ORGANIZATIILE

Proiect realizat de : Nicula Andra- Anca

Moldoveanu Cosmin- Cristian
Modoranu Delia-Nicola
 Organizațiile formale și informale

Din punct de vedere sociologic se disting doua tipuri de organizații:

-FORMALE
-INFORMALE
Organizațiile formale(școli,universitați,spitale,partide politice)funcționeaza dupa norme/reguli clar
stabilite,avănd un scop final precis(de pildă ,instituțiile de invațamant cum ar fi școlile și universitațile
au ca scop formarea și educarea elevilor/studenților pentru a deveni cetațeni responsabili).În cadrul
acestui tip de organizație încălcarea normelor aduce după sine sancțiuni(în școli de exemplu abaterile
disciplinare se sancționează cu scăderea notei la purtare sau chiar cu exmatricularea).
Organizațiile informale fac referire la relațiile ce se stabilesc între oameni în interiorul organizațiilor
de tip formal,avănd la bază reguli,sentimente,emoții care nu fac parte din organizația de tip formal.
Analiză comparativă între organizațiile de tip formal și
cele de tip informal
Organizații formale
-au o structură clar definită
-au la bază o scară ierarhică solidă
-se bazează pe norme
-obiective clar definite
-motivație extrinsecă(exemplu:acumularea de
capital)
-domină interesul supraindividual
Organizații informale
-sunt slab structurate
-scară ierarhică neclară
-se bazează pe norme care nu se regăsesc și în
cazul organizațiilor formale
-flexibilitate
-motivație intrinsecă(stabilitate
emoțională,mulțumire sufletească)
-fiecare persoană își poate urmări interesul
propriu,bazăndu-se pe propriile alegeri
 Între 1924-1933,in cadrul unui studiu realizat la uzinele Hawthrone a dezvăluit pentru
prima dată existența organizațiilor informale.
Efectul HAWTHRONE face referire la faptul ca angajații devin mai productivi în
momentul în care șstiu ca sunt urmăriți cănd lucrează sau atunci cand știu ca sunt subiecții
unui experiment sau studiu.Experimentul condus de Elton Mayo viza modul în care
productivitatea angajaților este influențată de anumiți factori precum iluminatul sau
modificarea pauzelor de lucru.
Studiul realizat de cercetătorii de la Harvard relevă faptul ca productivitatea angajaților
este puternic influențata de atenția acordată acestora de către angajator .În plus angații pot fi
motivați și de aprecierea asupra muncii lor venită din partea superiorilor.
Un alt rezultat deosebit de interesant al studiului este acela că productivitatea muncii
este influențată nu doar de creșterea salariului,ci și prin creșterrea respectului de sine al
lucrătorilor.Interacțiunea informala între angajați aduce dupa sine efecte benefice asupra
angajaților.Interacțiunea îi ajută pe oameni sa iși dezvolte propriul sistem ce norme și valori.
Caracteristicile relației dintre individul uman și organizație ,din punc
de vedere al relațiilor umane sunt următoarele:

1.Existența unui climat de armonie și cooperare între management și subordonați.

Angajatorul nu trebuie privit ca fiind total superior fața de angajat,ci dimpotrivă
cooperarea eficientă dintre cei doi aduce dupăsine beneficii companiei.Prosperitatea unei
companii nu se reflectă doar în creșterea valorii acțiunilor ci și în creșsterea beneficiilor fața
de angajați.
2.Predominanța unei concepții umaniste asupra lucrătorului.
Lucrătorii nu trebuie priviți ca fiind o simpla piesă componentă a unui mecanism
complex,ci dimpotrivă trebuie tratați cu respect fiind ființe umane care pe lănga nevoile de
ordin economic ,au și trebuințe de ordin psihologic,emoțional-afectiv sau socializare.
Privire comparativă ,prospectivă asupra managerilor în momentul
actual și în viitor(Adaptare după Gibson,Ivancevich,Donelly 1997)

Managerii în momentul actual Managerii în viitor

Atotștiutori
Viziune locală
Doresc să ajungă singuri în varful ierarhic
Caracterizați prin etnocentrism
Iși urilizează puterea de care
dispun,descurajăndu-i pe ceilalți
Inspiră încredere acționarilor/patronilor
Prezic viitorul bazandu-se pe experiențele din
trecut
Lideri care sunt dispuși permanent sa învețe
Viziune globală
Sunt parte a unei echipe de conducere
Multiculturali,dispuși să intre in contact cu
diferite medii culturale
Se folosesc în continuare de puterea de care
dispun,însă îi încurajează și pe ceilalți să o facă
Inspiră încredere tuturor,indiferent de
poziționarea ierarhică
Viitorul este intuit
Condiţiile de muncă:

