Starea gazoasa

Starea gazoasa La temperatura obisnuita doar putine substante se afla in stare gazoasa si anume:
gazele rare si substantele covalente cu molecule relativ usoare, de exemplu; H 2,  O2, N2, Cl2, CO2, HCl,
NH3,  CH4, H2S, etc.
Denumirea de gaze rare a fost atribuita elementelor cu configuratii stabile (dublet sau octet) de electroni :
He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn. Ele se gasesc in cantitati mici in atmosfera, ele sunt constituite din atomi si se
numesc monoatomice.
Trecerea unei substante din stare lichida in stare gazoasa este insotita de o marire considerabila de
volum. In cazul apei volumul creste de 1600 de ori; deci dintr-un litru de apa se obtin 1600 litri de vapori.
Apa lichida la 4 grade are densitatea de 1g/cm3, in timp ce vaporii la 100 grade si 1 atm , au densitatea
de 0,0006 g/cm3, datorita valorilor f mici densitatile gazelor se exprima in g/l; deci vap apa =0,6g/l.
Gazele au proprietatea de a trece prin orificii fff mici, se explica prin acea mobilitate a acestora, datorita
energiei cinetice mari pe care o au si a fortelor de atractie slabe dintre ele.
Gazele nu au nici forma nici volum, ocupa tot spatiul pe care il au la dispozitie, si iau forma respectiva, cat
si volumul.
Tot datorita mobilitatii , se pot amesteca in orice proportii formand solutii gazoase.
Scaparile de gaze precum si proprietatea de a se amesteca , demonstreaza fenomenul de difuziune.
Gazele difuzeaza mult mai repede decat lichidele.
PRESIUNEA GAZELOR.

Ex daca se sulfa aer intr-un balon, cu cat se introduce mai mult aer cu atat creste nr particulelor care
lovesc suprafata interioara a balonului. Peretii balonului fiind elastici , ciocnirile particulelordetermina
intinderea lui.
Ciocnirile particulelor de aer de peretii balonului determina presiunea pe care o exercita gazul asupra
peretilor balonului, cu cat sunt mai multe , ciocnirile sunt mai dese si presiunea este mai mare. Deci
presiunea unui gaz depinde de numarul de particule.=n/V (presiunea unui gaz depinde de numarul de
particule din unitatea de volum)
In mod conventional densitatea aerului este luata ca referinta, pentru exprimarea densitatii altor gaze . ex
enele sunt mai usoare ; hidrogen, heliu, altele mai grele ; oxigenul, dioxidul de carbon.
Gazele  se pot comprima datorita faptului ca distantele intre particulele unui gaz sunt foarte mari in raport
cu volumul lor. Prin comprimare (marirea presiunii), spatiile libere se micsoreaza, gazul micsorandu-si
volumul.
In concluzie ele se pastreaza in butelii ermetic inchise si sub presiune. Oxigenul, metanul, gazele rare,
etc.
Altele se pastreaza in stare lichida in cilindri de otel, ex CO2, Cl2,NH3, SO2.
Lichefierea unui gaz se face marind presiunea si mentinand temperatura constanta, dar ptr fiecare gaz
exista o temperatura peste care nu se poate trece-temperatura critica.
Gazul         He        H2         N2        Ar       O2       CO2       Cl2       NH3        SO2

Tc *C      -267,8 ; -239,8;  -147;    -122;    -118;    -31;        +144;    +132 ;   +154

De aceea unele gaze se afla in butelii in stare gazoasa si altele in stare lichida, cu toate ca ar fi mult mai
practic daca toate ar putea fi lichefiate.

         LEGILE GAZELOR

Deci stim ca presiunea=n/v, de asemenea stim ca atunci cand temperatura creste, ciocnirile dintre
particulele gazului si peretii vasului sunt cu atat mai puternice, intrucat agitatia termica este mai mare.;
deci presiunea depinde si de temperature.
De asemenea prin incalzire gazelle isi maresc volumul; deci volumul este dependent de temperatura.
Dar daca se mentine temperatura constanta si se mareste presiunea, volumul gazului se micsoreaza.
In concluzie; volumul, V, presiunea ,p, si temperatura ,t,  determina starea la care se afla un gaz la un
moment dat.
Relatiile matematice ce stabilesc variatia acestor marimi sunt date de anumite legi ‘ legile gazelor’; care
sunt satisfacute de asa numitele gaze perfecte (ideale).

Legea BOYLE MARIOTTE-( relatia volum presiune)

 Intr-un cilindru cu piston avem un nr fix de molecule cu gaz, care exercita o presiune. Daca reducem
volumul la jumatate , in timp ce temp ramane constantaavem; nr ciocnirilor se dubleaza, deci presiunea
se dubleaza.
 V1si p1 ale gazului inainte siV2, p2 dupa comprimare
V2=1/2V1----- p2=2p1
V1/v2=p2/p1 sau v1p1=v2p2=constant
Deci : La temperatura constanta, volumul ocupat de o masa determinata de gaz variaza invers
proportional cu presiunea la care se afla gazul.
 LEGEA GAY-LUSSAC( VARIATIA VOLUMULUI CU TEMPERATURA)
 S –a constatat experimental ca mentinand presiunea constanta, la o crestere a temperaturii cu 273 *C
volumul ocupat de o masa determinate de gaz se dubleaza.
Ex daca o masa de gaz la 0 grade= 1l, la 273 grade e =2l., cresterea sau scaderea cu 1 grad determina 
o crestere sau o scadere a volumului cu 1/273 din volumul ocupat de acel gaz la 0 grade Celsius.
Deci :    V= Vo+1/273 Vot
 V=Vo{(273+t)/273}
Temperature absoluta T= 273+t;   temperatura de -273 este punctual zero al scaderii de temperatura
absoluta, numit si zero absolut si se noteaza 0 k (Kelvin).
Prin inlocuire   V=VoT/273.
Vo/273  pentru acelasi gaz are o valoare constantasi se noteaza cu c.
      Deci   V=cT sau c=V/T
La presiune constanta, volumul ocupat de o masa determinate de gaz variaza direct proportional cu
temperature absoluta.
V1  T1
_ =_     =constant
V2 T2
     LEGEA LUI CHARLES(Variatia presiunii cu temperatura)

