FACULTATEA DE MATEMATIC

TEME PENTRU GRADUL DIDACTIC I

Seria 2014-2016
Nr.
crt
Conductor / Tema Nume
candidat
1. Metode exacte de rezolvare a sistemelor algebrice liniare cu aplicaii n matematica
gimnazial
Problemele matematice solutionate prin intermediul sistemelor algebrice liniare reprezinta
nu atat un scop in sine, cat modele de aplicare a algebrei liniare la tratarea unor situatii si
cerinte din lumea inconjuratoare. Pentru a ajunge la o rezolvare rapida si sigura a lor, este
necesara o experienta bogata de lucru in domeniu. Conteaza mai putin cantitatea de
probleme rezolvate si mai mult, intelegerea metodelor de rezolvare a sistemelor.

2. Probleme de extrem. Aplicaii
Lucrarea ofera un prilej de cunoastere, aprofundare si insusire a unor notiuni
fundamentale pentru cei care se intalnesc cu probleme de extrem in gimnaziu si liceu.
Pentru inceput sunt parcurse metodele elementare de aflare a extremelor pentru probleme
de geometrie si algebra (aritmetica) pentru ca apoi sa fie studiate problem de extrem-
folosind instrumentele foarte eficiente oferite de analiza matematica. Aplicatiile sunt
foarte numeroase si apar atat in probleme abstracte de matematica cat si in probleme de
fizica, chimie, economie, mecanica, etc.

3. 4 Aplicaii ale numerelor complexe n geometrie
Vor discutate pentru nceput chestiuni legate de dezvoltarea istoric a noiunii de
numr complex, forma algebric a numerelor complexe, interpretarea geometric a
numerelor scrise sub form algebric, precum i forma trigonometric a numerelor
complexe.
Se vor prezenta rezultate i proprieti geometrice care se pot caracteriza cu ajutorul
numerelor complexe. Astfel, aceste relaii i proprieti geometrice vor traduse n
limbajul numerelor complexe. O importan deosebit va acordat caracterizrilor
greite din manualele de liceu (de exemplu cea a conciclicitii).
n ne, se vor prezenta pe larg consideraii metodice legate de aplicaiile numerelor
complexe n geometrie. Se va insista asupra importanei i a locului pe care tema tratat
l ocup n programa de liceu.Vor menionate tipurile de probleme de geometrie care
se pot rezolva n mod natural prin metodele discutate. O parte a acestor probleme se
trateaz n cadrul orelor de matematic de la clas, ns cea mai mare parte a lor este
potrivit mai ales pentru abordarea n cadrul cercurilor de elevi i a centrelor de
excelen. Lucrarea vine n completarea materiei de clasa a X-a.

4. Inducia matematic n geometrie
Inducia complet reprezint una din cele mai utile metode de demonstraie din
matematic. Dei este mai puin folosit n geometrie, totui exist numeroase i
importante aplicaii ale metodei i n aceast ramur a matematicii.
Se vor prezenta principiul induciei matematice, variantele metodei induciei matematice,
precum i tipuri de rezultate matematice demonstrate cu ajutorul a cestei metode. Se vor
investiga mai multe tipuri de rezultate i proprieti geometrice care se pot demonstra
utiliznd metoda induciei matematice. Astfel, se va insista pe calculul, demonstraia,
construcia, aarea locurilor geometrice prin inducie, inducia dup numrul
dimensiunilor. Se vor trata pe larg numeroase aspecte metodice legate de aplicaiile
induciei matematice n geometrie, insistndu-se pe importana i locul pe care tema l
ocup n programa clasei a IX-a sau n pregtirea concursurilor colare. Vor menionate

tipurile de probleme de geometrie care se pot rezolva n mod natural prin metoda induciei
matematice. O parte a acestor probleme se trateaz n cadrul orelor de matematic de la
clas, ns cea mai mare parte a lor este potrivit mai ales pentru abordarea n cadrul
cercurilor de elevi i a centrelor de excelen.
5. Problemede concuren, coliniaritate i coplanaritate
Problemele de concuren, coliniaritate i coplanaritate sunt prezente n programa colar
ncepnd cu clasa a VI-a (concurena medianelor), clasa a VII-a (concurena mediatoarelor
i a nlimilor, Teorema lui Ceva pentru concuren i Teorema lui Menelaus pentru
coliniaritate), clasa a VIII-a (Teorema lui Desarques, concurena unor linii importante n
tedraedru, generalizri ale Teoremei lui Menelaus), clasa a IX-a i a X-a (folosirea
calculului vectorial i cel analitic n rezolvarea unor astfel de probleme).

6. Utilizarea calcului vectorial i analitic n rezolvarea problemelor de geometrie
Programa colar pentru geometrie n liceu se bazeaz n special pe utilizarea calculului
vectorial i analitic (mai puin). n cadrul acestei teme se va face o introducere riguroas a
elementelor de calcul vectorial i geometrie analitic i se va evidenia rolul utilizrii
acestor tehnici n rezolvarea unor probleme de geometrie. Un capitol special va dedicat
transformrilor geometrice.

