MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

FIZICĂ
Proiecte didactice

Chişinău, 2019
Model de proiect didactic de lungă durată (Fizica, clasa a VI-a):
Instituția:............................................ profesor..................................................................
Disciplina: Fizică
Clasa: a VI-a Numărul de ore pe săptămână: 1oră Anul de studii:_____________
Planificate- 34 ore, inclusiv: probe de evaluare- 5, lucrări de laborator - 4.

Competențele specifice disciplinei “Fizica”:

1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin observații
directe și analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.
2. Investigarea fenomenelor fizice simple prin observare și experimentare, manifestând
perseverență și precizie.
3. Analiza și interpretarea datelor și informațiilor privind fenomene fizice simple și
aplicațiilor tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme și
situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.

Unități de competențe Unități de conținuturi Nr. Data/săpt Obser

ămâna
ore vații
I. Introducere în studiul fizicii (2 ore)
1.1. Recunoașterea, observarea şi descrierea 1.1. Ce este fizica? 1
fenomenelor fizice din activitatea cotidiană Fenomen fizic.
(exemplu: mișcarea corpurilor, încălzirea
apei, propagarea luminii etc.). 1.2. Evaluare inițială. 1
1.2. Clasificarea fenomenelor fizice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: fizica, fenomen fizic, fenomene (mecanice, termice,
electromagnetice, optice)
II.Mărimi fizice. Măsurări (6 ore +1oră la discreția profesorului)
2.1. Determinarea mărimii fizice ce poate fi 2.1. Mărimi fizice, unități 1
măsurată cu instrumentul dat, limitelor de de măsură. Eroarea
măsurare, valorii unei diviziuni și erorii absolută instrumentală.
absolute instrumentale. Scrierea rezultatului
măsurării unei mărimi
2.2. Utilizarea instrumentelor de măsură fizice.
pentru măsurarea/determinarea mărimilor
fizice: lungime, arie, volum, timp. 2.2.Măsurarea/determina- 1
rea lungimii și a ariei.
2.3. Identificarea mărimilor fizice care nu Aplicații.
pot fi măsurate direct.
2.3. Măsurarea/determina- 1
2.4. Înregistrarea în tabel a valorilor rea volumului și timpului.
mărimilor fizice măsurate. Aplicații.
2.5. Scrierea rezultatului măsurării unei 2.4. Lucrare de laborator: 1
mărimi fizice. Nr.1 “Determinarea

2
2.6. Efectuarea transformărilor unităților de volumului unui paralelipi-
măsură în SI, pe bază de relații dintre ped dreptunghic”.
multipli și submultipli. 2.5. Lucrare de laborator: 1
Nr.2 “Măsurarea volumului
unui corp de formă
neregulată”.
2.6. La discreția cadrului 1
didactic - Proiect
”Instrumente de măsură”.
2.7. Sistematizare și 1
generalizare. Evaluare
sumativă Nr.1

Elemente noi de limbaj specific disciplinei: mărime fizică, valoarea mărimii fizice, valoarea unei
diviziuni, eroarea absolută instrumentală, măsurare directă.
III.Fenomene mecanice (7ore +1oră la discreția profesorului)
3.1. Definirea masei și inerției corpului. 3.1. Inerția. 1
3.2. Utilizarea instrumentelor pentru 3.2. Masa corpului. 1
măsurarea/determinarea mărimilor fizice: Cântărirea. Aplicații.
lungime, arie, volum, masă, densitate.
3.3. Densitatea substanței. 1
3.3. Înregistrarea în tabel a valorilor Determinarea densității.
mărimilor fizice măsurate. 3.4. Rezolvarea 1
3.4. Extragerea din tabele a valorilor problemelor
densității unor substanțe. 3.5. Lucrare de 1
3.5. Executarea etapelor unui experiment laborator:Nr.3„Determina
fizic, de măsurare şi înregistrare a datelor. rea densității substanței”.

3.6. Analizarea rezultatelor măsurărilor 3.6 La discreția cadrului 1

didactic – prezentarea
efectuate.
comunicărilor.
3.7. Comunicarea rezultatelor
3.7 Sistematizare și 1
investigațiilor.
generalizare.
3.8. Aplicarea simbolurilor mărimilor fizice,
3.8. Evaluare sumativă 1
formulelor aferente și unităților de măsură Nr.2
studiate (masa, densitatea, aria, volumul) la
rezolvarea problemelor.
3.9. Practicarea comportamentului de
precauție în timpul lucrului cu instrumentele
de măsură, vase din sticlă diferite substanţe,
la securitatea în traficul rutier, în perioada

3
activităţilor sportive, activităţilor de muncă
la domiciliu şi în comunitate.
3.10. Efectuarea transformărilor unităților de
măsură în SI, pe baza de relații dintre
multipli și submultipli.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: inerție, densitatea substanței, densimetru.
IV. Fenomene termice (5 ore)
4.1. Observarea şi descrierea fenomenelor 4.1. Structura moleculară a 1
termice din activitatea cotidiană (de substanței. Stare termică,
exemplu: răcirea, evaporarea, fierberea, modificarea stării termice.
topirea, dilatarea etc.). Încălzire, răcire, echilibru
termic.
4.2. Utilizarea termometrului pentru
măsurarea temperaturii. 4.2. Temperatura. 1
Aplicații. Termometrul.
4.3. Înregistrarea în tabele a temperaturii (de Scări de temperatură.
exemplu: răcirea apei, buletinul meteo).
4.3. Lucrare de 1
4.4. Reprezentarea grafică a evoluției laborator:Nr.4
temperaturii (hârtie milimetrică). „ Măsurarea temperaturii
corpurilor solide/lichide/
4.5. Practicarea comportamentului de gazoase”.
precauție la încălzirea și utilizarea corpurilor
fierbinți, protejarea contra arsurilor. 4.4. Dilatare/contracție 1
(calitativ). Aplicații
4.6. Utilizarea termometrului cu lichid (anomalia termică a apei).
(reguli de securitate - în mod special,
termometrul cu mercur). 4.5. Sistematizare și 1
generalizare. Evaluare
4.7. Recunoașterea condițiilor de modificare sumativă Nr.3
a evoluției fenomenelor (dependența duratei
de răcire a apei de diferența de temperatură
a lichidului și a mediului exterior etc.).
4.8. Extragerea informațiilor dintr-un grafic
şi/sau tabel.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: dilatare, contracție, echilibru termic, contact termic,
reprezentare grafică, anomalie termică.
V. Fenomene electromagnetice (6 ore)
5.1 Explicarea rezultatelor observărilor, 5.1. Electrizarea 1
experienţelor şi întâmplărilor personale corpurilor, sarcină
privind fenomenele electromagnetice electrică.
din natură.
5.2 Descrierea fenomenului de electrizare. 5.2. Structura atomică a 1
substanței. Modelul

