Sunteți pe pagina 1din 18

REZOLVARE SUBIECTE CHIMIE

Subiectul 3. Legi de baza in chimie. 1. Legea conservarii masei si energiei.


"n orice reacie chimic, suma maselor substanelor reactante (mi) este egal cu suma maselor substanelor rezultate din reacie (mp), respectiv a produilor de reacie": mi = mp = constant "Suma maselor i energiilor reactanilor i produilor de reacie ntr-un sistem nchis este constant".

2. Legea proportiilor definite. Substantele se combina in rapoarte de masa constante. Aceasta duce la enuntarea legii echivalentilor chimici : Raportul maselor substantelor care se combina este egal cu raportul echivalentilor chimici. 3. Legea proportiilor multiple. Substantele se combina intre ele in rapoarte de numere intregi si mici cand una dintre ele prezinta valenta variabila. Ex.: N2O AN=14 AO=16 NO N2O3 N2O4 N2O5 4. Legea volumelor constante: Gazele se combina intre ele in rapoarte de numere intregi si mici. 5. Legea lui Avogadro. Cand au volume egale, substantele contin acelasi numar de molecule. NA=6,023*1023 mol-1 6. Legea generala a gazelor. p 0V0 pV = T0 T Unde prima fractie reprezinta constanta universala a gazelor R.

In conditii normale: p0=760 mm Hg sau 105


N sau 105 Pa m2

T0=273 K V0=22,41 l sau 22410 ml sau 22,41* 10-3 m3 7. Legea gazelor perfecte. pV=nRT unde n=nr. de moli
n= m V = unde m=masa in grame M V0

M=masa moleculara natomi=


m unde A este masa atomica A

Subiectul 4. Substante chimice si metode de purificare. Substantele chimice sunt simple (elemente chimice) sau compuse (combinatii chimice). Substantele simple sunt formate si reprezentate prin simboluri. Sunt incluse in Sistemul Periodic al Elementelor si sunt 92 naturale si pana la 112 artificiale. Substantele compuse sunt formate din elemente care se combina si care sunt reprezentate prin formule moleculare. Metode de purificare a substantelor: - decantare (amestec eterogen solid lichid); - filtrare calitativa si/sau cantitativa; - cristalizare metoda bazata pe proprietatea substantelor de a nu include corpuri straine; - cromatografia se bazeaza pe propritatea substantelor de a da diferite culori in reactii; - distilarea se bazeaza pe diferenta pr. de vaporizare a substantelor; - difuziunea; - separarea magnetica; - centrifugarea. 7. Masa atomica, masa moleculara, atom-gram, molecula-gram. Masa atomic este o mrime relativ care arat de cte ori atomul unui element este mai mare dect unitatea atomic de mas (u.a.m). Drept unitate atomic de mas s-a ales daltonul, care reprezint a dousprezecea parte din masa izotopului C12. Rezult c masa atomic este un numr fr dimensiuni. De exemplu, masa atomic a hidrogenului este 1,008, a oxigenului 16, a clorului 35,453 etc. Masele atomice se noteaz cu litera A urmat de indicele care indic substana. Exemple:

AH = 1,AC = 12,

AFe = 56

Masa molecular, M, este o mrime relativ ce arat de cte ori molecula unui element poliatomic sau molecula unei combinaii este mai mare dect u.m.a. Masa molecular reprezint suma maselor atomice ale elementelor componente (innd cont de coeficienii stoechiometrici). n calcule masele moleculare se rotunjesc. Exemple: MHCl = 1 + 35,5 = 36,5 MNaOH = 23 + 16 + 1 = 40 Numr de atomi-gram, se calculeaz mprind masa substanei elementare exprimat n grame la masa atomic a elementului. Molecula-gram, mol, este cantitatea n grame dintr-o substan numeric egal cu masa molecular a substanei.

