Proiect didactic

Disciplina fizica
Clasa a IX-a
Profesor Toderaş Valeriu
Unitatea de învăţare Unde electromagnetice. Interacţiuni nucleare.
Subiectul lecţiei Fisiunea nucleelor de uraniu
Tipul lecţiei de transmitere şi asimilare a cunoştinţelor noi
Durata 45 min
Competenţe specifice CS-1,CS-2, CS3, CS-5
Subcompetenţe :
- Descrierea construcţiei şi principiul de funcţionare a reactorului nuclear.
- Estimarea posibilelor efecte ale energiei nucleare şi pericolului deşeurilor radioactive.
Obiective operaţionale: La finele lecţiei elevii vor fi capabili :
O1-să explice calitativ procesul de fisiune a nucleelor de uraniu;
O2-să argumenteze rolul reacţiilor de fisiune pentru soluţionarea problemei energetice;
O3-să descrie construcţia şi principiul de funcţionare ale reactorului;
O4-să formuleze concluzii respective.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele Ob Activitatea profesorului Activitate elevului Resurse
lecţiei. Timp iect Procedurale Tehnice
ive
Evocare O1 Captarea atenţiei. Prezintă tema de acasă. Activitate în
1min O2 Verificarea temei de acasă. Participă la conversaţie, grup
2min O3 Dă explicaţii la tema de acasă. punînd îtrebări profesorului.
5min Provoacă şi stimulează elevii pentru Rezolvă în caiete.
învăţare.
Problemă de determinare a elementului
obţinut: X: 222Rn
86

X:235U, X:234Th.
92 90

3min O1 Organizează actualizarea cunoştinţelor noi Elevii noteză în caiet Activitate în Proiector,
O2 despre: exemple de unde. grup calculator
O3 -descrierea procesului de fisiune(esenţa, Privesc la proiector mişcarea
condiţiile, efectele); diferitor unităţi de transport
-reacţia de fisiune în lanţ(mecanismul
decurgerii, variante de aplicaţii);
-reactorul nuclear(construcţia, principiul
de lucru, aplicaţii);
-energetica nucleară(perspective,
avantaje, probleme)
Realizarea O3 Enunţă subiectul lecţiei. Scriu în caiete tema nouă. Individual Caiet, pix,
sensului O4 Scrie pe tablă formula Scriu formula. tablă,
1min 235
U manualul
92

-prima reacţie nucleară a efectuat-o

3min
Ruterford în 1919, descoperind protonul.
Prezintă interes reacţiile cu degajare de
energie. Oa astfel de reacţie a fost
descoperită în Germania de Otto Hahn,
Fritz Strassman. Ei au observat că
Grup
neutronii lenţiV=1000m̸s întrînd în uraniu
O5 dau apariţia unor elemente uşoare.
O6
Privesc la diaproiector
bombardarea cu neutroni a
uraniului.
 Scriu în caiete formulele.

2min
Dirijează procesul de predare a
cunoştinţelor noi.
3min
Organizează explicaţia cu caracter de
Concluzie(la care element
cercetare a divizării uraniului la
uşor s-a ajuns).
bombardarea cu neutroni..
Srie pe tablă formulele

Reflecţie O5 Urmăreşte cum elevii citesc din manual. Citesc tema nouă cu atenţie. Lucru în Manualul,
5min O6 Df.de reacţie în lanţ.(dirijată, nedirijată) Scriu difiniţia în caiete. grup pix, tabla
Explică ce este reactorul nuclear. Privesc la proiector
Funcţionarea lui. Folosirea energiei instalaţia.fig.4.
nucleare.(avantaje, pericol) Scriu în caiet componentele
corpului reactorului.
Extensie O4- Elevii privesc filmul Activitate în
2min O6 Fişa Nr.1 grup
Fim PowerPoint,,CATASTROFA DE LA Răspund selectiv la
CERNOBÎL``. întrebările puse Proiector
13min http://www.filmedocumentare.com/dez Prezintă agendele Individual Comput.
astrul-de-la-cernobil/
Notează în agende
3min Generalizarea lecţiei. Întrebări asupra
obiectivelor.
1min Notarea elevilor după activitatea la lecţie. Agenda
Să studieze §8 pag99, să rezolve Pr10
1min pag102. Comunicare
pag.102.CERNOBÎL.

Fişa.Nr.1

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la un eveniment tragic din istoria omenirii: explozia centralei nucleare de la Cernobîl.
Zona a fost evacuată atunci – şi a rămas aşa – pe o rază de 30 de kilometri, din cauza radiaţiilor otrăvitoare care urmau să
transforme locul într-un deşert. Experţii estimau că abia în anul 2525 emisiile radioactive vor ajunge la un nivel normal. Cu
toate acestea, la Cernobîl flora şi fauna prosperă… Cum e posibil?
Potrivit specialiştilor, explozia de la Reactorul 4 al Centralei nucleare Cernobîl, Ucraina, din 26 aprilie 1986, a generat
radiaţii cât 500 de bombe nucleare de mărimea celor de la Hiroshima şi Nagasaki. Pentru a opri emisiile radioactive, zona
activă a reactorului a fost acoperită cu un “sarcofag” de beton. Au fost puse în alertă nu numai autorităţile sovietice de la
acea vreme, ci şi întreaga Europă. A fost nevoie de 3 zile pentru a evacua populaţia din jurul centralei, pentru că la momentul
accidentului, peste 273.000 de persoane locuiau în vecinătatea acesteia. Au fost interzise culturile pe 784.320 de hectare de
teren agricol, iar pe alte 700.000 de hectare a fost interzisă plantarea de păduri. Un nor radioactiv a acoperit Europa de Nord,
apoi Europa de Est, expunând populaţia acestor zone la radiaţii de 100 de ori mai mari decât cele normale. Se considera
atunci că vom asista la o nenorocire generalizată din cauza radiaţiilor, iar zona Cernobîl va deveni un deşert…

