1.

Ce condiție trebuie să îndeplinească o undă electromagnetică pentru a fi polarizată

liniar?

R: O undă electromagnetică este polarizată liniar atunci când vectorul intensitate a câmpului electric
(𝐸⃗ ) rămâne tot timpul în acelaș plan.

2. Ce condiție trebuie să îndeplinească o undă electromagnetică pentru a fi polarizată

orizontal?

R: O undă electromagnetică este polarizată orizontal atunci când vectorul intensitate a câmpului
electric (𝐸⃗ ) rămâne tot timpul în planul orizontal.

3. Ce condiție trebuie să îndeplinească o undă electromagnetică pentru a fi polarizată

vertical?

R: O undă electromagnetică este polarizată vertical atunci când vectorul intensitate a câmpului
electric (𝐸⃗ ) rămâne tot timpul în planul vertical.

4. Definiți impedanța caracteristică spațiului liber și calculați valoarea acestei impedanțe.

Se cunoaște permeabilitatea magnetică a vidului: µ0= 4π×10-7 H/m și permitivitatea
electrică a vidului: ε0= 8,854 187 817×10-12 F/m.

R: Impedanța caracteristică a spațiului liber este egală cu raportul dintre modulul vectorului
intensitate a câmpului electric (𝐸⃗ ) și modulul vectorului intensitate a câmpului magnetic (𝐻
⃗ ):

|𝐸⃗ | 𝜇0
𝑍0 = = √ = 377𝛺
|𝐻⃗| 𝜀0
5. Distanța dintre Pământ si Marte variază foarte mult datorită faptului că perioadele lor de
revoluție in jurul Soarelui sunt foarte diferite. Astfel, distanța minimă dintre Pamânt si
Marte este de aproximativ 55.000.000km iar cea maxima este de aproximativ
400.000.000km. Calculați valoarea minimă și cea maximă a intervalului de timp dintre
momentul solicitării unui raspuns de la o sonda spațială aflată pe Marte și momentul
primirii acelui răspuns.

𝑑𝑚𝑖𝑛 55∙109 𝑑𝑚𝑎𝑥 400∙109

R: 𝑡𝑚𝑖𝑛 = 2 ∙ 𝑐
=2∙ 3∙108
≅ 183𝑠 𝑡𝑚𝑎𝑥 = 2 ∙ 𝑐
=2∙ 3∙108
≅ 1333𝑠

6. Calculați latența minimă (ping-ul minim) al unui serviciu de internet asigurat prin
intermediul unui satelit geostaționar, având în vedere că distanța minimă dintre client si
satelit respectiv satelit si NOC (Network Operations Center) este de 36.000km.

R: Semnalul va parcurge de 2 ori distanța dintre client si satelit și tot de două ori distanța dintre
36∙106
satelit și NOC. 𝑡𝑚𝑖𝑛 = 4 ∙ 3∙108
= 0,48𝑠

7. Calculați valoarea maximă a densitații de putere a semnalului recepționat la sol

(exprimată in W/m2) dacă antena de emisie instalată pe un satelit geostaționar este
omnidirectională, caștigul acesteia este unitar iar puterea emițătorului este de 20W. Se
consideră că distanța dintre punctul de recepție și satelit este de 36.000km.
R: Antena fiind omnidirecțională și având câștigul unitar, densitatea de putere este dată de raportul
dintre puterea de emisie și suprafaț sferei pe care se găsește punctul de recepție.

𝑃𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒 𝑃𝑒𝑚𝑖𝑠𝑖𝑒 20
𝜌= = 2
= = 1,23 ∙ 10−15 𝑊/𝑚2
𝑆 4∙𝜋∙𝑟 4 ∙ 𝜋 ∙ (36 ∙ 106 )2

8. Calculați valoarea densității de putere la distanța de 1000m și la distanța de 10000m față

de o antenă de emisie omnidirectională, dacă puterea totală radiată de antenă este
egală cu 1W.

