Măsurări asupra parametrilor de calitate a

energiei electrice

1. Aspecte generale privind calitatea energiei electrice

Calitatea energiei electrice este un concept complex, care implică numeroşi indicatori de
performanţă. Din punct de vedere tehnic, aceasta este strâns legată de calitatea tensiunii de
alimentare, orice abatere a amplitudinii, frecvenţei sau formei undei sinusoidale de la valorile
nominale reprezentând o potenţială problemă de calitate. Desigur, calitatea energiei electrice nu
depinde numai de furnizor, ci şi de consumatorii racordaţi la reţeaua de distribuţie a acestuia. Unii
consumatori pot determina influenţe perturbatoare în reţeaua furnizorului, astfel afectând
funcţionarea corectă a altor consumatori racordaţi la aceeaşi reţea.
O sinteză a tipurilor de perturbaţii care pot apărea în reţelele de distribuţie a energiei electrice
este realizată în tabelul 1, însă fără a avea pretenţia de exhaustivitate.

Tabelul 1. Perturbaţii care pot apărea în reţelele de distribuţie a energiei

electrice

Reţeaua de alimentare cu energie electrică funcţionează la frecvenţa de 50

Variaţia frecvenţei Hz (60 Hz, în Japonia, S.U.A.).
În general, prin variaţia frecvenţei se înţelege abaterea frecvenţei
fundamentale de la valoarea nominală (50 Hz sau 60 Hz).
Variaţii mici ale frecvenţei, ca valoare şi durată, sunt normale, însă
variaţiile mari sunt cu totul rare.

Armonicile Armonicile tensiunii sau curentului sunt componente sinusoidale ale căror
frecvenţe reprezintă multipli întregi ai frecvenţei fundamentale.
Sarcinile neliniare, cum ar fi echipamentul electronic, produc curenţi
armonici atunci când sunt alimentate cu tensiune sinusoidală. Aceşti
curenţi armonici pot fi injectaţi în reţea, putând distorsiona, astfel, forma
de undă a tensiunii, care devine nesinusoidală.

Zgomotele reprezintă semnale electrice nedorite, cu conţinut spectral sub

200 kHz, care se suprapun peste forma de undă a tensiunii sau curentului.
Zgomotul
Zgomotele se pot manifesta pe conductoarele de fază, pe conductoarele de
nul sau pe liniile de semnal.
Principalele surse ale zgomotului sunt: legăturile la pământ
necorespunzătoare, funcţionarea normală a dispozitivelor electronice,
prezenţa arcului electric, sursele în comutaţie.
Zgomotul poate cauza funcţionarea defectuoasă a dispozitivelor
electronice, cum ar fi microcalculatoarele şi controlerele programabile.
 Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei electrice

Ciupiturile Ciupiturile reprezintă o categorie aparte de perturbaţii periodice ale

tensiunii, fiind cauzate de funcţionarea normală a dispozitivelor
electronice de putere, atunci când curentul este comutat de pe o fază pe
alta.
Aceste perturbaţii pot conduce, de asemenea, la funcţionarea defectuoasă
a echipamentului.

Golurile de tensiune reprezintă scăderi ale tensiunii între 10% şi 90% din
valoarea nominală, pe o durată de la 0,5 perioade la 1 minut. În engleză,
se utilizează termenii „sag” (folosit cu precădere în S.U.A) şi „dip”
Golurile de tensiune (echivalentul britanic, utilizat în definiţia CEI).
Teoretic, golurile de tensiune apar din două cauze: creşterea puternică a
curentului şi creşterea impedanţei sistemului. În practică, majoritatea
perturbaţiilor de acest gen se datorează creşterii curentului.
Golurile de tensiune sunt cele mai frecvente perturbaţii, în majoritatea
cazurilor fiind produse chiar în interiorul clădirilor. De exemplu, în
instalaţiile electrice rezidenţiale, ele se datorează, în principal, curentului
de pornire al motoarelor frigiderelor şi aparatelor de aer condiţionat.

