ORGANUL VĂZULUI

Ochiul este format din globul ocular şi anexele ochiului: pleoape, conjunctivă şi glanda
lacrimală. Originea ochiului este dublă: ectodermală şi mezenchimală.

Structura globului ocular

Globul ocular este constituit din:

- peretele globului ocular,

- mediile transparente ale ochiului.

I. Peretele globului ocular

Este alcătuit din 3 tunici dispuse concentric:

- tunica externă, care este o structură fibroasă,

- tunica mijlocie sau vasculară,

- tunica internă, nervoasă şi fotosensibilă, reprezentată de retină.

1. Tunica externă sau fibroasă

Este constituită din două segmente: posterior şi anterior.

a. Segmentul posterior. Este reprezentat de sclerotică, o membrană albă, opacă, formată din
ţesut conjunctiv dens care se continuă cu dura mater. Faţa internă a scleroticii se continuă cu coroida
printr-o structură numită lamina fusca. La polul posterior, coroida şi sclerotica sunt perforate de fibrele
nervului optic.

b. Segmentul anterior. Este reprezentat de cornee, care este un mediu transparent. Corneea
este o membrană transparentă, de 0,7-0,8 mm grosime şi alcătuită din 5 straturi:

- epiteliul anterior, de tip pavimentos stratificat nekeratinizat şi care are capacitate

regenerativă;
 - membrana bazală anterioară sau membrana Bowman, de origine epitelială;

- ţesutul propriu cornean, 80-90% din cornee;

- membrana bazală posterioară sau membrana Descement, membrană omogenă

elastică;

- epiteliul posterior, de tip pavimentos simplu.

2. Tunica mijlocie

Este reprezentată de o membrană vasculo-pigmentară, numită coroidă, prezentă în zonele

laterale şi posterioare, în partea anterioară fiind reprezentată de corpul ciliar, procesele ciliare şi iris.

a. Coroida. Este alcătuită din:

- un strat care conţine fibre de colagen şi fibre elastice, fibrocite şi celule melanofore;

- un strat vascular format din ţesut conjunctivo-elastic, bogat în vase şi un strat corio-capilar,
care conţine o reţea de capilare largi;

- o membrană bazală formată din fibre elastice.

Coroida, prin structura sa preponderent vasculară, asigură nutriţia retinei.

b. Corpul ciliar. Are o structură musculo-fibroasă.

c. Procesel ciliare. Sunt formate din ţesut conjunctiv bogat în celule pigmentare, fibre elastice
şi vase. La nivelul lor se secretă umoarea apoasă.

d. Irisul. Este un diafragm muscular cu un orificiu central numit pupilă. Prin abundenţa sa în
celule pigmentare, irisul contribuie la culoarea ochilor, iar prin poziţia sa, delimitează cele două
camere ale globului ocular:

- camera anterioară – între cornee şi iris,

- camera posterioară – între iris şi cristalin.

3. Tunica internă sau retina

Este membrana fotosensibilă a ochiului, formată din:

- retina vizuală, porţiunea care corespunde coroidei,

 - retina oarbă.

Cele două zone sunt delimitate de o zonă de tranziţie denumită ora serrata.

a. Retina vizuală.

Este o structură nervoasă de tip particular, formată din celule nervoase şi nevroglice şi
protejată de un epiteliu pigmentar.

Celulele nervoase din retină sunt:

- celule vizuale,

- celule bipolare,

- celule multipolare,

- celule orizontale,

- celule amacrine.

a.1. Celulele vizuale sunt celule fotosensibile. Ele au un corp celular ovoid şi două prelungiri,
una externă cu rol de dendrită, în formă de con sau bastonaş şi una internă cu semnificaţie de axon.

- Celulele cu con sunt în număr de aproximativ 7 milioane, au corpul oval, mic, iar prelungirea
în formă de con are două segmente: un segment extern care conţine pigmentul iodopsină şi un
segment intern care are un aspect granular datorită prezenţei mitocondriilor, reticulului endoplasmic
rugos şi a complexului Golgi. Axonul este gros şi stabileşte sinapse cu neuronii bipolari. Sunt localizaţi
la nivelul petei galbene.

