Sunteți pe pagina 1din 118

LEGE Nr.

304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

Text în vigoare începând cu data de 30 decembrie 2020


REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, până la 30 decembrie 2020.

Act de bază
#B: Legea nr. 304/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005

Acte modificatoare
#M56: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 215/2020
#M55: Legea nr. 228/2020
#M54: Decizia Curţii Constituţionale nr. 547/2020
#M53: Legea nr. 120/2020
#M52: Decretul Preşedintelui României nr. 240/2020**
#M51: Legea nr. 239/2019
#M50: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2019
#M49: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
#M48: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018
#M47: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018
#M46: Legea nr. 207/2018
#M45: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017
#M44: Decizia Curţii Constituţionale nr. 321/2017
#M43: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016
#M42: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016
#M41: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2016
#M40: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016
#M39: Hotărârea Guvernului nr. 328/2016
#M38: Legea nr. 58/2016
#M37: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016
#M36: Legea nr. 1/2015
#M35: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014
#M34: Legea nr. 85/2014**
#M33: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014
#M32: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013
#M31: Legea nr. 296/2013
#M30: Decizia Curţii Constituţionale nr. 447/2013
#M29: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013**, declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 447/2013 (#M30) şi
respinsă prin Legea nr. 1/2015 (#M36)
#M28: Legea nr. 255/2013
#M27: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013
#M26: Legea nr. 54/2013
#M25: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013
#M24: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2012
#M23: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012
#M22: Hotărârea Guvernului nr. 666/2012
#M21: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012
#M20: Legea nr. 76/2012
#M19: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011
#M18: Legea nr. 300/2011
#M17: Legea nr. 283/2011
#M16: Legea nr. 148/2011
#M15: Legea nr. 71/2011
#M14: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010
#M13: Legea nr. 202/2010
#M12: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009
#M11: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2009
#M10: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008
#M9: Legea nr. 97/2008
#M8: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2007
#M7: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007
#M6: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006
#M5: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006
#M4: Legea nr. 54/2006
#M3: Legea nr. 17/2006
#M2: Decizia Curţii Constituţionale nr. 345/2006*
#M1: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005

În lista de mai sus, actele normative marcate cu asterisc (*) sunt modificate, abrogate sau respinse şi modificările efectuate prin aceste acte
normative asupra Legii nr. 304/2004, republicată, nu mai sunt de actualitate.

Actele normative marcate cu două asteriscuri (**) se referă la derogări de la Legea nr. 304/2004, republicată, sau conţin modificări/abrogări
efectuate asupra acestor derogări.

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări
este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

#B

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a


libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta
internaţională a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta
drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei
şi a legilor ţării.
Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un
proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi
independent de orice influenţe extranee.

TITLUL I
Dispoziţii generale

CAPITOLUL I
Principiile organizării judiciare

#M46
ART. 1
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe
judecătoreşti stabilite de lege.
#B
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile
legii.
#M46
ART. 2
(1) Justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi egală
pentru toţi.
#B
(2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) curţi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instanţe militare;
f) judecătorii.
ART. 3
Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.
ART. 4
(1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără
ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea
de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
ART. 5
Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

CAPITOLUL II
Accesul la justiţie

ART. 6
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a
intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
(2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.
ART. 7
(1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine
etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie
socială sau de orice alte criterii discriminatorii.
#M46
(3) Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce
priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.
#B
ART. 8
Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de
tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
#M46
ART. 9
Hotărârile Secţiei pentru judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului
Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din
Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de
instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi
atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.

#B
CAPITOLUL III
Dispoziţii generale privind procedura judiciară

ART. 10
Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen
rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.
ART. 11
Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi
continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive
obiective.
#M53
ART. 11^1
(1) Activitatea de judecată se suspendă pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de
urgenţă, în condiţiile art. 93 din Constituţia României, republicată.
(2) Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, activitatea de judecată poate continua doar
în situaţii excepţionale, de urgenţă deosebită, temeinic justificate, referitoare la protecţia relaţiilor
de familie şi la măsurile dispuse prin decret emis de Preşedintele României cu privind la instituirea
stării excepţionale*).
(3) Cauzele care se vor judeca pentru fiecare categorie de instanţe vor fi stabilite, în mod
exhaustiv, doar de Consiliul Superior al Magistraturii, după consultarea colegiilor de conducere
ale curţilor de apel, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii, respectiv a Colegiului de
conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, în cauzele în care s-a dispus măsura
arestării preventive sau în cauzele în care părţile execută pedeapsa în regim privativ de libertate,
şedinţele de judecată se vor desfăşura prin videoconferinţă.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(5) Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, termenele de prescripţie, cele procedurale
şi cele de decădere nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă.
#CIN
*) Sintagma "cu privind la instituirea stării excepţionale" nu este corectă din punct de vedere
gramatical, însă ea este reprodusă conform completării efectuate prin articolul unic din Legea nr.
120/2020 (#M53), completare publicată la pagina 2 din Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 608 din 10 iulie 2020.