Vârfurile de tensiune
Vârfurile de tensiune sunt opusele golurilor, reprezentând creşteri ale
tensiunii cu 10 ÷ 80% faţă de valoarea nominală, pe o durată de la 0,5
perioade la 1 minut. Apar destul de rar în comparaţie cu golurile, putând
conduce la funcţionarea defectuoasă şi uzura prematură a echipamentelor.

O subtensiune reprezintă scăderea valorii efective a tensiunii de frecvenţă

Subtensiunile industrială la mai puţin de 90% din valoarea nominală, pe o durată mai
mare de 1 minut.
Simptomele subtensiunilor sunt diverse. Uneori, ele nici nu sunt sesizate;
alteori, provoacă funcţionarea defectuoasă zilnică a echipamentelor.
Subtensiunile cronice pot conduce la uzura excesivă a unor echipamente
precum motoarele, care tind să se supraîncălzească.

Supratensiunile
O supratensiune reprezintă creşterea valorii efective a tensiunii de
frecvenţă industrială cu peste 10% faţă de valoarea nominală, pe o durată
mai mare de 1 minut.
Aceste perturbaţii produc, în principal, supraîncălzirea echipamentelor
electrice şi electronice.

2
 Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei electrice

Întreruperile Întreruperile sunt definite ca scăderi ale tensiunii sub 10% din valoarea
nominală.
După durata lor, întreruperile se pot clasifica în:
momentane (30 perioade ÷ 3
secunde); temporare (3 secunde ÷ 1
minut); de durată (mai mult de 1
minut).
În timp ce golurile de tensiune şi subtensiunile reprezintă mai mult de
92% din evenimentele perturbatoare, întreruperile reprezintă mai puţin de
4% din totalul problemelor.

Fenomenele tranzitorii Fenomenele tranzitorii (transients) sunt evenimente de foarte scurtă

durată (sub o perioadă) şi de amplitudini diferite.
Există două tipuri de fenomene tranzitorii: de tip impuls, a căror cauză o
reprezintă, de obicei, loviturile de trăsnet, respectiv oscilatorii, cauzate, în
principal, de conectarea şi deconectarea bateriilor de condensatoare.
Fenomenele tranzitorii pot afecta grav echipamentul electric şi electronic.

2. Instrumente pentru analiza calităţii energiei electrice. Analizorul Fluke 43

Cerinţele sporite cu privire la controlul calităţii energiei electrice au impus realizarea unor
aparate de măsură cu microprocesor, numite analizoare de calitate a energiei (alte denumiri:
analizoare de putere, analizoare de energie). Ele permit măsurarea tensiunii, curentului, frecvenţei,
defazajului, factorului de putere, puterii şi energiei (active, reactive şi aparente) în reţelele electrice
de joasă tensiune, pe intervale scurte şi / sau mai lungi de timp. De asemenea, aceste echipamente
sunt capabile de a efectua analize armonice (de tensiune şi curent), calculul distorsiunilor şi analiza
regimurilor tranzitorii sau a altor tipuri de perturbaţii. Analizoarele de calitate a energiei se
construiesc în două variante: pentru măsurări în sisteme monofazate şi pentru măsurări în sisteme
trifazate.
Fluke 43 este un instrument monofazat, portabil, cu un domeniu de frecvenţă extins (0 Hz ÷
400 Hz), care poate fi utilizat atât pentru soluţionarea problemelor legate de calitatea energiei
electrice, cât şi pentru diagnosticarea defecţiunilor generale ale echipamentelor. Pentru aceasta,
Fluke 43 integrează şi un osciloscop cu lăţimea de bandă de 20 MHz, un multimetru cu diverse
funcţii specifice şi un înregistrator de date – toate într-un singur instrument. Pentru aplicaţii mai
complexe, Fluke 43 este însoţit de un cleşte de curent de 500 A (c.a.), software-ul SW43W
FlukeView™ pentru Windows şi un cablu izolat optic pentru conectare la PC sau imprimantă.

3
 Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei electrice

Figura 1. Analizorul de calitate a energiei Fluke 43

şi cleştele ampermetric 80i-500s

Intrările

• INPUT 1: La intrarea 1, se va conecta cablul de test de culoare roşie.

