca scop formarea de priceperi și deprinderi. Se poate folosi la clasa a
V-a la capitolul „Numere naturate: pătrat perfect, cub perfect”. Într-un bol, se pun mai multe ghicitori.
Un elev extrage un bilet și citește ghicitoarea. Elevii care răspund corect și rapid la minim 3 ghicitori
vor primi un punct bonus la notă.
Exemplu ghicitori:
- Sunt un număr natural de trei cifre. Sunt egal cu răsturnatul meu, sunt pătrat perfect și am toate
cifrele pare. Cine sunt eu?
- Sunt un număr natural de două cifre. Suma cifrelor mele este 9, dublul meu se termină în 6 și triplul
meu este un număr impar. Cine sunt eu?
- Sunt un număr natural. Sunt mai mic decât 100, predecesorul meu este pătrat perfect și succesorul
meu este cub perfect. Cine sunt eu?
Jocul „La restaurant” are ca scop consolidarea cunoștințelelor la adunarea numerelor
zecimale (clasa aV-a). Elevii primesc o fișă cu un meniu de la restaurant. Copiii au sarcina să calculeze
ce sumă de bani trebuie să achite dacă comandă din gustări reci, mâncăruri calde și desert.
Jocul „Hop” are ca scop formarea de priceperi și deprinderi elevilor. Se poate folosi la clasa a
V-a la tema „Criterii de divizibilitate cu 2, cu 5, cu 10”. La joc participă toți elevii din clasă. Ei pe rând
vor spune numerele naturale începând cu 1. În locul numerelor divizibile cu 2 (sau 5, 10) elevii trebuie
să se ridice în picioare, să spună cuvîntul ”hop” și să se așeze. Dacă unul din jucători a comis o greșeală
și nu a spus “hop” în locul unui număr ,jocul se va întrerupe și elevul va obține un punct de pedeapsă.
După aceasta jocul va continua. Va învinge elevul care nu va avea puncte de pedeapsă.
Jocul „REBUS” l-am folosit la clasa a VII-a la geometrie ca reactualizarea cunoștințelor din
lecția anterioară „Cercul: definiţie, elemente, unghi la centru”. Ineditul joc dezvoltă procese psihice ale
elevului:gîndirea, limbajul, memoria, atenția, creativitate; poate fi folosit și ca metodă de învățare și
evaluare.
Rebusul poate fi folosit cu succes în captarea atenției, conducînd la evitarea plictiselei,
dezinteresului. Elevii completând corect careul pe rândurile orizontale, vor obține pe verticală cuvântul
unei figuri geometrice.
C O A R D A
D I A M E T R U
R A Z A
A R C
C E N T R U
P L A N
1. Uneşte două puncte de pe cerc….
2. Cea mai mare coardă…..
3. Uneşte centrul cercului cu un punct de pe cerc…
4. Porţiunea de cerc cuprinsă între două puncte..
5. O este…….cercului(neart.)
6. Cercul este mulţimea tuturor punctelor din……egal depărtate de un punct fix numit centru.

Așa cum afirmă marele matematician, fizician și filosof Blaise Pascal „obiectul matematicii
este atât de serios, încât este util să nu pierdem ocazia pentru a-l face puțin mai distractiv.” Folosind
metode activ-participative elevii vor deveni mai activi, mai încrezători în capacitatea lor de a gândi
matematic. Prin urmare depinde, de noi, cadrele didactice, cum transmitem bagajul de cunoștințe
pentru ca elevii să prețuiască matematica, să comunice prin matematică și să raționeze matematic.

Bibliografie

1. BRÂNZEI, Dan; BRÂNZEI, Roxana, Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45

2. CHIOSA Sabina, Didactica matematicii, Editura Universitaria Craiova 2008
3. POLYA G., Cum rezolvăm o problemă? Un nou aspect al metodei matematice, București, Editura
Științifică 1965
4. VĂCĂREȚU Ariana, Lecții de matematică pentru dezvoltarea gândirii critice, Editura Eikon
Educațional, 2008