8. Legile gazelor.
Legea lui Boyle-Mariotte Legea lui Boyle- Mariotte arata ca : la temperatura constanta, volumul unei mase determinate de gaz este invers proportional cu presiunea sub care se afla gazul. De exemplu, daca se dubleaza presiunea exercitata asupra a 2l gaz, volumul gazului descreste pana la 1 l. Matematic legea se scrie: V1/ V2 = p2/ p1 , sau p1 V1= p2 V2 , in care V1 si p1 reprezinta volumul si presiunea initiala a gazului, iar V2 si p2, noul volum si noua presiune. Deci, la temperatura constanta, produsul dintre presiunea si volumul unei mase anumite de gaz este constant: pV=k; k=const.

k este o constanta valabila pentru o anumita temperatura( si anumita cantitate de gaz). Reprezentand grafic dependenta presiunii p de volumul V se obtine pentru fiecare temperatura o hiperbola echilaterala. Asemenea curbe se numesc izoterme(in lb. greaca: isos= egal, thermos= cald). Legea lui Boyle-Mariotte are valabilitate in domeniul presiunilor nu prea mari si la temperaturi normale. La presiuni foarte inalte, toate gazele prezinta abateri de la aceasta lege.Astfel, de exemplu, daca la azot la presiunea de 1 At, produsul pV=1, la 1000 At, pV>2, ceea ce dovedeste o abatere de la comportarea de gaz perfect.

Legea lui Gay-Lussac Variatia volumului unui gaz cu temperatura la presiune constanta este exprima-ta prin legea lui Gay-Lussac: la presiune constanta, volumul unei mase determinate de gaz se mareste(sau se micsoreaza), pentru fiecare crestere(sau scadere) de 1 C, cu 1/273 din volumul pe care il ocupa la 0 C). Valoarea 1/273, mai exact 1/273,15, se numeste coeficientul de dilatare termica a gazelor ideale. Notand cu V0 volumul gazului la 0 C, iar cu V1 volumul pe care il ocupa la temperatura t1, legea se poate scrie: V1= V0+V0/273t1=V0(273+t1/273). Adoptand notarea temperaturilor in grade Kelvin: T=273+t, legea lui GayLussac poate fi exprimata intr-o forma mai adecvata: V1= V0*T1/273. Deoarece V0/273 are o valoare constanta pentru gazul respectiv, inseamna ca la o temperatura T2, volumul aceluiasi gaz va fi: V1= V0 *T2/273. Asadar: V1/V2=T1/T2 sau V1/T1= V2/T2. Deci, la presiune constanta, volumul unei mase determinate de gaz variaza direct proportional cu temperatura absoluta: V/T=k; k=const;

Reprezentarea grafica a relatiei intre volumul gazului si temperatura la presiune constanta este o dreapta care intersecteaza ordonata intr-un punct ce corespunde valorii V0. O asemenea dreapta se numeste izobara(in lb. greaca barys=greu). Pentru mase diferite de gaze rezulta o familie de drepte care intersecteaza ordonata in puncte diferite si se intalnesc intr-un punct pe abscisa, corespunzator la t=-273 C. In mod analog, legea lui Gay-Lussac arata ca: la volum constant, presiunea unui gaz creste(sau scade) pentru fiecare crestere(sau scadere) de 1 C, cu 1/273 din presiunea pe care o are gazul la 0 C. Asa, de exemplu, un gaz cu volumul de 273 ml la 0 C are volumul 273 ml la 1 C(si aceeasi presiune), de 275 ml la 2 C, de 373 ml la 100 C etc. Daca se noteaza cu p0 presiunea gazului la 0 C, iar cu p1 presiunea gazului la temperatura t1, aceasta lege se poate scrie: p1=p0+p0/273* t1=p0((273+t1)/273).

Rationand in modul aratat mai sus, se ajunge la relatia: p1/ p2= T1/ T2 sau p1/ T1= p2/T2. Deci, la volum constant, presiunea unei mase determinate de gaz variaza direct proportional cu temperatura absoluta: P/T=k; k=const.