• COM: La intrarea COM, se va conecta cablul de test de culoare neagră.
Aceste două intrări se vor utiliza la toate măsurările de tensiuni, rezistenţe, continuitate,
diode, capacităţi şi temperatură.
• INPUT 2: La intrarea 2, se va conecta cleştele de curent alternativ 80i-500s.
Această intrare va fi utilizată numai pentru măsurarea curentului. Pentru conectarea cleştelui
ampermetric, se va utiliza adaptorul BB120, banană-BNC.

Figura 2. Conexiuni de măsurare

Meniul principal

4
 Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei electrice

Toate funcţiile aparatului pot fi selectate cu uşurinţă, prin intermediul meniului principal.
Intrarea în meniul principal se face prin apăsarea tastei MENU. Cu ajutorul tastelor săgeată (▼▲),
se va selecta funcţia dorită, iar confirmarea acesteia se face prin apăsarea tastei ENTER.

Prezentarea funcţiilor aparatului

VOLTS / AMPS / HERTZ

Această funcţie afişează, simultan, tensiunea şi curentul. Poate fi utilizată

pentru obţinerea unei prime impresii asupra acestor semnale, înaintea
examinării detaliate a lor, cu alte funcţii.

POWER

Această funcţie măsoară şi afişează următoarele mărimi: puterea activă,

puterea aparentă, puterea reactivă, factorul de putere fundamental (cosφ,
denumit şi factor de deplasare – Displacement Power Factor, DPF), factorul
de putere total (Power Factor, PF) şi frecvenţa.
Formele de undă ale tensiunii şi curentului oferă o impresie vizuală asupra
defazajului.

5
 Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei electrice

HARMONICS

Orice semnal periodic poate fi conceput ca o combinaţie de componente

sinusoidale, frecvenţele acestora reprezentând multipli întregi ai frecvenţei
fundamentale. Contribuţia fiecărei componente la semnalul total este
indicată sub forma unei bare. Numerele mari (vezi figura) se referă la
semnalul total, în timp ce numerele mici se referă la componenta armonică
selectată.
Fluke 43 permite afişarea a 21, 33 sau 51 de armonici şi a componentei
continue a semnalului.
Factorul de distorsiune (al tensiunii, respectiv curentului) – Total Harmonic
Distortion, THD – este calculat prin raportarea valorii efective a armonicilor
la valoarea efectivă a semnalului total (opţiunea %r) sau la valoarea efectivă
a fundamentalei (opţiunea %f).

SAGS & SWELLS

Funcţia Sags & Swells permite înregistrarea variaţiilor de tensiune (curent)

cu durata cuprinsă între o perioadă şi câteva secunde.
Rezultatele sunt prezentate pe ecran sub forma unui grafic. Fiecare punct al
graficului corespunde unui anumit interval de timp, pentru care instrumentul
afişează o valoare maximă, o valoare minimă şi o valoare medie (a se vedea
figura de mai jos).

TRANSIENTS

Detectează fenomene tranzitorii cu durate mai mari de 40 ns şi deformări

ale formei de undă (maxim 40 astfel de evenimente).
Fenomenele tranzitorii (de tip impuls) sunt detectate atunci când acestea
intersectează o anvelopă din jurul formei de undă a tensiunii. Lăţimea
anvelopei poate fi ajustată manual.

6
 Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei electrice

INRUSH CURRENT

Această funcţie permite măsurarea „curenţilor de şoc”, cum sunt, de

exemplu, curenţii de pornire ai motoarelor (inrush currents).
Funcţia prezintă semnalul de curent pe durata şocului. Dacă intensitatea
curentului depăşeşte un nivel specificat, semnalul va fi afişat pe ecran ca o
bandă gri, a cărei lăţime este dictată de valorile vârf-la-vârf ale formei de
undă. Se poate măsura valoarea de vârf a acestui supracurent şi durata sa.