7. Polinoame cu coeficienti intr-un corp comutativ
Se va prezenta structura de domeniu de integritate a mulimii polinoamelor cu coeficieni
ntr-un corp comutativ, Teorema mpririi cu rest, algoritmul lui Euclid; graficele unor
funcii polinomiale; rezolvarea unor ecuaii polinomiale. Este indicat s apar n lucrare
un numr substanial de aplicaii, cu grad diferit de dificultate. De asemenea, pot fi
studiate polinoame cu mai multe nedeterminate, polinoame simetrice i polinoame
simetrice fundamentale: teorema de structur a polinoamelor simetrice.

8. Numere prime
Vor fi prezentate: noiunea de numr prim n mulimea numerelor naturale, ciurul lui
Eratostene, teorema fundamental a aritmeticii, teorema lui Euclid (referitoare la faptul ca
numerele prime formeaz un ir infinit). Apoi, se vor analiza cteva clase de numere
prime: Mersenne, numere prime Fermat,...
Este indicat s existe i o parte istoric privind noiunea de numr prim. Eventual, poate fi
prezentat noiunea de numr prim ntr-un domeniu de integritate arbitar i analizat
legatura cu numerele ireductibile. Ar putea fi analizat i conexiunea cu noiunea de ideal
prim n domenii de integritate.

9. Scheme clasice de probabilitate cu aplicaii la programa de gimnaziu i liceu
Elemente de teoria probabilitilor se fac att la gimnaziu, ct i la liceu. Aceste noiuni
sunt necesare pentru a nelege mai bine o serie de modele ale fenomenelor naturale i
sociale i pentru a stabili o serie de identiti combinatorice.

10. Extreme de funcii de una sau mai multe variabile reale
Extremele pentru funcii i pentru diverse mrimi se gsesc aproape n orice domeniu al
vieii. Aceste noiuni sunt de mare importan i se regsesc n toat programa colar.

11. Funciile Gamma si Beta ale lui Euler. Aplicaii
Functiile Gamma si Beta, introduse n matematic de ctre Leonard Euler, iniial pentru a
extinde unele functii definite pe multimea numerelor naturale la multimea numerelor reale
(de exemplu funcia factorial), apar n mod natural n numeroase ramuri din matematic:
analiza matematic, teoria probabilitilor, ecuaii difereniale, etc.
Lucrarea ofer astfel prilejul candidatului de a aprofunda idei si metode clasice de analiz
matematic, ce completeaz armonios informatiile cuprinse in programa de liceu.

12. Soft matematic n matematica preuniversitar
Scilab este un limbaj de programare de nivel nalt, orientat ctre calculul tiinific. Prin
aceast lucrare, propunem candidatului identificarea capitolelor din matematica de liceu
ce pot fi abordate din punct de vedere calculatoriu, numeric, studiul algoritmilor adecvai
de aproximare i implementarea acestora n Scilab. Se pot avea n vedere diferite ramuri
din matematica studiata n coala: algebr (calculul cu aproximatie al rdcinilor
ecuatiilor algebrice, rezolvarea numeric a sistemelor liniare etc.), analiza matematic
(calculul numeric al integralelor definite, interpolare, grafice de funcii, etc.), geometrie
(reprezentarea grafic a diferitelor obiecte geometrice), etc.

13.
Elemente de geometrie proiectiv. Metode de rezolvare a problemelor de geometrie
Tema propus vizeaz prezentarea, din punct de vedere teoretic si metodic, a unor noiuni,
proprieti i construcii geometrice care i au originea n geometria proiectiv. Sunt
avute n vedere: definiia analitic a planului i spaiului proiectiv; legtura cu spaiul afin;
noiunile de diviziune armonic, proiecie, polar unghiular i polar n raport cu un cerc;
dualitate proiectiv, r-corelativitate; metode de rezolvare a problemelor de geometrie,
nsoite de exemple i probleme rezolvate.

14
.
Ecuaii diofantice de gradul al doilea
Subiectul presupune tratarea, din punct de vedere teoretic si metodic, a unor noiuni i
rezultate legate de mulimea numerelor ntregi i de rezolvarea ecuaiilor de gradul al
doilea n Z. Sunt avute n vedere: construcia i proprietile mulimii numerelor naturale,
respectiv a numerelor ntregi; relaia de divizibilitate i proprietilor numerelor prime;
rezultate teoretice privind ecuaiile diofantice, n special cele de gradul I; clase importante
de ecuaii de gradul al doilea:ecuaiile pitagorice, ecuaiiile de tip Pell; metode de
rezolvare a ecuaiilor diofantice de gradul al doilea, nsoite de exemple i probleme
rezolvate.

