PROIECT DE LECŢIE

Disciplina: Fizică
Clasa: a X-a
Unitatea de învăţământ: Grupul Școlar "Aurel Vlaicu" Cluj-Napoca
Profesor: Cornelia Pal
Unitatea de învăţare: Principiile termodinamicii
Lecţia: Aplicaţii ale principiilor termodinamicii
Tipul lecţiei: de recapitulare prin rezolvare de probleme (itemi)
Durata: 2 ore

Scopul lecţiei (finalităţi pedagogice)

La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
 să reactualizeze cunoştinţe predate anterior
 să prelucreze în mod creativ cunoştinţele dobândite
 să structureze cunoştinţele
 să fixeze şi să sistematizeze cunoştinţele
 să-şi dezvolte gândirea cauzală
 să îmbine lucrul individual cu cel în echipă
 să identifice asemănările şi deosebirile între mărimi fizice, fenomene,
concepte

Strategii didactice

a) mijloace de învăţământ (resurse materiale):

- fişe de lucru (4 variante)
- schema de recapitulare

b) metode de învăţământ:
 conversaţia euristică
 problematizarea
 învăţarea prin cooperare
 c) forme de activitate:
 lucru în echipă
 prezentare la tablă

d) metode de evaluare:
 individuale şi pentru grup
 evaluare continuă, pe parcursul derulării lecţiei
 apreciere la nivelul grupului

Surse informaţionale:
 C. Mantea, M. Garabet, Manual de fizică pentru clasa a X- a,
Editura ALL, Bucureşti
 D. Borşan şi colectiv- Manual de fizică pentru clasa a X-a,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
 Anghel Sorin şi colectiv –Metodica predării fizicii,
Editura Arg-Tempus
 Liliana Ciascai – Didactica fizicii
 Virgil-Miron Pătru – Culegere de probleme de fizică
 Hristev şi colectiv- Probleme de fizică pentru clasele IX-X

Desfăşurarea lecţiei

Evenimentul Activitatea Activitatea elevilor Conţinutul activităţii

didactic profesorului
Organizarea -verifică prezenţa, -se pregătesc de lecţie
clasei împarte clasa în patru conform cerinţelor
grupe profesorului
Prezentarea -împarte fişele de -se familiarizează cu -4 tipuri de fişe de
instrumentelor lucru elevilor conţinutul itemilor recapitulare
de lucru şi a -stabileşte varianta din fişe - fiecare fişă conţine 3
obiectivelor propusă pentru itemi tip grilă cu întrebări
lecţiei rezolvare pentru din teorie sau cu
fiecare dintre cele trei miniprobleme şi trei
grupe mari probleme cu date
 numerice
Reactualizarea, -comunică scopul, -lucrează la început -conţinutul itemilor
fixarea şi obiectivele şi îndividual respectă schema de
structurarea mijloacele de realizare -compară rezultatele recapitulare dată elevilor
cunoştinţelor ale lecţiei obţinute de ei cu cele la ora precedentă
obţinute de colegi
-informează elevii -solicită sprijinul din
asupra modului de partea profesorului
desfăşurare al orei atunci când este cazul
Prezentarea -dirijează învăţarea -îşi desemnează -noţiuni teoretice
rezultatelor -confirmă sau infirmă reprezentanţi din grup -probleme cu date
Antrenarea rezultatele obţinute de pentru a expune la numerice
elevilor în elevi tablă rezultatele
prezentarea -apelează si la alţi itemilor sau pentru a
rezultatelor elevi din bănci pentru rezolva problemele la
itermilor sau în completări când este tablă
rezolvarea de cazul
probleme -stabileşte împreună cu -participă la dialog,
Asigurarea elevii câteva aspecte sunt atenţi, îşi notează
feed-back-ului generale şi aspecte în caiete problemele
specifice desprinse din rezolvate la tablă
itemi şi probleme
Evaluarea, -remarcă grupa cu -prezintă mai multe
asigurarea rezultatele cele mai variante de rezolvare
retenţiei şi a bune dar şi elevii cei -decid care este
transferului de mai activi şi cu cele varianta cea mai
cunoştinţe mai multe răspunsuri simplă de rezolvare
corecte
Secvenţa finală -apreciază -notează tema pentru -problemele din teste
desfăşurarea orei, face acasă care nu au fost rezolvate
observaţii şi în clasă
recomandări
 APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII

PLAN DE RECAPITULARE

 Principiul I al termodinamicii:- expresie matematică

- semnificaţia fizică a mărimilor din formulă
 Interpretarea geometrică a lucrului mecanic
 Coeficienţi calorici: -relaţii matematice de definiţie
- unitate de măsură
- exprimarea căldurii cu ajutorul coeficienţilor calorici
 Relaţia lui Robert Mayer - scrisă cu călduri molare
- scrisă cu călduri specifice
 Expresii matematice pentru ΔU, Q şi L:
- transformarea izocoră
- transformarea izobară
- transformarea izotermă
- transformarea adiabată
 Ecuaţia calorimetrică
 Graficul izotermei şi adiabatei în coordonate (p,V)
 Ciclul Carnot:
- tipuri de transformări
- expresia randamentului
- caracteristici ale ciclului
 Motorul Otto - ciclul de funcţionare
- caracteristici
 APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII

FIŞĂ DE LUCRU

Varianta I

I.1. Expresia variaţiei energiei interne într-un proces izoterm este:

a) νRΔT; b) νRTlnV2/ V1; c) νCvΔT; d) 0; e) 1.
I.2. Un gaz suferă o transformare izobară. Să se indice care este valoarea raportului dintre
variaţia energiei interne şi cantitatea de căldură:
a) ΔU/Q >1; b) ΔU/Q =1; c) ΔU/Q <1.
I.3. Care dintre următoarele afirmaţii nu corespunde unui ciclu Carnot?
a) este format din două izoterme şi două adiabate;
b) randamentul său este dat de relaţia: η=1-T2/T1, T1 fiind temperatura sursei calde, iar
T2 a sursei reci;
c) randamentul ciclului Carnot este întotdeauna mai mare decât randamentul oricărui
ciclu normal care ar funcţiona între aceleaşi temperaturi extreme;
d) are randamentul dependent de substanţa de lucru.
I.4. Să se determine lucrul mecanic efectuat într-un ciclu compus din două izocore şi două
izobare, ştiind că valorile maxime ale presiunii şi volumului ( p 2, V2 ) sunt duble faţă de
valorile minime ( p1, V1 ). Se cunosc p1 = 2 atm şi V1 = 3 l.
I.5. Pentru a mări temperatura a m=1kg de gaz cu ΔT=1K este necesară o cantitate de
căldură Qp=912 J dacă procesul se desfăşoară la presiune constantă sau Q v=651 J dacă
procesul se desfăşoară la volum constant. Despre ce gaz este vorba? Se dă R=8310 J/kmol K.
I.6. Un gaz efectuează într-un proces ciclic lucrul mecanic L=1 kJ şi cedează sursei reci
cantitatea de căldură (în valoare absolută) Q2 = 4,2 kJ. Să se afle randamentul ciclului.
 APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII

FIŞĂ DE LUCRU

Varianta II

II.1. Pentru gaze, între Cp şi Cv există relaţia:

