Sunetul - W, SPL, db, FS, putere, intensitate sonora, frecventa,

ohmi? CE?! - partea a II-a

Nivelul de presiune sonora (“volumul”)

Am revenit, cu o prezentare asupra a ceea ce inseamna nivelul

de presiune sonora – “volumul”, cum impropriu i se mai zice.

Articolul include si anumite sectiuni de mica intindere din

articole anterioare de pe www.soundcreation.ro, pentru a

ajuta la explicarea anumitor termeni. As recomanda si citirea

lor – domeniul audio este foarte larg, si, dupa parerea mea, ar

fi foarte mult de studiat, iar eu nu pot acoperi toate unghiurile

de atac asupra unei probleme atat de largi cum este sunetul

intr-un singur articol, fie el si compus din mai multe sectiuni.

In primul rand, un disclaimer: termenul corect pentru

intensitatea sunetului perceput de catre urechea noastra este

“nivel de presiune sonora”, si nu de “volum”, cum este folosit

in mod curent. Dar pentru a ma putea face mai usor inteles,

ma voi folosi si eu de termenul de volum, in anumite portiuni

ale acestui articol.

Urechea umana

Ca si in sectiunea legata de frecventa, prima oara ma voi lega

de senzorul auditiv – urechea. Urechea, ca si restul senzorilor

biologici (ochii, simtul olfactiv, samd), are un raspuns

logaritmic la sunet. Pentru a putea explica mai in amanunt ce

inseamna cu adevarat acest lucru, ma simt nevoit sa recurg la

matematica; prin urmare, graficul unor functii logaritmice de

diferite baze il aveti in imaginea de mai jos:

Toate curbele din grafic, in afara de cea albastra, reprezinta

niste functii logaritmice de diferite baze. Cea albastra este

functia y=x (care are ca si grafic o dreapta); restul functiilor

sunt de forma y=log(x). O data cu cresterea variabilei x,

functia de culoare albastra creste la fel de repede ca si x-ul,

dupa cum se vede si din grafic, iar functiile logaritmice urca

repede la inceput, dar mult mai lent de la un punct incolo.

Urechea umana este ca si functiile logaritmice: de la un punct

incolo, este necesara o mult mai puternica vibratie a aerului

(ceea ce ea percepe ca si sunet) decat pana la acel punct

pentru a excita mai departe acest senzor uman.

Si ce-i cu asta? De exemplu, cand rotesti de potentiometrul

analogic al unui amplificator pentru a creste volumul, practic

se creste tensiunea aplicata difuzoarelor, si ele se misca mai

amplu, vibreaza mai puternic aerul, iar urechea receptioneaza

aceasta modificare ca si o crestere a nivelului de presiune

sonora. Ai zice ca pentru a da de doua ori mai tare, e nevoie

de doua ori mai multi volti (unitatea de masura a tensiunii)…

Din pacate, este gresit – tensiunea aplicata difuzoarelor

pentru a obtine o dublare a nivelului de presiune sonora este

considerabil mai mare decat dublu tensiunii de pornire. Asta

datorita raspunsului logaritmic al urechii – are nevoie de un

stimul din ce in ce mai puternic, pentru a putea simti o

crestere de volum. Alt exemplu: la mare parte din chitari

electrice, potentiometrul de volum nu este foarte util, pentru

ca nu ofera o crestere liniara (din punctul de vedere al urechii)

a volumului; la inceput, creste mult, si dupa aceea, aproape

insesizabil – practic, nu prea poti avea un control fin asupra

volumului. Motivul acestui fapt – potentiometrul respectiv

este liniar, si controleaza in mod liniar tensiunea de iesire a

chitarii, implicit si pe cea a amplificatorului si a tensiunii de pe

difuzoare. Urechea umana nu este liniara, si nu apreciaza

liniaritatea, ea vrea din ce in ce mai mult.

