Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect didactic

Obiectul: Fizica
Capitol: Fenomene termice
Subiectul: Aplicaţii ale fenomenelor termice
Tipul lecţiei: De fixare şi consolidare a cunoştinţelor
Durata: 45 min.

Obiective
Obiective de referinţă:
- Să explice fenomenele termice;
- Să rezolve probleme cu aplicarea fenomenelor termice.

Obiective operaţionale:
- Să definească oral, într-un limbaj ştiinţific adecvat, fenomenele termice:
topire, solidificarea, vaporizarea, evaporarea, fierberea, condensarea;
- Să deosebească modurile de transmitere a căldurii: conductibilitatea termică,
convecţia şi radiaţia;
- Să explice principiile generale de funcţionare a motoarelor termice;
- Să extrapoleze oral cunoştinţele în explicarea diverselor situaţii;
- Să rezolve în scris probleme cu aplicarea proceselor termice.

Obiective formative:
- Să dezvolte capacitatea de ordonare şi sistematizare a cunoştinţelor;
- Să dezvolte flexibilitatea şi mobilitatea gîndirii;
- Să exerseze deprinderea de a rezolva probleme.

Materiale necesare:
- 3 plicuri cu cuvinte;
- 3 fişe cu probleme;
- întrebări diferenţiate.
Metode şi procedee:

- Activitatea în grup;
- Problematizarea;
- Conversaţia euristică;
- Meditaţia;
- Compararea;
- Sinteza sau generalizarea;
- Algoritmizarea;
- Creativitatea.

Metode de verificare a cunoştinţelor:

- Observarea curentă;
- Chestionarea orală şi scris;
- Discuţie liberă.

Bibliografia:

1. M. Marinciuc, V. Gheţu: „Fizică 8”, Editura Ştiinţa, 2003.


2. I. Botgros, V. Bocancea: „Fizică VIII” Editura Cartier 2003.
3. M. Marinciuc, V. Gheţu: „Culegere de probleme Fizică clasele VIII -
IX”, Editura Ştiinţa, 2004
4. I. Botgros, V. Bocancea: „Ghidul profesorului Fizică VIII” Editura
Cartier 2003.

Planul desfăşurării lecţiei:

N/o Etapele lecţiei


1. Moment organizatoric
2. Actualizarea cunoştinţelor
3. Prelucrarea materiei lecţiilor precedente
4. Fixarea cunoştinţelor
5. Evaluarea
6. Temă pentru acasă
Scenariul lecţiei:

N/o Secvenţele lecţiei Repertoriul profesorului Activitatea desfăşurată a elevilor Durata


(minute)
1. Moment Salutul. Apelul. Pregăteşte locul de muncă. Salutul. 2
organizatoric Elevii se împart în trei grupe.
2. Actualizarea Dristibuie grupelor de elevi cîte Conform indicaţiilor fiecare grup 3
cunoştinţelor un plic, care conţine cuvinte, din care ei de elevi formează o definiţie referitoare
trebuie să formeze o definiţie care se la fenomenele termice.
referă la fenomenele termice.
3. Prelucrarea Distribuie plicuri fiecărei grupe În continuare grupele primesc alte 3
materiei lecţiilor de elevi care conţin litere, din care elevii trei plicuri în care sunt litere, din care
precedente trebuie să formeze formule referitoare la alcătuiesc timp de trei minute, cît mai
fenomenele termice; multe formule referitoare la fenomenele
termice.
Urmăreşte modul de lucru, Un reprezentant al grupei trece
îndrumă şi controlează fiecare grupă de printr-un „tunel” – întrebări de la nota 5 12
elevi; pînă la 10.

Anunţă următoarea sarcină de


lucru şi cheamă cîte un reprezentant din
fiecare grup la tablă
4. Fixarea Distribuie grupelor de elevi fişe Rezolvă problemele. 20
cunoştinţelor cu probleme;
Verifică modul de prezentare şi
corectitudinea datelor înregistrate de Compară rezultatele obţinute cu
fiecare grupă, precum şi forma de cele prezentate de ceilalţi colegi.
rezolvare.
5. Evaluarea Face scurte aprecieri asupra Elevii calculează punctele acumulate pe 3
corectitudinii efectuării calculelor, a parcursul orei.
rezultatelor obţinute de elevi
6. Temă pentru acasă comunică tema pentru acasă: Notează tema pentru acasă. 2
de repetat capitolul „Fenomene
termice”.
I. Noţiunile conţinute în plicuri:

1. Cantitatea de căldură primită sau cedată pentru variaţia temperaturii


unei unităţi de masă de substanţă dintr-un corp cu un grad se numeşte
căldură specifică.

