Bilet 1

1. Proprietatile fizice si termodinamice ale gazelor naturale

Factorul de volum al gazelor
Factorul de volum al gazelor reprezintă raportul dintre volumul ocupat dc o cantitate de gaze reale, în
condiţii de presiune şi temperatură date, şi volumul ocupat dc aceeaşi cantitate dc gaze în condiţii
normale sau standard.

Cunoscând compoziţia gazelor, respectiv parametrii pscudocritici, presiunea şi temperatura la care sunt
supuse gazele, se poate calcula factorul de volum folosind relaţia:

In literatura de specialitate există diagrame de variaţie a factorului de volum al gazelor, pentru diferite
densităţi relative ale acestora, în funcţie de presiune şi temperatură.
Densitatea (masă volumică. masă specifică) gazelor
Densitatea gazelor este (notată p) este raportul dintre masa şi volumul acestuia.
Ea depinde de compoziţia amestecului de gaze, de presiune şi de temperatură. Compoziţia acestuia poate
fi luat în considerare prin masa moleculară. Astfel în condiţii normale de presiune şi temperatură
(p<>=101 325 Pa şi To=273,l 5K.) când gazele se comportă după modelul ideal indiferent de
compoziţie, densitatea gazelor se determină cu relaţia: densitatea = M/22,414 [kg/mc]
Vâscozitatea - este o proprietate ce se manifestă numai la mişcarea, curgerea fluidelor (gaze şi lichide).
Vâscozitatca dinamică a gazelor (tj) se defineşte ca raportul dintre efortul unitar tangenţial care
acţionează într-un punct al fluidului (r) şi gradicntul de viteză perpendicular pe planul efortului, în
regim laminar curgere:
Compresibilitatea-Prin definiţie, din punct de vedere fizic, reprezintă scăderea volumului unei imitaţi de
volum la creşterea presiunii cu o unitate, pentru o temperatura constantă.Pentru gazele perfecte (Z=1)
coeficientul de compresibilitatc devine β= 1 /p, rezultând şi ordinul de mărime şi unitatea de măsura (Pa).
Greutatea moleculară-Fiecare atom are propria greutate, valori care sunt redate în Tabelul Periodic al
elementelor. Suma greutâţilo tuturor atomilor dintr-o molecula se cheamă greutate moleculară.
Hidrogenul, cel mai uşor atom din univers, are, greutatea moleculară de 1,008. Carbonul are greutatea
moleculară de 12,011. De aceea molecula de metan, care conţine un atom de carbon şi patru de hidrogen
are o greutate moleculară de 16,043 (12,011+4-1,008).
Temperatura si presiunea critica-Temperatura critică este temperatura deasupra căreia un fluid nu poate
exista în stare lichida. De exemplu, temperatura critică pentru etan este de tf = 32,2“C şi p, = 48,16 ata.
Presiunea critica este presiunea de vapori a fluidului la temperatura critica (presiunea critica a etanului
este de 48,16 ata). Aceasta înseamnă, practic, că la o presiune mai mare decât 48,16 ata şi o temperatura
mai mare de 32,2‘C etanul nu poate fi lichefiat.

Temperatura şi presiunea critică ne interesează pentru a afla starea fizică a unui fluid şi pentru calculul
factorului de ncidealitate (de abatere de la legea gazelor perfecte).
Punctul de rouă-Este temperatura la care încep să condenseze vapori de apă din gazele naturale în cazul
răcirii acestora la presiune constantă.
Punctul de rouă (al vaporilor de apă din gazele naturale) corespunde presiunii şi temperaturii la care
conţinutul în vapori este egal cu umiditatea de saturaţie.
Căldura specifică-Căldura specifica reprezintă căldura schimbata cu mediul exterior de către unitatea de
cantitate de substanţa când aceasta îşi modifica temperatura cu un grad.

1
2. Filtrarea. Factorii care influenteaza operatia de filtrare

Existenta in masa gazelor a particulelor solide cu diametre de 150-200 microni poate optura in timp
duze cu diametre de 0,25-0,5-0,35 mm de la aragazele de preparat hrana. La inceput particulele se depun
pe duza arzatorului. Arzatorul nu va genera gaze arse complet. Gazul apare in incinta si la o concentratie
de 5-15% din volum la aparitia unei scantei se produce explozia. Filtrarea este o operatie de separare a
particulelor solide dintr-un amestec de gaze combustibile. Principiul filtrarii:

Forta motrice este diferenta de presiune dintre cele doua fete ale cartusului fitrant.
ΔP=P1-P2
Presiunea necesara filtrata se creeaza artificial sau se foloseste coloana hidrostatica la lichde sau
poseda aceasta putere. Procesul de filtrare se desfasoara astfel:

La inceput particulele solide sunt retinute pe stratul filtrant avand loc o cernere. Sedimentarea
particulelor solide la suprafata stratului filtrant conduce la cresterea in grosime a sedimentului. Daca la
inceput filtrarea avea un capitol de cernere,cu tmpul sedimentele depuse deasupra stratului filtrant
participa la filtrare.

Operatia de filtrare se compune din urmatoarele etape:

-retinerea particulelor solide de catre stratul filtrant

-retinerea particulelor solide de catre stratul de sedimentare depus si de stratul filtrant si

continua sa aiba loc pana la ΔP

Factorii care influenteaza operatia de filtrare:

Fluidul ce trebuie trebuie filtrat,natura,densitatea,proprietatile corozive/Solidul-natura,forma si

dimensiunea acestuia/Granulometria/Suspensia-concentratia/Sedimentul-ce umiditate are,daca este
compresibil,ce rezistenta hidraulica are.

2
Bilet 2

1. Puterea calorifica si indicele Wobbe a gazelor natural.

Căldura de reacţie permite definirea puterii calorice a unui combustibil.

Puterea calorică a unui combustibil este căldura de reacţie izoterm-izobară degajată prin arderea
completă a unei cantităţi de combustibil egală cu unitatea. Drept stare de referinţă se ia starea normal
si anume Po=101325 Pa Si temperature de 273.15k

După starea de agregare sub care apare apa în produşii de ardere se distinge:
-o Puterea calorică superioară Ps egală cu căldura de reacţie izoterm-izobară când apa apare în fază
lichidă în produşii de ardere;
-o Puterea calorică inferioară Pi egală cu căldura de reacţie izoterm-izobară când apa apare în fază
gazoasă (abur) în produşii de ardere.
Diferenţa dintre puterea calorică superioară Ps şi puterea calorică inferioară Pi o
reprezintă căldura latentă devaporizare a m kg apă existentă în produşii de ardere
Ps - Pi = m * lv
Determinarea puterii calorice se face experimental sau se poate deduce din reacţiile de ardere.
Se atrage atenţia căîn cazul arderii incomplete
C + ½ O2 = CO + Qp1 CO
+ ½ O2 = CO + Qp2
experienţa confirmă principiul întâi al termodinamicii în sensul că
Qp = Qp1 + Qp2
relaţie cunoscută sub numele de legea lui G.Hess. În acelaşi timp pe baza puterii calorice se poate
deduce legea lui Guy - Stodola care dă lucrul mecanic tehnic maxim sub forma
Lm = B · Ps + T0 (S2 – S1 )
evident identică cu definiţia exergiei, în care:
B - este cantitatea totală de combustibil,
T0 - temperatura mediului ambiant şi
(S2 - S1) - variaţia entropiei corpurilor în reacţie.
Indice Wobbe este putere calorifică superioară volumică în condiţii de referinţă
specificate, împărţită la rădăcina pătrată din densitatea relativă în aceleaşi condiţii de referinţă specificate la
măsurare.

3
2. Filtrarea in camp centrifugal

Filtrarea reprezinta operatia de separare a fractiilor solide a unui amestec eterogen. Putem avea
suspensii lichid-lichid,lichid-gaz.

Filtrarea in camp centrifugal utilizeaza forta metrica,presiunea care se aseaza in urma miscarii centrifuge.

Caderea de presiune in procesul de centrigugare

4
 Bilet 3
1. Laminarea gazelor natural. Efectul Joule-Thomson

Laminarea sau strangularea apare şi manifestă la curgerea gazelor prin secţiuni înguste şi este
însoţită totdeaunade scăderea presiunii statice a fluidelor, reprezintă un proces
ireversibil, caracterizat prin menţinerea cantitativ constantă a entalpiei (dh=0); calitativ însă,
laminarea implică totdeauna scăderea calităţii entalpiei care, după strangulare, se găseşte la un nivel de
presiune mai coborât, p2<p1 (are loc o degradare a entalpiei).
Cercetările experimentale efectuate de Joule şi studiile teoretice ale lui Thomson au arătat că
laminarea gazelor reale este însoţită atât de scăderea presiunii, cât şi de variaţia temperaturii fluidului,
fără producere de lucru mecanic exterior.
În condiţiile izoentalpe ale laminării (dh=0);

In care variaţia μ reprezintă coeficientul efectului Joule-Thomson diferenţial. Conform

experienţei lui Joule pentru gazul perfect coeficientul μ(pT)=0 ceea ce evidenţiază că în urma laminării
gazului perfect nu îşi modifică temperature:

Variaţia temperaturii în procesul de laminare, în cursul căruia presiunea scade totdeauna (dp <
0), este indicată de semnul parantezei drepte din relaţiile
Coeficientul μ este pozitiv, dacă prin laminare gazul se răceşte; la încălzirea gazelor reale prin
laminare, μ < 0. Pentru cazul în care:

nemaifiind însoţită de o variaţie a temperaturii, laminarea este un proces izentalpic-izotermic, în care

gazele reale se comportă ca şi gazul perfect, punctul respectiv corespunzând punctului de inversiune şi
având temperatura Tinv.. La temperaturi mai mici decât Tinv., laminarea provoacă o scădere a
temperaturii gazelor şi invers. Pentru gazul perfect, temperatura rămâne constantă, indiferent de starea
iniţială a transformării, în cazul laminării.
Trebuie reţinut că punerea în evidenţă a “curbelor de inversiune” pentru gazele reale se
realizează în diagramele pv-p, iar aprecierea efectului Joule-Thomson se poate face în diagrama T-s; h –
T şi chiar direct în diagrame effect JT-T.

5
2.Operatia de separare in camp gravitational

Acest tip de separare este asemănător al separatoarelor verticale gravitaţionale fară demister, cu aceleaşi
principiu de calcul, iar coeficientul adimensional, c are valoarea 0,05.
Au avantajul că prin montarea la partea superioară, înaintea ieşirii gazului, a unei înpâslituri metalice
intre vine şi fenomenul de aderenţă şi de lungire a parcursului gazelor şi moleculelor de apă. Din acest
motiv aceste separatoare au un randament mult mai mare. Coalescerul este o împâslitură metalică care are
următoarele scopuri:
• realizează o separare suplimentară a particulelor de apă faţă de moleculele de gaze faţă de forţele
de separare caracteristice unui astfel de tip prin:
- mărirea traseului fluxului de gaze şi particule de apă prin împâslitură;
- utilizează forţe de aderenţă şi cele de inerţie prin schimbări dese de direcţie prin împâslitură.
• eficienţa împâsliturii utilizate (demister) la separatoarele verticale cu demister faţă de cele fără
demister rezultă din posibilitatea creşterii vitezei în separator:
- demisterul (împâslitura metalică) se realizează din oţeluri rezistente la eroziune şi coroziune pentru
a rezista uzurii
- la eroziune şi coroziune pentru a rezista uzurii.
La separatoarele cu demister trebuie ţinut seama că demisterul este realizat din împâslitură de sârmă
tricotată

Viteza fluidului de lucru are o importanţă deosebită, deoarece la viteze mari se produce o saturaţie a
ţesăturii la lichid, iar la viteze mici picăturile fixe pot trece prin masa separatoare iară a putea fi reţinute.

6
Bilet 4
1. Temperatura si presiunea critica

Temperatura critică este temperatura deasupra căreia un fluid nu poate exista în stare lichida. De
exemplu, temperatura critică pentru etan este de tf = 32,2°C şi p, = 48,16 ata.
Presiunea critica este presiunea de vapori a fluidului la temperatura critica (presiunea critica a etanului
este de 48,16 ata). Aceasta înseamnă, practic, că la o presiune mai mare decât 48,16 ata şi o temperatura
mai mare de 32,2°C etanul nu poate fi lichefiat.
Temperatura şi presiunea critică ne interesează pentru a afla starea fizică a unui fluid şi pentru calculul
factorului de ncidealitate (de abatere de la legea gazelor perfecte).
Parametrii de bază (p, V, T) caracterizează o anumită stare a unui gaz pot fi înlocuiţi cu rapoartele dintre
valorile absolute şi valorile critice ale acestor parametri, pentru gazul respectiv obţinându-se unele
mărimi adimensionale, numite parametri reduşi.Dacă se exprimă proprietăţile unui gaz prin parametrii
reduşi, se poate spune că, pentru toate gazele, există una şi aceeaşi ecuaţie de stare a gazelor f(PrJr.Vr) =
0.

2. Sisteme eterogene de hidrocarburi si separarea fizico mecanica a acestora

Sistemele eterogene sunt amestecuri de doi sau mai multi componenti aflati in stare de agregare
diferita. Acestea sunt formate din doua sau mai multe faze: o faza dispersa, denumita si faza
discontinua divizata in faza continua denumita si faza dispersanta. Starea fizica a unui sistem eterogen
este determinata de starea de agregare a fazei continue.

Separarea particulelor solide dintr-un curent de gaz se face fie in scopul recuperarii fazei solide fie
pentru purificarea gazului. Eficacitatea ( randamentul ) unei instalatii de separare este definita prin
raportul:

ϻ=

in care: -Mretinut, este masa solidului retinut in utilajul de separare

-Mintrat, este masa solidului intrat in utilaj, impreuna cu gazul.

Utilaje pentru separarea mecanica ( uscata ) a sistemelor eterogene: Aceste utilaje realizeaza separarea
solidului din gaz ca rezultat al actiunii diferentiate asupra solidului si a gazului a unor forte, cum ar fi:
gravitatia, forta de inertie sau forta centrifuga.

7
Bilet 5
1.Compresibilitatea si elasticitatea gazelor natural

Coeficientul de compresibilitatc izoterma este dat de relaţia:

Care din punct de vedere fizic, reprezintă scăderea volumului unei imitaţi de volum la creşterea presiunii
cu o unitate, pentru o temperatura constantă. Ţinând cont de ecuaţia generala de stare, aceasta relaţie
se poate scrie

Pentru gazele perfecte (Z = 1) coeficientul de compresibilitatc devine β = 1 /p , rezultând şi

ordinul de mărime şi unitatea de măsura (Pa-1).
Prin definiţie, compresibilitatea înseamnă cota de reducere a volumului apei odată cu creşterea
presiunii, adică:

iar coeficientul de elasticitate cubică (E) este inversul cornpresibilităţii.

In anumite situaţii (volume relativ mici de apă) se poale neglija variaţia volumului apei cu
presiunea, adică

Valoarea medie a modulului de elasticitate al apei este de

2. Indicatori de eficacitate a operatiei separare

8
Bilet 6
1. Umiditatea gazelor naturale si dificultatile care le poate genera
Prez apei in gazele naturale cunoscuta ca umiditate se exprima sub forma de u-[g/mcN] sau U-
[kg/1000mcN],Umid creste la cresterea T la p-const.Umid creste la scadera p la T-const.
Datorita faptului ca acestea sunt supuse unor transformari termodinamice umiditatea gazelor creaza
criohidrati (hidrati ai metanului cu apa.)
Criohidratii=subst solide de culoare alba, similara ghetii. Odata formati ei pot obtura sectiunea de
curgere, blocand conductele si diminuand capacitatea de transport.
Dificultati:
1. obtureaza transportul gazelor
2. criohidrati
3. corodarea din interior a conductelor
4. afecteaza functionare statiilor de compresoare si de reglare
Starea de saturaţie (starea de fierbere) este starea la care lichidul sau vaporii au tempera egala cu
temperatura de saturaţie la o anumita presiune. Daca temperatura scade foarte puţin sub cea de saturaţie
se poate produce condensarea vaporilor dacă presiunea este aceeaşi. Dacă presiunea creşte puţin peste
presiunea de saturaţie temperatura fiind aceeaşi din nou va avea loc o condensare.

2.Rezervoare de depozitare produse petroliere

Industria petroliera,petrochimica si depozitarii de produse petroliere au capacitati de depozitare care

au crescut foarte mult in ultimii ani.

La alegerea tipului de rezervor trebuie sa se tina cont de urmatorii factori:

- Conditiile climatice
- Conditiile de lucru
- Conditiile tehnice si constructive ale rezervoarelor
- Caracteristicile tehnico-economice
1. Dupa pozitia fata de suprafata pamantului(direct pe sol,deasupra
solului,semiingropate,ingropate)
2. Dupa forma constructiva(cilindrice,sferice,conice,paralelipipedice)
3. Dupa capacitatea de depozitare
- de mica capacitate Q<100 m3
- de capacitate mijlocie si mare 100<Q<50 mii
- de foarte mare capacitate Q>50 mii m3
4. Dupa tipul materialului
- Metalice
- Nemetalice(din beton,plastice,fibra de sticla,de carbon)
5. Dupa presiunea maxima interioara de depozitare
- De joasa presiune(cilindrice,cu axul vertical)
- De medie presiune (cilindrice orizontale,verticale si sferoidale)
9
 1-fundatia/2-gura de vizitare/3-fundul/4-mantaua/5-racord incarcator spuma/6- constructia
de sustinere a capacului/7-intaritoare capac/8-racord de echipament respirator/9-racord
pentru luat probe/10-racord de ventilatie/11-scara de acces/12- racord cos de ventilatie/13-
racord de golire/14-balustrada/15-racord tur-retur incalzire Fundatia rezervorului. Este
elementul de raspundere care are menirea de a prelua sarcinile transmise atat de rezervor cat
si de fluidul stocat de acesta. Depinde de costul si durata de exploatare
Fundul rezervorului. Se executa din tabla,grosimea mai mare de 4 mm. Daca rezervorul se
executa prin rulare,atunci fundul acestuia se executa din tole amplasate diametral. Fundul
rezervorului se executa dintr-un panou central,petale si inel periferic
Mantaua rezervorului. Tipul mantalei este dat de tehnologia de montaj,indiferent de
modelul constructiv. Dupa pozitia relativa a virolelor se deosebesc:
- virole sudate cap la cap(la rezervoare de mica capacitate)
- virole montate telescopic(la rezervoare de mare capacitate)
- virole montate alternant suprapusela rezervoare de medie capacitate)

10
Bilet 7

1.Calculul conductelor petroliere in miscare laminare si stationare

Pentru colectarea, separare, tratarea, transportul şi transportul şi depozitarea
producţiei sondelor de petrol şi gaze se utilizează diferite conducte de colectare, de transport şi
distribuţie prin care circulaţia (deplasarea) produselor petroliere (petrol sau gaze) se realizează şi prin
cădere liberă datorită diferenţei de nivel (cazul transvazării produselor petroliere dintr- un rezervor in
altul, scurgerile de la separatoare la habe, s.a.)
In cele mai multe cazuri energia necesara transportului produselor petrolierese realizeaza cu
ajutorul unor echipamente care transf. o alta forma de energie(mecanica, electrica, hidraulica) in
energie potentiala de presiune ce o transfera produselor petroliere pt ca acestea sa se deplaseze pe
conducta. Echipamentele utilizate pt. ridicarea presiunii fluidelor se numesc pompe, iar la transp.
gazelor, aceste utilaje se numesc compresoare.
Conductele servesc pentru transportul produselor petroliere ( în diferite condiţii de
temperatură şi presiune) şi pentru distribuţia acestora (în faza lichidă, gaze , vapori). Gazele ocupă
întreaga secţiune de curgere a conductelor.
O conductă pentru transportul fluidelor este alcătuită în principal dc următoarele părţi:
- conducta propriu-zisă (ţevi sau tuburi)
- piese de îmbinare şi legături între ţevi (mufe, flanşe, reducţii, curbe, coturi.teuri, etc.)
- armături pentru comandă şi controlul curgeri fluidelor pe conducte (robinete,vane, clapete
dc reţinere, instrumente de măsură P şi Ţ).
Cond. folosite la transp. produselor petroliere se numesc: colectoare, magistrale de transport, cond. de distributie, etc
I. Cond. care au P>=6 bar -conducte colectoare; -cond. de transport gaze;
II. Cond. de distributie gaze din localitati (P<=6 bar) sunt: -de repartitie; -de distributie;
III. Cond. Tehnologice
Cond. tehnologice sunt cond. care fac legatura intre diferite echipamente, utilaje, de la un
anumit proces tehnologic care are loc pe acea platforma industriala. Procesul tehnologic pe platforma:
separare, filtrare, reglare de presiune, uscare, comprimare.
Pt. fiecare categorie de cond. exista normative specifice. Tevile destinate industriei petroliere
se diferentiaza in fct. de 2 criterii de baza:
I. Dupa modul de asamblare intre tevi: -tevi de conducta cu capete filetate (filete
Withworth, filete gaz cu etansare); -tevi cu capete netede asamblate intre ele prin sudura;

II. Dupa modul tehnologiei de fabricatie -tevi obtinute prin deformare plastica la cald, prin
laminare-trase; -tevi in constructie sudata: tevi sudate pe generatoare(longitudinal) si tevi sudate
elicoidal.

11
 Procedee de sudare 1. Sudate longitudinal sau elicoidal
-procedee: - M.I.G.; - S.A.F. (sudura automata substrat de flux);
- sudare prin presare la cald fara material de adaos; Tevile filetate sunt tevi trase si merg ca
tipodimensiuni de la 60,3 pana la 164,5mm. 2. Conducte fara sudura, laminate(la Roman) Au aceleasi
dimensiuni dar se mai adauga 219 mm
Calculul conductelor – de transp. gaze si de distributie se realizeaza atat pt. stabilirea
diametrului conductei care trebuie sa asigure un anumit debit si se face calculul mecanic.
Modelul matematic de miscare al gazelor prin conducte trebuie sa tina cont de compozitie,
compresibilitatea si vascozitatea gazelor. Modelul matematic este construti din urmatoarele ecuatii:
W=V(t,x); p=p(t,x); ρ= ρ(t,x); T=T(t,x); t-timpul; x-spatiul;

-ec. generala de miscare:

Λ-coeficient de frecare; β-tine seama ca viteza nu este uniforma; -ec. de stare: pV=zRT

-ec. de bilant(de conservare):

Unde avem: Cp-caldura specifica la presiune; Tp-temperatura de perete; D- diametrul

conductei; W- viteza x g in conducte;
Chiar dc in cele mai dese cazuri curgerea gazelor in conducte este turbulenta, pt calculul de
dimensionare se considera ca in interiorul cond. curgerea are loc in conditii izoterme si stationare.
Formula generala de calcul a debitului de gaze transportate pe o conducta este data mai jos: -conducta
este ingropata si orizontala; -curgerea are loc in cond. izoterme; -nu are loc schimb de Q intre sol si
conducta;

Tb si Pb=temp. de referinta si presiunea de referinta(la

stare normala sau stare standard);

p , 2 p *bar+, T=temp. gazului din cond., ρ-densitatea relativa a gazelor; =coef.

Pierderilor liniare de presiune;z=factor de abatere; L=lungimea[km]; D=diametru[cm];
k=rugozitatea;
Pt cazul in care temp. Tb se ia 288,15 K si pres. standard 1,01325 bar formula de calcul a
debitului ce poate fi transportat printr-o conducta este:
Pres. medie absoluta a gazelor in cond. se det. cu relatia:

12
2. Metode de depozitare a GPL
Inmagazinarea subterană se poate realiza în următoarele condiţii:
-depozitarea în cavităţi saline;
- depozitarea in caverne create in mod artificial.
Propanul şi butanul se stochează sub formă lichidă, deoarece la temperaturi de 15°C este nevoie de o
presiune relativă de 1,1 bar, respectiv 2,2 bar, pentru obţinerea lichefierii acestora. Aceste presiuni sunt
uşor de atins în subsol la adâncimi de câteva sute de metri.

Curgerea GPL în cadrul sistemului de înmagazinare are loc prin spaţiul inelar dintre tubing şi coloană, în
depozit, iar apoi prin tubing. Curgerea prin spaţiul inelar şi în depozit a GPL are loc numai în faza lichidă,
în timp ce prin tubing este o curgere monofazică in faza iniţială, Iar apoi devine bifazică (lichid-gaze).
Stocarea în mine abandonate

Pentru stocarea GPL în cavităţile rezultate în urma unei exploatări miniere este necesar ca aceste cavităţi
să fie etanşe, iar formaţiunile geologice în care sunt create cavităţile să nu reacţioneze cu butanul sau
propanul. în cazul când o mină răspunde acestor condiţii şi amenajarea acesteia se încadrează in limite
economice acceptabile, se poate opta pentru alegerea unui astfel de depozit. Cunoştinţele geologice de
detaliu sunt indispensabile. Sarea şi argila sunt recunoscute ca fiind roci care asigura condiţii de
stabilitate une cavităţi, dar în anumite condiţii se pot utiliza şi cavităţi existente în calcar, granit etc. în
scopul realizării unui depozit de GPL într-o cavernă se culeg informaţii despre tuneluri, galerii miniere
etc. Apoi se efectuează studii privind dimensiunea cavităţii, stabilitatea galeriei şi a pilonilor de susţinere,
se evaluează costul săpării unei sonde în galerie. în cazul rocilor etanşe plastice se realizează un strat de
beton în scopul eliminării deformărilor cavităţii.

13
 Bilet 8
1.Calculul caderii de presiune in lungul conductelor de transport.

Căderea de presiune în lungul conducte, datorită frecării, sc determină cu ajutorul formulei:

în care coeficientul de rezistenţă X trebuie înlocuit cu expresia sa adecvată regimului de curgere.

Astfel pentru regim laminar, A este dat de formula (16) în timp ce pentru regimul turbulent
trebuie luate in consideraţie situaţiile semnalate mai înainte.
Care dă abateri de 2% faţă de datele experimentale în domeniul 3 * 10^3 < Re < 3 *IO^6 şi este
cunoscută sub numele de formula lui Prandtl (sau Kâramân-Nicuradsc). Pentru domeniul
3 * 10^3 < Re < 3*10^5 rezultate tot atât de precise dă formula simplă a lui Hlasius

în sfârşit, pentru Re > IO5, rezultate corecte dă şi formula lui Nikuradse

Pentru conducte mixte, rezultatele cele mai bune sunt obţinute dacă se utilizează formula lui C.
F. Colebrook şi G. L. White care are o largă aplicabilitate pentru toate tipurile de conducte în regim
turbulent. în figura 3 este reprezentată variaţia coeficientului de rezistentă în funcţie de numărul lui
Reynolds, pentru diferite rugozităţi relative.
în regim turbulent, stabilitatea pe cale mai simplă a formulei care trebuie utilizată, respectiv a
caracterului neted mixt sau rugos al conductei, se poate face calculând parametrii adimensionali.

Dacă Re < Rex, conducta este hidraulic netedă, iar dacă Rc > Re2, este complet rugoasă. în cazul
în care Rej < Re < Re2. conducta este mixtă.
Coeficientul de rezistenţă λn care pare în expresia parametrului Re, se calculează cu formula
corespunzătoare conductelor hidraulice netede, în domeniul precizai prin valoarea calculată a lui Re.

14
2. Rezervoare de depozitare;verificarea la rasturnare a rezervoarelor in conditiile solicitarii eoliene

1). Generalitati
- Prin rezervoare se intelege un recipient ce are capacitatea >3 m3. In industria petroliera,
- capacitatea de depozitare a crescut mult in ultimii ani. Sub aspect valoric, rez. de
depozitare
- reprezinta circa 10-15% din totalul investitiilor care se realizeaza pe platforma unei
rafinarii. La
- alegerea tipului corespunzator de rezervor trebuie sa se tina cont de o serie de factori:
- - De conditiile de lucru impuse
- - De conditiile climatice
- - De caracteristicile constructive a diferitelor tipuri de rezervoare
- - De o serie de indicatori tehnico-economici
2) Clasificarea rezervoarelor
- Sunt de o mare diversitate si clasificarea se face pe baza mai multor criterii:
I) Dupa pozitia fata de sol
- - Rezervor de suprafata
- - Rezervoare semiingropate
- - Rezervoare subterane (ingropate)
I) Dupa forma geometrica
- - Rezervoare cilindrice
- - Rezervoare sferice

- Rezervoare sferoidale
- Rezervoare conice
- Rezervoare paralelipipedice
- Rezervoare de o forma speciala
I) Dupa capacitatea de depozitare
- De capacitate mica <100 mc
- De capacitate mijlocie si mare 100 mc – 50000 mc
- Rezervoare de foarte mare capacitate > 50000 mc
II) Dupa natura materialelor din care se executa
- Rezervoare metalice (sudate, nituite, verticale si orizontale)
- Rezervoare nemetalice (din beton armat, materiale plastice)
III)Dupa marimea presiunii interne
- Rezervoare de joasa presiune (rezervoare atmosferice cilindrice cu axa verticala)
- Rezervoare de presiune medie (rezervoare cilindrice orizontale)
3) Rezervoare atmosferice cilindrice cu axa verticala
Sunt rezervoare de depozitare atmosferice. Sunt folosite pt depozitarea lichidelor volatile la
suprapresiuni de 0,5 bar.
15
Rezervoare de depozitare atm. cil cu capac fix

1-fundatia/2-gura de vizitare/3-fundul/4-mantaua/5-racord incarcator spuma/6-constructia de

sustinere a capacului/7-intaritoare capac/8-racord de echipament respirator/9-racord pentru luat
probe/10-racord de ventilatie/11-scara de acces/12-racord cos de ventilatie/13-racord de golire/14-
balustrada/15-racord tur-retur

I) Dupa forma capacului

- Rezervoare cu capac plat (unghiul facut cu orizontala este 30 )
- Cu capac conic (unghiul este intre 7 si 150)
- Cu capac bombat [h=(1/6 ------- 1/8)R]
- Rezervoare cu capac autoportant
II) Dupa contructia metalica de sustinere a capacului
- Rezervoare cu constructie metalica de tip ferme si stalpi centrali
- Rezervoare cu constructie metalica de tip ferme si stalpi intermediari
- Rezervoare cu constructie metalica autoportanta
- Rezervoare fara constructie metalica cu capac autoportant
III) Dupa modul de rezemare
- Rezervoare montate pe fundatie tip inel de beton
- Rezervoare montate pe fundatie tip pot elastic
- Rezervoare montate pe fundatie elastica cu inel de beton

16
Fundatia rezervorului
Este elementul de raspundere care preia in bune conditii solicitarile transmise atat de greutatea
rezervorului cat si a fluidului stocat. Din punct de vedere al calculului fundatia nu ridica probleme
deosebite.
Fundul rezervorului
Constructia sa care este un cerc, este strans legata de tehnologia de fabricare aplicata. Daca rezervorul
se executa local prin sudare, atunci fundul se executa dintr-un singur panor de tabla are are mai multe
tole orientate diametral.

17
Bilet 9
1. Rezistente locale
In afara căderii de presiune datorită frecării pe lungimea conductei, numită şi pierdere de linie, mai apar
şi căderi de presiune provocate de acţiunea unor factori localizaţi în diferite puncte ale conductei.
Aceste căderi de presiune sunt numite pierderi locale, iar factorii care le provoacă poartă denumirea de
rezistenţe locale.
In general, căderea de presiune datorită unei rezistenţe locale se scrie sub forma:

Unde § este un factor adimensional, numit coeficient de rezistenţă locală sau de pierdere de sarcină
locală. In general, aceşti coeficienţi se determină pe calc experimentală, coexistând însă şi câteva situaţii
în care pot fi găsiţi pe cale teoretică.
Astfel, pentru o lărgire bruscă a secţiunii transversale a conductei, coeficientul de rezistenţă locală,
dedus din formula Borda-Camot in care A şi A2 sunt ariile secţiunilor transversale ale
conductei (Aj>Aj) în această formulă, coeficientul de rezistenţă locală este raportat la energia cinetică a
curentului din secţiunea cu aria A. Dacă raportarea se face la energia cinetică a curentului din secţiunea
lărgită.
Coeficienţi de rezistenţă locală se determină experimental şi se găsesc în diferite tabele şi
diagrame.

Căderea de presiune în lungul conducte, datorită frecării, sc determină cu ajutorul formulei

în care coeficientul de rezistenţă λ trebuie înlocuit cu expresia sa adecvată regimului de curgere. λ=64/Re
pt regim laminar.

2. Deshidratarea gazelor naturale prin absorbtie- schema

Absorbtia este un proces (operatie unitara) de transfer de masa prin care un component gazos (vaporii
de apa) se separa si trec (dizolvandu-se) intr-un absorbant lichid.
In procesul de absorbtie, participa in general 3 substante:
1) solutul (vapori de apa) – se dizolva si trec in absolvant
2) solventul – este lichidul, care are proprietatea de a dizolva si retine solutul
3) inertul – sunt g.n. care nu se dizolva in solvent
Solubilitatea substantelor este cunoscuta si este data in diferite tabele.
Datele privind solubilitatea substantelor se stabileste experimental si se folosesc la determinareaconstantei lui
18
Henry: p=H*X
p=presiunea g.n
H=constanta lui Henry
X=fractia molara a solutuluiintr-un alt solvent Solventii
trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:
- solubilitate ridicata pentru solut, ca sa nu antreneze gazele
- sa retina bine solutul
- sa nu fie coroziv
- sa aiba vascozitate redusa
- sa nu fie toxic
- sa aiba o temperatura ridicata de inflamabilitate
- sa aiba o stabilitate chimica si termica buna
- sa aiba un pret scazut de achizitie

Procesul de absorbtie este insotit si de un efect termic. Cresterea temperaturii si scaderea presiunii,
influenteaza negativ absorbtia fizica.
Absorbanti utilizati
La uscarea gazelor prin absorbtie se folosesc ca solventi glicolii.
OH(C2 H4 O) H n
n=1 – monoetil glicol
n=2 – dietilen glicol n=3
– trietilen glicol
La uscarea g.n. au fost utilizate la inceput dietilen glicolii, in prezent cel mai folosit este trietilen glicolul.

Gazele umede intra prin R1- sunt dispersate de sicana 1 pt ca picaturile de apa libera sa cada la partea
inferioara a uscatorului,dup ace gazelle umede trec prin demisterul care are rolul de retinere de apa si o
depune in partea inferioara a coloanei, gazelle vor circula ascendant, fiind obligate ca la nivelul al
patrulea sa intre in contactul in timp cu solventul care retine vapori de apa prezenti in gaz. Dupa
parcurgerea sicanelor a talerelor cu capati gazul ajunge la partea superioara unde trec prin demisterul sup
6 – care retine picaturile de substante antrenate de gaz. Gazele uscate ies prin R2, trec prin racitorul 7
care raceste TEG-ul regenerat.
Circuitul TEG-ului, TEG-ul proaspat intra prin R3 este pulverizat cu dispozitivul 5, ajunge la nivelul
talerelor unde realizeaza contactul cu gazelle talerele cu cclapate sunt prevazute cu un orificiu marginal
cu diametrul de 20 la 25mm care permite scurgerea de sus in jos a solventului astfel ca el trece de pe un
taler pe altul pana ajunge pe peretele despartitor ,unde avem un TEG- umed, sub influenta pres TEG
ajunge la coloana de stripare unde are loc o separare a acestuia de eventualele gaze dizolvate in el.
TEGul lipit de gaze coboara in refierbator unde este incalzit la 200-205oC,temp care este extreme de
buna pentru a extrage apa, este racit apoi reintrodus in instalatia cu TEG functionand in mod continuu
19
Bilet 10
1. Calculul grafic al conductelor de transport produse petroliere

Urmareste stabilirea presiuni de pompare in sectiunea de intrare a conductei in punctual initial. Daca se
scrie formula pentru o lungime x de conducta

P si z fiind presiunea ,respectiv cota,la distanta x de intrarea in conducta.