- Celulele cu bastonaş sunt în număr de aproximativ 130 milioane şi au o prelungire externă

sub formă de bastonaş, care este alcătuită dintr-un segment extern lung, ce conţine pigmentul
rodopsină şi dintr-un segment intern ce cuprinde organitele citoplasmatice şi are rol de axon. Sunt
răspândite la nivelul întregii retine vizuale.

a.2. Celulele bipolare au corpul fusiform, au dendritele ramificate şi orientate spre exterior
către celulele vizuale, iar la polul opus au un axon scurt.

a.3. Celulele multipolare sunt dispuse pe un singur rând, dendritele lor formând sinapse cu
celulele bipolare, iar axonii se asociază într-un fascicul ce alcătuieşte nervul optic.

a.4. Celulele orizontale au corpul paralel cu suprafaţa retinei, dendrite scurte şi axon lung, ele
fiind neuroni de asociaţie.
 a.5. Celulele amacrine sunt piriforme, au o dendrită şi nu au axon; sunt celule de asociaţie.

Celulele nevroglice sunt de două feluri:

- nevroglia Müller,

- nevroglia interstiţială.

Nevroglia Müller se află printre celulele bipolare, dar extremităţile lor sunt ramificate, se unesc
şi formează cele două membrane limitante, externă şi internă, din structura retinei.

Nevroglia interstiţială este reprezentată prin oligodendroglie şi microglie.

Toate aceste celule , descrise mai sus, împreună cu prelungirile lor, alcătuiesc 10 straturi ce
caracterizează structura retinei şi care, de la exterior spre interior, sunt:

1. Stratul celulelor pigmentare. Este adiacent coroidei şi este alcătuit din celule epiteliale cubo-
cilindrice, care conţin pigmentul brun numit fuscină. Celulele acestui strat trimit prelungiri în jurul
conurilor şi bastonaşelor, realizând pentru acestea câte o, aşa-zisă, ''cameră obscură".

2. Stratul bastonaşelor şi al conurilor. Este format din prelungirile externe ale celulelor vizuale,
care conţin conurile şi bastonaşele.

3. Membrana limitantă externă. Este formată din prelungirile externe unite ale celulelor Müller.

4. Stratul granular extern. Este format din corpul celulelor vizuale dispuse în două substraturi:
spre exterior un rând alcătuit din corpul neuronilor cu con, iar spre interior 3-4 rânduri alcătuite din
corpul neuronilor cu bastonaşe.

5. Stratul plexiform extern. Reprezintă o zonă de sinapse între axonii celulelor vizuale şi
dendritele neuronilor bipolari şi orizontali.
 6. Stratul granular intern. Este alcătuit din corpul neuronilor bipolari, corpul celulelor amacrine şi
al nevrogliei Müller.

7. Stratul plexiform intern. Este format din sinapsa dintre axonii celulelor bipolare şi dendritele
neuronilor multipolari.

8. Stratul ganglionar. Este format din neuronii multipolari situaţi pe un singur rând.

9. Stratul fibrelor nervului optic. Este alcătuit din axonii celulelor din stratul 8, care vor forma
nervul optic.

10. Membrana limitantă internă. Este formată prin condensarea extremităţilor interne ale celulelor
Müller.

Retina vizuală prezintă zone cu stuctură particulară şi anume:

- pata galbenă sau macula lutea, situată la polul posterior, are o depresiune centrală numită
foveea centralis şi este formată numai din celule cu conuri; este zona cu acuitatea vizuală maximă.

- ora serrata, este zona de tranziţie dintre retina vizuală şi retina oarbă; conţine celule
bipolare, rar şi multipolare.

- papila optică, este zona prin care fibrele optice, ce alcătuiesc nervul optic, părăsesc globul
ocular.

b. Retina oarbă

Este o structură ce prezintă două zone:

- o zonă ciliară, alcătuită din celule pigmentare şi un strat de celule cilindrice,

- o zonă iriană, alcătuită numai din celule pigmentare.

II. Mediile transparente ale ochiului

Sunt reprezentate de:

a. cornee;
 b. umoarea apoasă, un lichid transparent ce ocupă camerele anterioară şi cea posterioară şi
care este secretat de procesele ciliare;

c. cristalinul, de forma unei lentile biconvexe, este incolor, transparent şi are rol în procesul
de acomodare a vederii;

d. corpul vitros, o masă transparentă, gelatinoasă, situată între cristalin şi retină.

III. Anexele ochiului

Sunt reprezentate de:

a. pleoape, structuri cutaneo-musculoase, ce sunt cute mobile care au un ax central

fibromuscular, acoperit la exterior de piele şi la interior de o mucoasă, numită conjunctiva palpebrală.

b. glande lacrimale, glande tubulo-acinoase compuse, al căror produs seros se alimină prin
căile lacrimale.