Reprezentarea grafica a relatiei dintre presiunea gazului si temperatura la volum constant este o dreapta care intersecteaza ordonata intr-un punct ce corespunde valorii p0. O asemenea dreapta se numeste izocora(in lb. greaca: core=spatiu). Pentru mase diferite de gaze p0 are valori diferite, iar izocorele sunt drepte care se intalnesc intr-un punct pe abscisa, corespunzand la t=-273 C. Ecuatia de stare a gazelor perfecte Legea lui Boyle-Mariotte pV=k, si legea lui Gay-Lussac: V/T=k, pot fi reunite intr-o singura expresie. Pentru aceasta se considera ca gazul respectiv are initial presiunea p0=1 At, T0=273 K si volumul V0.(Aceste conditii se numesc normale). Daca, mentinand presiunea constanta, gazul se incalzeste la temperatura T, volumul va creste de la V0 la Vt : Vt= V0/ T0*T. (1)

Daca mentinand acum temperatura constanta, se mareste presiunea gazului de la p0 la p, volumul va creste de la Vt la V: p0 Vt=pV (2)

Introducand valoarea lui Vt din relatia (1), rezulta: p0V0/T0=pV/T (3)

Deoarece in partea stanga a relatiei sunt numai marimi constante, inseamna ca si partea dreapta trebuie sa fie constanta, adica: pV/T=k. (4)

Daca se aplica relatia (4) la un mol al unui gaz, care, conform legii lui Avogadro, are un volum constant V, rezulta ca : pV/T=R (5)

Constanta R este independenta de natura gazului; ea se numeste constanta gazelor perfecte( sau mai simplu, constanta gazelor).

Expresia: pV=RT se numeste ecuatia de stare a gazelor perfecte. Daca n molecule-gram de gaz ocupa volumul V, atunci 1 mol va ocupa volumul V/n . Ecuatia de stare a gazelor perfecte devine atunci: p*V/n=RT, sau pV= nRT. (6)

Numarul n de molecule-gram este insa egal cu raportul dintre masa m a gazului, exprimata in grame, si valoarea mesei lui moleculare, M, adica: n=m/M Inlocuind aceasta relatie in formula de mai sus, se obtine expresia: pV=m/M*RT.

9. Ramuri de baza in chimie.


Ramuri principale: chimia descriptive descrierea si clasificarea substantelor (organice si anorganice) chimia analitica analiza substantelor chimice cand se identifica acestea ( analiza calitativa). Punerea in evidenta a anionilor sau a cationilor. Se poate efectua si o analiza cantitativa: metoda gravimetrica sau metoda volumetrica. Chimia sintetica- obtinerea substantelor compuse din substante simple. Are ca si componenta chimia macromoleculara. Chimia fizica studiaza propietatile fizice ale substantelor si are mai multe capitole: structura, termodinamica, cinetica, electrochimie. Ramuri de tranzitie: geochimia biochimia agrochimia cosmochimia.

10.Notiuni de baza in chimia tehnologica.


Chimia tehnologica este procesul de transformare a substantelor chimice considerate ca meterii prime, printr-o succesiune de etape fizice si chimice si obtinerea de produsi de reactie care pot fi principali(1), secundari(2), intemediari(3), deseuri(4) si reziduuri. (1),(2),(3) si (4) pot contitui baza de materii prime pentru alte procese. Materii prime: - solide (carbunii, sarurile minerale) - lichide (apa tehnologica, solutiile saline, titeiurile) - gazoase (gaze naturale si tehnologice, aerul). In transformari se utilizeaza si materiale auxiliare: - catalizatori - solventi - reglatori de mediu Transformarea materiilor prime cu ajutorul materialelor auxiliare se realizeaza cu utilitati: - energia termica - energia electrica - apa de racier si obtinerea de aburi - aerul comprimat

11.Indicatori de reactie.
1. Conversia (raport al produsilor de reactie) utila raportul dintre numarul de moli tranformat in produs util si numarul de moli de reactant initial.
u u nR mR C = 0 = 0 nR mR u p

