Jocuri didactice matematice

Cine sunt eu ?
Un copil trebuie să ghicească ce număr este.
Numărul îi va fi aşezat pe cap, fără să îl vadă. El va pune
întrebări copiilor până va ghici numărul respectiv (Sunt mai
mare decât.....? Vecinii mei sunt.....? Sunt un număr par?
etc.). Răspunsurile colegilor vor fi monosilabice (Da/ Nu).

Peştişorii din acvariu

Elevii vor fi împărţiţi pe grupe. Fiecare grupă va primi câte
o fişă cu acvarii numerotate şi nişte jetoane cu peştişori,
care coţin acele numere.
Învăţătoarea va rosti câte un număr de pe o listă , iar copiii
trebuie să găsească peştişorul cu numărul respectiv şi să-l
aşeze în acvariul potrivit. Prima grupă care completează acvariile cu peştişori câştigă.

Aruncă zarurile, adună şi colorează

Elevii vor lucra în perechi. Ei vor primi o fişă de
lucru care va conţine două desene identice. Jucătorii îşi
vor scrie numele sub desenul din terenul propriu.
Fiecare aruncă cele două zaruri, adună punctele , găseşte
rezultatul şi colorează spaţiul din desenul lui, respectând
codul culorilor.
Dacă un jucător obţine un rezultat, iar spaţiile cu rezultatul obţinut sunt colorate, va spune
„PAS” şi-l lasă pe celălat să arunce zarurile. Câştigă cel care reuşeşte primul să coloreze desenul
din terenul propriu.
 Găseşte-ţi perechea!
Elevii vor fi împărţiţi în două două grupe.
Fiecare elev din prima grupă va primi două
recompense şi un bileţel cu un exerciţiu. Ceilalţi
elevi din a doua grupă vor primi fiecare doar un
bileţel cu un exerciţiu. După ce s-au rezolvat exerciţiile, câte un elev din prima grupă îşi va găsi
perechea din cealaltă grupă, având acelaşi rezultat ca şi el, şi va împărţi recompensele.

Gheruţele captatoare
Jocul se va desfăşura în pereche. Fiecare
copil are „gheruţe”din hârtie , imprimate cu
exerciţii de adunare sau scădere, confecţionate
după tehnica Origami. Unul dintre elevi îi va cere
partenerului să aleagă o parte exterioară a
„gheruţelor”şi să rezolve exerciţiul. Pe urmă
acesta va mânui „gheruţele”, numărând de la 1 până la rezultatul spus de colegul său. Apoi se va
alege un exerciţiu de pe partea interioară, se va rezolva şi se va număra iarăşi de la 1 până la
rezultatul obţinut. Jocul va continua inversându-se rolurile.

INTEGRAREA JOCULUI DIDACTIC ÎN ORELE DE MATEMATICĂ

ÎN CICLUL PRIMAR
prof. înv. primar Marşeu Rodica Lavinia

Colegiul Tehnic Ion Mincu, Timişoara

MOTTO:

“Jocul este manifestarea primară a atitudinii creative a copiilor faţă de ceea ce îi înconjoară. Jocul trezeşte
imaginaţia, creează buna dispoziţiie, activează gândirea.” (Vîgoţki)

Copilul este fiinţa a cărei principală trebuinţă este jocul. Nevoia de a se juca asigură puntea ce poate uni şcoala cu
activitatea ce-i permite copilului să se manifeste spontan, deliberat şi, având impresia că se joacă, participă activ la
propria lui formare, însuşindu-şi competenţe, abilităţi şi comportamente.

În procesul de învăţământ, jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a copiilor, ca procedeu metodic de
realizare optimă a sarcinilor concrete propuse de învăţător şi ca formă de organizare a activităţii de cunoaştere şi de
dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile.Ceea ce caracterizează în esenţă jocul didactic este realizarea
unei îmbinări armonioase între sarcinile specifice activităţii ludice şi sarcinile şi funcţiile specifice învăţării.
Importanţa jocului didactic
Utilizând jocul didactic în procesul de predare – învăţare, îmbinând ineditul şi utilul cu plăcutul, activitatea didactică
devine mai atractivă, mai interesantă.

Prin joc, elevul îşi angajează întreg potenţialul psihic îşi ascute observaţiile, îşi cultivă iniţiativa, inventivitatea,
flexibilitatea gândirii, îşi dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă. Jocul îi determină pe elevi să participe activ la
procesul de învătare, ca protagonişti, nu ca spectatori.
Cu cât jocul este mai bine structurat şi mai complex, elevul acordă o motivaţie, o implicaţie mai mare în desfăşurarea lui,
deoarece copilul nu face bine decât ceea ce îi place să facă.

Jocurile didactice cuprind sarcini care contribuie la valorificarea creatoare a deprinderilor şi cunoştinţelor
achiziţionate la realizarea transferurilor între acestea, la dobândirea prin mijloace proprii de noi cunoştinţe. Ele
angajează întreaga personalitate a copilului, constituind adevărate modalităţi de evidenţiere a capacităţilor creatoare,
dar şi strategii de stimulare a potenţialului creativ de tip şcolar, care pregăteşte şi anticipează creaţiile pe diferite
coordonate.

Jocuri didactice în predarea matematicii

O formă de joc didactic în cadrul căreia elevii sunt antrenaţi în efectuarea unor calcule mintale rapide,
întrecerea în “ghicirea” unui număr se constituie într-un stimul motivaţional performant atât pe plan instructiv,
cognitiv, cât şi pe plan formativ, afectiv-voliţional. Dacă la clasele mici este doar pretextul exersării unor deprinderi de
calcul la clasele mai mari poate fi elementul de problematizare în descoperirea unor reguli ce permit “ghicirea”
numărului.