La volum constant presiunea unei mase determinate de gaz variaza direct proportional cu temperature
absoluta.
   P1/P2=T1/T2= constant.
P/T=c  la volum constant

 LEGEA GENERALA A GAZELOR

 Are loc cand variaza toate cele 3 componente p, V, T,.
Interdependenta este stabilita de legea generala a gazelor
Pv/T=constant
Deci: V1p1/T1=V2p2/T2
 Ptr starea gazului in conditii normale
Legea este  Vopo/To=Vp/T

LEGEA LUI AVOGADRO

Daca intr-un balon se sulfa aer mai putin, volumul este mai mic, daca se sulfa aer mai mult, volumul este
mai mare. La aceeasi concluzie s-ar ajunge daca balonul ar fi umplut cu He sau orice alt gaz. Daca in 2
flacoane am avea gaze diferite la aceeasi temperature si presiune, vom avea acelasi numar de particule.
Volume egale de gaze diferite , aflate in conditii identice de temperature si presiune, contin acelasi numar
de molecule.- Legea lui Avogadro.
LEGEA lui Avogadro sta la baza teoriei atomi-moleculare si este importanta ptr numeroasele ei aplicatii
  nCl2+nH2=2nHCl
    Cl2+H2=2HCl
                  
  In 12 g C12………………………….atomi
In 18 g H2O………………..molecule
Atunci cand ne referim la o substanta ionica
Ex NaCl in 58,5 g din aceasta substanta avem 6,023*1023  perechi de ioni de Na+Cl-
Numarul lui Avogadro, notat prescurtat cu N este o constantauniversala de cea mai mare insemnatate si
reprezinta nr de particule (atomi , molecule, ioni pozitivi, ioni negativi) ce se gasesc intr-un mol.
Molul este cantitatea de substanta in grame, egala numeric cu masa atomica(respectiv moleculara) a
substantei.

               N=6,023*1023

Acest nr a fost determinat experimental prin metode indirecte s-a inceput cu oxigenul apoi cu carbon 12.,
s-a constatat ca valoarea N  este aceeasi.
         n=m/M    in care n-nr de moli pe care-I contine substanta
                                    m-masa substantei
                                    M-masa moleculara
1kmol=1000moli

       VOLUMUL MOLAR
La 0 grade si 1 atm, volumul molar al oricarui gaz este de 22,4 l
Inseamna ca 1 mol de gaz in aceleasi conditii de temperatura si presiune ocupa acelasi volum.

DETERMINAREA MASEI MOLECULARE SI A DENSITATII GAZELOE

                 
 Densit=m/v=g/l
 Densitatea unui mol= M/Vm
 De unde M=densit*Vm
Daca inlocuim volumul molar cu 22,4l si densitatea in conditii normale avem
                   M=roo*22,4

        Masa moleculara a unui gaz se poaate determina functie de densitatea relativa d a unui gaz fata de
cel de-al doilea gaz atunci cand cele 2 gaze diferite au volume egale, continand deci un nr egal de
molecule.
   
       d=M1/M2
M1=d*M2
Cel mai des utilizate in practica sunt densitatile relative ale gazelor fata de hydrogen si aer.       In aceste
cazuri relatia devine   M=2*d; M=28,9*d

ECUATIA DE STARE A GAZELOR PERFECTE

      Vo p o/To=Vp/T daca notam Vo p o/To=R relatia devine R=Vp/T,  Vp=RT
R este constanta generala a gazelor R=(1atm*22,4 l/mol)/273K=0,082l*atm/k*mol
Daca ecuatia se raporteaza la n moli de gaz atunci devine pV=Nrt

       LEGEA PRESIUNILOR PARTIALE ( J. Dalton)

In practica se intalnesc frecvent situatii cand se afla impreuna mai multe gaze, care nu reactioneaza intre
ele.
Daca avem 3 gaze, volumele sunt egale, temp sunt egale , fiecare gaz exercita o presiune ca si cum s-ar
afla el singur in tot volumul ocupat de amestec.
Presiunea este data de suma presiunilor din amestec
     P=p1+p2     P= p1+p2+……..pn
Presiunea unui amestec de gaze este egala cu suma presiunilor partiale ale gazelor componente.
Este legea presiunilor partiale a lui Dalton.
              X1=n1/n    x1-este raportul numit fractia molara a unui component in amestec.
                                n1-nr de moli ai unui gaz in amestec, n –nr total de moli
Cu ajutorul fractiilor molare se pot calcula presiunile partiale ale gazelor.
      p1=x1*P
relatia devine P=x1P+x2P+x3P……xnP
x1….xn pot fi procentele de volum ale gazelor din amestec. Cu aceasta relatie se poate afla volumul unui
amestec daca se cunosc volumele partiale precum si densitatea si masa moleculara.