- totala CtR este raportul dintre numarul de moli de reactanti transformati in produsi de reactie si numarul de moli introdusi. nt mt t CR = R = R 0 o nR mR 2. Randament: - termodinamic
kt unde kt este constanta termodinamica experimentala si k este constanta k teoretica.

td =

efectiv care este raportul dintre conversia utila si conversia totala C u nu efectiv = R = R t t C R nR - de transformare care este raportul dintre numarul de moli de produsi utilizati si numarul total de moli de produsi de reactie
transf =
mu p m tp = nu p n tp

global = efective

global

12.Indicatori de consum.
- consum specific
np C sp =

m MP n m p W ( kWh / tona ) n m p cheltuieli n m p

- consum specific de energie


C
W sp

- consum specific de manopera


manop C sp =

- cheltuieli de productie totalitatea costurilor effectuate pentru forta de munca, utilaje, cladiri, instalatii, etc. - bilantul de materiale.

13.Simboluri tehnice.
Sunt figuri geometrice sau reprezentari schematice a aparaturii insiruite in procesul tehnologic in ordinea etapelor acestuia. Sunt de trei feluri: - functionale() ( numai figure geometrice) M P.I. P. P.

Etape

P S

- de aparate()

Compressor - speciale: () si () cu anumite precizari 200

20

14. Proces tehnologic: definitie, etape si clasificarea lor. Transformarea materiilor prime in produsi de reactie se realizeaza printr-un process tehnologic. Procesul tehnologic poate avea doua etape: - etape fizice: operatii tehnologice care se desfasoara in aparate; - etape chimice: reactii chimice care se desfasoara in reactoare. Aparatura + reactoarele = instalatia tehnologica Etapele se pot clasifica: - etape ale operatiilor preliminare; - etape de reactie propriu-zisa: cu degajare de caldura sau cu absorbtie de caldura; - etape de prelucrare a masei de reactie; - etape de recirculare a materiilor prime sau a maselor de reactie; - etape auxiliare. Etapele 1,2,3 si 5 sunt legate in procesul tehnologic prin iar etapa 4 prin

18. Clasificati reactiile chimice anorganice.


I. Dupa modul de formare si descompunere a moleculelor: de combinare (oxizi metalici si nemetalici) de descompunere CaCO3la ~850oCaO+CO2 de simpla inlocuire Al+NaOH+3H2ONa[Al(COH)4]+3H2O de dublu schimb NaOH+H2SO4Na2SO4+H2O

II. Dupa felul particulelor schimbate: cu particule de protoni cu schimb de electroni (redox) cu formare de complecsi Fe2+, Fe3+

Exemplu redox: 2K1+Mn7+O42-+3H2SO4+10H1+Cl1-2Mn2+SO4+K2SO4+5Cl0+8H2O Mn7++5eMn2+ /1/2 Cl1--1eCl0 /5/10 15. Proprietati periodice fizice ale elementelor: raza atomica,

raza ionica, densitate atomica.


Raza atomica: Raza atomica este o marime care caracterizeaza atomul si este egala cu jumatate din distanta dintre nucleele a doi atomi vecini dintr-un esantion de material in care atomii nu sunt ionizati. Raza atomica in grupele principale, creste de sus in jos, o data cu cresterea numarului de straturi. In perioada, la elementele din grupele principale, raza atomica scade de la stanga la dreapta, o data cu cresterea numarului atomic , deoarece electronii nou intrati se aseaza in acelasi substrat situat la aceeasi distanta de nucleu, in timp ce sarcina nucleara creste, atinge un minim la mijlocul tranzitionalelor dupa care creste usor spre grupa VII. Marimea razelor atomice influenteaza puternic caracterul electrochimic al elementelor si unele proprietati fizice. Raza ionica: Raza ionica este o marime care caracterizeaza dimensiunea relativa a unui ion intr-un cristal ionic. Atomii elementelor au tendinta de a-si realiza, pe ultimul strat, configuratii electronice stabile de dublet si de octet, asemanatoare gazului rar cel mai apropiat: - prin punerea in comun a electronilor de pe ultimul strat cu electronii altor atomi identici sau diferiti, realizand astfel legaturi covalente; - prin cedare sau acceptare de electroni si formarea de ioni. Ionul este atomul incarcat cu sarcina electrica pozitiva sau negativa datorita numarului diferit de electroni de pe ultimul strat in comparatie cu cel al protonilor din nucleu. Procesul de formare a ionilor se numeste ionizare. Prin cedare de electroni, atomul unui element se transforma in ion pozitiv numit cation, iar prin acceptare de