Faptul ca presiunea este o functie liniara de x ne permite tresarea unui grafic utilizat la proiectarea
conductelor. Se noteaza in abcisa lungul conductei iar in ordonata cotele punctelor de pe traseu . De
obicei pentru cote se ia scara de 100 de ori mai mare decat pentru lungimi.
Unind punctele se obtine profilul deformat al traseului conductei ca in fig de mai jos:

Din fig de mai jos se constata ca pomparea fluidului se asigura cu o pres initiala mai mare astfel aleasa
incat dreapta care indica variatia pres sa fie tg la pct de culme N. Din acest pct pana in pct B lichidul
curge prin cadere libera , pres din conducta fiind egala cu pres atmosferica. In realitate dreapta care
indica variatia pres e paralela cu tangenta la profil in pct M deoarece in acest pct pres din conducta este
ca cea atmosferica . In continuare prin cadere libera lichidul se accelereaza si ptr ca debitul e constant
sectiunea transversala nu mai este plina.Daca se doreste evitarea acestiu fenomen ce duce la pierderi
prin evaporare sau daca P2 are o valoare impusa mai mare , dreapta se deplaseaza in sus ( pct N se
numeste punct de culme a conductei) , daca exista un astfel de pct si conditile permit curgerea
prin cadere libera calculul se face doar pe pozitia initiala NA. Se mai poate intampla ca dupa ce se
determina si se traseaza dreapta de variatie a presiuni sa se constate ca profilul traseului este
astfel ales incat nu permite obtinerea debitelor de fluid indicate din calcul al caderii de pres. In
aceasta situatie se ajunge atunci cand dreapta care indica variatia pres intersectaeza profilul
traseului. O solutie consta in marirea pres initiale ceea ce duce la deplasarea dreptei A’B’ paralela
cu ea insasi pana ce aceasta devine tangenta la profilul de culme.
Problema se rezolva si altfel prin micsorarea pantei hidraulice pe o portinue a conductei prin
montarea unei derivatii .

20
La conducta noastra sa trasat profilul reliefului si al pantei hidraulice din pct A’-
B’ , constatandu-se ca panta A’B’ intersecteaza forma de relief fiind situata sub pct de culme N. Ptr
transportarea fluidului de la A’ la B’ in conditii economice sunt trei solutii ptr rezolvarea acestiu caz:
Solutia I - marirea presiuni de pompare in pct initial
Solutia II – se monteaza o intercalatie A’R in care panta hidraulica este mai mica situatie in care se
construieste racordul de conducta A’R si din el se duce o dreapta paralele la segmentul C’R Solutia III –
se vine din pct A’ in pct X si se monteaza o intercalatie cu diametrul mult mai mare.

21
2. Deshitratarea gazelor prin adsortie.Schema unei stati de uscare a gazelor prin Adsortie.
Adsorbtia este propietatea unor substante solide de a retine de o concentra la suprafata o
forma sau alta a unor substante cu care vin in contact, fenomenul de adsorbtie se manifesta de
separative, solid lichid sau solib gaz. Adsorbantii retin vaporii de apa atat la suprafata lor cat si in
canalele de comunicare
. Material adsorbante si propietatile lor:
Adsorbantii sunt material solide cu suprafete mari cu propietatea de a retine vapori cat si fluide - Sa aiba
-suprafata specifica mare,sa fie poroase
- Sa aiba selectivitate ridicata pentru unele substante
- Viteza de adsortie sa fie ridicata si fara sa imprice conditii de lucru special
- Retinerea reziduala scazuta a substantei absorbante
- Sa aiba rezistenta mecanica si termica ridicata Marimile care caracterizeaza adsorbantul
- Dimensiunea particulelor
- Prorozitatea [%]
- Fractia de goluri
- Densitatea particulei
- Densitatea cristalina
- Densitatea umectata a materialului adsorbant
Din punct de vedere al adsortiei participa 3 categori de fractii;
1. Solventul – fiind solubil adesea la suprafata adsorbantului
2. Adsorbantul
3. Inertul – gaz natural care nu sunt adsorbite de catre adsorbant
Cinematic mecanismului de adsorbtie a fortelor la procedeul de adsorbtie au loc in conditi
izoterme
T=b*p/(1+b*p)
b- coeficentul de adsorbtie specific substantelor care se adsoarbe in propietati t- tenperatura p –
presiunea de echilibru la care are loc procedeul
Alti cercetatori au generalizat cuatia si pentru alte conditii:

r – centrii superficiali de adsorbtie in poteza unei adsortii discontinue

Cercetatorii au scris si alte formule izoterme :

Faptul ca adsorbtia se datoreaza mai multor cause 3 cercetatori au dat formula izotermei
Baouer, Taller si Ensmetre:

v- vol de vapori adsorbiti prin perete ;p- presiunea vaporilor in echilibru la suprafata adsorbantului
vm- vol de vapori adsorbiti la suprafata ; p0-presiunea de saturate a vaporilor la temp la care are loc
procesul ;c- caonstanta a procesului
Aceasta relatie a izotermei BET se explica cand P/Po≤0.4
Avand in vedere ca procesul de adsorbtie nu e in total un proces izoterm,si tinand cont de
diversele procedee ce au loc,s-a scris relatia izotermei astfel :

22
 Qa= caldura de adsorbtie

r = constanta unice de gaz perfect a vaporilor de apa

b0= constanta independenta de temperatura procesului
p= presiunea la care are loc procesul
Dimenionarea instalatiei are loc astfel. La noi in Romania sa ales sa folosim alumina si silicagelul,
carbune activ,alumina-silicati etc. Cel mai utilizat este silicagelul.

Gaze ;e umede sunt separate in instalatiile de separare 1

1. Instalatii de separare
2. Adsorberii
3. Panou de masurare a gazelor de regenerare
4. Instalatie de incalzire a gazelor de regenerare
5. Panou de masurare a gazelor uscate
6. Racitor gaze regenerare
7. Instalatie de separare gaze de regenerare
Bateria nr 1 se afla inprocesul de uscare a gazului si bacteria nr 2 se afla in procesulk de
regenerare al adsorbantului Gazele intra in bacteria 1, Ri, deschis; R1 ”deschis, gazelle trec peste patura
de adsorbant care le retine vapori de apa si iesind uscate La bacteria care se afla in uscare r1 si r1” sunt
inchisi Bateria care se afla in regenerare va avea R2 si R2’ var fi inchisi, are deschisr2’ si r2” gazul este
masurat in m3, trece apa in instalatia unde este incalzit la o temperature de 140 – 200oC, acesta gaz
intra pe la baza coloanei si la aceasta temp incalzeste adsorbantul si il regenereaza.
Gazelle se regenerare se aleg 10 este de la sonda care produce gaze curate la 1 mil m3 Gaze
uscate trebuie 30-35 mi m3g regenerare. I Daca sonda care furnizeaza gaze de regenerare are presiunea
mai mare decat presiunea gazelor care sunt la uscare,dupa terminarea operatiei de uscare gazelle
regenerate poate fi introdus la retea II Daca presiunea sondei este mai mica atunci gazele de regenerare
se dirijeaza catre un consummator local
Existenta conductei de joasa presiune confera si o a 3-a varianta de alegere a gazelor de
regenerare.

23
Bilet 11
1. Calculul conductelor de transport de inalta presiune

Calculul hidraulic al conductelor corelează caracteristicile geometrice constructive (diametru,

rugozitatea, lungime, armături, elavaţie traseu) cu caracteristicile şi parametri tehnologici ai gazelor
transportate (compoziţia chimică, presiune, temperatură, densitate, vâscozitate, viteză).
Prin calculul hidraulic se determină debitele şi regimurile hidraulice de funcţionare a conductei,
pierderile de presiune, distribuţia presiunilor şi temperaturilor de -a lungul traseului, parametri
principali necesari alegerii echipamentelor.
Determinarea debitului de gaze transportat printr-o conductă se realizează cu următoarea formulă:

În calculele hidraulice se recomandă următoarele valori :

* k= 0,04 cm pentru conductele de alimentare din amonte ;
* k= 0,03 cm pentru conductele de transport vechi ;
* k= 0,02 cm pentru conductele de transport noi

Formula poate fi utilizată admiţând următoarele ipoteze simplificatoare:

* gazul metan se află numai în fază gazoasă ;
* regimul de curgere al gazelor este staţionar ;
* conducta este orizontală şi îngropată ;
* curgerea este izotermă ;
Pentru calculul factorului mediu de abatere a gazelor de la modelul de gaz perfect folosim relaţia lui
Berthelot:

24
2. Operatia de absorbtie.
Absorbtia este un proces (operatie unitara) de transfer de masa prin care un component gazos (vaporii
de apa) se separa si trec (dizolvandu-se) intr-un absorbant lichid.
In procesul de absorbtie, participa in general 3 substante:
1) solutul (vapori de apa) – se dizolva si trec in absolvant
2) solventul – este lichidul, care are proprietatea de a dizolva si retine solutul
3) inertul – sunt g.n. care nu se dizolva in solvent
Solubilitatea substantelor este cunoscuta si este data in diferite tabele.
Datele privind solubilitatea substantelor se stabileste experimental si se folosesc la determinareaconstantei lui
Henry: p=H*X
p=presiunea g.n
H=constanta lui Henry
X=fractia molara a solutuluiintr-un alt solvent Solventii
trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:
- solubilitate ridicata pentru solut, ca sa nu antreneze gazele
- sa retina bine solutul
- sa nu fie coroziv
- sa aiba vascozitate redusa
- sa nu fie toxic
- sa aiba o temperatura ridicata de inflamabilitate
- sa aiba o stabilitate chimica si termica buna
- sa aiba un pret scazut de achizitie
Procesul de absorbtie este insotit si de un efect termic. Cresterea temperaturii si scaderea presiunii,
influenteaza negativ absorbtia fizica.
Absorbanti utilizati
La uscarea gazelor prin absorbtie se folosesc ca solventi glicolii.
OH(C2 H4 O) H n