15 Probleme de minim i de maxim n geometria elementar
Relaii metrice n geometrie, inegaliti algebrice, puncte de extrem pentru funcii
derivabile.

16 Aplicaii ale vectorilor n geometrie
Spaiul vectorial al vectorilor liberi, probleme de concuren i coliniaritate rezolvate cu
ajutorul vectorilor i a noiunilor de produs scalar i produs vectorial.

17 De la operaia de msurare la noiunea de integral
Masurarea lungimilor, ariilor si volumelor, precum si a celorlalte marimi
fizice, sugereaza notiunea abstracta de masura. (Procesul de comparare a obiectului de
masurat cu unitatea de masura se regaseste in proprietatea de aditivitate a masurii.) Se va
arata cum calculul masurii unor obiecte geometrice complicate impune introducerea
notiunii de integrala ca instrument eficace de evaluare.

18 Cum introducem numerele ntregi i raionale
Lucrarea are in vedere o introducere motivata a numerelor intregi negative si a numerelor
rationale, precum si a calculelor cu acestea, pentru elevii de gimnaziu. Se vor propune
probleme a caror rezolvare complicata si ingenioasa prin folosirea doar a numerelor
naturale devine un calcul de rutina prin folosirea numerelor noi.

19 Factorizarea polinoamelor ( construcie K[X], divizibilitate, procedura Schubert-
Kronecker pentru Q[X], algoritmul Berlekamp, etc., aplicaii)

20 Structuri algebrice factor (relaii de echivalen, grup factor, inel factor, aplicaii,
construcii numerice, etc.)

21 Elemente de logica i de teoria mulimilor
Lucrarea va conine o prezentare a principiilor logicii matematice, a regulilor de calcul cu
propoziii obinute din predicate de una sau mai multe variabile prin legarea acestora, ct
i o trecere n revist a celor dou tipuri de demonstraii: (1)directe sau (2) indirecte. n
particular se va insista, prin exemple variate, dar accesibile elevilor, asupra diferenei
dintre demonstraiile prin contrapoziie i cele prin reducere la absurd. Drept cadru
principal se va utiliza teoria mulimilor.

22 Inducia complet
Lucrarea va pleca de la prezentarea celor dou metode de demonstraie: deducia i
inducia, punndu-se n eviden, prin exemple accesibile elevilor, diferena dintre ele. Se
va include construcia axiomatic Peano-Dedekind a mulimii numerelor naturale N. Apoi,
vor fi demonstrate rezultatele de baz cu privire la nzestrarea mulimii N cu structura de
ordine i structura algebric. Se vor deduce mai multe variante ale teoremei de inducie
complet i vor fi incluse aplicaii ale acestora n: algebr, analiz combinatoric, analiz
matematic, trigonometrie i geometrie.

23 Elemente remarcabile asociate unui triunghi
Triunghiul este figura central a geometriei sintetice i principalul obiect geometric al
matematicii colare. Ca atare, prezenta lucrare are o importan deosebit pentru
perfecionarea cadrelor didactice. Astfel, se va avea n vedere pe lng punctele,
segmentele, dreptele i cercurile clasice din geometria triunghiului, o serie de configuraii

remarcabile.
24 Msura n geometria euclidian (lungimi, arii, volume)
Noiunea de msur este esenial n matematica contemporan oferind un procedeu
practic (msurarea) de comparare a unor obiecte remarcabile. Prin urmare, aceast lucrare
poate fi un punct foarte important n cadrul perfecionrii unui profesor de matematic.
Prin discutarea tuturor celor trei tipuri de msuri cuprinse n titlu se asigur trecerea
candidatului prin, practic, ntreaga materie colar de baz.

25 Continuitate si diferentiabilitate pe dreapta reala
Continuitatea si diferentiabilitatea (i.e. derivabilitatea) fac parte dintre conceptele
centrale al analizei matematice, fiind, pe de o parte, centrele de greutate ale acestei
discipline n jurul cruia graviteaz o serie de alte noiuni i, pe de alt parte, praguri
eseniale pentru introducerea unor concepte mai avansate. De aceea, n matematica de
liceu (clasele a XI-a i a XII-a), continuitatea si derivabilitatea ocup un loc foarte
important, constituind puncte cheie care permit att trecerea la un nivel de complexitate
mai accentuat ct i nelegerea mai profund a unor lucruri parcurse anterior.
Lucrarea dedicata acestui subiect pe care o propunem va parcurge traseul teoretic
necesar introducerii notiunii functie continua si de derivata in clasa a XI-a precum si
aplicatiile uzuale ale acestor concepte prin intermediul teoremelor fundamentale ale
teoriei. In afara acestor aspecte conventionale, propunem o aprofundare prin studiul
dezvoltarii in serie a functiilor si a aplicatiilor ce se pot obtine pe aceasta baza.
Ne propunem de asemenea ca lucrarea sa contina un (sub)capitol dedicat unor probleme
de concurs. Un capitol de consideraii metodice va fi rezervat pe final prezentrii unor
aspecte legate de locul continuitatii si derivabilitatii n programa colar, cu accent special
pe rolul acestora ca puncte de intersecie a mai multor tematici fundamentale.