electroni, atomul elementului chimic se transforma in ion negativ, numit anion. In grupa, razele ionilor pozitivi si negativi cresc de sus in jos, o data cu cresterea numarul de straturi, in acelasi sens cu razele atomice. In perioada, razele ionilor pozitivi si negativi scad de la stanga la dreapta, o data cu cresterea numarului atomic . Razele ionilor pozitivi sunt mai mici decat razele atomilor neutri, iar razele ionilor negatici sunt mai mari decat razele atomilor neutri. Densitatea atomica: reprezinta raportul dintre masa atomica si volumul atomic. In perioade creste de la stanga la dreapta, atinge un maxim la nivelul tranzitionalelor, dupa care scade usor spre grupa VII, iar in grupe scade de sus in jos.
=
A V

16. Proprietati periodice mecanice ale elementelor: modulul de

elasticitate, coeficient de dilatare termica lineara.


Modulul de elasticitate. In grupe modulul scade de sus in jos, iar in perioade creste de la stanga la dreapta, atinge un maxim la nivelul tranzitionalelor dupa care scade usor spre grupa VII. Coeficientul de dilatare termica lineara. l = l 0 (1 + t ) K 1 In grupe creste de sus in jos si in perioade scade de la stanga la dreapta.
l F = e S E= 1

17. Proprietati periodice mecanice ale elementelor: duritate,

coeficient de compresibilitate.
Duritatea: scara fizica (kg/cm2) scara chimica talc

1 apartite

5 Cdiamant

10

In grupe scade de sus in jos, iar in perioade creste de la stanga la dreapta, atinge un maxim la mijlocul tranzitionalelor dupa care scade usor spre grupa VII.

Coeficientul de compresibilitate:
K = 1 dv V dt T

In grupe coeficientul creste de sus in jos iar in perioade scade

de la stanga la dreapta, atinge un minim la mijlocul tranzitionalelor dupa care creste usor spre grupa VII.

Care este tipul de hibridizare al atomului de beriliu cu ZBe=4 in molecula de BeH2? Ce fel de geometrie prezinta molecula respectiva?
20. Tipul hibridizarii: sp Gradul de transformare: 2 Geometria moleculei BeH2: liniara.

21. Care este tipul de hibridizare al atomului de bor cu ZB=5, in

molecule de tipul BFe3? Ce fel de geometrie prezinta molecula respectiva?


Tipul hibridizarii: sp2 Gradul de transformare: 3 Geometria moleculei BeH2: triunghiulara.

22. Care este tipul de hibridizare al atomului de carbon cu ZC=6, in

Cdiamant? Ce fel de geometrie prezinta Cdiamnant?


Tipul hibridizarii: sp3 Gradul de transformare: 4 Geometria moleculei Cdiamant: tetragonala (regulate).

23. Care este tipul de hibridizare al atomului de azot cu ZN=7, in

molecule de tipul NX3? Ce fel de geometrie reprezinta molecula respectiva?


Tipul hibridizarii: sp3 cu o pereche de electroni neparticipanti Gradul de transformare: 4 Geometria moleculei: tetragonala tetraedrica (neregulata).

24. Care este tipul de hibridizare al atomului de azot cu Zo=8, in

molecula de H2O? Ce fel de geometrie reprezinta molecula respectiva?