Scala decibelilor (dB) si dBSPL

Prin urmare, pentru a putea se putea apropia din punct de

vedere matematic de perceptia urechii umane, s-a adoptat

scara decibelilor (dB). Decibelul este de fapt exprimarea unui

raport, si nu are unitate de masura cum ar fi volt-ul, metrul

sau altele. Este doar un numar, care semnifica modalitatea de

raportare a unui semnal masurat la unul de referinta. Ceea ce

vreau eu sa prezint in acest articol este dBSPL (sound pressure

level – nivel de presiune sonoara) – modalitatea matematica

de a te apropia de raspunsul urechii umane la nivelul de

presiune sonora, referinta fiind 0dBSPL (aproximativ 20uPa

modificare a presiunii atmosferice). Pentru a putea “percepe”

aceasta scala, mai jos este un tabel cu diverse valori in dBSPL:

dB SPL Sursa (si distanta fata de sursa)

180 Un motor de racheta la 30 m distanta

150 Un reactor de avion la 30 m

130 Pragul de durere

120 Concert rock; reactor decoland la o distanta de 100 m

110 O motocicleta care accelereaza la o distanta de 5 m;

drujba la 1 m

100 Discoteca

90 Camion de mare tonaj cu motorul pornit la 1 m distanta

80 Aspirator in functiune la 1 m distanta

70 Trafic intens la 5 m distanta

60 Interiorul unui birou sau al unui restaurant

50 Un restaurant linistit

40 Zona rezidentiala in timpul noptii

30 Sala de teatru in care NU se vorbeste

10 Un om care respira la 3 m distanta

0 Pragul audibilitatii; un tantar care zboara la o distanta de 3

m
IMPORTANT: fiecare dublare a nivelului de presiune sonora

PERCEPUTA de ureche ca si o dublare inseamna o crestere de

10dB SPL a nivelului de presiune sonora; fiecare injumatatire,

inseamna o scadere cu 10dB SPL. Dar, pentru fiecare dublare a

puterii se obtine doar 3dB in plus de nivel de presiune sonora

– de exemplu, daca ai o boxa care emite 92dBSPL, si pui in

functiune si o a doua boxa, identica, se va obtine un total de

nivel de presiune sonora de 95dBSPL; implicit, pentru a simti o

dublare efectiva a “volumului”, ar trebui sa pui in functiune

inca o boxa identica (in total, 3 boxe pentru a obtine senzatia

de volum dublu, fata de o singura boxa). Urechea umana

poate percepe modificari de 1-2dBSPL in nivelul de presiune

sonora destul de rar, doar modificarile de 3dBSPL-5dBSPL sau

mai mari fiind “vizibile” pentru oricine.

Difuzoare, amplificatoare, si nivele de presiune sonora

Abilitatea difuzoarelor de a furniza un nivel de presiune

sonora, denumita senzitivitatea difuzoarelor, este masurata

in dBSPL/1W/1m – adica nivelul de presiune sonora

inregistrat prin consumul a 1 W de putere, si masurat la o

distanta de 1m. Ea are si oarecum semnificatia abilitatii unui

difuzor de a converti energia electrica (tensiunea data de

catre amplificator) in energie mecanica (vibratia difuzorului) si

nu in energie termica – practic, este vorba de eficienta

difuzorului. Un difuzor mediu poate furniza un nivel de

aproximativ 85-90dBSPL/1W/1m, iar unul foarte sofisticat

poate trece de 100dBSPL/1W/1m. Implicit, cu cat un difuzor

are sensitivitate mai mare, poate avea un volum mai mare –

statistic vorbind, este si mai scump, raspunde mai clar la

tranzienti si ofera o claritate mai mare.

Dar mai exista inca doi factori in metoda de masurare a

senzitivitatii unui difuzor: puterea consumata (masurata in

[W]ati) si distanta de la care se masoara (masurata in [m]etri)

sau se asculta sursa.

Distanta influenteaza nivelul de presiune sonora in felul

urmator: fiecare dublare a distantei fata de sursa, inseamna o

scadere a nivelului de presiune sonora cu 6dB. Intr-o camera,

mai apar modificari ale nivelului de presiune sonora si

datorita mai multor factori, precum ar fi distanta sursei fata

de pereti sau numarul de suprafete reflective si absorbante

din camera. Dar acesti factori nu fac scopul acestui articol.

