Transformări termodinamice de stare ale

vaporilor (apa)

a) Transformarea izocoră Se realizează la

încălzirea sau răcirea unor vapori într-un recipient
rigid închis (de exemplu un generator de vapori de
apă, când consumul este nul). Reprezentarea
transformării izocore între o stare iniţială şi una
finală permite determinarea parametrilor de stare
h,s,t şi p direct din diagrame (fig.5.12).

Starea iniţială 1 este determinată prin volumul

specific 1 v şi temperatura 1 t , iar starea finală 3,
prin volumul specific 3 1 v  v şi presiunea 3 p ; în
urma unei încălziri izocore se realizează o creştere
a presiunii de la 1 p la 3 p . Pentru starea iniţială 1
se poate determina titlul de vapori, 1 x , la
intersecţia izobarei 1 p respectiv a izotermei 1 t cu
izocora 1 v . Intersecţia izocorei 1 v cu x 1
defineşte starea 2. Integrând expresia  q  du  pdv , respectiv  q  dh  vdp , în condiţia izocorei,
căldura schimbată cu exteriorul va fi:

b) Transformarea izobară

Încălzirea, vaporizarea şi supraîncălzirea sau răcirea şi

condensarea vaporilor care circulă printr-un
schimbător de căldură sau printr-o conductă, atunci
când căderea de presiune este foarte mică, sunt
cazuri ce pot fi asimilate cu un proces izobar. Se
presupune starea iniţială a , definită prin presiunea pa
şi titlul a x , iar starea finală b , prin presiunea pb şi
titlul b x (fig. 5.13). Căldura necesară încălzirii a  b se
determină cu formula:

Lucrul
mecanic al variaţiei de volum produs de vapori în
transformarea a  b este:
c) Transformarea izotermă

Această transformare este dificil de realizat în practică. În

zona vaporilor saturaţi umezi, transformarea izotermă (fig.
5.14) se confundă cu izobara şi ca urmare, în acest domeniu,
valorile pentru v, h, s , precum şi schimbul de căldură şi lucru
mecanic, se determină la fel ca în cazul transformării
izobare. Procesul izoterm 3  4  5 poate fi reprezentat în
diagrame (fig. 5.14), dacă se cunosc temperatura şi
presiunile în starea iniţială şi în cea finală. Apoi, direct din
diagrame, se pot determina volumul specific, entalpia
masică şi entropia masică v, h, s , pentru vaporii saturaţi
umezi şi supraîncălziţi. Pentru starea de lichid şi lichid
saturat se utilizează tabelele de vapori supraîncălziţi,
respectiv de vapori saturaţi. În transformarea izotermă 3–4–
5, căldura consumată pentru realizarea destinderii izoterme
a vaporilor saturaţi umezi, aflaţi în starea 3, până la starea de supraîncălzire, reprezentată de punctul
5,este:

Lucrul mecanic

d) Transformarea adiabată

in diagrama h  s din figura 5.15 este reprezentată transformarea adiabată reversibilă care este izentropă
( 1 2 s  s ). Orice transformare care se produce rapid, astfel încât nu are loc schimb de căldură cu mediul
exterior, poate fi considerată adiabată. Analiza teoretică a destinderilor realizate în turbinele cu abur
permite considerarea acestor procese ca fiind transformări adiabate reversibile (izentrope). Se presupune
destinderea adiabată 1-2 (fig 5.15). Starea iniţială este de obicei determinată de presiunea 1 p şi
temperatura 1 t , iar starea finală de presiunea p2 . Din tabele sau diagrame se pot determina mărimile
din starea iniţială, 1 1 1 v , h , s . Cele din starea finală se află ducând, în diagrama T  s sau h  s , o
perpendiculară din punctul 1, de coordonate 1 1 p , t , până la intersecţia cu presiunea p2 ; astfel, se obţine
punctul 2, ale cărui coordonate sunt 2 2 2 2 v , h , x , t . Mărimile din starea finală se determină, în general,
din diagrame, deoarece astfel se evită aplicarea unei relaţii de forma pv const. k  Pentru vaporii saturaţi
umezi de apă, având titlul x  0,75, k 1,035  0,1x , iar pentru vaporii supraîncălziţi k 1,3 . Efectul
destinderii adiabate depinde de starea iniţială a fluidului (fig. 5.15). Astfel, vaporii supraîncălziţi
(transformarea 1-2) şi vaporii saturaţi uscaţi (transformarea a-2), prin destindere adiabată, pot deveni
vapori saturaţi umezi. Într-o transformare deschisă, lucrul mecanic tehnic se află prin integrarea expresiei
t dh  δ q  δl , care devine: