ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA GÂNDIRII

ŞI A CREATIVITĂŢII ELEVILOR DE CLASA I, ÎN ORELE DE

MATEMATICĂ
INST. BRATILA Z.
I
Cercetările demonstrează că jocul nu caracterizează numai vârsta copilăriei, ci
pe om în general, la toate vârstele şi că importanţa lui e mare. Jocul îl pune pe copil în
situaţii noi, pe care el caută să le rezolve punând în acţiune iniţiativă, multă fantezie,
perseverenţă şi spontaneitate.
Prin joc, copilul işi afirmă puterea, priceperea, personalitatea în ansamblul ei;
jocul este o reprezentare proprie şi directă a vieţii umane, poate constitui o bază pentru
educaţie.
Învăţarea care implica jocul, devine plăcută şi atrăgătoare. De aceea, în
anumite faze ale învăţării şi ale dezvoltării copilului, procesul instruirii e necesar să se
desfăşoare prin intermediul jocului.
Prin joc elevii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, îşi pot antrena capacităţile
lor de a acţiona creativ, isteţimea, inventivitatea, iniţiativa, răbdarea, îndrăzneala.
Jocurile copiilor devin metoda de instruire în cazul în care ele capătă o organizare,
intenţia principală fiind învăţarea.
In jocul didactic, divertismentul nu e un scop in sine, ci numai un mijloc de
stimulare a energiilor cognitive.
Alegerea mijloacelor si tehnicilor de lucru, cat si integrarea acestora in cadrul
lecţiei le-am raportat la conţinutul cunoştinţelor, la particularităţile elevilor mici la care
predomină gândirea concretă si-n acelaşi timp am avut in vedere gama extrem de largă
a mijloacelor de invatamant.
La clasa I am folosit tabla magnetica, piese colorate, betisoare, figurine
decupate (ciupercute, iepuraşi, ursuleţi), fise create de mine, ştampile, scheme
numerice, probleme in versuri, etc.
Atât in cadrul orelor de matematica la clasa I, cat si in activităţile in completare,
pentru destinderea elevilor am desfăşurat diferite jocuri matematice :
1. Probleme de matematica redate sub formă de ghicitori.
Exemplu :
a) O ţărăncuţa duce la târg un coş cu doi iepuri, 4 pui si un curcan. Cate
picioare merg la târg? (2)
b) Stau la masa 5 copii.
Dintre ei, doi au mâncat
Şi la şcoală au plecat
încâ unu-a isprăvit
Ia răspunde: cati copii
Au rămas la masa, ştii ? (2)
c) Am o gaza buburuza
Sapte puncte are-n spate
Trei sunt sus, dar cate-s jos
Pe spatele ei lucios ?

2. Prin jocul "Invatam sa numaram" am urmarit fixarea si deprinderea elevilor cu

ordinea numerelor atat crescatoare, cat si descrescatoare.
3. Am desenat in spatiul liber din fata bancilor, pe podea, un dreptunghi cu
dimensiunile 2,50 / 0,35 m pe care l-am impartit apoi in zece dreptunghiuri
egale.
«----------------------------------- 2,50 cm — >
35cm
Elevii care nu au facut nici o greseala au primit doua puncte, iar ceilalti au
1
repetat jocul primind un punct daca s-au corectat si nici un punct daca nu s-au corectat.
Pe acestia din urma i-am notat intr-un caiet pentru a lucra cu ei in orele de pregatire
suplimentara.
Prin jocul "Cauta vecinul", am urmarit consolidarea deprinderilor de comparare
a unor numere ce reprezinta valori de diferite marimi.
Elevii trebuiau sa recunoasca unele numere mai mari sau mai mici cu 1 -3 unitati
decat numarul dat.
Am confectionat jetoane de forme diferite cu figuri numerice de la 0 la 9,
formate din buline, triunghiuri, patrate, pentru conducatorul jocului.
Jocul s-a desfasurat individual si a început in momentul cand am ridicat un
jeton. Copiii au privit atent jetonul, au numarat in gand bulinele, apoi au spus care sunt
numerele mai mari si mai mici cu o unitate decat cel reprezentat pe jeton.
Cu ajutorul jocului "Ce numere lipsesc" am realizat consolidarea si fixarea
deprinderilor de numerotat, dezvoltarea spiritului de observatie, a atentiei si a
memoriei vizuale.
Ca material didactic am folosit tabele cu numerele 0 -10 sau 1 0 - 2 0 in ordine
crescatoare sau descrescatoare, tabele confectionate in asa fel incat sa permita
acoperirea sau descoperirea numerelor.
Dupa ce am impartit clasa in doua echipe, am format
grupe de cate doi elevi, avand aproximativ acelasi nivel de
cunostinte.
Primul elev din prima echipa a trebuit sa observe cu atentie
tabelul, apoi sa spuna ce numere lipsesc, avand la dispozitie
zece secunde. A urmat apoi un elev din a doua echipa, dupa ce
tabelul a fost modificat. Pentru toate raspunsurile bune am
acordat trei puncte si am scazut cate un punct pentru fiecare
greseala. A castigat echipa care a totalizat cel mai mare numar
de puncte.
_