4
5.3 Respectarea regulilor de protecție planetar al atomului.
împotriva electrocutării.
5.4 Practicarea comportamentului de 5.3. Conductoare şi 1
protecție în cazul fenomenelor electrice izolatoare electrice.
naturale. Fenomene electrice în
5.5 Crearea unor prezentări ale fenomenelor natură.
investigate, în diverse forme: planşe, 5.4. Aplicații. Norme de 1
prezentări (Power Point, Prezi, Smart protecţie împotriva
Notebook, ș.a.). electrocutării.
5.6 Clasificarea corpurilor în izolatoare și
conductoare. 5.5. Magneţi, interacţiuni 1
5.7 Descrierea interacţiunilor între corpurile între magneţi, poli
electrizate și între magneţi. magnetici. Aplicații.
5.6. Sistematizare și 1
generalizare. Evaluare
sumativă Nr.4
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: corp neutru, corp electrizat, electrizare (prin frecare,
contact, influență), conductoare electrice, izolatoare electrice, electroscop, sarcină electrică,
coulomb, nucleu, electron, proton, neutron, sarcină electrică elementară, fulger, trăsnet, paratrăsnet,
magnet, pol magnetic, regiune neutră.
VI.Fenomene optice (4 ore)
6.1. Recunoașterea surselor de lumină şi a 6.1. Surse de lumină, 1
corpurilor luminate. corpuri transparente,
translucide, opace.
6.2. Clasificarea corpurilor în transparente, Aplicații.
opace şi translucide.
6.2. Propagarea rectilinie a 1
6.3. Explicarea unor fenomene optice în luminii. Fasciul de lumină.
baza legii propagării rectilinii a luminii.
6.3. Umbra și penumbra. 1
6.4. Utilizarea elementelor reflectorizante și Eclipse de Soare și de
fluoriscente pentru securitatea la trafic pe Lună. Aplicații.
timp de noapte și în condiții de vizibilitate
redusă. 6.4. Generalizare și 1
sistematizare.
Evaluare sumativă Nr.5
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sursă de lumină, corp luminat, fascicul luminos,
convergent, divergent, paralel, rază de lumină, corp (translucid, transparent, opac), mediu omogen,
umbră, penumbră, eclipsă, elemente reflectorizante și fluoriscente, umbra, penumbra.
Total 32 ore
Ore la discreția cadrului didactic 2 ore
Note:
1. Orele la discreția cadrului didactic pot fi incluse în cadrul unităților de învățare la
aplicarea instruirii/evaluării prin proiecte.

5
2. La unitățile de învățare ce nu depășesc 6/7 ore se recomandă o evaluare sumativă care să
dureze 25/30 min. Astfel 20/15 min de la începutul lecției vor fi folosite pentru
recapitulare, sistematizare și generalizare.

6
 Model de proiect al unității de învăţare
Instituția……………..
Clasa a VI-a.
Disciplina: Fizică, Profesorul .......................................
Numărul de ore: Săptămânal/Anual – 1/34
Proiectul unității de învăţare: Fenomene optice, numărul de ore alocate: 4
Obiective operaționale:
O1–să clasifice:
I: corpurile în:
a) surse de lumină și corpuri luminate;
b) transparente, opace şi translucide;
II: sursele de lumină în naturale și artificiale;
O2– să definească noțiunile: sursă de lumină, corp luminat, corp (transparent, opac,
translucid), rază de lumină, fascicul de lumină (divergent, paralel, convergent), umbră,
penumbră;
O3– să descrie fenomenul de eclipsă de Soare și eclipsă de Lună;
O4- să aplice legea propagării rectilinii a luminii la explicarea fenomenului de eclipsă;
O5–să rezolve probleme/situații-problemă aplicând cunoştinţele despre fenomenele optice.
O6-să elaboreze comunicări despre utilizarea elementelor reflectorizante și fluorescente.

Unități Unități Ob. Activități de învățare Resurse: materiale, Evaluare

de
de op. procedurale,
compe
tenţe Conţinut de timp
1 2 3 4 5 6
Lecţia nr.1
6.1. Surse O1 1.Analiza testului de evaluare de la 5 min
6.1 de O2 tema ,, Fenomene electromagnetice”.
6.2 lumină. O5
Corpuri 2. Elevii fac tabelul cu notițe: 15 min Observare
transpa -la coloana Știu vor scrie ; (individual) Metoda: Știu-Vreau să sistemică
rente, ce știu despre surse de lumină și știu-Am învățat.
transluci corpuri luminate;
de și -la coloana Vreau să știu vor înregistra Conversație
opace. (Cu toată clasa ) cele mai interesante Discuții
Aplicații. întrebări despre sursele de lumină și Observare
corpurile luminate. Observarea (dirijată , directă
Toată clasa- Discută și clarifică individuală ) a
definiția sursei de lumină și corpurilor diverselor surse de Observare
luminate. lumină. sistemică
Identifică o listă de cuvinte asociate
surselor de lumină și corpurilor
luminate.
Se prezintă în Power Point un șir de Prezentare Power Observare

7
 surse de lumină. Point sistemică
Atenție : Luna – corp luminat, de Proiector, ecran
obicei elevii o numesc sursă de lumină.
Se vor face câteva precizări privind
principala sursa de lumina a Observare
Pământului -Soarele. directă

Elevilor li se propune o fișă de

activitate Lucru în grup.
,, Clasificarea surselor de lumină”.
Grupul care termină mai repede dau
exemple proprii de surse de lumină,
scriind pe fișă cu altă culoare. Un grup
prezintă rezultatul final.

3. Experiment: Elevilor li se propune să

privească flacăra unei lumânări, pe 15min
rând, prin următoarele corpuri: o foiţă Învățarea prin
de celofan, o bucată de sticlă, o coală descoperire.
de hârtie, o bucată de sticlă mată, o
carte. Ce observați ? Prin observare și Explicaţie
descoperire elevii vor clasifica în
corpuri: transparente,
opace, translucide, vor stabili
dependența între transparența si
grosimea stratului de substanță.
Autoevalu
4.Propune o evaluare bazată pe o fișa Test de autoevaluare area
de lucru individuală. Fișa de lucru este individuală
prevăzută cu punctaj pentru 7 min Verifica
autoevaluare. rea
răspunsuri
Se vor face aprecieri privind modul de Discuții lor la
desfășurare a lecției. 2min întrebări

Tema p/u acasă Eseu structurat cu Explicarea temei p/u

privire la exemple de sursele de lumină acasă
naturale și corpuri luminate (Stele, 1 min
Planete etc.).
6.3 6.2. O2 Lecţia nr.2
Propaga O5 1.Reactualizarea cunoștințelor. Analiza Discuţie 7 min
rea eseului. Evaluarea
rectilinie 2. Din fişa de lucru : Verificare Activitate în perechi prin
a luminii. 1) Ce este o sursă de lumină? Dar un Lucrul cu fişa analiza
Fascicul corp luminat? eseului
de Sursele de lumină sunt corpurile care Exerciţiu

8
lumină. produc şi răspândesc lumină.
Corpurile luminate sunt corpurile care 5 min
primesc lumina de la sursele de lumină Verificarea reciprocă a Verificare
şi împrăştie în jurul lor o parte din răspunsurilor în baza a
lumina primită. fișei completate. răspunsuri
2) Clasificaţi următoarele corpuri în lor la
surse de lumină şi corpuri luminate: întrebări
Soarele, Luna, Jupiter, stelele, sateliţii
artificiali, licuricii.
Surse de lumină: Soarele, licuricii,
stelele;
Corpuri luminate: Luna, sateliţii
artificiali, Jupiter
3) De ce ziua stelele sunt invizibile?
Ziua, lumina Soarelui este foarte
puternică şi atunci lumina provenită de
la stele nu se mai poate vedea.
4) Cum puteţi stabili dacă un corp este Verifica
sursă de lumină sau corp luminat? Elevii prezintă rea
Putem stabili dacă un corp este sursă totalurile verificării.
corectitu
de lumină sau corp luminat, dacă-l
dinii
privim în întuneric.
completă
5) De ce Pământul poate fi văzut din
spaţiul extraterestru de către astronauţi? rii.
Pământul poate fi văzut deoarece este
luminat de Soare.