Puterea consumata de catre difuzor – puterea amplificatorului,

sa zicem, influenteaza nivelul de presiune sonora intr-un mod

mult mai bland decat s-ar crede… Fiecare dublare a sa,

precum ar fi trecerea de la un amplificator de 50W dat la

maxim la un amplificator de 100W dat la maxim, semnifica o

crestere de doar 3dB a nivelului de presiune sonora! O trecere

de la 100W la 150W, inseamna, din punct de vedere al urechii

umane… aproape nimic. Pornind de la 100W, pentru a putea

obtine o dublare a nivelului de presiune sonora perceput de

catre ureche, nu este nevoie de nici mai mult nici mai putin

decat 1000W; practic, pentru a obtine o dublare a volumului,

este nevoie de 10 ori mai multa putere.

O paranteza, inainte de incheiere: dintre difuzoare,

tweeter-ele au senzitivitatea cea mai mare, de departe, de

aceea puterea folosita pentru a le drive-ui este intotdeauna

mai mica; pornind de la premiza ca un difuzor, cu cat este mai

mic cu atat este mai eficient, ati ajunge la o concluzie gresita:

de fapt, cu exceptia tweeter-elor, in mare parte din cazuri, cu

cat este mai mare un difuzor (in limitele bunului simt), cu atat

este mai eficient.

Ce concluzii s-ar putea trage din aceste randuri? Concluzia pe

care am tras-o eu este ca puterea amplificatorului este destul

de putin importanta in nivelul de presiune sonora obtinut, si

ca un difuzor eficient (si implicit, scump) este mai folositor,

atat prin volumul mai mare, cat si prin claritatatea si finetea

mai buna.

Alegerea boxelor
By Stress in Blog on 23 decembrie 2017

Alegerea boxelor este un subiect destul de important pentru mine, deoarece

am pierdut mult timp cautand sistemul potrivit pentru sonorizarea de
evenimente, studiind multa documentatie tehnica, citind multe review-uri,
forumuri, bloguri, avand zeci de auditii in diferite showroom-uri si participand la
multe evenimente, unde am avut diferite echipamente la indemana.
Acum gandindu-ma la timpul pierdut, mi-am dat seama ca ar fi fost dragut sa fi
gasit un material complet care sa ma ghideze in alegerea boxelor. Asa ca, in
randurile ce urmeaza o sa incerc sa acopar cat mai bine experienta acumulata,
sperand ca o sa fac viata mai usoara celor ce vor sa isi cumpere un sistem
audio pentru evenimente sau, de ce nu, sa isi faca un business din asa ceva.

Cele mai des intalnite sunt intrebarile de genu:

”Vreau sa-mi achizitionez o pereche de boxe destinate sonorizarii ocaziilor

festive, nunti, botezuri etc. si sunt intr-o mare dilema….ce sa aleg?”

In primul rand trebuie spus ca pentru a avea un sunet de calitate trebuie ca si

investitia sa fie serioasa. In comert exista o intreaga varietate de boxe, ceea ce
ne intereseaza, sau ceea ce ma intereseaza pe mine este ca aceste boxe sa fie
usoare, compacte si puternice, sunetul sa fie clar si curat, plaja de frecventa sa
fie cat mai larga, nivelul de presiune acustica SPL mare.

Aici voi o sa ma apostrofati: “Da…, dar n-ai zis nimic de W (vaţi)!”

O sa va explic, sper pe intelesul tuturor, de ce nu am zis nimic de W. De multe

ori, in procesul de alegerea boxelor, stam in fata calculatorului, citim niste
specificatii despre puterea lor 1500 W, 2000 W, iar apoi cand ne ducem in
showroom sa le ascultam suntem dezamagiti.

Ce trebuie sa stiti este ca noi nu ascultam W noi ascultam SPL. Degeaba am

2000 W intr-o incinta daca aceasta produce 128 db, cand pot avea 750W si a
produc aceeasi SPL. Noi nu cautam boxe cu amplificare cat mai mare, noi
cautam boxe eficiente unde nivelul de presiune acustica SPL este bun.