25
Bilet 12
1. Calculul mecanic si hidraulic al conductelor de distributie a gazelor natural

Calculul conductelor – de transp. gaze si de distributie se realizeaza atat pt. stabilirea diametrului conductei care
trebuie sa asigure un anumit debit si se face calculul mecanic.
Formula generala de calcul a debitului de gaze transportate pe o conducta este data mai jos:

-conducta este ingropata si orizontala;

-curgerea are loc in cond. izoterme;
-nu are loc schimb de Q intre sol si conducta;

P1 , P2 [bar], T=temp. gazului din cond., ρ-densitatea relativa a gazelor; z=factor de

abatere; L=lungimea[km]; ԓ=coef. pierderilor liniare de presiune;
Potrivit normativului, treptele de presiune in sistemul de distributie si de alimentare sunt:
1. 2-6 bar-cond. de repartitie si distributie de medie presiune din otel si polietilena
2. 0,05 – 2 bar –treapta de presiune redusa;
3. p<0,05 bar – presiune joasa;
Diametrul conductei de presiune medie si redusa se calc. cu rel.:

Diametrul pt. conducte de presiune joasa se det, cu rel:

26
Calculul mecanic.Are rolul de a stabili grosimea de perete a tevii. Calculul mec. Al grosimii de perete
al conductelor se det. cu rel:

27
2.Operatia de adsorbtie.
Adsorbtia este propietatea unor substante solide de a retine de o concentra la suprafata o
forma sau alta a unor substante cu care vin in contact, fenomenul de adsorbtie se manifesta de
separative, solid lichid sau solib gaz. Adsorbantii retin vaporii de apa atat la suprafata lor cat si in
canalele de comunicare
. Material adsorbante si propietatile lor:
Adsorbantii sunt material solide cu suprafete mari cu propietatea de a retine vapori cat si fluide - Sa aiba
-suprafata specifica mare,sa fie poroase
- Sa aiba selectivitate ridicata pentru unele substante
- Viteza de adsortie sa fie ridicata si fara sa imprice conditii de lucru special
- Retinerea reziduala scazuta a substantei absorbante
- Sa aiba rezistenta mecanica si termica ridicata Marimile care caracterizeaza adsorbantul
- Dimensiunea particulelor
- Prorozitatea [%]
- Fractia de goluri
- Densitatea particulei
- Densitatea cristalina
- Densitatea umectata a materialului adsorbant
Din punct de vedere al adsortiei participa 3 categori de fractii;
1. Solventul – fiind solubil adesea la suprafata adsorbantului
2. Adsorbantul
3. Inertul – gaz natural care nu sunt adsorbite de catre adsorbant
Cinematic mecanismului de adsorbtie a fortelor la procedeul de adsorbtie au loc in conditi
izoterme
T=b*p/(1+b*p)
b- coeficentul de adsorbtie specific substantelor care se adsoarbe in propietati t- tenperatura p –
presiunea de echilibru la care are loc procedeul
Alti cercetatori au generalizat cuatia si pentru alte conditii:

r – centrii superficiali de adsorbtie in poteza unei adsortii discontinue

28
Bilet 13

1. Determinarea grafica a numarului si amplasarea statiilor de pompare ale unei conducte de

transport produse petroliere.

La conductele de lungime mare şi cu debite ridicate, presiunea de pompare nu se poate realiza

intr-o singură staţie aşezată în punctul iniţial al conductei. Pe lângă această staţie principală este deci
necesar să existe una sau mai multe staţii intermediare. în toate aceste staţii se montează pompe
identice, astfel încât presiunile date de staţii sunt egale intre ele. având valoarea Ps. Dacă se notează cu
Pp presiunea de refulare din pompe şi cu Pt pierderile locale de presiune în staţii, rezultă presiunea
disponibilă pentru transport
Ps=Pp-Pt

sau, dacă sc exprimă în înălţime de coloană de coloană din lichidul transportat:

Presiunea necesară pentru pompare, exprimată tot în înălţime de coloană de lichid, are expresia

prin urmare, numărul staţiilor de pompare necesar este

Admiţând că n este un număr întreg, ceea ce este foarte puţin probabil, amplasarea pe teren a staţiilor de pompare se
poate face prin construcţia grafică reprezentată în figura . Admiţând dc exemplu n-3, segmentul AA' care reprezintă
presiunea de pompare ^ se împarte în trei părţi egale. Din punctele de
diviziune se tratează paralele la dreapta A’B* care indică variaţia presiunii. Staţia de pompare principală
se găseşte în punctul A iar cele două staţii intermediare, în punctele C şi D, unde paralelele menţionate
mai sus intersectează profilul traseului. Distanţele dintre staţii rezultă ducând din C şi D paralele la axa
ordonatelor până ce acestea intersectează axa absciselor; aceste distanţe sunt deci AjC| şi C|D|.
Bineînţeles, în punctele C şi D presiunea în conductă nu este egală cu zero, ci arc o valoare care este
necesară pentru a se asigura aspiraţia la pompe în condiţii normale. Această observaţie este deosebit de
importantă atunci când staţiile sunt echipate cu pompe centrifuge. In acest caz, presiunea la aspiraţie
trebuie determinată corect pentru a se evita apariţia fenomenului de cavitaţie în pompe.

29
2.Schimbatoare de caldura;descrierea si clasificarea lor

Schimbatoarele de caldura (s.c.) sunt utilaje termice in care are loc transferul de caldura de la un fluid mai
cald la un fluid mai rece in procese de incalzire, racire, condensare sau in alte alte procese termice in care
sunt prezente unul sau mai multe fluide cu temperature diferite.
In cadrul instalatiilor tehnologice s.c. pot ocupa o parte principal fiind un utilaj coordonator al
procesului sau poate fi un organ secundar introdus in sistem cu scopul de a economisi caldura sau
masa de substanta. Semnul de curgere al celor doua fluide in s.c. poate fi:
a)in echicurent (fluidele au acelasi semn de curgere),
b)contracurent,
c) curent incrucisat,
d) current mixt.

Factorii care influenteaza procesul:

-procesul tehnologic prin parametrii lui
-variatia parametrilor
-proprietati fizice ale fluidelor si a peretelui despartitor.
Procesul tehnologic si parametrii lui, de regula sarcina termica, in majoritatea aplicatiilor se cunosc
valoarea temperaturii fluidelor, debitele, presiunile.
O variabila de proiectare o constituie rezerva de suprafata de schimb de caldura: a =
k×s×D×ε = k×s×(tf1-tf2)

k – coefficient global de schimb de caldura s –

suprafata de schimb
Agentii termici utilizati in s.c. sunt aburul, apa, gaz de ardere, uleiuri saturate in saruri, metale topite.
Dintre acestea cei mai utilizati sunt aburul si gazul de ardere.Un bun agent termic ca fluid purtator trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba conductivitate termica buna, caldura specifica mare,
vascozitate mica, caldura latenta de vaporizare mare, sa fie stabil d.p.d.v. termic si neagresiv chimic, sa
nu formeze depuneri, sa se curete cu usurinta, sa fie ieftin si disponibil.
Domenii de utilizare
-sunt utilizate pentru transferul de caldura in procesele de fierbere, racire, condensare sau in alte aplicatii
industrial;
-schimbul complex de caldura in procesele de ardere si apa+abur din generatoarele de abur
-prepararea apei calde si fierbinti in sisteme de termoficare
-in complexe de recuperare a caldurii cu punct termic scazut.

30
Clasificarea s.c.
Se face dupa doua criteria generale -criteriul tehnologic constructiv
-criteriul transferului de caldura
2.1.Criteriul tehnologic constructiv
-incalzitor -racitor
-vaporizator -boiler
-condensator -aeroterma
-preincalzitor - distilator

Dupa tipul constructiv:

-s.c. prin suprafata  ag termic nu se amesteca, iar transferul are loc printr-un perete despartitor
-s.c. prin amestec transferul are loc prin amestecarea celor 2 agenti termici Dupa
regimul de lucru:
-s.c. cu actiune continua/s.c. cu actiune discontinuua/s.c. cu actiune interminenta Dupa
regimul de circulatie:
-echicurent/contracurent. Dupa
natura agentului termic
-lichid-lichid/lichid-gaz/gaz-gaz Dupa
geometria suprafetei de schimb
-cu tevi/cu placi/cu lamele/cu placi spiralate Dupa
modul de prelucare al dilatarilor termice
-rigide/semielastice/elastice
Dupa nr de treceri ale agentului termic
-o trecere/doua treceri/n treceri

2.2.Criteriul transferului de caldura

-s.c. fara schimbarea starii de agregare a agentului termic (intra L-L si ramane tot asa)
-s.c. cu schimbarea starii de agregare a unuia sau a ambilor agenti termici. Criterii
de alegere
Pt. luarea unei suprafete termice economica adecvata la alegerea unui s.c. este necesar sa se cunoasca
in detaliu factorii principali care determina dimensionarea si utilizarea acestora in schema tehnologica,
parametrii termici, hidraulici si mecanici nominali, tipul constructive, material folosite, regimuri de
functionare, conditii de amplasare si montaj, instructiuni de amplasare si mentinere, accesul la
suprafata de schimb caldura a aparatului.
Performantele transferului de caldura
Datele procesului tehnologic ne permit fixarea temperaturii de intrare si iesire pentru cele 2 fluide.Pe
baza acestor date , putem stabili si temperatura de iesire a fluidului ce trebuie incalzit. La proiectare
apar restrictii de proiectare :
- suntem ingraditi de anumite spatii, restrictii de dimensionare, de volum, de greutate
- apar si solicitari mecanice
- modul de deservire reparare si intretinere a schimbatorului de caldura