26 Ecuatii algebrice in gimnaziu si liceu
Conceptul de ecuaie este unul fundamental n matematic, iar formularea corect
i apoi eforturile de rezolvare a diverselor ecuaii furnizate att de practic ct i de
nevoile interne de dezvoltare a matematicii au constituit dintotdeauna unele dintre cele
mai importante motivaii ale studiului matematicii. n cadrul matematicii colare (primare,
gimnaziale i de liceu) studiul ecuaiilor ocup un loc central att pentru nelegerea i
mnuirea cu abilitate a procedeelor de calcul ct i pentru aprofundarea unor concepte cu
grad ridicat de complexitate. Astfel, parcurgerea cu atenie, pricepere i tact a acelor locuri
din cadrul materiei privitoare la ecuaii constituie o piatr de ncercare pentru fiecare
profesor n efortul de a oferi elevilor accesul la un grad ridicat de corelare a noiunilor i
rezultatelor matematice parcurse.
Lucrarea propusa are in vedere discutarea cadrului general de lucru pentru
ecuaiile algebrice studiate n matematica scolar: inelul polinoamelor cu coeficieni reali
i compleci, urmat de prezentarea metodelor de rezolvare pentru diverse ecuaii i
sisteme algebrice.
Un capitol va fi dedicat prezentrii unor aspecte legate de locul studiului ecuaiilor
n programa colar, cu accent special pe rolul ecuaiilor ca punct de intersecie al mai
multor aspecte didactice urmrite n coal: dezvoltarea abilitilor de calcul i de
modelare matematic a unor situaii practice sau nelegerea conceptului de numr.

27 ModModelare matematica in biologie
Modelele sunt abstractizari simplificate, care definesc elementele considerate a fi
importante si inter-relatiile acestora n cadrul unui sistem luat sub analiz. Scopul lor este
s ajute ntelegerea mai bun a realitatilor.
Progresul ntelegerii stiintifice n domeniul biologiei este dependent de acumularea de
date faptice, crearea de teorii apte s structureze datele si s explice fenomenele,
modelarea descriptiv a realitatilor biologice si analiza validitatii constatrilor.
Pornind de la tema lucrarii se pot dezvolta competente profesionale astfel:
- aplicarea modelarii si algoritmizarii pentru investigarea proceselor biologice in proiecte
specifice;
- verificarea validitatii aplicarii algoritmilor si a modelarii datelor .
Din aceste competente pot deriva competente transversale cum ar fi :
- dezvoltarea capacitatii de a intelege modalitatile si limitele de utilizare ale aparatului
matematic in biologie ;
- dezvoltarea gandirii logice si a capacitatii de transfer a cunostintelor si aptitudinilor

dobandite de utilizare a cunostintelor de algebra liniara (analiza matematica) in contexte
noi - in partea de metodica a lucrarii.
Aparatul matematic folosit va face referire la: studiul variatiei functiilor pe baza
derivatelor, probleme de extrem in biologie, integrale si ecuatii integro-diferentiale,
aplicatii ale determinantilor si a matricelor in stiintele naturii.
Prin aceasta lucrare se evidentiaza capacitatea de a relationa cunostintele de matematica
cu cele dobandite la alte discipline (interdisciplinaritatea temei).
28 Aproximarea numeric a soluiilor ecuaiilor algebrice neliniare
Tema de fata are drept obiectiv principal tratarea ecuatiilor algebrice neliniare.
Vor fi amintite in acest sens:
- principalele tipuri de ecuatii care se predau la nivelul gimnazial si liceal;
- notiuni generale asupra ecuatiilor (domeniu de definitie, transformari, multimea de
solutii); etc.
Pentru inceput, se va pune in evidenta legatura dintre polinoame si ecuatii
algebrice (coeficienti, grad, radacini - Teorema lui Bezout, Teorema fundamentala
a algebrei (D'Alambert-Gauss), Teorema Abel-Ruffini, radacini multiple, relatii
intre radacini si coeficienti (relatiile lui Viete), rezolvarea ecuatiilor algebrice de grad <=
4, tipuri particulare de ecuatii algebrice de grad >4 (ecuatii binome, trinome, reciproce,
etc.), ecuatii algebrice cu coeficienti intregi si reali). De asemenea, vor fi prezentate o
serie de rezultate privitoare la separarea radacinilor unei ecuatii algebrice
oarecare (sirul lui Rolle) precum si calculul aproximativ al radacinilor reale ale unei
ecuatii algebrice neliniare (metoda injumatatirii intervalului, metoda corzii, etc.)
Nu in ultimul rand, se va avea in vedere prezentarea unor notiuni cu privire la
"instruirea asistata de calculator" in vederea predarii-invatarii notiunilor referitoare la
aproximarea numerica a solutiilor unei ecuatii neliniare - utilizarea unor metode grafice
pentru rezolvarea ecuatiilor, de exemplu.

