SUNETUL ÎN SPAȚIUL COSMIC

Coordonator:
Prof. Gabriela Marusia COBEL,
Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Sighetu Marmației, Maramureș
Elev:
Patrick Eduard KANTOR, Clasa a VII-a C,
Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Sighetu Marmației, Maramureș
Elev:
Luca Răzvan POP, Clasa a VII-a C,
Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Sighetu Marmației, Maramureș
Elev:
Rareș Cătălin PINTEA, Clasa a VII-a D,
Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Sighetu Marmației, Maramureș

I. ARGUMENT
V-ați întrebat vreodată ce sunete puteți auzi în spațiu? Răspunsul este simplu:
niciunul! În spațiul cosmic este liniște totală. Nu se aud zgomote de blocaje de trafic sau
furtuni sau valuri. Fără albine care zumzăie sau copii care râd sau plâng. Doar tăcere. În
acest experiment, veți descoperi de ce spațiul gol este lipsit de sunet și vom dovedi acest
lucru cu ajutorul microfonului din telefon și al unei aplicații cu senzori.

II. OBIECTIV
Scopul acestui proiect experimental este de a măsura modul în care scăderea cantității
de aer și crearea unui vid într-un recipient afectează intensitatea sunetului unui sonerii din
interiorul recipientului.

III. INTRODUCERE
Cu toții ne-am dorit un moment de reculegere, de liniște. Dar chiar dacă, fratele
nostru nu mai vorbește și surioara noastră se oprește din râs, tot am putea auzi traficul de pe
autostradă sau lătratul câinelui vecinului. Ce cauzează aceste sunete? Vom reuși vreodată să
obținem puțină pace și liniște?
Sunetul este produs de vibrațiile de la obiecte materiale. Aceste vibrații se mișcă în
valuri care se deplasează printr-un mediu gazos (cum ar fi aerul), lichid (cum ar fi apa) și
solid (cum ar fi pământul).
Urechile noastre aud sunet atunci când aceste unde ajung la timpanul nostru, așa cum
se arată în Figura 3.1. Undele sonore fac apoi să vibreze oasele din urechea medie, iar
vibrațiile sunt transmise fluidului din urechea noastră internă. Apoi, vibrațiile se deplasează
către celulele parului urechii interne și către nervii care transportă semnalul către creierul
nostru.

Figura 3.1. Auzirea sunetelor cu urechile noastre. Sursa https://promusicprod.ro/ce-este-

sunetul-totul-despre-undele-sonore/
 Oamenii de știință descriu diferite unde sonore după amplitudinea (cât de tare este
sunetul) și frecvența (înălțimea sunetului). Intensitatea sunetului se măsoară în decibeli-dB.

Figura 3.2, prezintă evaluările în decibeli ale unor sunete comune. Decibelii sunt o
scară logaritmică, nu o scară liniară. Aceasta înseamnă că pentru fiecare creștere de 10 dB,
intensitatea sunetului crește cu un factor de 10. De exemplu, sunetul cu o intensitate de 40
dB este de 100 de ori mai intens decât 20 dB, nu de două ori mai intens.

Cu toate acestea, deși putem folosi termenii în mod interschimbabili în vorbirea de

zi cu zi, volumul și intensitatea nu sunt același lucru. Majoritatea dintre noi percepem un
sunet ca fiind „de două ori mai puternic” decât altul atunci când sunt la o distanță de
aproximativ 10 dB.

Nivelurile de zgomot de peste 80 dB pot provoca leziuni ale auzului pe perioade

lungi de timp, iar nivelurile de sunet peste 120 dB pot provoca daune imediate.

Figura 3.2. Nivelurile de decibeli ale unor sunete comune.

În acest experiment, vom demonstra ce se întâmplă cu sunetul dacă nu are un mediu prin
care să traverseze. Vom simula condițiile din spațiul cosmic creând un vid și vom măsura
modul în care acesta afectează intensitatea sunetului unui sonerii, folosind microfonul din
telefon și o aplicație pentru senzori.

IV. TERMENI ȘI CONCEPTE:

 Sunet, vibrație, val, intensitate, decibeli (dB), logaritmic, liniar, vid.
 Ne punem deseori întrebările:
o Cum aud urechile noastre sunetul?
o Ce face sunetele mai puternice sau mai blânde?
o Ce face ca sunetele să fie înalte sau joase?
V. MATERIALE ȘI ECHIPAMENTE
 sârmă metalică puternică (diametrul de aproximativ 0,8 mm, lungime de aproximativ
15 cm);
 dispozitiv de tăiat sârmă sau foarfecă;
 baterie de 9V;
 buzzer/sonerie;
 bandă puternică’;
 balon cu fund plat (Erlenmeyer) de 500 ml, din sticlă borosilicată (pentru a putea fi
încălzit fără a se sparge) cu dop de cauciuc bine fixat’;
 apă;
 sursa de căldură (aragaz sau arzător Bunsen);
 temporizator;
 mănușă;
 smartphone cu o aplicație cu senzor, cum ar fi phyphox, disponibil gratuit pe Google
Play pentru dispozitivele Android (versiunea 4.0 sau mai recentă) sau din AppStore
pentru dispozitivele iOS (iOS 9.0 sau mai nou).

VI. PROCEDURĂ EXPERIMENTALĂ

Notă: În acest proiect științific, vom investiga modul în care intensitatea sunetului
se modifică odată cu scăderea presiunii aerului.
Vom folosi un telefon echipat cu o aplicație de senzor pentru a înregistra sunetul unui
sonerii într-un pahar Erlenmeyer, în timp ce în interior se creează un vid. Aplicațiile cu
senzori, cum ar fi phyphox, permit să înregistrați date folosind senzori încorporați în multe
smartphone-uri, inclusiv un microfon pe care îl puteți utiliza pentru a măsura sunetul. În timp
ce înregistrează sunetul soneriei, aplicația creează un grafic care vă va arăta cât de tare este
soneria în timp, măsurată în decibeli, unitatea pentru intensitatea sunetului.
Dacă se utilizează aplicația phyphox pentru a măsura amplitudinea sunetelor, va
trebui mai întâi să calibrăm senzorul pentru a obține citiri corecte în decibeli pe dispozitiv.
Senzorul trebuie recalibrat între înregistrările individuale. Instrucțiunile despre cum să
efectuați calibrarea senzorului de sunet phyphox sunt furnizate în videoclipul de aici:
https://www.youtube.com/watch?v=3cpZEVSC6Nw&t=1s
În acest experiment, vom demonstra ce se întâmplă cu sunetul dacă nu are un mediu
prin care să traverseze. Vom simula condițiile din spațiul cosmic creând un vid și vom
măsura modul în care acesta afectează intensitatea sunetului unui sonerii, folosind
microfonul din telefon și o aplicație pentru senzori.

VII. MOD DE LUCRU

Se taie firul la o lungime de aproximativ 12-15 cm folosind o foarfecă sau un tăietor
de sârmă. Se îndoaie firul peste bateria de 9V între polul plus și minus, ca în figură.

Figura 7.1. Fir pliat peste baterie de 9V.

 Introducem ambele capete ale firului în interiorul dopului de cauciuc pentru a face o
buclă în care putem introduce bateria, așa cum se arată în Figura 7.2. Ne asigurăm că firul
nu iese din dop pe cealaltă parte. Introducem bateria de 9V în bucla de sârmă cu partea
stâlpului îndreptată în jos sau departe de opritor. Ar trebui să arate ca în Figura 7.2.

Figura 7.2. Creați o buclă de sârmă (stânga) pentru a atașa bateria la opritor (dreapta).

Deschidem aplicația senzor de pe telefon și selectăm senzorul de sunet (amplitudine