R: ρ1 = 79,6x10-9W/m2; ρ2= 79,6x10-11W/m2

9. Câmpul electric în spațiul liber este caracterizat de E=50cos(108t+βz) V/m. Determinați β

și timpul necesar parcurgerii unei distanțe egală cu jumătate de lungime de undă.
R: Dacă unda electromagnetică parcurge o distanță egală cu lungimea de undă, variația
corespunzătoare a fazei este egală cu 2π. Constanta de fază β este egală cu variația fazei când
distanța parcursă este egală cu 1m. Deci β=2π/λ .
În relația E=50cos(108t+βz) V/m, amplitudinea undei este egală cu 50V/m , iar pulsația ω este egală
cu 108 rad/s. Dar 𝜔 = 2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑓 de unde 𝑓 = 𝜔⁄2𝜋 . Lungimea de undă λ este egală cu spatiul
2𝜋 𝜔
parcurs în timp de o perioadă 𝜆 = 𝑐 ∙ 𝑇 = 𝑐⁄𝑓 = 𝑐 ∙ 2𝜋/𝜔 deci 𝛽 = 2𝜋⁄ de unde 𝛽 = 𝑐
𝑐∙ 𝜔
108
adica 𝛽 = = 0,33 𝑟𝑎𝑑/𝑚
3∙108

𝜆 = 𝑐 ∙ 𝑇 pentru ca unda sa se propage pe o distanță de λ/2 este necesar un timp egal cu T/2. Dar
T=2π/ω rezultă că pentru a parcurge o distanță de λ/2 este necesar u n timp t=π/ω= 3,14/108 s
adică 31,4 nanosecunde.
10. O undă plană se propagă într-un mediu dielectric fără pierderi, având frecvența de 5GHz
și lungimea de undă în material egală cu 3cm. Determinați constanta de propagare,
viteza de fază, permitivitatea relativă a mediului și impedanța intrinsecă η.
R: Cunoscând lungimea de undă si frecvența, putem determina viteza de fază
𝑣𝑓
𝜆 = 𝑣𝑓 ∙ 𝑇 = 𝑓
de unde 𝑣𝑓 = 𝜆 ∙ 𝑓 = 1,5 ∙ 108 𝑚/𝑠

Acum putem calcula permitivitatea relativa a mediului

1 1
𝑐0 = iar 𝑣𝑓 = dar, mediul de propagare fiind fara pierderi µr=1 de unde
√𝜀0 ∙𝜇0 √𝜀0 ∙𝜀𝑟 ∙𝜇0 ∙𝜇𝑟

𝑐𝑜
𝑣𝑓
= √𝜀𝑟 = 2 de unde εr=4

Într-un mediu fără pierderi, constanta de propagare k are expresia

𝑘 = 𝜔√𝜇𝜀 de unde 𝑘 = 2𝜋 ∙ 𝑓√𝜇0 ∙ 𝜇𝑟 ∙ 𝜀0 ∙ 𝜀𝑟

1 𝜇 ∙𝜀𝑟 𝜀 1
Dar √𝜀0 ∙ 𝜇0 = 𝑐 𝑘 = 𝑓 √ 𝑐𝑟 unde µr=1 deci 𝑘 = 𝑓 ∙ √𝑐 𝑟 = 3∙107 m-1
0 0 0

𝜔𝜇 𝜇 𝜇0 𝜂0
Impedanta intrinseca a mediului 𝜂 = 𝑘
= √ 𝜀 = √𝜀 = = 188,5Ω
0 ∙𝜀𝑟 √𝜀𝑟
 11. Câmpul electric în spațiul liber este caracterizat de functia E=50cos(108t+βz) V/m.
Determinați β și timpul necesar parcurgerii unei distanțe egală cu jumătate de lungime
de undă.
R: Dacă unda electromagnetică parcurge o distanță egală cu lungimea de undă, variația
corespunzătoare a fazei este egală cu 2π. Constanta de fază β este egală cu variația fazei când
distanța parcursă este egală cu 1m. Deci β=2π/λ .
În relația E=50cos(108t+βz) V/m, amplitudinea undei este egală cu 50V/m , iar pulsația ω este egală
cu 108 rad/s. Dar 𝜔 = 2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑓 de unde 𝑓 = 𝜔⁄2𝜋 . Lungimea de undă λ este egală cu spatiul
2𝜋 𝜔
parcurs în timp de o perioadă 𝜆 = 𝑐 ∙ 𝑇 = 𝑐⁄𝑓 = 𝑐 ∙ 2𝜋/𝜔 deci 𝛽 = 2𝜋⁄ de unde 𝛽 = 𝑐
𝑐∙ 𝜔
108
adica 𝛽 = 3∙108 = 0,33 𝑟𝑎𝑑/𝑚
𝜆 = 𝑐 ∙ 𝑇 pentru ca unda sa se propage pe o distanță de λ/2 este necesar un timp egal cu T/2. Dar
T=2π/ω rezultă că pentru a parcurge o distanță de λ/2 este necesar u n timp t=π/ω= 3,14/108 s,
adică 31,4 nanosecunde.