29 Suprafete de rotatie si transformari conforme. Aplicatii
Descriere:
- definitia unei suprafete de rotatie in spatiul euclidian de dimensiune 3;
- proprietati imediate;
- caz special: sfera;
- definitia unei transformari conforme;
- proiectia stereografica;
- G. Mercator si hartile sale
Bibliografie:
1. M. do Carmo,
Differential Geometry of curves and surfaces,
Prentice Hall Inc. 1976.
2. T.G. Feeman,
Portraits of the Earth; A mathematician looks at Maps, AMS, 2002

30


Un alt fel de geometrie in plan: geometria taxicab
Descriere:
- elemente de baza in geometria euclidiana;
- alte functii "distanta" pe R2: caz special: p,q puncte in plan; d1(p,q) = |xp-xq| + |yp-yq|
- definirea unor elemente fundamentale bazandu-ne pe aceasta distanta
(cerce, geodezica, mediatoare)
- Studiul unor obiecte geometrice in aceasta geometrie, in analogie cu geometria
euclidiana.
- applicatii (distanta d1 se mai numeste distanta Manhattan)
Bibliografie:
1. Eugene F. Krause,
Taxicab Geometry: An Adventure in Non-Euclidean Geometry, Dover Publication, 1987
2. Marvin Jay Greenberg -Euclidean and Non-Euclidean Geometries, 3-rd edition.
Published by Freeman and Co. 2008

31 iruri i serii de funcii
Scop: Prezentarea unor aspecte teoretice i practice relativ la irurile i seriile de funcii i
a unor aplicaii ale acestora cum ar fi: calculul unor numere remarcabile, calculul
logaritmilor naturali, calculul integralelor definite, definirea funciilor elementare,

determinarea soluiilor unor ecuaii difereniale, etc.
Subiectul reprezint o continuare a cursurilor de Analiz matematic predate n liceu i
furnizeaz o mare diversitate de subiecte pentru cercurile de elevi i centrele de excelen.
Organizare (pe capitole): Introducere, iruri de funcii, Serii de funcii, Serii de puteri,
Serii Fourier, Aspecte metodice.
Bibliografie iniial:
1. Precupanu A., Bazele analizei matematice, Editura Universitii Al. I. Cuza,
Iai, 1993.
2. Sirechi Gh., Calcul diferenial i integral, vol. I i II, Editura tiinific i
Enciclopedic, Bucureti,1985.
3. Rudner V. i Nicolescu C., Probleme de matematici speciale, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1982.
32 Puncte de extrem i aplicaii
Scop: Numeroase probleme din diverse tiine, din tehnic, din economie, din viaa
social, etc, conduc la necesitatea determinrii valorilor optime ale unui anumit proces,
adic a valorilor minime sau maxime ale acestuia. Scopul lucrrii Puncte de extrem i
aplicaii const n prezentarea metodelor mai des utilizate pentru determinarea punctelor
de extrem ale funciilor de una sau de mai multe variabile.
Subiectul reprezint o continuare a cursurilor de Analiz matematic predate n liceu i
poate furniza teme pentru cercurile de elevi.
Organizare (pe capitole): Introducere, Probleme elementare de minim i maxim, Puncte
de extrem ale funciilor de o variabil real, Puncte de extrem ale funciilor de mai multe
variabile, Aspecte metodice.
Bibliografie iniial:
1. Mihu C., Dne T., Probleme pentru aplicarea matematicii n practic, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982.
2. Precupanu A., Bazele analizei matematice, Editura Universitii Al. I. Cuza,
Iai, 1993.
3. Sirechi Gh., Calcul diferenial i integral, vol. I i II, Editura tiinific i
Enciclopedic, Bucureti,1985.
4. Sfichi R., Probleme de limit i extrem n fizic, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1990.
5. Udrite C., Tnsescu E., Minime i maxime ale funciilor reale de variabile reale,
Editura Tehnic, Bucureti, 1980.


33 Rezolvarea ecuatiilor algebrice prin radicali
Doua din pricipalele domenii ale algebrei sunt constituite de catre teoria grupurilor si
teoria extinderile de corpuri. Ele sunt legate prin intermediul celebrei teorii a lui Galois.
Lucrarea de fata vizeaza prezentarea principalelor concepte si rezultate ale acestei teorii.
O atentie deosebita este acordata imposibilitatii rezolvarii ecuatiilor algebrice de grad >=
5 prin radicali. De asemenea, sunt descrise mai multe metode de rezolvare a ecuatiilor
algebrice de grad 3 sau 4.
Tema propusa este n mod evident conectata cu matematica preuniversitara, n care
ecuatiile algebrice (si n special cele de grad 1 sau 2) cu coeficienti rationali / reali /
complecsi ocupa un loc central."
Referinta bibliografica:
Tofan, I., Volf, A.C., "Algebra: Inele. Module. Teorie Galois", Editura
Matrix Rom, Bucuresti, 2001.