audio în phyphox). De reținut este că, atunci când se utilizează aplicația phyphox, trebui să
calibrăm senzorul de amplitudine audio (senzorul de sunet) înainte de a efectua orice
măsurători.
Trebuie făcută această calibrare înainte de a începe investigația, astfel încât să
obținem citiri corecte, de intensitate a sunetului. Va trebui să recalibrăm senzorul de
amplitudine audio (resetați offset-ul în decibeli) de fiecare dată când începem o nouă
înregistrare!
După ce am calibrat senzorul, ne asigurăm că știm unde se află microfonul pe telefon
și facem un test rapid pentru a vedea dacă măsurarea sunetului funcționează. De exemplu,
puteți înregistra bătând din palme sau cântând pentru a verifica dacă senzorul se comportă
conform așteptărilor.
După ce am observat că senzorul funcționează și am fost familiarizați cu aplicația,
putem începe cu experimentul.
Acest experiment ar trebui să se facă într-un mediu liniștit. Citirea de fundal a
sonometrului, atunci când nu există zgomot în cameră ar trebui să fie cuprinsă între 20 și 40
de decibeli (dB).
Pentru a începe experimentul, adăugăm aproximativ 4-5 linguri de apă în balon, cu
înălțime de aproximativ 0,5 cm. Cu balonul deschis (cu dopul și soneria încă în afara
balonului), punem balonul pe sursa de căldură și aducem apa la fiert. Se fierbe timp de un
minut cronometrat. Balonul nu trebuie lăsat să se usuce.
În timp ce apa fierbe, utilizăm bandă adezivă puternică pentru a lipi soneria pe
baterie.
Conectăm pinul lung al soneriei cu polul plus al bateriei și capătul scurt cu polul
minus al bateriei (Figura 7.3). Când este conectat corect, soneria ar trebui să emită un bip
puternic.
Utilizăm bandă puternică pentru a atașa soneria la baterie. Înfășurăm banda în jurul
soneriei și a bateriei de câteva ori pentru a ne asigura că este fixată bine. Nu se pune nicio
bandă pe orificiul de deasupra soneriei, deoarece de aici vine sunetul. Configurația ar trebui
să arate ca în imaginea de mai jos, din Figura 7.3.
 Figura 7.3. Conectați soneria la baterie și înfășurați strâns cu bandă adezivă.

După ce apa a fiert timp de un minut, se oprește plita sau arzătorul Bunsen. Apoi
îndepărtăm cu grijă balonul de la sursa de căldură.
Așezăm rapid dopul cu bateria atașată și semnal sonor în balon. Ne asigurăm că îl
introducem strâns și nu lăsăm bateria sau soneria să atingă sticla din interiorul balonului,
altfel nu va funcționa.
De îndată ce dopul este fixat în siguranță și strâns în balon, începem înregistrarea
senzorului de sunet apăsând butonul de redare din aplicația phyphox și așezăm balonul
deasupra telefonului sau lângă telefon, așa cum se arată în Figura 7.4. și Figura 7.5.

Figura 7.4. Înregistrarea cu aplicația phyphox cu balonul deasupra telefonului

 Figura 7.5. Configurare finală pentru înregistrarea intensității sonore a soneriei din
interiorul balonului.

Figura 7.6. Configurare finală pentru înregistrarea intensității sonore a soneriei din
interiorul balonului și elevii participanți în proiect.

În timp ce aplicația înregistrează intensitatea sunetului soneriei, observăm balonul și,

de asemenea, ascultăm cu urechile.
Observați starea interiorului balonului.
De exemplu, aerul din interiorul balonului este limpede? Vedeți condens (picături de
apă) pe părțile laterale ale balonului?
Observații despre sunet: Cât de tare este soneria la început? Sunetul devine mai
puternic sau mai silențios în timp?
 După aproximativ 10-15 minute, sau când balonul s-a răcit la temperatura camerei,
încercarea este completă. Luăm balonul de pe telefon sau de lângă telefon și apăsăm butonul
de pauză pentru a opri înregistrarea. Ne asigurăm că salvăm datele.
Continuăm să observăm în timp ce pregătim următorul proces. De exemplu, este mai
greu să scoatem dopul acum decât atunci când l-am introdus pentru prima dată?
Pentru orice experiment, este important să facem mai multe încercări pentru a ne
asigura că rezultatele sunt consecvente.
Repetăm experimentul de mai multe ori și înregistrăm rezultatele fiecărei încercări.
Înainte de fiecare înregistrare, ne asigurăm că senzorul de sunet este încă calibrat Adăugați
mai multă apă în balon, dacă este necesar.
Analizăm datele pe care le-am înregistrat cu aplicația senzor.
Deschidem graficele pentru fiecare dintre încercările făcute în aplicație, care arată
modul în care intensitatea sunetului se modifică în timp după ce balonul este sigilat.
Datele ar trebui să arate ceva ca graficul din Figura 7.7. Intensitatea sunetului ar
trebui să scadă în timp și ar trebui să se stabilizeze la sfârșit. Puteți utiliza instrumentul
„alegeți date” din phyphox pentru a selecta puncte de date individuale și pentru a afișa timpul
acestora, precum și intensitatea sunetului măsurată.
Care a fost intensitatea sunetului tău (în decibeli) la început? Dar la sfârșit? Cât de
repede a scăzut intensitatea sunetului sau cât timp a durat până când intensitatea sunetului să
se stabilizeze? Selectăm punctul de date când am început experimentul (la cea mai mare
intensitate a sunetului) și când a fost terminat (unde a început să se niveleze).