De exemplu:

Avem un difuzor cu sensitivitatea de 95 dB si puterea aplicata este 1000 W

continuu. Facand un scurt calcul avem: SPL calculat = 10 log 1000 + 95 = 125
dB. In general pentu calculul SPL peak se considera puterea amplificatorului
ori 2: SPL peak = 10 log 2000 + 95 = 128 dB . Cu privire la acesti 2000 W si la
respectivul SPL peak, acestea sunt doar siretlicuri de vanzari.

Cu un difuzor de calitate superioara si doar cu 750W puterea aplificatorului,

putem obtine un SPL de 128 dB cat are o boxa cu 2000W in peak (SPL
calculat = 10 log 750 + 99 = 127,8 dB)

Deci sfatul meu ar fi sa cititi cu mare atentie fiecare nota din subsolul
specificatiilor tehnice ale fiecaror boxe – pentru ca nu exista o referinta de
masurare a SPL-ului in industria muzica, iar fiecare inginer de sunet calculeaza
cum doreste aceasta “tarie” a boxelor. Unii masoara SPL max pentru o
frecventa – 1k, insa noi nu ascultam o frecventa, noi ascultam o gama de frecv
de la 20 Hz la 20 kHZ. Altii masoara SPL-ul la jumatatea distantei ( 0,5 metri )
pentru ca valorile de SPL sa se incadreze intr-o anumita plaja de marimi. Asa
ca aveti mare grija in alegerea boxelor!

“Ce brand sa aleg?”

Orice buget ai avea, sfatul meu in alegerea boxelor este sa ramaneti la

brandurile consecrate (L-ACOUSTICS, MartinAudio, Nexo, Montarbo, Yorkville,
FBT, QSC, Yamaha, RCF, DB, JBL, EV, Dynacord). Depinde foarte mult de
bugetul de care dispuneti si aplicatiile pentru care folositi respectivele boxe.

“Cate boxe imi trebuie?”

In functie de numarul de persoane participante la eveniment va faceti si

configuratia sistemului.

Aici trebuie sa va ganditi foarte bine la ce aplicatii/evenimente o sa le folositi in

90% din cazuri. Daca stiti ca majoritatea nuntilor sunt de max. 100 persoane,
nu are rost sa cumparati echipament pentru sonorizarea a 300 de persoane.
Pentru acele 10% din evenimente se recomanda inchirierea unor extra boxe
care sa va ajute sistemul sa duca 300 persoane.

“Imi trebuie si subwoofer?”

Depinde de eveniment. La evenimentele cu numar redus de persoane nu este

necesar sa te cari cu tot arsenalul de boxe si sub-uri dupa tine. Iti trebuie 1
pereche si distractia e asigurata. De aceea se recomanda ca boxele sa aiba un
raspuns bun in frecventa, si aici ma refer la frecventele joase, adica difuzoare
trebuie sa fie mari de 12″ – 15″.

Initial credeam ca intotdeauna in alegerea boxelor trebuie sa ma axez pe cele

de 15”, dar practica mi-a demonstrate de nenumarate ori ca nu este asa.

Exemplul 1:

Setul din imagine format din 2 topuri EV ELX 112P si 2 basi EV ELX 118P suna
mult mai bine impreuna decat acelasi sistem avand topuri de 15” – EV ELX
115P. Cu topurile de 15” sunetul este mult mai murdar si ingramadit in jurul
frecventelor joase, se pierde din claritate, iar difuzorul de 15” al topului face ca
basul sa nu mai fie asa curat si clar.

Exemplul 2:

Recent am avut sansa sa compar o boxa RCF Art 715 Mk II

cu QSC K12, ambele plastic, QSC are un kick fenomenal si un bass mult mai
bun, si totusi e o boxa de 12”. Cel mai bun sfat in alegerea boxelor este sa faceti
o auditie a celor 2 – 3 modele care v-au impresionat cel mai mult si apoi sa luati
decizia pe care sa le achizitionati.

“Ce sa aleg…boxe de plastic sau lemn (materiale lemnoase, plywood etc.)?”

Diferenta intre carcasa de plastic si cea de material lemnos, fie el si pal, e

destul de mare si nu in favoarea plasticului ci viceversa. Lemnul “suna” mai
bine, compresia e mai buna , rezonanta mai mica, iar sunetul parca e impins
mai bine spre fata boxei.