SCOPE

Funcţia Scope este similară unui osciloscop cu două canale: măsurarea

tensiunii (cu ajutorul intrării 1) şi măsurarea curentului (cu ajutorul intrării
2).
Fluke 43 poate fi utilizat ca osciloscop portabil, cu banda de frecvenţă de 20
MHz (intrarea 1). Pentru intrarea 2, banda de frecvenţă este de 15 kHz.
Vizualizarea rapidă a formei de undă este posibilă cu ajutorul funcţiei
Connect-and-ViewTM.

3. Lucrări de efectuat în laborator

1. Fără a fi conectat într-un montaj aflat sub tensiune, se porneşte analizorul Fluke 43 şi, prin
apăsarea tastei MENU, se trec în revistă funcţiile care pot fi accesate din meniul principal;
se identifică principalele accesorii: cablurile de test (roşu şi negru, cu terminale
interschimbabile, ascuţite sau cleme „crocodil”), cleştele de curent alternativ 80i-500s,
alimentatorul pentru acumulatorii încorporaţi, cablul RS-232 (izolat optic, prin optocuplor)
pentru conectarea la PC.
2. Din meniul principal, se selectează INSTRUMENT SETUP şi se intră în submeniul
PROBES. Se selectează, pentru sonda de la intrarea 1 (tensiune), opţiunea TEST LEADS
(cablu de test, fără atenuare), iar pentru sonda de la intrarea 2 (curent), 1 mV/A (factorul de
conversie curent-tensiune al cleştelui de curent alternativ 80i-500s).
3. Din meniul principal, se selectează VIEW / DELETE SCREENS şi, cu ajutorul tastelor F2
şi F3, se şterg din memorie toate ecranele anterior salvate. Memoria internă a aparatului
Fluke 43 poate stoca maxim 10 ecrane, motiv pentru care este necesar ca, la începutul unei
şedinţe de laborator, cele 10 locaţii ale memoriei să fie disponibile. În cazul în care, pe durata
şedinţei de laborator, se impune suprascrierea locaţiilor de memorie, conţinutul acestora va
fi transferat, în prealabil, în calculator.
4. Pentru două, trei echipamente electrice disponibile în laborator (copiator, aparat de aer
condiţionat, calorifer electric etc.), se realizează o configuraţie de test similară celei din
figura 3, în care cablul de alimentare suplimentar are izolaţia exterioară parţial îndepărtată,
pentru a permite plasarea cleştelui de curent doar în jurul unui singur fir de alimentare (fază
sau nul).

7
 Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei electrice

Figura 3. Exemplu de configuraţie de test

În fiecare caz, se vor efectua următoarele determinări:

a. Se măsoară tensiunea la priză înainte de pornirea echipamentului; se notează
valoarea efectivă a tensiunii şi se salvează ecranul în memoria analizorului;
b. Se porneşte echipamentul. Se măsoară tensiunea de alimentare (aceasta trebuie să
rămână în limite rezonabile) şi curentul absorbit, se notează valorile parametrilor
măsuraţi şi se salvează ecranul;
c. Se măsoară puterile (activă, reactivă, aparentă), factorul de putere fundamental cosφ
(DPF) şi factorul de putere total PF. Din meniul INSTRUMENT SETUP >>
FUNCTION PREFERENCES, submeniul POWER, se vor selecta, pe rând, opţiunile
„FUNDAMENTAL” (calculează puterea pe baza fundamentalei tensiunii, respectiv
curentului) şi „FULL” (la calculul puterii, se utilizează tensiunile şi curenţii din
întreg spectrul). Pentru ambele situaţii, se notează toţi parametrii afişaţi şi se salvează
ecranul;
d. Se analizează conţinutul în armonici al tensiunii şi curentului. Din meniul
INSTRUMENT SETUP >> FUNCTION PREFERENCES, submeniul
HARMONICS, se vor selecta, pe rând, opţiunile „%r” (armonicile sunt exprimate ca
procent din valoarea efectivă totală) şi „% f” (armonicile sunt exprimate ca procent din
valoarea efectivă a fundamentalei). Numărul de armonici afişat (21, 33 sau 51) se va selecta
convenabil, din acelaşi submeniu. Pentru ambele situaţii, se notează factorii de distorsiune
ai tensiunii şi curentului şi se salvează ecranul. Se fac aprecieri cu privire la rezultatele
obţinute.
5. Se va măsura energia activă consumată de unul dintre echipamente pe durata a 4 minute.
Utilizând funcţia RECORD, analizorul Fluke 43 poate calcula puterea activă medie pe un
anumit interval de timp. Energia activă va fi calculată ca produs între puterea activă medie