Figura 7.7. Acest exemplu de date din aplicația phyphox demonstrează cum se poate
determina intensitatea sunetului soneriei la începutul și la sfârșitul experimentului. Axele x
ale graficelor sunt timpul în secunde [s], iar axele y arată intensitatea sunetului în decibeli
[dB].

Figura 7.8 Figura 7.9 Figura 7.10

Figura 7.11 Figura 7.12

 Figura 7.13 Figura 7.14 Figura 7.15

Figurile 7.8, 7.9, 7.10, 7.11, 7.12, 7.13, 7.14,7.15-colectări de date din timpul
experimentului.
Înregistrarea sunetului, în timpul experimentului îl puteți asculta aici:
https://drive.google.com/file/d/13-c_hOAL6gbgowQ1P0kNfsVVzgSwTO38/view .
VIII. CONCLUZII

1. Prin scăderea cantității de aer și crearea unui vid în paharul Erlenmeyer, intensitatea
sunetului soneriei scade în timp.
2. În Figura 7.8 - punctul de date când s-a început experimentul, cea mai mare intensitate
a sunetului de 67,13 dB, a fost la 106,38 secunde și s-a stabilizat la aproximativ la 57,63
dB după 550,17 secunde. (Figura 7.13)
3. Calculul diferenței de timp dintre aceste două puncte este de 443,79 secunde. Diferența
de decibeli între cele 2 puncte a fost de 9,50 dB.
4. O diferență de aproape 10dB înseamnă că percem acest sunet pe jumătate la fel de
puternic.
Tabel cu valorile intensitații sunetului și timp
Timp
106,38 212,147 341,180 419,573 550,17 626,28
(s)
Decibeli
67,13 49,7208 52,9643 52,7776 57,63 59,72
(dB)

5. Cercetatorii de la NASA au adunat și înregistrat o colecție de sunete misterioase și sinistre

din adancurile spațiului, sunetele pe care le fac stelele, cutremurele de pe Marte, găurile
negre, în timp ce devorează materia din jurul ei, sau chiar sunetele de la inceputurile
universului, care rezoneaza chiar și acum. Specialiștii spun că aceste sunete sunt modul prin
care Universul cântă. Ele au fost “construite” să sune ca niște melodii. Acestea nu sunt sunete
reale pentru ca sunetul circula doar în aer și în apă dar nu poate circula în vid. Din cauza
aceasta, oricât am încerca noi să ascultăm cu urechea cosmosul, nu vom auzi nimic, pentru
ca sunetul nu trece prin vid. Ceea ce au facut cercetatorii de la NASA a fost sa reconstruiască
niște sunete în urma unor imagini, printr-o metodă numita sonificare. În mod sigur nu e
liniște în cosmos, doar că noi nu auzim nimic. Înregistrări NASA:
https://soundcloud.com/nasa/m104-sonification
6. Din înregistrarea sunetului nostru, se observă clar ca intensitatea lui scade în timp.
7. În spațiul cosmic, în vid, este o liniște profundă. Doar pentru că noi nu auzim nimic și nu
ajunge nici un sunet la noi.

BIBLIOGRAFIE
1. https://www.sciencebuddies.org/ ;
2. https://www.electronicbeats.ro/the-feed/sunete-spatiu-nasa/ ;
3. What is Sound? | The Dr. Binocs Show | Learn Videos For Kids:
https://www.youtube.com/watch?v=gdGyvGPZ1G0 ;
4. How to Calibrate the Sound Sensor in Phyphox:
https://www.youtube.com/watch?v=3cpZEVSC6Nw&t=1s ;
5. "Sunete" din spațiu: https://www.youtube.com/watch?v=peHiNEcBiGY ;
6. Căştile îţi strică auzul: https://www.unica.ro/sanatate/castile-iti-strica-auzul-1378 ;
7. Site de educație Ducksters: https://www.ducksters.com/science/sound102.php .