1Construirea si functionarea pompelor cu piston.

Se consideră o secţiune prin cilindrul unei pompe cu piston cu dublu

efect (fig. 2.3).
Figurile 2.4 şi 2.5 reprezintă schema bloc funcţională a unei pompe cu
piston reprezentată prin dipoli, respectiv cvadripoli

Figura 2.3 Pompă cu piston cu dublu efect:

1 – maşina de forţă; 2 – roată de curea sau lanţ; 3 – transmisie prin lanţ sau prin curele;
4 – roată de curea sau de lanţ; 5 – pinion; 6 – coroană dinţată solidară cu arborele cotit;
7 – manivelă; 8 – bielă de lungime l; 9 – glisieră; 10 – capul de cruce; 11 – tija pistonului;
12 – cutie de etanşare; 13 – organ de lucru (piston); 14 – supape de aspiraţie; 15 – supape de
refulare; 16 – colector de aspiraţie; 17 – conductă de aspiraţie; 18 – clapetă de reţinere;
19 – sorb; 20 – rezervor de aspiraţie; 21 – colector de refulare; 22 – conductă de refulare;
A – butonul manivelei; r – raza manivelei, x – deplasarea curentă a pistonului.

Figura 2.4 Schema bloc funcţională a unei pompe cu piston reprezentată prin dipoli:
MBM – mecanismul bielă manivelă; PHP – partea hidraulică a pompei;
Pm1 – puterea mecanică la intrarea în transmisie; Pm2 – puterea mecanică la ieşirea din transmisie;
Ph – puterea hidraulică.
Figura 2.5 Schema bloc funcţională a unei pompe cu piston
reprezentată prin cvadripoli.

Tabelul 2.1 Funcţionarea pompei cu piston (vezi figura 2.3).

2Cinematica pompelor cu piston

Se fac următoarele ipoteze:
• viteza unghiulară a arborelui cotit, ω = ct.;
• sistemul bielă-manivelă, cap de cruce, tijă - piston este rigid şi se poate considera
că deplasarea pistonului este egală cu deplasarea capului de cruce;
• lichidul urmăreşte fidel pistonul.
Poziţia O1, a capului de cruce este aceea când pistonul se află la punctul
mort exterior (PME), biela se află în prelungirea manivelei (fig. 2.3).
x – deplasarea curentă a capului de cruce.
Prin studiul cinematicii se înţelege determinarea legilor de variaţie ale
deplasării, vitezei şi acceleraţiei pistonului.

x = OO1 −OO1 = r + l − r ⋅cosϕ−l ⋅cosβ = r 1− cosϕ + l 1− cosβ

ϕ = ωt, ϕ = f (t); β = f (t)

La pompele cu piston, λ∈[1/4,1/6] şi expresiile deplasării (x), vitezei (v)

şi acceleraţiei (a) sunt:

x=r[(1− cosϕ) + l(1-λ2 sin2 ϕ)]

Din punctul de vedere al exactităţii calculelor, studiul cinematicii se

poate realiza în 3 teorii:
a) teoria exactă cu relaţiile (2.1), (2.2) şi (2.3);
b) teoria aproximativă sau corectată TA (TC) la care λ<1, λ≈0,2.

Se dezvoltă în serie de puteri termenu √ 1−λ2 sin2 φ ≈ 1− 12 λ 2 sin 2 ϕ

Relaţiile (2.4), (2.5) şi (2.6) reprezintă legile de variaţie ale deplasării,

vitezei şi acceleraţiei pistonului în TA.