DATA : 22.01.

2020
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială Nr. 2 Orbeasca
CLASA: a IV-a
ÎNVĂȚĂTOARE: Ștefănescu Mihaela-Andreea
ARIA CURRICULARĂ: Matematică și științe
DISCIPLINA: Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Organizarea și reprezentarea datelor. Probleme
TEMA: Probleme care se rezolvă prin metoda grafică
TIPUL LECŢIEI: Consolidarea cunoștințelor
SCOPUL LECŢIEI: Consolidarea deprinderii de rezolvare a problemelor ce impun abordarea metodei figurative
COMPETENȚE SPECIFICE:
5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu
raţionamente diverse
5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 1 000 000
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: să reprezinte grafic datele unei probleme, utilizând segmentele de dreaptă;
O2: să alcătuiască planul logic de rezolvare a unei probleme date;
O3: să compună probleme după reprezentări grafice sau după exerciţii date;
O4: să pună în corespondenţă enunţurile unor probleme cu reprezentările grafice potrivite acestora.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
 METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, jocul didactic
 MIJLOACE DIDACTICE: fișe de lucru, tabla de scris, videoproiector
  FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe

BIBLIOGRAFIE:
 Programe şcolare pentru clasa a IV-a – Matematică , Bucureşti, 2005
 Mihăiescu, M.; Pacearcă, Ș.; Dulman, A.; Alexe, C.; Brebenel, O. (2016), „Matematică - Manual pentru clasa a IV
a”, Ed. Intuitext, București
 Arghirescu, A.; Ancuță, F.(2016) – Culegere de exerciții și probleme după noua programă, clasa a IV-a, Ed. Carminis,
Pitești
 MOMENTELE O STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
LECŢIEI B CONȚINUT ȘTIINȚIFIC
. METODE MIJLOACE FORME
DE ORG.
Se pregătesc materialele didactice necesare pentru
MOMENT buna desfășurare a lecției. Se asigură un climat educativ Observarea
ORGANIZATORIC optim desfășurării lecției. Conversaţia Frontal sistematică
Se verifică tema din punct de vedere cantitativ şi se
rezolvă problemele la care au întâmpinat eventuale
neclarităţi.
REACTUALIZAREA Elevii răspund oral la o serie de întrebări:
CUNOȘTINȚELOR - În ce tipologie de probleme se încadrează Conversaţia Frontal Aprecieri verbale
problemele pe care le-ați rezolvat ora Corectarea
precedentă?(Probleme care se rezolvă prin eventualelor greșeli
metoda figurativă)
- Ce înseamnă să figurăm o problemă? (Să
realizăm un desen care să ne ajute în rezolvarea
problemei)
- Ce se poate reprezenta grafic în cazul acestor
probleme? (În cazul acestor probleme mărimile
sau numerele necunoscute se reprezintă grafic.)
- - Ce se poate folosi pentru reprezentare? (Se pot
folosi segmente de dreaptă, figuri geometrice sau
scheme ale obiectelor.)
- - Care sunt etapele ce trebuie respectate în
rezolvarea problemelor cu ajutorul metodei
grafice? (Etapele sunt: citirea problemei,
identificarea relaţiilor dintre datele problemei,
reprezentarea grafică, întocmirea planului de
rezolvare, efectuarea calculelor şi verificarea
rezultatelor.)
CAPTAREA Elevilor li se propune un joc (ANEXA 1). În urma Conversația
ATENȚIEI rezolvării exerciţiilor aceştia descoperă un mesaj care le Explicația Fişe de lucru Frontal Aprecieri verbale
este adresat. Jocul
 didactic
ANUNȚAREA Se anunță titlul lecţiei: „Probleme care se rezolvă
TEMEI ȘI A prin metoda figurativă”.
OBIECTIVELOR Se notează pe tablă data şi titlul lecţiei, iar elevii
notează pe caiete. Conversaţia Tabla de Frontal Observarea
Elevii sunt informaţi că, în această oră, vor rezolva şi scris sistematică
vor compune probleme care presupun metoda figurativă.
Se prezintă elevilor, pe rând, enunţurile a două
DIRIJAREA probleme. Demonstraţia
ÎNVĂȚĂRII
Problema 1 (activitate frontală)
Elevii claselor a IV-a ai unei şcoli au confecţionat
pentru o expoziţie 284 de mărţişoare. Băieţii au realizat Flipchart Observarea
o treime din numărul mărţişoarelor confecţionate de sistematică a
fete. elevilor
Câte mărţişoare au confecţionat băieţii? Dar fetele? (participarea activă
la rezolvarea
1. Citirea enunţului de către un elev. problemelor)
2. Scrierea datelor problemei pe tablă şi în caiete: Frontal

mărţişoare fete + mărţişoare băieţi = 284

1
mărţişoare băieţi: din mărţişoare fete
3
Conversaţia
? mărţişoare băieţi euristică
? mărţişoare fete

