Fizica moleculară și

termodinamica

Elaborat: Chistol Vitalie

 Fenomene termice

Există un grup de fenomene fizice,

care nu pot fi explicate cu ajutorul
fizicii clasice:
• trecerea substanței dintr-o stare de
agregare în alta;
• schimbul de căldură dintre corpuri;
• efectuarea unui lucru mecanic pe
seama căldurii comunicate etc.

Aceste fenomene depind de starea de încălzire

a substanței și sunt numite fenomene termice.
2
 Metode de studiu a fenomenelor termice

Două metode de studiul a fenomenelor termice:

• cinetico-moleculară sau statistică
• termodinamică.
În cadrul teoriei cinetico-moleculară se folosește un
model în care se consideră că orice substanță este
formată dintr-un număr mare de atomi sau molecule
care se află într-o continuă mișcare haotică, numită
mișcare termică.
Termodinamica studiază fenomenele termice și
proprietățile substanței la nivel macroscopic, adică fără
să țină seama de structura ei internă.
3
 Teoria cinetico-moleculară

La baza teoriei cinetico-moleculare a substanței se

află următoarele principii confirmate experimental:
• Substanța este compusă din particule.
• Particulele substanței se află într-o continua mișcare
haotică.
• Particulele interacționează între ele.
Cantitatea de substanță care
conține tot atâtea particule câți atomi
există în 0,012 kg de carbon 12C se
numește mol.

1H 2H 3H 4He 5He

4
 Cantitatea de substanță
Mărimea egală cu numărul de moli pe care îl conține
o substanță se numește cantitate de substanță

m N
v  ,
M NA
unde m și M – sunt respectiv masa și masa molară a
substanței, N – numărul de molecule conținute în
substanță și NA = 6,021023 mol-1 numărul lui Avogadro.

vSI  mol
5
 Gazul ideal

În fizica moleculară, la fel ca și în mecanică, sunt

utilizate modele idealizate. Cel mai simplu model al
gazului este modelul gazului ideal, care se descrie
astfel:
• este compus dintr-un număr foarte mare de
molecule
• moleculele se consideră puncte materiale;
• forțele intermoleculare sunt neglijabile;
• ciocnirile moleculelor între ele și cu pereții vasului în
care se află gazul sunt perfect elastice.

6
 Presiunea gazului ideal

Conform teoriei cinetico-moleculare, presiunea

gazului ideal este: 2
p n tr
3
N
unde n  este concentrația moleculelor.
V

Energia cinetică medie a unei molecule este

3
 tr  kT
2
J
unde k  1,38 1023 Este constanta lui Boltzmann
K

Atunci p  nkT
7
 Ecuația de stare a gazului ideal
m N
N v 
p  kT M NA
V
m m
N  NA pV  N A kT
M M

J constanta universală
N A k  R  8,31
mol K a gazului ideal

m ecuația de stare a
pV  RT gazului ideal
M
8
 Legile gazului ideal
1. T = const. Procesul izotermic
m
pV  RT  pV  const
M
p1V1  p2V2 Legea lui Boyle – Mariotte

9
 Legile gazului ideal
2. p = const. Procesul izobar
m V
pV  RT   const
M T
V1 V2
 Legea lui Gay – Lussac
T1 T2

10
 Legile gazului ideal
3. V = const. Procesul izocor
m p
pV  RT   const
M T
p1 p2
 Legea lui Charles
T1 T2

11
 Energia internă a gazului ideal

3
Energia internă a unei molecule   kT
2
3 m
U  N   NkT N  NA
2 M
3 m N Ak  R
U N A kT
2M
3 m
U RT
2M
Energia internă a gazului ideal depinde doar
de temperatura lui
12
 Lucrul gazului ideal

Lucrul gazului într-un proces izobar

L  p  V
În procesul izobar
L0
În procesul izotermic
m V2
L RT ln
M V1
1. V  0 L0
2. V  0 L0
3. V  0 L0
13
 Primul principiu al termodinamicii
Cantitatea de căldură primită de sistem este egală cu
suma variației energiei interne a sistemului și a lucrului
mecanic efectuat de acesta asupra corpurilor exterioare.

Q  U  L
Pentru procesul izotermic QL

Procesul care decurge fără schimb de căldură cu

mediul exterior se numește proces adiabatic.

Pentru procesul adiabatic U  L  0

14
 Problema 1

Într-un cilindru sub un piston de masă neglijabilă

şi aria secţiunii transversale S se află un mol de gaz
ideal la temperatura T. Presiunea atmosferică este
p0. Pe piston se aşează o greutate de masă m.
a). Cu cât se va deplasa pistonul?
b). Câţi moli de gaz trebuie de introdus în
cilindru pentru ca pistonul să revină la poziţia
iniţială?

15
a) p0V   RT V  Sl p0 Sl   RT
 RT
l
p0 S

F  mg  F0 pS  mg  p0 S
l1
mg
p  p0
S
 RT  RT  RT
l1   
pS  mg  mg  p0 S
  p0  S
 S 
 RT  RT  1 1 
l     RT   
p0 S mg  p0 S  p0 S mg  p0 S 
 RT  mg
l 
p0 S  mg  p0 S 
16
 Problema 1
pV  RT
b)  1  V
RT p0

p  RT 
1   p
RT p0 p0

 mg   mg 
1    p0     1
 S  p0  p0 S 
 mg 
   1      1  
 p0 S 
 mg
 
p0 S
17
 Problema 2
Un tub subţire de lungime l deschis la ambele capete este
introdus până la înălţimea h în mercur. Capătul de sus se
închide şi tubul se scoate din mercur. Aflaţi lungimea coloanei
de mercur rămase în tub. Presiunea atmosferică este p0.
Densitatea mercurului este ρ.
p0  l  h   p1  l  x 

p1  p0   gx
p0  l  h 
p1 
l  x 
p0  l  h 
p0   gx 
l  x 
p0  l  x    gx  l  x   p0  l  h 
18
 Problema 2
p0  l  x    gx  l  x   p0  l  h 

p0l  p0 x   gxl   gx 2  p0l  p0 h

 p0 x   gxl   gx 2   p0 h

 gx2  ( p0   gl ) x  p0 h  0
 p0  p0 h
x 
2
lx 0
 g  g
 2 
1  p0  p0  2 p0
x1,2  l    l 
2
 l  2h  
2  g  g  g 
 

19
 Problema 3

Un vas cu volumul V1 = 40 L conține aer comprimat la

presiunea p1 = 15 MPa și temperatura t1 = 27 0C. Ce volum de
apă din cisterna unui submarin poate fi dezlocuit cu ajutorul
acestui aer, dacă submarinul se află la adâncimea h = 20 m,
unde temperatura este t2 = 7 0C. Densitatea apei ρ = 103 kg/m3.
Presiunea atmosferică p0 = 105 Pa. (1,85 m3)

20
 Problema 3
p1V1 p2V2
Se dă 
V1 = 40 L T1 T2
p1 = 15 MPa V2  V1  V p2  p0   gh
t1 = 27 0C
p1V1 p2 (V1  V )
h = 20 m 
t2 = 7 0 C
T1 T2
ρ = 103 kg/m3 p1V1T2  p1T2 
V  V1  V1   1
 T1 ( p0   gh 
5
p0 = 10 Pa T1 p2
V=?
3  15 10  280
6

V  40 10   1
 300(10  10 10  20) 
5 3

V  1,8 m3 21
22