Exemple de jocuri pentru clasa I:

· Ghicirea unui număr

- La ce număr m-am gândit ?

- Zece !

- Nu, numărul este cu 4 mai mic. La ce număr m-am gândit ?

Desigur, învăţătorul nu s-a gândit la un anumit număr, ci îl obligă pe elev să opereze

numărul propus de acesta în concentrul numeric şi cu operaţiile învăţate.

Ca joc didactic, implicând întreceri individuale sau pe grupe se poate organiza şi activitatea următoare având
ca scop formarea şi dezvoltarea deprinderilor de calcul în scris în concentrul numeric 0-20 şi cu operaţii de adunare şi
scădere.

· Operaţii cu rezultate codificate

Ştiţi ce spune o carte de matematică? Dacă vreţi să aflaţi, efectuaţi corect următoarele exerciţii, ataşând
rezultatele literele menţionate în « cod ». După rezolvarea corectă a sarcinii, găsesc răspunsul la întrebare: “Am
probleme”.

M A E L P O R B E M

13 14 10 15 19 9 17 18 10 13

10 +4= 14+4=

11 +2= 18 -3=

11 +8= 17 -7=
 19 - 2= 19 -6=

10 - 1= 6+4=

Sarcinile prezentate sub formă de joc, nu numai că devin mai uşor rezolvabile, dar şi atractive, interesante
pentru elevi.

Aceste sarcini pot fi:

· “ Ghicirea” regulii după care elementelor din prima coloană le corespund elemente din cea de-a doua
coloană:

2 ....... 4 7 .........

4.........6 10 ..........

5.........7 12 ..........

(Aici, fiecărui număr îi corespunde un număr cu 2 mai mare, deci regula este dată de adunarea cu 2)

· Inventarea de reguli pentru compunerea şirurilor de numere

1 4 7 19

(Aici, fiecare dintre ceilalţi termeni se obţine prin adunarea cu 3 a celui precedent.)

· Aveţi de plasat numerele 20, 30, 40, astfel încât suma pe linii şi coloane să fie aceeaşi

· O notă de vioiciune în plus, o dorinţă de învăţare mai vizibilă în lecţiile de matemaţică o dau poeziile –problemă:

· În livada sa, Andrei

Are pomi:cireşi sunt trei,

Caişi cu vreo doi mai mulţi

Şi opt piersici mai micuţi.

Spune-mi acum, dacă vrei,

Câţi pomi are Andrei?

· Nică are zece ani

Verişoara şase ani.

 Peste câţi ani vara mică

Va avea vârsta lui Nică?

· Într-un pom, pe rămurele

Stăteau patru rândunele

Încă cinci au mai venit

Ca să stea la sfat cu ele.

Dacă nouă au zburat

Câte au continuat

Să-şi vorbească neîncetat ?

Metoda jocului valorifică avantajele dinamicii de grup. Spiritul de cooperare, participarea efectivă la joc,
angajează atât elevii timizi cât şi pe cei mai slabi, stimulează curentul de influenţe reciproce, ceea ce duce la
creşterea gradului de coeziune în colectivul clasei precum şi la întărirea unor calităţi morale: răbdare, tenacitate,
respect pentru ceilalţi.

În sens larg, cultivă activismul, spiritul critic, aptitudinea de a face faţă unor situaţii noi, iniţiativa şi spiritul de
răspundere.

Ca activitate, jocul poate contribui la formarea unei atitudini pozitive faţă de muncă. Prin joc, copilul este un
iniţiator al lumii sale proprii, îşi foloseşte imaginaţia, pune în practică abilităţile şi priceperile dobândite, îşi
îmbogăţeşte bagajul de cultură, îşi dezvoltă creativitatea şi sensibilitatea.

Eficienţa jocului depinde de modul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă între tema jocului şi
sarcinile propuse, de felul în care ştie să folosească în activitate cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin
întrebări şi răspunsuri, indicaţii, explicaţii, aprecieri.

Prin joc copilul învaţă cu plăcere, este interesat de activitatea desfăşurată : cei timizi capătă curaj şi mai multă
încedere în capacitatea lor, mai multă rapiditate şi siguranţă

Datorită conţinutului şi modului lor de desfăşurare, jocurile didactice sunt mijloace eficiente de activizare a
întregului colectiv al clasei, dezvoltă spiritual de echipă, dezvoltă şi formează unele deprinderi practice elementare şi
de muncă organizată.

Concluzii :
J.Fr. Herbart afirma că “ Plictiseala este păcatul de moarte al predării”, de aceea prin folosirea jocului se poate
întrona în colectiv un climat favorabil conlucrării fructuoase în rezolvarea sarcinilor propuse, se creează o tonalitate
afectivă pozitivă, de înţelegere, dar şi exigenţă în respectarea regulilor.

Învăţarea prin efort personal, prin manifestarea independenţei în acţiune, gândire şi exprimare, însoţită de
bucurie şi satisfacţie, va fi temeinică şi va genera noi interese de cunoaştere.

Toate aceste jocuri şi multe alte exerciţii – joc au fost primite de elevi cu mult interes, ajutându-i să deprindă
tot mai mult capacitatea de a crea, de a persevera pe o cale bună, aceea a unei exprimări corecte, frumoasă şi
nuanţată.

Metoda jocului didactic trebuie să facă parte din strategiile didactice de predare- învăţare pentru că activizează
toate forţele intelectuale ale şcolarilor dar şi trăirile lor afective.

BIBLIOGRAFIE

Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, 2006.

Creţu Tinca , Psihologia copilului, Ed. Credis, 2003

**** Matemetica , Ghidul învăţătorului, Ed. Teora, 2000

**** Revista Învăţământul primar Nr. 3-4 Ed. Miniped, 2005