2. Transferul de energie de la segmentele încălzite ale corpului spre cele


mai reci, datorat mişcării şi interacţiunii particulelor, se numeşte conducţie
termică.

3. Cantitatea de căldură necesară pentru transformarea substanţei din stare


solidă în stare lichidă la temperatura constantă de topire este numită căldură
de topire.
II. Joc logic – imaginar

Avînd la dispoziţie un şir de simboluri ale mărimilor fizice: Q, t1, t2, c, m, C, λt, λv, η, Qu, Qt, Qv, Qt, 100, Lu, q, % -, () de
alcătuit în 3 minute cît mai multe formule caracteristice fenomenelor termice.
Exemplu: Q=cmΔt

III. Fişa cu probleme


Varianta I.
1. Din acelaşi material au fost confecţionate două piese cu mase diferite. Piesele, primind cantităţi de căldură egale, cea
cu masa de 180 g s-a încălzit cu 44ºC. Să se determine masa piesei a doua ştiind că temperatura ei s-a mărit cu
72ºC.
2. Ce cantitate de căldură este necesară pentru încălzirea unei bucăţi de gheaţă de 3 kg de la temperatura de -8ºC pînă
la temperatura de +10ºC. (ca =4190 J/kg·ºC; λg =335 kJ/kg, cg =2100 J/kg·ºC)
3. La aratul pămîntului se consumă 50 kg de motorină. Să se determine lucrul util efectuat, dacă randamentul
tractorului este de 30%.

Varianta II
1. Un lichid a fost turnat în două vase: în unul 750 ml, iar în al doilea 900 ml. Lichidele au primit cantităţi de căldură
egale. Ca rezultat, temperatura lichidului din primul vas s-a mărit cu 36ºC. Cu cîte grade a crescut temperatura
lichidului din vasul al doilea?
2. Calculaţi cantitatea minimă de căldură care trebuie transmisă unei mase de 0,4 kg de apă, aflată la temperatura de
18ºC, pentru a o transforma complet în stare gazoasă. (capă =4190 J/kg·ºC; tv=100ºC; λapă =2260 kJ/kg)
3. O spirtieră a fost folosită pentru a încălzi 0,6 kg de apă de la 20 pînă la 85ºC. În acest scop s-au consumat 50 g de
alcool. În baza acestor date, calculaţi randamentul spirtierei. (capă =4190 J/kg·ºC; qalcool =27 MJ/kg)
Varianta III
1. Ce volum de glicerină poate fi încălzit cu 25ºC transmiţîndu-i o cantitate de căldură egală cu 37,8 kJ?
(c=2400J/kg·ºC; ρ=1260 kg/m3)
2. Într-o baie s-au turnat 45 kg de apă la temperatura de 20ºC. La ce temperatură trebuie să se afle 25 kg de apă pentru
ca după turnarea acesteia temperatura apei să fie egală cu 35ºC?
3. Motorul unui tractor dezvoltă o putere de 80 kW, consumînd 24 kg de motorină pe oră. Determinaţi randamentul
motorului. (q=42 MJ/kg)

IV. „Tunelul”

Întrebări diferenţiate:
Care este unitatea de măsură în SI a temperaturii?
Care este unitatea de măsură în SI a căldurii?
Care este unitatea de măsură în SI a căldurii specifice?
Care este unitatea de măsură în SI a puterii calorice?
. Din ce sunt formate toate substanţele?
Cu ajutorul cărui aparat se măsoară temperatura?
Ce numi contact termic?
Ce numim echilibru termic?
Cînd se spune că un corp se încălzeşte? Care este ecuaţia calorimetrică?
Ce numim topire? Ce sunt combustibilii?
Ce numim condensare? Ce sunt motoarele termice?
Ce numim vaporizare?
Ce numim solidificare?
Defineşte conducţia termică. . Care sunt componentele motorului termic?
Defineşte convecţia termică. Explică funcţionarea motorului termic.
Unde are loc transmiterea căldurii prin radiaţie? Argumentaţi necesitatea ocrotirii mediului.

S-ar putea să vă placă și