a) Cp = Cv ; b) Cv > Cp ; c) Cp > Cv; d) Cp =1/Cv ; e) Cp = Cv/R.
II.2 Un gaz suferă o transformare izocoră. Să se arate care este valoarea raportului dintre
lucrul mecanic efectuat de gaz şi căldura primită în transformare:
a) L/Q>0; b) L/Q<0; c) L/Q=0.
II.3. Care dintre afirmaţiile următoare nu corespunde unui motor Otto?
a) funcţionează după un ciclu format din două adiabate şi două izocore;
b) în timpul trei are loc arderea şi detenta;
c) are randamentul independent de natura gazului;
d) este motor în patru timpi.
II.4. O masă de gaz a fost încălzită la presiune constantă, primind o cantitate de căldură Q=21
kJ.Să se afle lucrul mecanic efectuat de gaz şi variaţia energiei sale interne. Se dă Cp =7/2 R.
II.5. Două procese ciclice sunt reprezentate în coordonate V-T astfel: pentru primul ciclu
termodinamic, 1-2 este încălzire izocoră, 2-4 este comprimare izobară, 4-1 este destindere
izotermă, iar pentru al doilea ciclu, 2-3 este comprimare izotermă, 3-4 este răcire izocoră iar
4-2 este destindere izobară. Să se reprezinte pe acelaşi grafic cele două procese ciclice, în
coordonate V-T şi să se precizeze în care din aceste cicluri 1-2-4-1 sau 2-3-4-2 se efectuează
un lucru mecanic mai mare.
II.6. Un gaz ideal efectuează un ciclu Carnot în cursul căruia cedează sursei reci k=2/3 din
cantitatea de căldură primită de la sursa caldă. Să se afle temperatura sursei calde, ştiind că
temperatura sursei reci este T2 =280K.
 APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII

FIŞĂ DE LUCRU

Varianta III

III.1. Unitatea de măsură în S.I. pentru variaţia energiei interne a unui sistem fizic între
două stări este:
a) W; b) N m/s; c) J; d) kg m /s²; e) N .
III.2. Un gaz suferă o transformare izotermă. Să se indice care este valoarea raportului
dintre lucrul mecanic efectuat de gaz şi cantitatea de căldură primită de gaz.
a) L/Q >1; b) L/Q =1; c) L/Q<1.
III.3. O masă de gaz ideal suferă o transformare ciclică formată din următoarele
transformări ciclice succesive:
1-2 destindere izotermă; 2-3 răcire izocoră; 3-4 comprimare izotermă; 4-1 destindere
izobară. Să se reprezinte această transformare în coordonate (V,T) şi (p,V).
III.4. Un gaz ideal efectuează un ciclu Carnot în cursul căruia primeşte de la sursa caldă o
cantitate de căldură Q1 = 42 kJ. Temperatura sursei calde este de n=3 ori mai mare decât
temperatura sursei reci.
a) Să se calculeze randamentul ciclului.
b) Ce lucru mecanic efectuează gazul într-un ciclu?
III.5. Într-o cantitate m=6 g de apă se introduce un termometru care arată temperatura
θ=38ºC. Care era temperatura reală (iniţială) a apei ( t1 ) dacă termometrul cu capacitatea
calorică C=1,2 J/K avea înainte de a-l introduce în apă temperatura t 2=17ºC . Căldura
specifică a apei este c=4180 J/kg K.
III.6. O cantitate de ν=2 kmoli de dioxid de carbon este încălzită la presiune constantă cu
ΔT=50K.Să se afle:
a) variaţia energiei interne ΔU a gazului;
b lucrul mecanic efectuat de gaz;
c) căldura absorbită. Se cunoaşte Cp=4R.
 APLICAŢII ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII

FIŞĂ DE LUCRU

Varianta IV

IV.1. Expresia matematică a principiului I al termodinamicii este:

a) L=Q+ΔU; b) ΔU= ν Cv ΔT; c) Q=L +ΔU; d) Cp=Cv+R; e) Q=0.
IV.2. Se numeşte capacitate calorică a unui corp mărimea fizică egală cu:
a) Q/ ΔT; b) Q/mΔT; c) Q/ νΔT; d) νc; e) Cv=R.
IV. 3. Exponentul adiabatic este raportul:
a) R/Cp; b) Cv/R; c) Cv/Cp; d) Cp/Cv; e) (Cp + Cv)/Cv.
IV.4. Căldura molară se măsoară în:
a) J/K; b) J/kmol K; c) J/kg kmol; d) J/kg K; e) kmol/kg K
IV.5. Ce căldură se degajă la răcirea unui kilogram de nichel de la 293K la 19 ºC? Se
cunoaşte c=460 J/kgK.
IV.6. Un gaz aflat la presiunea p1=100 kPa şi ocupând iniţial volumul V1=1m³ se destinde
izobar, dublându-şi temperatura. Să se calculeze lucrul mecanic efectuat în cursul
destinderii.