3. Realizarea unui experiment din care Experiment

rezultă că lumina se propagă rectiliniu Observarea
într-un mediu transparent și omogen. 15 min Observare
sistemică
Se va defini raza de lumină și fasciculul Experiment –
luminos, indicând și tipurile de propagarea luminii se
fascicule (paralel, convergent si va utiliza banc optic,
divergent). lampă de proiecţie, un
ecran şi o bucată de
Un mediu omogen este mediul care are carton găurită.
aceleaşi proprietăţi în toate punctele Între lampa de
lui. proiecţie şi ecran vom
plasa carton prevăzut
În vid şi în aer lumina se propagă cu cu un orificiu circular,
viteza de 300000 km/s. În alte medii astfel încât pe ecran
viteza de propagare a luminii este mai apare o zonă
mică. luminoasă circulară.
De la sursa de lumină
până la ecran lumina

9
 se propagă prin aer în
linie dreaptă. Aerul
4. a) Activitate în grup prin dispunerea este un mediu
„stâlpilor la un gard”. Pentru aceasta se transparent. Evaluarea
vor dispune în laborator elevii în linie 15 min activităţii
dreaptă. Lucrul în grup şi notarea
b) Propune elevilor realizarea unui elevilor cu
raport structurat al experimentului Exerciţiu rezultatele
realizat. Raport structurat al bune din
experimentului grupele de
Se vor face aprecieri privind modul de 2min lucru.
desfășurare a lecției.
1 min
Tema p/u acasă
6.3 6.3. O2 Lecţia nr.3
Umbra și O3 1.Reactualizarea cunoștințelor.
6.4 penum O4 a) Din șirul de cuvinte se caută intrusul: Discuţie 4min
bra. O6 Luna, farul, Jupiter, Venus, Martie etc. Joc didactic ,, Găsește Evaluarea
Produce b) Care este diferenţa dintre un corp intrusul” jocului
rea transparent şi un corp translucid? didactic.
eclipse Corpul translucid nu permite
lor. observarea clară a obiectelor.
c) Ce proprietate a luminii se foloseşte
pentru alinierea pomilor pe marginea
şoselei?
Propagarea în linie dreaptă a luminii. 10 min Observare
2. a) Experiment sistemică
Experimente:
Formarea umbrei şi
penumbrei unei mingi,
a bilei suspendate
Umbra şi penumbra
mâinilor (Umbre
În montajul din imagine, corpul sferic chinezești).
este luminat cu ajutorul unei surse
punctiforme.
Se definește:
umbra corpului, conul de umbră.
Se repetă sursa de lumină. Formarea eclipsei de
b) Experiment Soare
Formarea eclipsei de
Lună
Poziţia umbrei şi
penumbrei noastre faţă
de Soare.
Se definește penumbra corpului.
c) Experiment pentru demonstrarea

10
 eclipsei de Soare și de Lună.

3. Fixarea noilor cunoştinţe. 6 min

Activităţi pentru aprofundarea
subiectului. Construirea imaginii unei
lumânări în camera obscură.
Anul lumină. Comentariu la poezia
24 min
„La steaua” de M. Eminescu
4. Prezentarea comunicărilor 1min Evaluarea
Tema p/u acasă. De confecționat comunică
cameră obscură. rilor
6.4. Lecţia nr.4 Test de
Generali Evaluare evaluare
zare și sumativă.
1. Sistematizarea şi generalizarea. (Fișa Fișa elevului (anexa1).
sistemati
elevului, anexa 1 ). 20 min
zare. Test (anexa 2)
Test de 25 min
evaluare 2. Evaluare sumativă (anexa 2)
sumativă.

Anexa 1
Fișa elevului , clasa a VI-a ,,Fenomene optice”

1. Asociaţi fiecare cuvânt marcat cu o literă mică cu unul marcat cu o literă mare, în aşa
fel încât gruparea să fie corectă: total 3p
a) Soarele
b) Luna A. Surse de lumină
c) Ecranul televizorului deconectat B. Corpuri luminate

2. Asociaţi fiecare cuvânt marcat cu o literă mică cu câte unul marcat cu o literă mare
în aşa fel încât gruparea să fie corectă: total 5p
a) o placă de lemn A.corp opac
b) sticla de la fereastra din clasă
c) un strat de apă de 100m B.corp transparent
d) hârtie îmbibată cu ulei
e) sticlă mată C.corp translucid

3.Care este diferenţa dintre un corp transparent şi un corp opac? 1p

4. Ce proprietate a luminii se află la baza formării umbrei/penumbrei ? 1p
5. Ce proprietate a luminii se foloseşte pentru alinierea elevilor la lecţiile de cultură fizică? 1p
6. Reprezentați un fascicul divergent /convergent. 1p
7. Construiți umbra lăsată de corp pe ecran în spațiul rezervat.
2p

11
 Sursă corp opac

ecran

Anexa 2
Model de test, clasa a VI-a ,,Fenomene optice”
№ Itemi Scorul

I. ÎN ITEMII 1-3 RĂSPUNDEŢI SCURT LA ÎNTREBĂRI CONFORM CERINŢELOR

ÎNAINTATE:
1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel, ca ele să fie adevărate: L
0
a) Corpurile care împrăştie lumina provenită de la Soare şi stele, devenind, 1
astfel, corpuri vizibile se numesc ............................ 2
b) Se numesc transparente corpurile............................................. 3
c) Corpurile care permit parţial trecerea razelor de lumină se
numesc................................................
2 L
Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa în aşa fel încât gruparea să fie corectă: 0
licuricii corp luminat 1
becul electric care funcționează sursă de lumină 2
Luceafărul 3
3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, marcând A, dacă L
afirmaţia este adevărată şi F, dacă afirmaţia este falsă: 0
a. Toate corpurile care produc lumină se numesc surse naturale de lumină. A 1
F 2
b. Corpurile care nu permit trecerea razelor de lumină se numesc corpuri opace. A 3
F
c. Toate sursele de lumină produc lumină sub formă de fascicule convergente. A
F
II. ÎN ITEMII 4 – 5 RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI SAU REZOLVAŢI, SCRIIND
ARGUMENTĂRILE ÎN SPAŢIILE REZERVATE

12
4 Descrieți fenomenul Eclipsa de Soare. Reprezintă schematic fenomenul. L
0
1
2
3
4
5
Construiți L
umbra si 0
penumbra pe 1
ecran S1 2
3
S2 4

Ecran
Corp opac

13
 Model de proiect al lecției
Data:____________
Clasa: a VII-a
Disciplina: Fizică
Subiectul lecției: Vase comunicante
Tipul lecției : de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor
Durata lecţiei: 45 minute
Unități de competenţe curriculare:
 Investigarea experimentală a presiunii exercitate de corpurile lichide.
 Măsurarea şi calcularea presiunii.
 Cercetarea experimentală a legii lui Pascal.
 Utilizarea conceptelor: presiunea lichidelor şi a legii lui Pascal la rezolvarea problemelor.