3. Enunţarea problemei de către un elev pe baza

datelor.
4. Analiza problemei:
- stabilirea datelor cunoscute şi a celor
necunoscute, care trebuie aflate;
 - compararea celor două numere, stabilirea Demonstraţia
numărului mai mic (numărul mărţişoarelor
băieţilor)
5. Realizarea graficului problemei

m.f.
284
m.b.
O
.
1 6. Stabilirea planului de rezolvare Algoritmiza
rea
a. Câte părţi egale sunt?
O 3+1=4
. b. Câte mărţişoare au confecţionat băieţii ?
2 284 : 4 = 71
c. Câte mărţişoare au confecţionat fetele?
71 x 3 = 213
sau
284 – 71 = 213 Exerciţiul

7. Verificarea rezolvării
213 + 71 = 284

R: 71 mărţişoare băieţi;
213 mărţişoare fete

Problema 2 (se combină activitatea frontală cu cea

individuală)
Doi munţi din România au împreună 3 011 m.
Ştiind că unul este de 5 ori mai înalt decât celălalt şi
încă 209 m, să se afle înălţimea fiecărui munte.
Despre ce munţi este vorba?
 1. Citirea enunţului de către un elev.
2. Scrierea datelor problemei pe tablă şi în caiete:

I munte + II munte = 3 011 m

I munte: de 5 ori mai înalt + 209 m

? m are fiecare munte

Cum se numesc cei doi munţi?

Activitate frontală
3. Enunţarea problemei de către un elev pe baza
datelor.
4. Analiza problemei:
- stabilirea datelor cunoscute şi a celor
necunoscute, care trebuie aflate;
- stabilirea numărului cu care este convenabil să se
înceapă reprezentarea grafică (numărul care
reprezintă înălţimea muntelui mai scund)

Activitate individuală Conversaţia

5. Realizarea graficului problemei: fiecare elev are euristică
sarcina să reprezinte grafic cele două numere

II munte
3 011 m
209
I munte

Activitate frontală Problemati- Aprecieri verbale

6. Stabilirea planului de rezolvare zarea

a. Câte părţi egale sunt?

1+5=6
 b. Câţi metri are al doilea munte?
(3 011 m – 209 m) : 6 = 2 802 m : 6 = 467 m

c. Câţi metri are primul munte ?

467 m x 5 + 209 m = 2 335 m + 209 m = Algoritmiza-
= 2 544 m rea
sau
Exerciţiul
3 011 m – 467 m = 2 544 m

Cum se numesc cei doi munţi?

Moldoveanu – 2 544 m
Măcin – 467 m Problemati-
R: 2 544 m; 467 m zarea

Fiecare grupă de elevi primeşte sarcina de a

compune câte o problemă după o cerinţă dată (ANEXA
2). Demonstraţia
Problema se compune şi se rezolvă pe o foaie
format A3.
Liderul grupei prezintă problema clasei (enunţul şi
O rezolvarea). Ceilalţi elevi scriu pe caiete enunţurile Explicaţia
. problemelor compuse în clasă. Fişe de lucru
3 Apoi, se rezolvă individual ANEXA 3.
ASIGURAREA O Elevii primesc o fişă de lucru. (ANEXA 4). După ce Problematiz
FEEDBACK-ULUI . elevii rezolvă exercițiile individual, se verifică area Fişe de Individual Aprecieri verbale
4 rezultatele frontal. Conversaţia lucru

ÎNCHEIEREA Se fac aprecieri asupra modului de lucru individual şi

LECȚIEI în echipă; elevii îşi autoapreciază aportul adus în echipă
la realizarea sarcinilor propuse. Conversaţia Frontal Aprecieri verbale
 ANEXA 1

Calculaţi rapid rezultatele următoarelor exerciţii. Aşezându-le crescător, veţi ordona

literele corespunzătoare rezultatelor astfel încât veţi obţine o urare. Care să fie oare?

C (22 x 4 + 12) : 10 =

S 25 x 100 – 5 x 100 =

U 45 : 1 + 45 : 45 – 45 x 1 =

S 0 x 121 x 11 x 42 =

E (4 + 6) x (8 – 4) =

C (3 + 3 + 3 + 3) : (3 + 3) =

RĂSPUNS: _______________________________
ANEXA 2

GRUPA 1
Compuneţi o problemă după desenul:

a
b 250

GRUPA 2
Compuneţi o problemă după desenul:

a
2 98
b

GRUPA 3
Compuneţi o problemă folosind datele:
m + n = 100
m: n = 3
m=? n=?
ANEXA 3

Priveşte cele două cutii cu steluţe. Completează exerciţiul scris sub desen
pentru a afla câte steluţe sunt în total.

+ x 3 =

În care cutie sunt mai multe steluţe? De câte ori ?

ANEXA 4

Trasează săgeţi de la problemele din coloana A la reprezentările grafice

corespunzătoare din coloana B. Atenţie, o reprezentare este în plus!