34 Algebre polinoamiale, monoidale si aplicatii
Polinoamele sunt printre obiectele matematice care se regasesc in practic toate
ramurile matematicii. O intelegere completa a semnificatiei si importantei polinoamelor,
la un nivel conceptual superior, este strict necesara unui profesor de matematica. Lucrarea
va trata constructia algebrelor polinomiale (sau, mai general, a algebrelor monoidale i
grupale), proprietatile lor. Concepte importante in teoria algebrelor polinomiale clasice
(ireductibilitate, legaturi cu extinderile de corpuri, teoria numerelor etc.) vor avea un loc
in aceasta lucrare. Tema ofera si posibilitatea de includere de aplicatii didactice variate si
importante, polinoamele (sub diverse denumiri) avand un rol central in toata algebra de
gimnaziu si liceu.

35 Teorema mpririi cu rest i aplicaii
Teorema mpririi cu rest este un rezultat cu implicaii profunde n structura
aritmetic a inelelor. Se vor studia inelele euclidiene (cu prototipurile clasice: inelul Z,
inele de polinoame cu coeficieni ntr-un corp, anumite inele de ntregi ptratici). Se vor
expune rezultate interesante de aritmetic i teoria numerelor bazate pe teorema mpririi
cu rest, algoritmul Euclid, lema chinez a resturilor. Aceast tematic se regsete n
diverse forme la mai multe niveluri n matematica preuniversitar i n problemele de la
concursuri de matematic.

36 Integrale generalizate
Subiectul extinde notiunea de integrala Riemann studiata in clasa a XII-a in cazul in care
fie functia de integrateste nemarginita, fie intervalul pe care se integraza este nemarginit.
Capitolul I Primitive. Operatii algebrice cu functii care admit primitive. Primitivele
functiilor elementare si ale functiilor compuse. Metoda integrarii prin parti. Metoda de
schimbare de variabila. Capitolul al II-lea Integrala Riemann. Proprietati ale integralei
Riemann. Clase de functii integrabile Riemann. Fomula Leibniz-Newton, formula de
integrare prin parti, formulele schimbarii de variabila.
Capitolul al III-lea
Integrale generalizate (improprii). Defnitia integralei improprii. Formula Leibniz-Newton.
Proprietatii ale integralelor impropri. Criteriul integral al lui Cauchy. Metode de calcul ale
integralelor improprii. Schimbarea de variabila ale integralelor improprii si integrarea prin
parti n integrala improprie. Conditia Cauchy de convergenta a integralelor improprii.
Integralelor improprii absolute convergente. Criterii de comparatie ale integralelor
improprii. Criterii de convergenta ale integralelor improprii cu integrantul de semn
variabil. Convergenta n sensul valorii principale a unei integrale improprii.
Capitolul al IV-lea Consideratii metodice

37 Aplicaii ale numerelor complexe n geometrie
Subiectul face legatura dintre notiuni de trigonometrie, calcule cu numere complexe,
geomentrie analitica si algebra. Se opereaza de asemenea cu functii avand domeniul si
codomeniul in multimea numerelor complexe. Capitolul I Structurile algebrice de corp
comutativ si spatiu liniar real pentru numerele complexe. Interpretarea geometrica a sumei
si produsului a doua numere complexe. Radacinile de ordinul n ale unitatii. Ecuatia
dreptei prin doua puncte si ecuatia cercului exprimate in planul complex. Aplicatii n
algebra, geometrie si trigonometrie. Capitolul al II-lea
Transformari geometrice in plan. Grupul izometriilor. Transformari neizometrice:
omotetia, inversiunea. Aplicatii folosind simetria, translatia, omotetia, inversiunea.
Transformari omografice. Capitolul al III-lea Consideratii metodice
Bibliografie selectiva.
1. BRANZEI, D., COL., Planul si spatiul euclidian, Editura Academiei, Bucuresti,
1986
2. E. Popa, Introducere in teoria functiilor de o variabila complexa, Ed. Univ.
Al.I.Cuza Iasi, 2000

38 Arii si volume in geometria elementara
Functiile arie si volum sunt partial studiate in gimnaziu (liceu), punandu-se accent pe aria
suprafetelor poligonale, a sectorului de cerc, volumul poliedrelor si al corpurilor rotunde.
In liceu apar aplicatii ale integralei definite in calculul ariei subgraficului unor functii, ori
a volumului unor corpuri de rotatie. Aceasta lucrare are ca scop studiul functiei arie,
definita pe multimea suprafetelor plane masurabile, cat si tratarea teoriei elementare a
volumelor. Accentul se va pune pe probleme care se rezolva cu ajutorul ariilor/volumelor
si pe aspectele metodice privind predarea acestor notiuni in gimnaziu/liceu.