Obiective operaționale: la sfârșitul activității elevii vor fi capabili:

 O 1 -să deducă legea vaselor comunicante;
 O 2 -să recunoască situaţii din viaţă cu aplicarea vaselor comunicante;
 O3 - să aplice cunoștințele acumulate şi legea vaselor comunicante la explicarea
unor fenomene şi la rezolvarea problemelor;
Resurse:
 Umane: Profesor, Elevi.
 Materiale (Didactice): tablă interactivă SMART, sisteme de vase comunicante.

Strategii didactice:
Metode: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, descoperirea dirijată şi
independentă prin prezentarea SMART, învăţarea prin descoperire - simulare SMART,
observaţia.

Forme de activitate cu elevii:

 Frontal: pentru reactualizarea cunoştinţelor, discutarea rezultatelor experimentelor şi
simulărilor prezentate;
 Individual: rezolvarea problemelor;

Strategii de evaluare:
 Evaluarea: formativă, evaluare orală şi în scris (fără apreciere cu note).

Bibliografie:
1. Fizică. Curriculum disciplinar pentru clasele a VI-a – a IX-a.
2. Bocancea, V., Ciuvaga, V., Rusu, T. Fizică. Ghid de implementare a curriculumului pentru
clasele a VI-a – a IX-a
3. Botgros, I., Bocancea, V., Donici, V. Fizică. Manual pentru clasa a 7-a. -Ch. :Cartier, 2011.
4. Marinciuc, M. ș.a. Fizică. Culegere de probleme clasele VI-VII. -Ch. : Știința, 2014.
5. Lecția SMART Notebook. Publicată pe site-ul (https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/

14
 SCENARIUL LECŢIEI
Etapele activității Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluarea
didactice (durata) op. activității și
alte observații
Evocarea - salută clasa [5, pag.1,2]. - salută profesorul; Oferire de
(6min) - verifică rapid starea de curăţenie a feed-back.
Moment clasei, a tablei, disciplina în clasă. - se pregătesc pentru
organizatoric - înregistrează elevii absenţi. lecţie.
(1min)
Captarea O3 Prin intermediul prezent[rii [5] - răspund la întrebare Observarea
atenţiei. ilustrează situaţii problemă pentru sistematică a
actualizarea cunoştinţelor acumulate - la tablă rezolvă
comportamen
(5 min) la tema – presiunea lichidelor, legea situaţiile propuse,
dau exemple, tului elevilor.
lui Pascal.
intervin și corectează Oferire de
Profesorul ghidează un elev pentru a colegii. feed-back.
obține două argumentări: P=F/S,
F=mg, P=ρgh. [5, pag.3]. - folosesc culegerea
de probleme pentru a
Un elev determină, prin deplasarea scrie densitatea
caracteristicilor în vas, care sunt substanțelor.
marimile de care depinte presiunea
hidrostatică și de care nu depinde.
Scrie formula și verifică dacă a scris
și decis corect. [5, pag.4,5]
Finalizarea actualizării conoștințelor
de la tema presiunea hidrostatică. [5,
pag.6,7]
Realizarea Prezintă subiectul lecției, propune să Ascultă, urmăresc Observarea
sensului fie vizionată secvența video [5, secvența video şi sistematică a
pag.8] eventual pun comportamen
(35 min) întrebări.
O1 Ghidează deducerea legii pentru vase tului elevilor.
Formulează Oferire de
comunicante, caz lichid principiul vaselor
omogen/neomogen (scrie expresiile feed-back.
Conţinutul nou comunicante.
pentru presiunea în punctele B, C și
(25 min) A; cum sunt aceste presiuni?; Dau exemple, fiind
egalează presiunile și obține dirijaţi de profesor
concluzia) [5, pag. 9, 10]. Pentru prin exemple deduc
demonstrare, propune elevului sa legea vaselor
folosească opțiunea pagină dublă. În comunicante (două
final i se propune să compare cazuri).
demonstrarea obținută cu varianta
O2 propusă de profesor. Rezolvă situațiile-
problemă.
Argumentare experimentală,
simulări: propune elevilor situațiile-

15
 problemă [5, pag.11].
Consolidarea O3 Transformarea în SI a unităților de - rezolvă situaţiile Observarea
cunoștințelor măsură [5, pag.12]. problemă; sistematică a
comportamen
(10 min) Propune elevilor probleme spre - ascultă şi eventual
rezolvare[5, pag.13, 14]; pun întrebări; tului elevilor.
Rezolvare de Oferire de
probleme - ascultă explicațiile elevilor, - notează rezolvările feed-back.
corectează; și indicaţiile
profesorului în
-profesorul face aprecieri asupra caiete.
desfășurării activității.
Reflecţia O2 Activitate interactivă, sortare, -răspund la Conversație
accentul se pune și pe faptul că întrebările adresate
(3 min) O3 presiunea în interiorul lichidului este de profesor. Descriu
Realizarea formată din două componente = aplicaţiile: turnul cu
feed-back-ului hidrostatică + atmosferică [5, apă, ecluzele ... .
pag.15].
-elevii își spun
Inventariază principalele momente părerea referitor la
ale lecţiei cerând elevilor să dea modalitatea de
răspunsuri clare şi rapide la întrebări, desfășurare a lecției.
discută aplicațiile în practică ale
pricipiului vaselor comunicante
(turnul cu apă, ecluzele ... ) [5,
pag.16 -25].
Tema pentru Propune tema pentru acasă [5, pag. - notează în caiet
acasă. 26]: a) paragraful 4 manual, b) să tema pentru acasă
rezolve problemele nr: 2-4 din
Notarea elevilor manual. - pun întrebări
(1 min) SMART Notebook-pag.27 –
activitate suplimentară, dezvoltarea
gândirii logice (extindere)

Anexă la proiectul de lecție, lecția SMART (https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/)

16
Model de proiect didactic de lungă durată (Fizica, clasa a X-a):
Instituția:............................................ profesor..................................................................
Disciplina: Fizică. Astronomie.
Clasa: a X-a. Numărul de ore pe săptămână: 3ore. Anul de studii___________
Planificate-102 ore: inclusiv: probe de evaluare-5, lucrări de laborator–8, lucrări practice–
10

Competențele specifice disciplinei “Fizica. Astronomia”

1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin observații
directe și analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.
2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare, manifestând
perseverență și precizie.
3. Analiza și interpretarea datelor și informațiilor privind fenomene, legi, teorii fizice și
aplicațiilor tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme
și situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.

Unități de competențe Unități de conținuturi Nr. Data Ob

ore (săptă ser
mâna vații
)
MECANICA
I. Cinematica (21 ore)
1.1.Descrierea mişcării corpurilor 1.1. Conceptele de bază ale 1
folosind modelele şi conceptele: cinematicii.
punct material, mobil, solid rigid, 1.2. Mărimi vectoriale. Operații 1
corp de referinţă, sistem de cu vectorii.
coordonate, sistem de referinţă, 1.3. Rezolvarea problemelor. 1
traiectorie, deplasare, distanţă 1.4. Mişcarea rectilinie 1
parcursă, coordonată, viteză, viteză uniformă. Viteza. Legea
medie, acceleraţie, perioadă,
mişcării rectilinii uniforme.
frecvenţă, viteză unghiulară,
acceleraţie centripetă. 1.5. Rezolvarea problemelor. 1
1.2.Identificarea condiţiilor în care 1.6. Relativitatea mişcării 1
un corp poate fi descris: ca un punct mecanice.
material, ca un mobil. 1.7. Reprezentarea grafică a 1
1.3.Explicarea relativităţii mişcării legii mișcării rectilinii uniforme.
mecanice. Eroarea relativă. Aplicații.
1.4.Identificarea particularităţilor 1.8. Lucrare de laborator: nr.1 1
mişcării rectilinii uniforme, mişcării „Studiul mișcării rectilinii
rectilinii uniform variate și mișcării uniforme”.
circular uniforme. 1.9. Mişcarea uniform variată. 1
1.5.Reprezentarea în formă analitică Accelerația. Legea vitezei.