31
Bilet 14
1. Calculul schimbatoarelor de caldura
La calcularea unui.s.c. se parcurg 3 etape:
-calcul termic si hidrodinamic
-calcul mecanic
-proiect de executie.
Calculul termic urmareste determinarea suprafetei de schimb de caldura si strapungerea acesteia in
interiorul s.c. corespunzatoare sarcinii tehnice date prin tema.
Calculul hidrodinamic coreleaza aceste calculi cu pierderile de presiune ce apar, energia de pompare
necesara agentului termic.
Calculul mecanic, pe baza P,Q,T, a coroziunilor posibile datorate agentului de lucru si stabileste dimensionarea
partii mecanice a s.c.
Calculul termic a s.c. prin suprafata se bazeaza pe 2 ecuatii:

-ecuatia de bilant termic - capacitatea termica afluidului de lucru

Q1=Q2+Qp= Q2/ ηsc [W]

Q1 – caldura cedata de fluidul cald

Q2 – caldura primita
Qp – pierderile cu mediul ambient
ηsc =0,9÷0.98 - capacitatea termica a fluidului de lucru KL
– coefficient global de transfer de caldura

32
 2. Functiile tehnologice ale statiilor de reglare si masurare a gazelor naturale

Staţiile de reglare-măsurare (S.R.M.) sau panourile de reglare-măsurare sunt un ansamblu de

aparate, armături şi accesorii montate într-un cofret metalic şi au rolul de filtrare – reglare - măsurare a
gazelor naturale, atât pentru aplicaţii industriale cât şi pentru aplicaţii civile. Staţiile de reglare-măsurare
gaze sunt utilizabile atât în sistemul de transport cât şi în cel de distribuţie a gazelor naturale, atât
pentru aplicaţiile industriale cât şi pentru aplicaţii civile. Staţiile de reglare – măsurare gaze asigură
menţinerea constantă a presiunii de ieşire, în limitele grupei de reglare a regulatoarelor de presiune la
variaţia presiunii de intrare şi a debitului, precum şi măsurarea cantităţii gazelor livrate către
consumatori.

Suplimentar asigură funcţii de curăţire, protecţie la suprapresiune şi subpresiune. În funcţie de

caracteristicile instalaţiei de automatizare staţiile asigură: monitorizarea parametrilor, transmiterea la
distanţă a parametrilor, comanda de la distanţă a presiunii de ieşire, comanda robinetelor, etc. Staţiile
de reglare – măsurare, (SRM), sunt compuse din două linii de filtrare, legate prin intermediul
distribuitoarelor şi colectoarelor cu linia (liniile), de măsură care la randul sau sunt legate de liniile de
reglare. Cele două linii de reglare si respectiv filtrare se pot izola prin intermediul robinetelor de izolare.
În caz de defectare simultană a ambelor braţe se întrerupe furnizarea de gaz către consumator. Pentru a
se putea realiza schimbarea automată de pe linia de lucru pe linia de rezervă, presiunea de ieşire a
regulatorului de pe linia de rezervă va fi puţin mai mică decât presiunea de ieşire de pe linia de lucru. La
stabilirea presiunilor se ţine cont de grupa de reglare (RG), şi de închidere (SG), a regulatoarelor de
presiune. Dacă regulatorul de presiune nu poate ţine presiunea reglată – (apariţia uniui defect la
regulator), – intră în acţiune supapa (supapele) de blocare, care este montată pe acelaşi corp cu
regulatorul. Pentru trecerea automată de pe linia de lucru pe linia de rezervă, valoarea de blocare la
creşterea presiunii a braţului de rezervă este reglată peste valoarea de blocare la creşterea presiunii a
braţului de lucru, iar valoarea presiunea de blocare la scăderea presiunii pe linia de rezervă este reglată
sub valoarea presiunii de blocare la scăderea presiunii liniei de lucru. Valorile exacte ale presiunilor de
intervenţie a supapelor precum şi presiunile de ieşire din regulatoare se stabilesc pentru fiecare staţie
ăn parte în funcţie de condiţiile specifice. Fiecare linie de reglare este prevăzută cu o supapă de
descărcare. Valoarea presiunii de intervenţie a acesteia este de regulă mai mică decît valoarea de
blocare la creşterea presiunii a braţului de lucru. Supapa permite eliberarea în atmosferă a unei cantităţi
relativ mici de gaz. Toate componentele conductoare ale instalaţiei mecanice şi ale cofretului sunt legate
la pământ. Rezistenta de dispersie masurată este mai mica de 1Ω. Este asigurată continuitatea electrică
între toate piesele componente ale instalaţiei şi ale cofretului. Staţiile sunt prevăzute cu paratrăsnet. Podelele spatiilor
susceptibile de prezenţa unei atmosfere inflamabile, sunt acoperite cu tablă striată de aluminiu sau în cazul pardoselilor
cu şapa antistatică si antiscântee.

33
 Bilet 15
1. Caracteristici energetice, puncte de functionare si stabilitate functionala a pompelor Un
sistem de pompare a lichidelor(apa, produse petroliere)este alcatuit in principal din urmatoarele 3
componente : sistemul de antrenare (motor electric, motor termic, motor hidraulic), generatorul
hidraulic, reteaua hidraulica.
Denumirea de pompa e folosita de regula pentru echipamentele (generatoarele) care vehiculeaza lichide.
Pompa este o masina care transforma energia mecanica primita de la un mototr de antrenare in
energiehidraulica de presiune . Deoarece pompele sunt distincte si destinate pentru transportul fluidelor
la distante, la nivele diferite de presiune.Utilizarea lor s-a impus pretutindeni, dandu-le acestora o
diversitate constructiva ce raspunde cerintelor.
Schema unei instalatii hidraulice simple deschise este redata mai jos

1 sorbul
2 conducta de aspiratie 3
pompa centrifuga
4 motor de antrenare
5 vacuummetru care masoara presiunea 6
manometre ce masoara presiunea
7 robinet de reglare debit
8 conducta de refulare a pompei
hga – inaltimea geodezica de aspiratie a pompei hgr -
inaltimea geodezica de refulare a pompei
La instalatia hidraulica in circuit inchis rezervoarele de refulare si aspiratie sunt puse in
comunicatie iar lichidul este recirculat.
Intr-o instalatie hidraulica pompa indeplineste urmatoarele functii :
1 de transversare, cand lichidul e transversat de la o sursa la un consumator 2 de
recirculare, o anumita cantitate e recirculata in sistem
3 de actionare, energia de presiune a lichidului se foloseste pentru producerea de forte (prese
hidraulice)

34
Din acest rol functional care il au pompele rezulta caracteristicile tehnice ale pompelor in exploatarea
lor :
- sa asigure parametri energetici (debit de fluid, P ref si P asp)
- sa prezinte o siguranta in exploatare (sa fie sigure)
- sa asigure parametri hidraulici solicitati
- sa prezinte o untretinere simpla si acces usor de a monta si demonta
- structura transferului de energie la pompe este redata in figura de mai jos : Motor
→transmisia → Pompa → reteaua (Pabs)M>(Pabs)T>(Pabs)P>(Pabs)M (Pabs)M –
puterea absorbita de motor
Dupa principiul de functionare pompele se grupeaza in 2 categorii de functionare – turbopompe

(centrifuge) si pompe volumetrice. ωM=

ωP
Mm=Mp

35
1. Schema tehnologica a unei statii de reglare masurare a gazelor naturale

Funcţionare
Gazul intră în staţie prin robinetul de izolare (R1) şi ajunge în distribuitorul instalaţiei de filtrare (R2, F1,
R3 şi R4, F2, R5). Filtrele sunt dimensionate astfel încât debitul maxim de proiectare să fie asigurat de un
singur filtru. Gazul este filtrat şi ajunge în colectorul instalaţiei de filtrare.
Trece în continuare prin linia de măsură (R6, C1, R7), este masurat de către contor şi ajunge în
distribuitorul instalaţiei de reglare. Este distribuit pe cele 2 linii de reglare. Linia de lucru (R8; RTG1; R9)
şi linia de rezervă (R10; RTG 2; R11). Gazul filtrat şi cu presiunea redusă ajunge în colector şi prin
robinetul de izolare aval (R12) către consumatori. Presiunea de ieşire reglată de regulatorul de pe linia de
rezervă este mai mică decât presiunea de ieşire reglată de regulatorul de pe linia de lucru. Acest reglaj face
ca linia de rezervă să intre în funcţiune în cazul apariţiei unui defect pe liniade lucru. Defectul va duce la
scaderea presiunii sau la intervenţia supapei de blocare.