39 De la geometria triunghiului la geometria tetraedrului
In matematica gimnaziala geometria triunghiului si a tetraedrului ocupa un loc de baza.
De aceea aprofundarea unor proprietati ale acestor obiecte geometrice este extrem de
utila. Prin metoda analogiei, se generalizeaza principalele proprietati ale triunghiului la
tetraedru. Pornind de la liniile importante in triunghi si punctele lor de concurenta, se
introduc planele si dreptele importante in tetraedru si se studiaza intersectia acestora.
Analog se introduc tetraedre particulare si se studiaza proprietatile lor esentiale. Se poate
face o paralela intre relatiile metrice in triunghi si relatiile metrice in tetraedru, intre
diferite probleme de loc geometric celebre ale triunghiului, respectiv ale tetraedrului.

40 Derivabilitate. Aplicaii
n realizarea acestei teme se vor pune in eviden aplicaii ale derivabilitii n algebr,
geometrie, diverse domenii, probleme practice din viaa real.
Astfel, profesorii si elevii trebuie sa devin constieni de urmtoarele aspecte:
-rolul important al aplicaiilor matematicii i al problemelor practice de matematic n
modelarea unor fenomene din viaa real (fizic, chimie, biologie, economie, astronomie,
construcii, rezistena materialelor, psihologie, tiine sociale, tehnologia informaiei);
-matematica are un rol important n marile descoperiri tiinifice i n creterea calitii
vieii;
-matematica ofer metode pentru rezolvarea unor probleme reale, ne inva s crem
probleme, ne ajut la nelegerea diferitelor teorii abstracte, algoritmi, scheme matematice,
particularizarea i aplicarea lor n diferite situaii practice.

41 Integrabilitate. Aplicaii
In realizarea acestei teme se vor pune in eviden aplicaii ale integrabilitii n algebr,
geometrie, diverse domenii, probleme practice din viata reala.
Astfel, profesorii i elevii trebuie sa devin contieni de urmtoarele aspecte:
-rolul important al aplicaiilor matematicii i al problemelor practice de matematic n
modelarea unor fenomene din viaa real (fizic, chimie, biologie, economie, astronomie,
construcii, rezistena materialelor, psihologie, tiine sociale, tehnologia informaiei);
-matematica are un rol important n marile descoperiri tiinifice i n creterea calitii
vieii;
-matematica ofer metode pentru rezolvarea unor probleme reale, ne inva s crem
probleme, ne ajut la nelegerea diferitelor teorii abstracte, algoritmi, scheme matematice,
particularizarea i aplicarea lor n diferite situaii practice.

42 Metode de integrare numerica a ecuatiilor diferentiale ordinare
O clasa larga de fenomene complexe din fizica, inginerie, mecanica, biologie,
meteorologie sunt modelate matematic de ecuatii diferentiale ordinare. Miscarile
planetelor intr-un sistem stelar, dinamica asteroizilor si cometelor, evolutia populatiilor
intr-un ecosistem, predictia fenomenelor meteo sunt doar cateva probleme de mare
interes in stiinta, in care teoria sistemelor dinamice este chemata spre a oferi raspunsuri.
De multe ori, solutiile unor astfel de sisteme dinamice nu pot fi determinate analitic. Spre
exemplu, problema celor trei corpuri nu are o solutie analitica globala si completa. O
astfel de solutie ar trebui sa aiba o complexitate de nemimaginat pentru a putea descrie
multimea de regimuri orbitale a celor trei corpuri: miscari periodice, stabilitate, rezonante,
haos etc.
Un rol important in studiul calitativ si cantitativ al unor astfel de sisteme dinamice
il joaca metodele de integrare numerica a ecuatiilor diferentiale ordinare. Acestea ne ofera
informatii privind evolutia ulterioara a unei stari initiale si pot fi utilizate pentru a analiza
in detaliu spatiul fazelor asociat sistemului.
Lucrarea are ca obiectiv studierea catorva metode numerice de integrare a
ecuatiilor diferentiale (Euler, Runge-Kutta, Taylor, Adams-Bashforth-Moulton etc.)
Avantajele si dezavantajele acestor metode sunt investigate pentru diverse sisteme
dinamice. In acest scop se are in vedere realizarea unor programe de calcul care
implementeaza metodele amintite.

43 Elemente de mecanica si aplicatii in geometria euclidiana
Lucrarea are ca obiectiv tratarea unor aspecte de mecanica care sunt aplicate in geometria
euclidiana, in special geometria triunghiului. Se introduc mai intai o serie de elemente de
algebra vectoriala, sisteme de forte si reprezentarea fortelor prin vectori, momentul unei
forte si notiunea de torsor. Dupa care se prezinta elemente de geometria maselor si teoria
reducerii sistemelor de forte. Aceste aspecte sunt aplicate in geometria triunghiului si sunt
discutate semnificatiile mecanice ale unor proprietati geometrice.