17
și grafică a: 1) legii mișcării în 1.10. Legea mişcării rectilinii 1
mișcarea rectilinie uniformă; 2) legii uniform variate.
mișcării și legii vitezei în mișcarea 1.11. Rezolvarea problemelor. 1
rectilinie uniform variată. 1.12. Lucrare de laborator:Nr.2. 1
1.6.Aplicarea formulelor vitezei, „Verificarea experimentală a
vitezei medii, acceleraţiei, uneia din formulele
accelerației centripete, perioadei, caracteristice mişcării rectilinii
frecvenței, vitezei unghiulare, legii uniform variate a unui corp”.
mișcării rectilinii uniforme, legii 1.13. Mişcarea corpurilor pe 1
vitezei şi legii mişcării rectilinii verticală.
uniform variate la rezolvarea
1.14. Rezolvarea problemelor. 1
problemelor în situaţii concrete.
1.7.Investigarea experimentală a 1.15. Reprezentarea grafică a: 1
mişcării rectilinii uniforme și a legii mișcării rectilinii uniform
mișcării rectilinii uniform variate. variate, legii vitezei.
1.8. Înregistrarea în tabel a valorilor 1.16. Rezolvarea problemelor. 1
mărimilor fizice măsurate cu 1.17. Mişcarea curbilinie. 1
calcularea erorii absolute și a erorii Mişcarea circulară uniformă.
relative. Accelerația centripetă.
1.9. Analizarea rezultatelor 1.18. Rezolvarea problemelor. 1
măsurărilor efectuate și formularea 1.19. Rezolvarea problemelor. 1
concluziilor prin evaluarea 1.20. Generalizare și 1
rezultatului obținut. sistematizare.
1.10.Proiectarea activităților de 1.21. Evaluare sumativă Nr.1. 1
investigație experimentală pentru/și
soluționarea situațiilor-problemă.
1.11. Formarea comportamentului
sistemic al participanților la traficul
rutier (traversarea străzilor și liniilor
de cale ferată, deplasarea cu
mijloacele de transport ș.a.),
argumentând prin rezolvarea
diferitor situații-problemă, faptul că
la orice viteză vehiculul parcurge un
anumit drum (spațiu) de frânare,
care trebuie luat permanent în
considerație.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: eroare relativă, viteză momentană, viteză
absolută/relativă/de transport, accelerația, accelerație centripetă, viteză unghiulară, ecuaţia/legea
mişcării/vitezei.
II. Dinamica (21 ore)
2.1.Generalizarea rezultatelor 2.1. Legile/principiile dinamicii. 1
observărilor experimentale în Principiul inerţiei. Sisteme de
formularea principiilor dinamicii. referință inerțiale.
2.2.Formularea/expunerea 2.2. Principiul fundamental al 1

18
principiilor/legilor dinamicii în baza
relaţei cauză-efect.
2.3.Determinarea caracteristicilor
perechi de forţe care există într-o
interacţiune.
2.4.Aplicarea principiilor mecanicii
newtoniene, legii atracției
universale, formulelor forței elastice
și a forței de frecare/rezistență în
situaţii concrete.
2.5.Identificarea particularităţilor
mişcării rectilinii uniforme, mişcării
rectilinii uniform variate și mișcării
circular uniforme în contextul
principiilor dinamicii.
2.6.Explicarea interacțiunii
corpurilor din Univers prin forțe de
atracție gravitaționale, care depind
de masele corpurilor şi distanţa
dintre ele.
2.7.Interpretarea forţei de greutate ca
forţă de atracţie universală
manifestată în vecinătatea
Pământului, a acceleraţiei
gravitaţionale ca intensitate a
câmpului gravitaţional.
2.8.Investigarea experimentală a
dependenţei alungirii corpurilor
elastice de forţa deformatoare, a
legilor frecării la alunecare.
2.9.Descrierea calitativă și
cantitativă a mişcării corpurilor sub
acţiunea mai multor forţe în sisteme
de referinţă inerţiale (pe plan
orizontal, pe plan înclinat, pe
circumferință).
2.10.Înregistrarea în tabel a valorilor
mărimilor fizice măsurate cu
calcularea erorii absolute și a erorii
relative.
2.11.Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin evaluarea
rezultatului obținut.
2.12. Proiectarea activităților de
investigație experimentală pentru/și
dinamicii.
2.3. Rezolvarea problemelor. 1
2.4. Principiul acţiunii şi 1
reacţiunii.
2.5. Rezolvarea problemelor. 1
2.6. Legea atracției universale. 1
Câmpul gravitațional.
Intensitatea câmpului
gravitațional.
2.7. Rezolvarea problemelor. 1
2.8. Rezolvarea problemelor. 1
2.9. Mişcarea corpurilor cereşti 1
(calitativ).
2.10. Forţa elastică. 1
2.11. Lucrare de laborator: 1
Nr.3. “Determinarea masei
corpului necunoscut cu ajutorul
resortului și a unui corp cu
masa cunoscută”
2.12. Rezolvarea problemelor. 1
2.13. Forţa de frecare. Forța de 1
rezistență.
2.14. Rezolvarea problemelor. 1
2.15. Lucrări de laborator: Nr.4. 1
“Determinarea coeficientului de
frecare la alunecare”.
2.16. Mișcarea corpului sub 1
acțiunea mai multor forțe (pe
plan orizontal). Aplicații.
2.17. Mișcarea corpului sub 1
acțiunea mai multor forțe (pe
plan înclinat). Aplicații.
2.18. Mișcarea corpului sub 1
acțiunea mai multor forțe (pe
circumferință). Aplicații.
2.19. Rezolvarea problemelor. 1
2.20. Generalizare și 1
sistematizare.
2.21. Evaluare sumativă nr.2. 1
19
soluționarea situațiilor- problemă.
2.13. Formarea comportamentului
sistemic al participanților la traficul
rutier (traversarea străzilor și liniilor
de cale ferată, deplasarea cu
mijloacele de transport ș.a.),
argumentând prin rezolvarea
diferitor situații-problemă, faptul că
la orice viteză vehiculul parcurge un
anumit drum (spațiu) de frânare,
care trebuie luat permanent în
considerație.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem de referință inertial/neinerțial, acțiune și
reacțiune, suprafață netedă/ideală, fir ideal, scripete ideal.
III. Impulsul mecanic. Lucrul şi energia mecanică (20 ore)
3.1. Descrierea calitativă şi 3.1. Impulsul mecanic. Teorema 1
cantitativă a conceptelor: lucru variaţiei impulsului mecanic al
mecanic, putere mecanică, energie punctului material.
cinetică, energie potenţială, lucrul 3.2. Rezolvarea problemelor. 1
forţelor conservative, lucrul forțelor 3.3. Legea conservării 1
de frecare, impuls mecanic, legea impulsului mecanic. Ciocnirea
conservării energiei mecanice, legea plastică.
conservării impulsului. Mişcarea reactivă.
3.2. Identificarea condiţiilor în care
3.4. Rezolvarea problemelor. 1
energia mecanică și impulsul
mecanic se conservă. 3.5. Rezolvarea problemelor. 1
3.3. Utilizarea mărimilor fizice lucru 3.6. Lucrul mecanic. Puterea 1
mecanic, putere şi energie mecanică, mecanică.
impuls mecanic, a teoremei variaţiei 3.7. Rezolvarea problemelor. 1
impulsului, a teoremei variaţiei 3.8. Energia cinetică. Teorema 1
energiei cinetice, a legii conservării variaţiei energiei cinetice.
impulsului şi a legii conservării
3.9. Rezolvarea problemelor. 1
energiei mecanice la rezolvarea
problemelor/situațiilor-problemă. 3.10. Rezolvarea problemelor. 1
3.4 Investigarea experimentală a 3.11. Forțe conservative. Lucrul 1
fenomenelor bazate pe aplicarea forțelor conservative. Energia
legilor conservării energiei mecanice potenţială gravitaţională.
și impulsului mecanic. 3.12. Rezolvarea problemelor 1
3.5. Înregistrarea în tabel a valorilor 3.13. Energia potenţială elastică. 1
mărimilor fizice măsurate cu 3.14. Lucrare de laborator: Nr.5
calcularea erorii absolute și a erorii “Compararea lucrului forţei de
relative. elasticitate cu variaţia energiei
3.6. Analizarea rezultatelor cinetice a corpului”.
măsurărilor efectuate și formularea 3.15. Forța de frecare. Lucrul 1
concluziilor prin evaluarea forţei de frecare/de rezistență.