8
 Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei electrice

şi timpul de înregistrare pentru care s-a obţinut această valoare. De exemplu, pentru o putere
medie de 60 W, măsurată pe durata a 15 minute (1/4 oră), se obţine o energie activă de 15
Wh.
Iniţial, din meniul instrumentului se alege funcţia POWER. Se apasă butonul RECORD şi
se va selecta, ca primă citire (first reading), puterea activă (Watt). A doua citire (second
reading) nu este necesară, dar ar putea fi utilizată pentru altă mărime, de exemplu, puterea
aparentă (VA).
Fluke 43 permite selectarea unor timpi de înregistrare predefiniţi (figura 4), dar, dacă nu se
cunoaşte cu certitudine durata de măsurare, se va alege o perioadă de 16 zile (endless). În
situaţia în care se optează pentru un timp predefinit (4 minute până la 8 zile), analizorul va
trebui să-şi termine singur înregistrarea. În caz contrar, se va nota timpul la care înregistrarea
a fost oprită.
Oprirea procesului de înregistrare se face prin apăsarea butonului HOLD. Înainte de
părăsirea modului RECORD, se notează valoarea afişată a puterii active medii sau se
salvează ecranul curent în una din cele 10 locaţii de memorie.

Figura 4. Timpii de înregistrare predefiniţi în modul de funcţionare RECORD

Tehnica descrisă poate fi aplicată şi la calculul energiei reactive (kVARh) sau aparente
(kVAh). De această dată, se vor determina puterile reactive şi aparente medii, care vor fi
înmulţite cu timpul de înregistrare.
6. Cu copiatorul în funcţiune, se selectează funcţia SAGS & SWELLS şi se fixează cel mai
scurt timp de înregistrare, 4 minute. Se porneşte înregistrarea. La intervale diferite de timp,
se trimit spre tipărire sau se copiază câteva pagini. La finalizarea înregistrării, cu ajutorul
tastelor săgeată (◄►), se deplasează cursorul pe axa absciselor şi se studiază valorile
tensiunii şi curentului, asociate diferitelor evenimente. Se salvează ecranul, cu cursorul
indicând cel mai defavorabil eveniment.
7. Se selectează funcţia TRANSIENTS şi se optează pentru limita de eveniment de 20%
(eventual, 50%) din valoarea efectivă a tensiunii. Se porneşte înregistrarea, exact în aceleaşi
condiţii ca la punctul 6. În momentul în care s-au înregistrat 40 de evenimente, înregistrarea
se opreşte automat şi apare ecranul de tensiuni. Din tastele F2 (ascendent) şi ENTER
(descendent), se aleg spre studiu oricare din cele 40 de tranziţii sau deformări ale formei de
undă. Se salvează unul sau două evenimente reprezentative.
8. Se măsoară curentul de pornire al unui polizor electric de 350 W, alimentat prin intermediul
cablului trifilar cu izolaţia exterioară parţial îndepărtată. Se selectează funcţia INRUSH
CURRENT. Se impune un prag de curent de 5 A şi un timp de înregistrare de 5 secunde. Se

9
 Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei electrice

porneşte polizorul. După capturarea curentului de pornire, cu ajutorul celor două cursoare,
selectabile succesiv din tasta F1, se determină valoarea de vârf şi durata acestuia. Se salvează
ecranul.
9. Se conectează analizorul, prin intermediul cablului cu optocuplor, la portul RS-232 al
calculatorului pe care este instalat software-ul FlukeView. Se deschide programul, se
stabileşte comunicaţia cu analizorul şi se transferă în calculator toate ecranele stocate în
memoria instrumentului. Pe baza acestor ecrane şi a informaţiilor notate, studenţii vor realiza
un referat de laborator cuprinzător.

10