- ele influenţează dezvoltarea interacţiunilor sociale

- în interiorul organizaţiei trebuie construit un climat
de muncă, încât să fie stimulate interacţiunile sociale
-managerul trebuie să fie conştient de faptul că
oamenii sunt fiinţe esenţialmente sociale, pentru a
evita eventualele blocaje sau fracturi de comunicare
dintre conducere şi subordonaţi
Viaţa în societatea modernă
Viaţa în societatea modernă are un profund caracter organizaţional. Momentele centrale ale
vieţii fiecărei persoane ţin nu numai de dimensiunea privată, individuală, ci ele se află în
strânsă legătură cu nivelul organizaţional al societăţii:
-nașterea
-educația în timpul școlii
-cariera profesională
-căsătoria
-moartea
Ex de mai sus sunt evenimente profund instituţionalizate. Se poate spune că, într-un anumit
sens, viaţii individuale i se suprapune o nouă formă de existenţă şi anume cea
organizaţională.
Analiza organizaţiilor de tip formal a condus la observaţia conform căreia
organizaţiile formale manifestă o tot mai accentuată tendinţă de a deveni
organizaţii complexe, definite ca fiind un sistem social caracterizat de
existenţa unor obiective specifice, politici, proceduri etc. care reglementează
comportamentul adecvat al celor care fac parte din respectiva organizaţie
(DiRenzo 1990).
-aceste organizaţii ating proporţii foarte mari, ceea ce face practic imposibilă
apariţia unor relaţii informale, de apropiere între toţi membrii organizaţiei
-obiectivele pe care şi le propune să le atingă o asemenea organizaţie, acestea
pot fi foarte diverse, şi anume:
- obţinerea unui profit cât mai mare
-dobândirea unor puteri şi influenţe sporite
-protejarea intereselor Patronatului, acţionarilor, managementului
-dobândirea unor cunoştinţe sau abilităţi
Elementele structurale ale organizaţiilor complexe în calitatea lor de sisteme
sociale sunt următoarele:

- Existenţa unor obiective specifice. EX. n cazul organizaţiilor economice, de exemplu,

obiectivul urmărit va fi întotdeauna realizarea profitului; în cazul cel religioase, obiectivul
este menţinerea şi creşterea numărului de credincioşi şi a celor care practică ritualuri de
natură religioasă.
- Diviziunea muncii urmăreşte în primul rând creşterea eficienţei, a productivităţii.
-Comunicare formală şi structuri ierarhice. e. Relaţiile dintre membrii organizaţiei au un
caracter profund formal, acestora li se impune să adopte un anumit tip de comportament
specific unui mediu organizaţional.
- Membrii organizaţiei nu sunt daţi odată pentru totdeauna – precum în cazul familiei – , ci
se pot schimba
 Clasificarea tripartită a organizaţiilor
Sociologul american, născut în Germania în anul 1929, Amitai
Etzioni a argumentat că există trei tipuri fundamentale de
organizaţii formale şi anume:
organizaţii utilitare, normative şi coercitive (Etzioni
1975).
Lucrarea sociologului american porneşte de la observaţia că
organizaţiile şi modul lor specific de organizare influenţează în
mod irevocabil atât viaţa publică, cât şi viaţa privată a omului
contemporan şi aceasta deoarece „ne naştem în organizaţii,
suntem educaţi de organizaţii şi cei mai mulţi dintre noi ne
petrecem viaţa muncind în cadrul acestor organizaţii”.
 Organizaţiile utilitare
Activitatea unei asemenea organizaţii este structurată
având două obiective prioritare: obţinerea de profit pentru
patroni/proprietari/acţionari şi venituri pentru angajaţi.
Pentru a putea face parte dintr-o asemenea organizaţie,
este suficientă deprinderea unor
abilităţi/competenţe/cunoştinţe şi dorinţa de a întreprinde
o activitate specifică în cadrul acestora.
Organizaţiile utilitare deţin un control relativ riguros
asupra angajaţilor. Un membru al unei organizaţii utilitare
trebuie să-şi însuşească politicile promovate de aceasta,
dar şi să armonizeze obiectivele sale proprii cu acelea ale
organizaţiei; în caz contrar, el va fi nevoit să o părăsească,
fiind demis.
Organizațiile normative
Nu au drept trăsătură fundamentală obţinerea
profitului şi a unor venituri de către angajaţi, ci
acele persoane care aderă la asemenea organizaţii
urmăresc atingerea unor obiective cu caracter
pronunţat moral.
Denumirea uzuală a acestor organizaţii este aceea de
asociații de voluntariat.
Persoanele care sunt membre ale acestor asociaţii,
îşi dedică o parte din timpul şi din cunoştinţele ,
talentul lor cu scopul de a ajuta la atingerea unor
obiective civice, ecologice, religioase considerate a
fi de maximă importanţă
Organizațiile coercitive
Oamenii devin membri ai acestora fie prin
constrângere, sub forma unei sancţiuni , fie sub
forma unui tratament medical .
Organizaţiile coercitive au un caracter explicit
constrângător, ce se manifestă sub forma gratiilor
de la ferestre, uşilor dotate cu încuietori
sofisticate, gardurilor care au rolul să izoleze cât
mai bine instituţia de lumea din afară , la care se
adaugă un program foarte strict şi o supraveghere
permanentă din partea unor gardieni sau personal
medical.