20
rezultatului obținut. 3.16. Lucrare de laborator: Nr.6. 1
3.7 Proiectarea activităților de „Determinarea coeficientului de
investigație experimentală pentru/și frecare de alunecare aplicând
soluționarea situațiilor-problemă. teorema variației energiei
problemelor/situațiilor-problemă. cinetice”.
3.9 Explicarea mişcării reactive în 3.17. Legea conservării şi 1
baza legii conservării impulsului. transformării energiei mecanice.
Aplicații.
3.18. Rezolvarea problemelor. 1
3.19. Generalizare și 1
sistematizare.
3.20. Evaluare sumativă nr.3. 1
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: impuls mecanic, teorema variației impulsului mecanic,
legea conservării impulsului mecanic, teorema variaţiei energiei cinetice, energia potenţială
elastică, ciocnire plastică/*elastică, mișcare reactivă/de recul.
IV. Elemente de statică (8 ore)
4.1.Identificarea condiţiilor în care 4.1. Echilibrul unui corp 1
corpul efectuiază o mișcare de acționat de forțe coplanare
translaţie sau de rotaţie. concurente. Echilibrul de
4.2.Stabilirea condiţiilor în care translaţie.
corpul se află în echilibru de 4.2. Rezolvarea problemelor. 1
translaţie sau în echilibru de rotaţie. 4.3. Momentul forţei. Echilibrul 1
4.3.Aplicarea condiţiilor de echilibru de rotaţie. Aplicații.
în situaţii concrete.
4.4.Determinarea poziţiei centrului 4.4. Rezolvarea problemelor 1
de greutate al figurilor plane. 4.5. Centrul de greutate. 1
4.5.Explicarea legăturii între energia Echilibrul în câmp gravitaţional.
potenţială şi starea de echilibru 4.6. Rezolvarea problemelor 1
mecanic în câmp gravitaţional. 4.7. Generalizare și 1
4.6.Înregistrarea în tabel a valorilor sistematizare.
mărimilor fizice măsurate cu 4.8. Evaluare sumativă nr.4. 1
calcularea erorii absolute și a erorii
relative.
4.7.Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin evaluarea
rezultatului obținut.
4.8.Proiectarea activităților de
investigație experimentală pentru/și
soluționarea situațiilor- problemă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: forte concurente, echilibru de translație, echilibru de
rotație, centrul de greutate, momentul forței.
V. Oscilaţii şi unde mecanice (14 ore)
5.1. Analiza fenomenelor oscilatorii 5.1. Procese oscilatorii în natură 1
utilizând mărimile caracteristice ale şi în tehnică. Mărimi

21
mişcării oscilatorii și ondulatorii
(perioadă, frecvență, fază, pulsație,
elongație, amplitudine, lungime de
undă).
5.2.Descrierea cantitativă a
oscilaţiilor pendulelor elastic şi
gravitaţional.
5.3.Investigarea experimentală a
oscilaţiilor mecanice.
5.4.Descrierea, din punct de vedere
energetic a oscilaţiilor amortizate şi
a oscilaţiilor forţate.
5.5.Aplicarea mărimilor
caracteristice (perioadă, frecvență,
fază, pulsație, elongație,
amplitudine, lungime de undă) ale
mişcării oscilatorii și ondulatorii la
rezolvarea problemelor.
5.6.Estimarea consecinţelor
fenomenului de rezonanţă.
5.7.Înregistrarea în tabel a valorilor
mărimilor fizice măsurate cu
calcularea erorii absolute și a erorii
relative.
5.8.Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin evaluarea
rezultatului obținut.
5.9.Proiectarea activităților de
investigație experimentală pentru/și
soluționarea situațiilor- problemă.
5.10.Analiza calitativă a
fenomenelor de interferenţă şi
difracţie a undelor mecanice și
condiţiilor de producere ale acestor
fenomene.
5.11.Explicarea producerii şi
efectelor unui seism (nivel calitativ).
5.12.Aplicarea unor măsuri de
prevenire şi protecţie în raport cu
posibilele efecte ale seismelor, de
protecție fonică la utilizarea diferitor
surse sonore și în diverse situații.
5.13.Utilizarea cunoştinţelor
teoretice în explicarea unor aplicaţii
practice (pendula, amortizorul auto
caracteristice mişcării
oscilatorii. Pendulul
gravitațional.
5.2. Lucrare de laborator: Nr.8. 1
„Studiul pendulului
gravitațional şi determinarea
valorii intensității câmpului
gravitațional/accelerației
căderii libere”.
5.3. Pendulul elastic. 1
Modelul „oscilator armonic”.
5.4. Lucrare de laborator: Nr.7. 1
“Studiul pendulului elastic şi
determinarea constantei elastice
a unui resort”.
5.5. Conservarea și 1
transformarea energiei mecanice
în mişcarea oscilatorie.
5.6. Rezolvarea problemelor. 1
5.7. Oscilaţii amortizate şi 1
oscilaţii forţate. Rezonanţa.
Aplicații.
5.8. Unde mecanice. Clasificarea 1
undelor mecanice (unde
transversale şi unde
longitudinale). Caracteristicile
undelor.
5.9. Principiul lui Huygens. 1
Reflexia şi refracţia undelor
mecanice (calitativ).
5.10. Interferenţa undelor 1
mecanice (calitativ). Difracţia
undelor mecanice (calitativ).
5.11. Elemente de acustică. 1
Ultrasunete. Infrasunete. Unde
seismice. Aplicații.
5.12. Rezolvarea problemelor. 1
5.13. Generalizare și 1
sistematizare.
5.14. Evaluare sumativă nr.5. 1
22
etc.)
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilator armonic, oscilații armonice, fază, pulsație,
elongație, amplitudine, rezonanță, oscilații amortizate și forțate, unde transversale/longitudinale,
reflexie, refracție, interferență, difracție, principiul lui Huygens.
Lucrări practice (exemple) (10 ore = 5 l.p. x 2 ore)
1. Determinarea accelerației căderii libere. 2
2. Studiul deformațiilor elastice. 2
3. Determinarea densității corpului solid. 2
4. Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de 2
unghiul de lansare. 1
5. Verificarea condiției de echilibru de rotație. 1
Ore la discreția cadrului didactic- 8 ore
Note:

1. Temele cu asterisc (*) din curriculum sunt recomandate pentru profesorii care în
rezultatul realizării trunchiului comun își propun să facă extindere, în acest caz
repartizarea dată trebuie să fie completată cu temele respective.
2. Orele la discreția cadrului didactic se vor utiliza la prezentarea rezultatelor proiectelor,
sesiunilor de comunicări și altor activități educaționale.