Jocul "Cine ştie sâ numere mai departe" l-am organizat pentru a verifica
cunoştinţele despre numărat si pentru a consolida deprinderile de formare corecta a
zecilor.
Elevii trebuiau să numere cu respectarea succesiunii numerelor.
Am stabilit până la ce număr vom număra, apoi, la semnal, jocul a început.
Primul elev din şirul de bănci de la fereastră a început numărătoarea si a
continuat până ce l-am oprit printr-o bătaie din palme.Numaratoarea a fost preluata in
continuare de al doilea elev din acelaşi şir . Elevul care a greşit a rămas in
picioare. A fost declarat câştigător şirul care a avut mai puţini copii in picioare.
Pentru a forma deprinderi de a număra corect, pentru a dezvolta atenţia
voluntară, viteza gândirii şi viteza de reacţie a elevilor am organizat jocul " Poc ",
joc in care elevii trebuiau sa recunoască ordinea numerelor.
Am precizat că in timpul desfăşurării jocului este interzisa pronunţarea
numerelor 5, 10, 15, 20, 25, 30, etc. si că, în loc de aceste numere trebuie să spună "
Poc ". După ce am aşezat elevii in linie, primul a început numărătoarea spunând 1, al
doilea 2, al treilea 3, s.a.m.d. , al cincilea " Poc ". S-a continuat cu 6, 7, 8, 9, " Poc'"
, 1 1 , 12, 13,14, "Poc". Cei care au greşit au fost scoşi din joc avandu- i in vedere
pentru orele de pregătire suplimentară. Jocul a fost continuat din ce in ce mai repede
până ce au rămasdoar câţiva câştigători, de preferat, chiar unul.

2
Jocul'' Taie intrusul din flecare grupă ''

Elevii descoperă anumite reguli: număratul din 1 in 1, din 2 in 2, din 3 in 3.

Trecând la cele două operaţii aritmetice, adunarea si scăderea , am ţinut
foarte mult ca elevii să vorbească , să precizeze ce fac şi să folosească vocabularul
matematic cat mai corect ( plus, minus, egal ) , sa înţeleagă în mod conştient că prin
" PLUS " punem , adăugam, mărim , iar la scădere,'-' MINUS" luăm, dăm la o parte un
număr de elemente, micşoram.
Astfel, in cadrul adunării sau scăderii numerelor naturale în concentrul 0 - 10
sau 10-20, sau 0 - 1 0 0 , fara trecere peste ordin, am organizat jocurile. " Câţi
şoareci a prins pisica? ", "Câţi boboci are gâscă?" , " Câţi ani are copacul?". Aceste
jocuri contribuie la consolidarea deprinderilor de calcul mintal, la dezvoltarea atenţiei, a
perspicacităţii si a capacităţii de analiză si sinteză.
Sarcina elevilor a fost de a efectua unele operaţii de adunare cu numere în
limitele 1 - 30. Ca material didactic am folosit un desen mărit asemănător cu cel de mai

jos:

3
 Am cerut elevilor sa observe cu atentie desenul, apoi, prin adunarea numerelor, sa afle
cati soareci a prins pisica, sau cati boboci are gasca. Jocul consta in a scrie cat mai multe
operatii a caror rezultat sa fie un numar dat.

4
Exemplu - numarul 8 :

4+4= 8 10-2= 8
3 + 5= 8 9-1=8
2+6= 8 8- 0= 8
1+7= 8 1 8- 1 0 = 8
0 + 8= 8 28- 20= 8

"Coloreaza raspunsul corect":

5
 2 19 24 26
121+5=

117-2= 15 14 11
7
-

'' Indicati cu sageti termenii din primul cerc care corespund sumelor din cercul
al doilea ! "

Observatiile pe care le-am cules la clasele pe care le-am condus imi permit sa afirm
ca jocul didactic este intalnit inca prea putin la lectiile de matematica. Consider ca el poate fi
introdus cu discemamant la toate clasele primare, dar in special la clasa I.
Jocul didactic poate fi folosit atat ca metoda de predare - invatare, dar mai ales ca
mijloc util de consolidare si aplicare a cunostintelor insusite. El poate avea o valoare
instructiv - formativa deosebita. Poate duce la deprinderi trainice si implicit la un progres
evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al elevilor.
Poate avea şi un efect educativ evident, deoarece cultiva încrederea în
forţele proprii, precum si spiritul de răspundere , de colaborare si ajutor reciproc.
Bibliografie:
1.Aritmetica predarii
matematicii la clasele I-IV
2.Metodica predarii
matematicii la clasele I-IV