Locul a devenit o rezervaţie naturală

Cu toate acestea, locuinţele şi fermele abandonate, adică potenţialul deşert, s-au transformat între timp în mlaştini şi păduri
devenite cămin pentru numeroase specii de animale. Zona din jurul Cernobîlului a devenit, spre surprinderea cercetătorilor,
una din cele mai mari rezervaţii naturale din Europa, fără nici o intervenţie din partea oamenilor. Acum, trăiesc acolo
căprioare, lupi, mistreţi, toată fauna din pădurile zonei temperate! Cum rămâne cu iradierea pentru 500 de ani, unde este
deşertul? Nu au trecut, totuşi, decât 30 de ani… În primii ani de după explozie, când nivelul de radioactivitate era foarte
ridicat, cercetătorii au descoperit nenumărate exemple de mutaţii, cum ar fi malformaţiile, nanismul, gigantismul sau alte
anomalii, însă doar în rândul plantelor. Animale malformate nu au fost observate. Pisicile şi câinii rămaşi în zonă nu au
murit, ci s-au sălbăticit. În anul 2003, autorităţile din Ucraina au început chiar să încurajeze turismul în noua rezervaţie
naturală Cernobîl (în traducere înseamnă “iarbă neagră”). O explicaţie, cel puţin parţială, a fenomenului de la Cernobîl pare
să fi găsit un fizician român, Teodor Săndulescu. Acesta cercetează de ani buni efectele radiaţiilor asupra organismelor şi a
ajuns la concluzii uluitoare. “Teoretic, radioactivitatea provoacă în celula vie tăierea catenelor ADN şi, astfel, aduce decesul.
Începând cu anul 1968, am avut ocazia să lucrez în cercetare la Institutul de Oncologie din Bucureşti şi am verificat puterea
organismelor de a rezista diferitelor tipuri de radiaţii”, ne-a declarat fizicianul Teodor Săndulescu, fost referent al Academiei
de Ştiinţe Medicale.
Specialistul a lucrat zeci de ani pe porci, şobolani, ciuperci, insecte. Trebuia să determine nivelul de iradiere pe care îl
suportă celula vie, pentru a ne da seama la ce nivel de expunere se poate face tratamentul împotriva cancerului. “Am
descoperit, printre altele, că primăvara şi toamna, celula vie este foarte rezistentă la radiaţii. De asemenea, se pare că
organismele se adaptează mult mai repede decât credeam noi. Insectele sunt aproape imune, de pildă, deşi sunt tot organisme
vii! Misterul de la Cernobîl ne arată că, deocamdată, teoriile în acest domeniu sunt şubrede. Efectele iradierii există, dar nu
ştim decât aproximativ care sunt consecinţele”, a concluzionat cercetătorul.
A fost catastrofă nucleară de gradul 7
Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenţia Internaţională Atomică (AIEA) şi Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS), a atribuit 56 de decese directe – 47 de lucrători şi 9 copii cu cancer tiroidian – exploziei de la Cernobîl.
De asemenea, a estimat că mai mult de 9.000 de persoane, dintre cele aproximativ 6,6 milioane foarte expuse, pot muri din
cauza unei forme de cancer. Catastrofa nucleară de la Cernobîl nu a fost o noutate pentru omenire. Încă din anii ’50 au fost
înregistrate mai multe accidente de acest gen, în Statele Unite, Anglia, Rusia, Japonia, a căror gravitate a fost clasificată după
o scală internaţională a evenimentelor nucleare cu şapte puncte, în care nivelul 7 reprezintă maximum de gravitate, iar 1,
minimum. Până în prezent, catastrofa de la Cernobîl, din 1986, rămâne de departe cea mai gravă, având gradul 7. Între timp
însă, experţii au ridicat şi dezastrul de la Fukushima, din 11 Martie 2011, de la nivelul 5 la nivelul 7.

«Reactoarele erau neanvelopate»

În accidentele nucleare la centralele electrice, contaminarea mediului este semnificativ redusă sau chiar stopată dacă
reactorul este anvelopat – adică are înveliş de protecţie din beton armat, cu o grosime de 1-2 metri, care reţine mare
parte din radiaţii.
“Sovieticii au construit la Cernobîl o centrală nucleară care imita modelul de reactor CANDU, dar care era neanvelopat şi
folosea ca moderator grafitul, nu apa grea. Pe 26 aprilie 1986, grafitul din reactorul 4 de la Cernobîl a luat foc şi a explodat”,
ne-a explicat Cornel Mihulecea, “părintele” centralei nucleare de la Cernavodă, fost ministru secretar de stat, care înainte de
1990 s-a ocupat, timp de 14 ani, de proiectul energiei nucleare româneşti. Menţionăm că anvelopele de la Centrala
Cernavodă sunt gândite în aşa fel încât nici dacă sunt lovite de un avion nu se poate ajunge la reactoare. În partea superioară
există bazine mari pline cu apă, care se varsă imediat peste reactor, în caz de incendiu.

Sălbăticie – Luate prin surprindere de faptul că sălbăticiunile nu au ţinut cont de restricţiile impuse de contaminare,
autorităţile din Ucraina au transformat zona Cernobîl într-o rezervaţie naturală