23
 Model de proiect al unității de învăţare (secvență)
Instituția……………..
Clasa a X-a
Disciplina: Fizică. Astronomie. Profesorul .......................................

Numărul de ore: săptămânal – 3 oră, anual – 102 ore.

Titlul: Oscilaţii şi unde mecanice (14 ore).
Obiective operaționale:
O1 – să definească mărimile fizice: perioadă, frecvență, fază, pulsație, elongație, amplitudine;
O2 – să descrie cantitativ oscilaţiile pendulelor: elastic şi gravitaţional;
O3 – să cerceteze experimental oscilaţiile mecanice;
O4 – să aplice mărimile caracteristice (perioadă, frecvență, fază, pulsație, elongație, amplitudine)
ale mişcării oscilatorii la rezolvarea problemelor.
O5 – să înregistreze în tabel valorile mărimilor fizice măsurate cu calcularea erorii absolute și a
erorii relative;
O6 – să analizeze rezultatele măsurărilor efectuate prin formularea concluziilor și evaluarea
rezultatului obținut.

Unit Unități de Ob. Activități de învățare Resurse: materiale, Evaluare

ăți conţinut op. procedurale, de timp
de
com
pete
nţe
5.1 5.1. Procese O1 -Actualizarea cunoștințelor - proiector, secvențe -Evaluare
5.2 oscilatorii în O2 din clasa a VIII-a: video; inițială.
5.3 natură şi în O3 Profesorul propune spre - prezentare SMART Oferire de
5.5 tehnică. O4 vizionare secvențe video. Notebook feed-back.
Mărimi O5 Elevii identifică mișcările Explicație, discuție.
caracteristice oscilatorii și, fiind asistați de (5 min)
mişcării profesor, definesc mărimile
oscilatorii caracteristice mişcării
(perioadă, oscilatorii (perioadă,
frecvență, frecvență, elongație,
elongație, amplitudine).
amplitudine).
Pendulul -Prin demonstrarea oscilațiilor -Experiment
gravitaţional. pendulului gravitațional demonstrativ: -Observarea
profesorul cere elevilor să oscilația pendulului
sistematică a
descrie cantitativ oscilațiile gravitațional (pendul,
pendulului gravitațional, să cronometru, riglă); comporta
deducă faptul că perioada -Înregistrarea datelor în mentului
oscilațiilor nu depinde de tabel, calcule; elevilor.
masa bilei suspendate și să -Problematizare; Oferire de

24
 deducă relația pentru -Formularea feed-back.
accelerația căderii libere. concluziilor, deducerea
relațiilor.
(15 min)
- Observarea
-Rezolvarea problemelor: -Rezolvarea sistematică a
Elevii rezolvă individual problemelor (culegere
comporta
problema (sunt propuse trei de probleme [2, p. 66-
probleme, diferențiat) și 67]); mentului
prezintă soluția la tablă. -Activitate individuală. elevilor.
(20 min) Oferire de
-activități interactive feed-back.
SMART Notebook.
5.7 5.2. Lucrare O2 -lucrare de laborator (anexa 1) - materiale necesare: Evaluarea
5.8 de laborator: O3 Punctele din modul de lucru stativ cu clește, pendul lucrării de
5.9 „Studiul O5 marcate cu asterisc (*) sunt gravitațional, riglă laborator.
pendulului O6 propuse pentru elevii dotați la milimetrică (ruletă de -Observarea
gravitațional extindre. măsurat), cronometru; sistematică a
şi -fișa de lucru comporta
determinare (anexa 1).
a valorii mentului
(40 min) elevilor.
accelerației
căderii Oferire de
libere”. feed-back.
5.2 5.3. Pendulul O2 -Verificarea temei pentru (5 min) -Observarea
5.3 elastic. O3 acasă, la tablă este prezentată sistematică a
5.5 Modelul O4 soluția problemei. comportame
„oscilator - Profesorul propune spre -Proiector;
ntului
armonic”. vizionare secvențe video – -Experiment
Legea osilațiile pendulului elastic. demonstrativ: elevilor.
mișcării Demonstrează formula pentru oscilația pendulului Oferire de
oscilatorii perioada oscilațiilor elastic (pendul, feed-back.
armonice. pendulului elastic (fig. 5.4 [1,cronometru, riglă);
Pulsația. p. 131]) și deduc legea -Înregistrarea datelor în
Faza mișcării oscilatorii armonice. tabel, calculează;
oscilației. -Problematizare;
-Formularea
-Observarea
concluziilor, deducerea
relațiilor. sistematică a
(15 min) comporta
Rezolvarea problemelor: -Rezolvarea mentului
Elevii rezolvă în grup problemelor (culegere elevilor.
probleme (diferențiat), un elev de probleme [2, p. 66- Oferire de
din grup prezintă soluția la 67]); feed-back.
tablă. -Activitate în grup.
(15 min)

25
 Bibliografie:
1. Marinciuc, M., Rusu, S. Fizică. Manual pentru clasa a X-a. -Ch. :Știința, 2012.
2. Marinciuc, M. ș.a. Fizică. Culegere de probleme clasele 10-12. -Ch. :Lyceum, 2012.

Anexa 1
Fișa de lucru a elevului pentru lucrarea de laborator
Tema: Studiul pendulului gravitațional şi determinarea valorii accelerației căderii libere
Materiale necesare
 stativ cu clește
 pendul gravitațional (cu lungime de 80 - 120 cm)
 cronometru
 riglă gradată (ruletă de măsurat)

Repere teoretice
l t 4 2 N 2 l
Pentru  < 100 : T  2  g
g N t 2

Mod de lucru
 măsurați lungimea pendulului;
 prin scoaterea pendulului din poziţia de echilibru (un unghi foarte mic,  < 100) puneți
pendulul în mișcare oscilatorie;
 măsurați timpul în care sistemul efectuează N oscilaţii (minim 20);
 calculați perioada acestor oscilaţii (T = t/N );
 repetați experimentul pentru lungimi diferite ale firului, înregistrând datele
experimentale;
 calculaţi valoarea acceleraţiei căderii libere cu ajutorul datelor experimentale;
 *reprezentaţi grafic T2 = f (l), determinând şi prin metodă grafică valoarea acceleraţiei
gravitaţionale (tg = panta dreptei, g = 42/tg);
 *comparaţi rezultatul obţinut prin cele două metode de prelucrare a datelor;
 indicați sursele de erori;
 calculați eroarea absolută și cea relativă;
 prezentați rezultatul final;
 formulați concluzia.
Prezentarea datelor experimentale
Măsurări Rezultate obținute
t g gmed g gmed g Rezultat final
l (m) N T(s)
(s) (m/s2) (m/s2) (m/s2) (m/s2) (%) g* (m/s2)
1,2 20
1,0 20
0,8 20
Exemplu de calcul :
Concluzie :

26
*Extindere :
*Concluzie :

27
 Model de proiect al lecției
Data:____________
Clasa: a X-a
Disciplina: Fizică. Astronomie
Subiectul lecției: Lucrul mecanic. Puterea mecanică.
Tipul lecției : de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor
Durata lecţiei: 45 minute

Unități de competenţe curriculare:

 Descrierea calitativă şi cantitativă a conceptelor: lucru mecanic, putere mecanică.
 Utilizarea mărimilor fizice lucru mecanic, putere mecanică la rezolvarea
problemelor/situațiilor-problemă.