36
 Bilet 16

1. Fenomenenul de cavitatie si caracteristici de cavitatie a pompelor de lichide.

Caracteristici de cavitaţie. Apariţia cavitaţici în pom pă este consecinţa in stabilită ţii
bulelor de gaz (germ eni de cavitaţie) existente în lichid şi dezvoltarea astfel a unor goluri um
plute cu vapori şi gaze, urm ată de surparea acestora în zonele cu presiuni mai ridicate. Fenom
enul depinde de construcţia pom pei, de instalarea ei şi de caracteristicile fizice ale lichidului
vehiculat. C avitaţia alterează caracteristicile pom pei, provoacă eroziuni ale pereţilor o rganelor
de conducere, generează zgom ote şi vibraţii. Pom pa trebuie protejată contra acestui fenom en.
Pentru a separa proprietăţile pom pei de efecte care depind de condiţii exterioare ei se definesc
două marimi:

- Înălţimea netă de aspiraţie a pompei (interioară):

- pentru apariţia cavitaţici:

- pentru un grad tolerat de dezvoltare a cavitaţiei;

Condiţia funcţionării pompei în limitele cavitaţiei tolerate este:
NPSH<NPSHi
Coeficientul de cavitajie se defineşte prin raportarea înălţimilor de aspiraţie la înălţimea
de pompare:

37
 2. Schema tehnologica a unui separator gravitational de separare a fazelor lichide din gazele
naturale.

Acest tip de separatoare este asemănător separatoarelor verticale gravitaţionale iară demister, cu aceleaşi
principiu de calcul, iar coeficientul adimensional, c are valoarea 0,05. Au avantajul că prin montarea la
partea superioară, înaintea ieşirii gazului, a unei înpâslituri metalice intre vine şi fenomenul de aderenţă şi
de lungire a parcursului gazelor şi moleculelor de apă. Din acest motiv aceste separatoare au un
randament mult mai mare. Coalescerul este o împâslitură metalică care are următoarele scopuri:
• realizează o separare suplimentară a particulelor de apă faţă de moleculele de gaze faţă de forţele
de separare caracteristice unui astfel de tip prin:
- mărirea traseului fluxului de gaze şi particule de apă prin împâslitură;
- utilizează forţe de aderenţă şi cele de inerţie prin schimbări dese de direcţie prin împâslitură.
• eficienţa împâsliturii utilizate (demister) la separatoarele verticale cu demister faţă de cele fără
demister rezultă din posibilitatea creşterii vitezei în separator:
- demisterul (împâslitura metalică) se realizează din oţeluri rezistente la eroziune şi coroziune pentru
a rezista uzurii,
- la eroziune şi coroziune pentru a rezista uzurii.
La separatoarele cu demister trebuie ţinut seama că demisterul este realizat din împâslitură de sârmă
tricotată.

Viteza fluidului de lucru are o importanţă deosebită, deoarece la viteze mari se produce o saturaţie a
ţesăturii la lichid, iar la viteze mici picăturile fixe pot trece prin masa separatoare iară a putea fi reţinute.

38
Bilet 17
1. Pompe centrifuge
Pompe centrifugale- la aceste pompe en primita la arbore e transmisa lichidului prin intermediul uni mic
disc cumai multe palete priofilate care se roteste se numeste rotor.Cresterea pres lichidului intr-o pompa
centrifugala se dat pe de o parte transformari en cinetirce a lichidului iar pe de al ta parte Lmec dat de
forta centrifugala ,in afara de rotor pompa mai areo carcasa si elem de act. Avem pompe tip valuta, pompa
tip stator

A) pompele tip valuta lichidule aspirat axial , in zona rotorului si este refulat radial intr-un canal spiral
de colectare astfel en cinetica se amesteca in pres , rotorul este prevazut scu 6-12 palete care
delimiteaaza canalele de ungere. Rotorul poate fii inchis , semiinchis , dschis. Aspiratia se poate realiza ,
forta rotorului simpla si pe ambele fete ale rotorului aspiratia dubla a rotorului e prevazut cu palete pa
ambele parti
Porealiz Pref-30000mmH2O.
B) Pompe tip stator- exisata intre rotor si carcasa un dispozitiv fix statoric format di doua inele
conentrice avand un nr de palete intre ele , canalele de scurgere astfel formate ale statorului permit un
controlm mai bun al curgerii lichidului si contribuie la convertirea en cinetice in pres marind
randamentul. In general actinatrea pompei are loc direc cu sau fara axa intermediara, pompele
centrifugale sunt act numai cu mot electrice . Elementele pt descrierea aceasi puteri la ambele pompe
centrifugale sunt realizaie in (Figura).

39
2.Filtrarea; materiale filtrante si proprietatile lor

Filtrele pentru gaze naturale sunt dispozitive mecanice care au rolul de a reţine impurităţi solide (nisip,
bitum, rugină, zgură).
Prezenţa prafului în conductele de gaze produce numeraose neajunsuri în exploatare.
La vitezele mari ale gazelor naturale (implicit ale particulelor de impurităţi antrenate) se
produce, erodarea scaunelor şi sertarelor vanelor, a scaunelor şi ventileor de reglare şi de
siguranţă, a orificilor de calibrare, ale instalaţiilor de măsurare etc.
Filtrarea gazelor naturale se poate realiza printr-o singură treaptă sau prin două trepte de filtrare (treapta
1 filtrare grosieră, iar treapta 2 filtrare fină).Eficacitatea unei instalaţii de filtrare a prafului din gaze se
exprimă în mai multe moduri, astfel:
- eficacitatea de colectare ή egală cu raportul dintre masa C a prafului colectat în filtru şi masa J a
prafului intrat în filtru:
ή = C/J;
- conţinutul de praf rămas în gazul epurat, în g/m3;

După materialul folosii ca element (cartuş) filtrant, se disting:

- filtre cu diferite tipuri de ţesături;
- filtre din plasă de sârmă
- filtre cu fetru;
- filtre ceramice;
- filtre electrostatice;
Materialele din care sunt constituite elementele filtrante ale filtrelor utilizate în industria gazului trebuie
să aibă următoarele caracteristici:
- procentajul de porozitate deschisă > 70 %;
- diametrul mediu maxim al porilor: 10 µm;
- numărul de pori pe cm2: 5000;
- suprafaţa specifică definită ca raportul suprafeţei laterale a porilor deschişi la volumul aparent. Pragul
de filtrare trebuie să fie inferior la 5 µm la începutul filtrării.

40
Bilet 18
1. Pompe cu piston
– sunt pompe volumetrice care transmit energia lichidelor prin intermediul uniu elelment
mobil,active, piston , piston disc care executa miscari alternante de translatie in
cilindrul pompei.Pompa cu piston este un echipament care tansforma energia mecanica de la sursa de
antrenare ,acesta energie de transmitere a lichidului poate fii utilizata pt scopul dorit in alimentare cu
apa transport la distanta , actionat hidraulic.
Pompele cu piston se clasifica astlel: mod de act cu mot trmic, hydraulic electrice, pneumatice; dupa
efectul pistonului : cu efect simplu sau dublu effect.

41
 2. Filtrarea gazelor naturale; desenul unui filtru pentru gaze naturale

Filtrele pentru gaze naturale sunt dispozitive mecanice care au rolul de a reţine impurităţi solide (nisip,
bitum, rugină, zgură).
Prezenţa prafului în conductele de gaze produce numeraose neajunsuri în exploatare.
La vitezele mari ale gazelor naturale (implicit ale particulelor de impurităţi antrenate) se
produce, erodarea scaunelor şi sertarelor vanelor, a scaunelor şi ventileor de reglare şi de
siguranţă, a orificilor de calibrare, ale instalaţiilor de măsurare etc.
Filtrarea gazelor naturale se poate realiza printr-o singură treaptă sau prin două trepte de filtrare (treapta
1 filtrare grosieră, iar treapta 2 filtrare fină).Eficacitatea unei instalaţii de filtrare a prafului din gaze se
exprimă în mai multe moduri, astfel:
- eficacitatea de colectare ή egală cu raportul dintre masa C a prafului colectat în filtru şi masa J a
prafului intrat în filtru:
ή = C/J;
- conţinutul de praf rămas în gazul epurat, în g/m3;

42
Bilet 19

1. Debitul instantaneu al pompelor volumice cu piston, actionate cn mecanism biela-manivela.

La Stabilirea Q teoretic mediu sa considerat ca vit pistonului este ct ;in realitate ea variaza de la
un moment la altul. Pt a evidentia modul de variatie a vit se rep sch mec biela manivele:

Diagrama variatiei Q la pompa dublex efect ca in fig urmat

Q pompei cu simplu sau dublex efect se constata ca la aspiratie si refulare pompele

datorita variatiei vit pistonului avem salturi la aspiratie si refulare , variatia presiuni de aspiratie
si refulare care solicita mec reteaua de tarnsp.m=Qmax/Qmed(gradulde neregularitaea al unei
pompe). La pomapa simplex m=3,14 ,la pompa cu dublu efect duplex m1,41.

43
2. Schimbatoare de calcura; Schema constructive a unui schimbator de caldura de caldura rigid.

Schimbatoarele de caldura (s.c.) sunt utilaje termice in care are loc transferul de caldura de la
un fluid mai cald la un fluid mai rece in procese de incalzire, racire, condensare sau in alte alte procese
termice in care sunt prezente unul sau mai multe fluide cu temperature diferite.
In cadrul instalatiilor tehnologice s.c. pot ocupa o parte principal fiind un utilaj coordonator al
procesului sau poate fi un organ secundar introdus in sistem cu scopul de a economisi caldura sau masa
de substanta. Semnul de curgere al celor doua fluide in s.c. poate fi: a)in echicurent (fluidele au acelasi
semn de curgere),
b)contracurent,
c)curent incrucisat,
d)current mix

44
45