Tipul hibridizarii: sp3 cu doua perechi de electroni neparticipanti, fara promovare de eGradul de transformare: 4 Geometria moleculei H2O: unghiulara (angulara).

In apa in stare solida structura tetraedrica se reface deoarece se stabilesc legaturi intermoleculare prin punti de hidrogen. 25. Care este tipul de hibridizare al atomului de azot cu ZP=15, in

molecule de PCl5? Ce fel de geometrie reprezinta molecula respectiva?


Tipul hibridizarii: sp3d Gradul de transformare: 5 Geometria moleculei PCl5: bipiramidala trigonala.

26. Care este tipul de hibridizare al atomului de azot cu ZS=16, in

molecula de SF6? Ce fel de geometrie reprezinta molecula respectiva?


Tipul hibridizarii: II IV hibridizare sp3d VI hibridizare sp3d2 Gradul de transformare: 6 Geometria moleculei SFe6: bipiramidala tetragonala.

27. Care este tipul de hibridizare al atomului de azot cu ZI=53, in

molecule de IFe7? Ce fel de geometrie reprezinta molecula respectiva?


Tipul hibridizarii: I 5 III sp5d V sp4d2 VII sp3d3 Gradul de transformare: 7 Geometria moleculei IFe7: bipiramidala pentagonala.

Subiectul 29. Notiuni de baza in cinetica chimica.

Cinetica chimica se ocupa cu studiul desfasurarii in timp a reactiilor chimice. Viteza de reactie.
dc A ; vi = f(temperature, concentratie, presiune, catalizator, solvent) dt aA+bB+cC lL+mM+nN vi = KcaA*cbB*ccC vi =

unde K este constanta specifica de viteza care pentru concentratia de 1mol/l va fie gala cu vi. Caracteristici : - molecularitate reprezinta numarul de molecule participante la o reactie chimica. - monomoleculare - bimoleculare - trimoleculare - ordinul de reactie suma exponentilor concentratiilor din expresia vitezei de reactie. - global - partial - timp de injumatatire (t1/2) C0 CA = A 2 Subiectul 30. Clasificati reactiile chimice din punctul de vedere al cineticii

chimice. I. Reactii in faza omogena


- simple - de ordinul 0, 0.5, 1, 1.5,. - complexe opuse - successive - ireversibile - consecutive - paralele II. Reactii in faza eterogena
v r = S dc dx

variatia de concentratie raportata la variatia de distanta ( gradient de

concentratie)

Subiectul 31. Deduceti si scrieti una din expresiile potentialului chimic in

conditii ideale.
dG Vdp ( pentru sisteme monocomponente ) dGi Vidp unde dGi este entalpie libera molara partiala echivalenta cu potential chimic si Vi este volum molar partial i d Vidp i piVi=RT integram relatia

0 si se obtine i = i + RT ln p i

relatia este expresia potentialului chimic al compusilor initiali in functie de presiunea partiala.
pi p 0 Iar i + RT ln p i0

RTlnp si xi =

Rezulta
i = i0 + RT ln xi

Care este expresia potentialului chimic in conditii ideale. Subiectul 32. Deduceti si scrieti una din expresiile potentialului chimic in

conditii reale.
In conditii reale se folosesc pi corectata si se obtine fugacitate i xi corectata si se obtine activitate ai Activitatea se poate inlocui cu ci molara sau bi molala. Se vor obtine relatiile :
i = i0 + RT ln i i = i0 + RT ln ai

Subiectul 33. Deduceti relatia dintre Kp si Kc.

c d c d pC p D cC c D [ ( c + d ) ( a +b ) ] Kp = a = a ( RT ) b b p A pB c A cB

piV = ni RT ni = ci V pi = ci RT K p = K p ( RT )
n

Subiectul 33. Deduceti relatia dintre Kp si Kx.


Kx =
c d d xC x D p c pD [ ( c +d ) ( a +b ) ] = C p a b a b x A xB p A pB

pi = xi p K x = K p p n