44 Funcii convexe
Abordarea acestei teme de sinteza ofera posibilitatea verificarii experientei la catedra si a
nivelului atins de profesor in cristalizarea stilului didactic si in pregatirea metodico-
stiintifica. Va fi un studiu dedicat problematicii functiilor convexe/concave, cu punerea in
evidenta a interpretarii geometrice, exemple, caracterizari, determinarea intervalelor de
convexitate/concavitate, realizari de grafice de functii, punerea in evidenta a unor
reciproce ale teoremelor lui Lagrange si Cauchy, etc. De asemenea, vor fi demonstrate

diverse inegalitati remarcabile, cum ar fi inegalitatea mediilor generalizate, inegalitatea lui
Young, inegalitatea lui Holder etc., precum si unele inegalitati geometrice.
45 Puncte de extrem. Aplicatii
Abordarea acestei teme de sinteza ofera posibilitatea verificarii experientei la catedra si a
nivelului atins de profesor in cristalizarea stilului didactic si in pregatirea metodico-
stiintifica. Problematica punctelor de extrem apare la toate clasele, incepand cu clasa a
VII-a, la toate disciplinele matematice: algebra, analiza matematica si geometrie. Pe langa
abordarea teoretica (in cadru general, pentru functii de mai multe variabile reale), vor fi
vizate si aplicatiile remarcabile ale punctelor de extrem in diverse probleme practice.

46 Sisteme de ecuaii algebrice liniare
nc din primele clase de coal, elevii sunt confruntai cu rezolvarea unor sisteme de
ecuaii algebrice liniare. Pornind de la sistemele cu dou ecuaii i dou necunoscute din
gimnaziu, se ajunge la finalul liceului la discuia i rezolvarea unor sisteme cu patru sau
mai multe necunoscute.
Aceast lucrare propune o trecere n revist a rezultatelor de baz care privesc discuia i
rezolvarea sistemelor algebrice liniare cu m ecuaii i n necunoscute, cu coeficieni ntr-un
corp comutativ. De asemenea, urmrim s selectm din manulalele colare, din culegeri i
chiar din subiectele date n cadrul diferitelor concursuri un set ct mai reprezentativ de
probleme, prezentate gradat din punct de vedere al dificultii, n rezolvarea crora
intervin sisteme liniare. Vom avea n vedere i aspecte metodice legate de acest subiect,
att la nivel gimnazial, ct i la nivelul claselor liceale.

47 Inegalitati algebrice si geometrice
Scopul lucrarii este de a discuta unele inegalitati de nivelul olimpiadelor si concursurilor
scolare, utile in diverse ramuri ale matematicii. Vor fi discutate aici, printre altele,
urmatoarele inegalitati: inegalitatile mediilor, a mediilor ponderate, Cauchy-Schwarz,
inegalitatea rearanjarii termenilor, Cebisev, Schur, Jensen, Jensen cu ponderi, Minkowski
etc. De asemenea, vor fi discutate unele strategii generale de abordare a unor inegalitati,
e.g., normalizarea si omogenizarea inegalitatilor, substitutii trigonometrice. Folosind
substitutii potrivite, diverse inegalitati geometrice sau trigonometrice pot fi reduse la
inegalitati algebrice si apoi rezolvate cu metode specifice.

48 Ecuatii functionale pentru unele functii elementare
Aceasta lucrare are ca scop introducerea si rezolvarea unor ecuatii functionale simple, de
una sau doua variabile (e.g., ecuatiile Cauchy, Jensen, dAlembert etc), care au drept
solutii functii elementare, e.g.: functia liniara, functia exponentiala, functia logaritm sau
functiile trigonometrice. Pentru abordarea acestui subiect este necesara o recapitulare a
notiunilor de functii continue/discontinue, functii injective, surjective, bijective, functii
convexe, functii trigonometrice si proprietatile acestora. In functie de abilitatile
candidatului, pot fi discutate si unele ecuatii functionale mai dificile, propuse la olimpiade
si concursuri de matematica.

49 Tabelarea functiilor reale prin interpolare Lagrange
Cunoscand valorile unei functii reale in n puncte distincte, se poate determina valoarea
functiei intr-un alt punct, pe baza interpolarii Lagrange, care determina un polinom de
grad n-1 ce pastreaza in cele n puncte neschimbate valorile date ale functiei.

50 Calculul inverselor matricelor nesingulare prin eliminare gaussiana
Metoda eliminarii (a lui Gauss) permite scrierea matricei sub forma unui produs matriceal
intre o matrice inferior triunghiulara cu 1 pe diagonala si o alta, superior triunghiulara,
ceea ce conduce la calculul inversei matricei initiale ca un produs intre inversele celor
doua matrice din descompunere.