Obiective operaționale: la sfârșitul activității elevii vor fi capabili:

O1 – să definească mărimile fizice lucrul mecanic și puterea mecanică precizând unităţile de
măsură;
O2 – să determine lucrul mecanic prin metoda grafică;
O3 – să aplice relaţiile lucrului mecanic și a puterii mecanice la rezolvarea problemelor;
O4 – să comunice verbal şi în scris rezultatele observaţiilor proprii, argumentându-le.

Metode de învăţământ: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea,

descoperirea dirijată şi independentă, învăţarea prin descoperire, observaţia, SINELG.

Forme de activitate cu elevii:

 Frontal: pentru reactualizarea cunoştinţelor, discutarea rezultatelor experimentelor şi
simulărilor prezentate;
 Individual: rezolvarea problemelor;
 În grup: rezolvarea problemelor/situațiilor-problemă.

Resurse:
 Umane: Profesor, Elevi.
 Materiale (Didactice): cretă, tabla, rechizite școlare, manualul, caiet.

Strategii de evaluare:
 Evaluarea: formativă, evaluare orală şi în scris.

Bibliografie:
1. Fizică. Astronomie Curriculm disciplinar pentru clasele a X-a – a XII-a.
2. Bocancea, V., Ciuvaga, V., Rusu, T. Fizică. Astronomie. Ghid de implementare a
curriculumului.
3. Marinciuc, M., Rusu, S. Fizică. Manual pentru clasa a X-a. -Ch. :Știința, 2012.
4. Marinciuc, M. ș.a. Fizică. Culegere de probleme clasele 10-12. -Ch. :Lyceum, 2012.

28
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Etapele Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluarea
activității . activității
didactice op. și alte
(durata) observații
Evocarea - salută clasa - salută profesorul; Oferire de
(6min) - verifică rapid starea de curăţenie a clasei, a feed-back.
Moment tablei, disciplina în clasă. - se pregătesc
organizat - înregistrează elevii absenţi. pentru lecţie.
oric
(1min)
Captarea O1 Actualizând cunoştinţele acumulate de elevi în - răspund la Oferire de
atenţiei. clasa a VII-a stabileşte: definiţia lucrului întrebări. feed-back.
mecanic și a puterii mecanice, unitatea de - formulează
(5 min) măsură a lucrului mecanic și a puterii mecanice, definiţiile
sensul fizic al unităţii de măsură al lucrului cunoscute de ei.
mecanic și al puterii mecanice.
Stabilesc unitățile
de măsură şi sensul
fizic al lor.
Realizare Formula lucrului enunţată de voi (elevi) este un
a sensului caz particular al lucrului mecanic şi anume, Oferire de
(35 min) O1 valoarea forţei aplicată corpului, pentru a-l Analizează feed-back.
O4 mişca, este constantă şi paralelă cu deplasarea desenele şi încearcă
Conţinutu punctului de aplicație al forței. Vă voi prezenta să scrie o altă
l nou și alte situaţii posibile (reprezintă la tablă formulă a lucrului
(20 min) situații când forța formează unghi cu direcția
mecanic
deplasării punctului de aplicație).
Pentru cazul dat scrie la tablă următoarea
formulă.
L  F  s  cos  (1) sau L  Fx  s Elevii determină
unde Fx  F cos  valorile posibile
Împarte elevii în cinci grupe, le pune câte o Observarea
pentru lucrul sistematică
anexă pe masă şi le cere la fiecare grup pentru
situaţia propusă să determine ce valori va lua mecanic a comporta
lucrul mecanic. ( Anexa: F = 50 N, s = 200 m, argumentând oral mentului
α1 = 600 , α2 = 900, α3 = 1800, α4 = 2700, α5 = concluzia efectuată. elevilor.
1200)
Oferire de
feed-back.
Metode de determinare a lucrului mecanic: a)
O2 prin formulă şi b) metoda grafică. În continuare
vom studia metoda grafică de determinare a
lucrului mecanic. Fiecare grup
primeşte câte un
Dirijează elevii să formuleze concluzii conform grafic şi studiază

29
 O4 graficelor (şi anume: lucrul mecanic al forţei tema din manual ce
date depinde atât de poziţia iniţială cât şi de cea corespunde graficu-
finală a corpului în mişcare; lucrul mecanic lui primit, apoi în
depinde de forma drumului parcurs între aceste faţa colegilor îşi vor
poziţii; lucrul mecanic depinde de valoarea expune observaţiile
forţei şi valoarea deplasării; lucrul mecanic și concluziile lor.
poate fi determinat ca aria figurii din graficul
dependenţei Fx(s)). Defineşte noţiunea de lucru
rezistent.
Mărimile fizice care posedă asemenea
proprietate se numesc mărimi de proces. Astfel
lucrul mecanic este o mărime de proces. Notează concluziile
în caiet, pun
Metoda SINELG: Citiţi foarte atent textul întrebări.
punctul b [3, p. 106]. În timpul lecturii trebuie Aplică metoda
să marcați propozițiile sau noțiunile cu SINELG aplicând
următoarele coduri: puneți semnul bifă pe semnele
margine, dacă ceea ce ați citit confirmă un fapt convenționale,
pe care îl știați sau credeați ca îl știți, …etc. discută, pun
Definește mărimile puterea medie, puterea întrebări, definesc
instantanee. mărimile puterea
medie, puterea
instantanee.
Consolida O3 Galilei afirma „A şti, înseamnă a folosi”, deci, - rezolvă Observarea
rea trecem la aplicare. problemele propuse sistematică
cunoștințe O4 și przintă soluțiile
Lista (diferențiată) de probleme propusă spre a comporta
lor obținute la tablă;
rezolvare [4, p. 50-52]: mentului
- ascultă şi eventual
(15 min) S: 4.94 pun întrebări; elevilor.
M: 4.106 - notează Oferire de
Rezolvare D: 4.111 feed-back.
rezolvările și
de
indicaţiile
probleme
profesorului în
caiete.

Reflecţia O1 Prin intermediul unui dialog stabileşte atingerea -răspund la Conversa

obiectivelor pe parcursul lecției. întrebările adresate ție
(3 min) O2 de profesor.
Realizare O4 Apreciază şi notează elevii.
-își spun părerea
a referitor la
feed-back- modalitatea de
ului desfășurare a
lecției.

Tema Paragraful 4.4 [3, p. 103] - notează în caiet

30
 pentru Probleme: 4.100, pentru doritori 4.108 [4, p. 51] tema pentru acasă
acasă. - pun întrebări
(1 min)

31