Ca exemplu va dau doua boxe avand aceleasi component (difuzoare/aplificare),

una fiind din lemn QSC KW122 iar alta din plastic QSC K12. KW122 suna mai
bine, dar are si minusuri – e cu aproape 4 kg mai grea si costa semnificant mai
mult.

Vreau sa retineti ca, nu spun ca boxele de plastic nu sunt bune – toti am fost la
evenimente unde se foloseau asa ceva si unde sunetul era incredibil – spun
insa ca nu e normal sa compari o boxa de lemn cu una de plastic, iar daca
compari doua cu aceleasi specificatii, side by side, cea de lemn va castiga
mereu.

In alegerea boxelor trebuie sa gasesti acel compromis intre sunet, portabilitate

si bani – in aceasta ordine. Fa astfel incat sa ai cel mai bun sunet portabil, apoi
gasesti solutia pentru bugetul tau.
 “Boxe passive sau boxe active?”

Eu unul prefer boxele active, cu amplificare proprie. Motivele pentru alegerea

boxelor active ar fi urmatoarele :

 nu trebuie sa mai car dupa mine un aplificator care e destul de greu si

care implica alta cablaraie
 amplificatorul si procesarea de semnal (DSP) integrate in boxa sunt
special facute pentru acea incinta, astfel incat sa scoata cel mai bun sunet
posibil.
 in cazul in care acest aplificator s-ar strica, tot evenimentul ar avea de
suferit, daca nu am unul de rezerva, in schimb la boxele active, daca una se
strica e foarte putin probabil ca si celelalte sa se strice in acelasi timp si deci
evenimentul ar decurge ok. Oricum e bine sa ai macar o boxa de backup la tine,
ca evenimentul sa nu aiba de suferit

“Ce configuratii sa folosesc?”

Nu exista o configuratie fixa in alegerea boxelor. Poti sa le combini dupa cum

doresti in functie de cate boxe ai la dispozitie dar in principal conteaza foarte
mult de forma salii, spatiul de care dispui, ringul de dans etc. Va prezint cateva
scheme:
Cum imperechem boxele?

In general daca avem topuri cu difuzoare mici (8”, 10”) folosim sub-uri cu
difuzoare de 10”, 12”, 15” (in cazul celor de 10” preferabil sa aiba doua
difuzoare pentru a ave un rasuns SPL corespunzator), iar la topuri de 12”, 15”
folosim in general sub-uri de 18” (sau 2 x 12”, 2 x 15”).

In realitate fiecare sa isi combina topurile cu sub-urile cum doreste, important

este ca sunetul sa fie unul bun, iar sub-ul (unul sau mai multe) sa tina pasul cu
topurile
4. Postul de tehnician sunet M II Tematică: 1. În situația în

care avem un cor și un solist vocal pe scenă, argumentați ce

tip de microfoane veti folosi, cum le veți poziționa față de cor

și ce măsuri veți lua ca acestea să nu creeze efectul de

microfonie. 2. Precizati ce fel de amplificatoare audio, ce fel

de boxe și ce tip de microfoane veți folosi pentru a sonoriza o

sală de conferință cu o capacitate de 200 de persoane. 3. În

cazul în care va trebui să amplificați un grup folcloric de 15

instrumentiști, menționați ce fel de consolă trebuie să folosiți

(analog sau digitală), ce fel de microfoane și argumentați

motivele. 4. Montați o instalație audio pentru un public de

150 de persoane. Pe scenă veți avea un interpret care are

nevoie de monitorizare personală și care va fi acompaniat de

o sursă audio externă. Bibliografie: 1. Davis, Gary; Jones,

Ralph - Sound Reinforcement Handbook, Editura Hal Leonard

Publishing Corporation, USA, 1990. 2. Huber, Miles, David;

Runstein, Robert – Modern Recording Techniques, Editura

Elsevier, USA, 2010. 3. Owsinski, Bobby - The Mixing

Engineer’s Handbook, Editura Intertec, Auburn Hills, 1999.