#B
ART. 12
Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor
se face în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
#M28
ART. 13
(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio.
(2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile
pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte.
(3) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie
de pe notele grefierului.
#B
ART. 14
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă,
în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.
(3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de
judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
(4) În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă,
instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a
justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
(6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba
română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se
rezolvă de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în
încheierea de şedinţă.
(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci
când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.
ART. 15
Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau,
după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
#M28
ART. 16
(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
(2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de
lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
#M46
(3) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data
pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult
două ori.
#M28
ART. 17
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra
hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în
condiţiile legii.
#M46
(2) Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a
judecătorului din planificarea de permanenţă.

#B
TITLUL II
Instanţele judecătoreşti

CAPITOLUL I
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

SECŢIUNEA 1
Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ART. 18
(1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către
celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.
#M20
ART. 19
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi
de secţii şi judecători.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a
civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă
proprie.
#M46
(2^1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea
recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi
completurile de 5 judecători.
#M15
(3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la
propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete
specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura
cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi
necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.
#M20
(4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în
interesul legii, precum şi a completelor competente să soluţioneze sesizarea în vederea pronunţării
unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcţie de
specializarea completelor de judecată din care aceştia fac parte.
#B
ART. 20
(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin
statul de funcţii.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri,
cu personalul stabilit prin statul de funcţii.

SECŢIUNEA a 2-a
Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

#M20
ART. 21
(1) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi
a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva
hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio
altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
#M46
(2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată
de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului.
(3) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva
hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii
Constituţionale.
#M28
ART. 22
Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de
Curtea Militară de Apel;
c) contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de
Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice
natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor
de apel;
e) recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
f) sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de
drept.
#B
ART. 23
(1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
c) orice alte cereri prevăzute de lege.
#M28
(2) *** Abrogat
#M41
ART. 24
(1) Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă
instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie
împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu,
soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară
potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
#M46
(2) Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere
a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători.
#M28
ART. 24^1 *** Abrogat
#B
ART. 25
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
#M13
a) *** Abrogată
#B
b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de
promulgare.
ART. 26
Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră că este necesar să revină asupra
propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile
Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.
ART. 27
(1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în
care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze
la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută
jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de
îmbunătăţire a legislaţiei.

SECŢIUNEA a 3-a
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

#M46
ART. 28
(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi
colegiul de conducere.
#B
(2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
#M46
(3) Preşedintele, vicepreşedinţii şi câte 2 judecători de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadă de 3
ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele
colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care
are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
#B
ART. 29
(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de
funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#M49
b) *** Abrogată
#M46
c) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea,
promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
#B
d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea
administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
#M46
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte,
iar în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte.
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori
de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a unuia
dintre vicepreşedinţi sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
#B
(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul
majorităţii membrilor săi.
#M49
(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la
dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
#B
ART. 30
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului
Finanţelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
#M37
ART. 30^1
(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau
unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în
cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr.
14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi
completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
#M46
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condiţiile prevăzute prin Regulamentul privind
organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Raportul întocmit
cu ocazia verificărilor va fi făcut public, prin afişare pe site-ul oficial al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.

#B
SECŢIUNEA a 4-a
Completele de judecată

#M28
ART. 31
(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
#M46
b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi
judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de
judecată este format din 2 judecători;
#M28
c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de
Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi
judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată
este format din 2 judecători;
#M33
e) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de
curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
#M55
f) pentru contestaţiile prevăzute la art. 250^1 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de
procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva încheierilor pronunţate în
cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi pentru contestaţiile
prevăzute la art. 250^1 alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare,
împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul
de judecată este format din 3 judecători;
#M41
g) pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de
apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu,
completul de judecată este format din 3 judecători;
#M46
h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel
resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3
judecători.
#M28
(2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.
#M46
(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura,
acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiţi, prin tragere la sorţi, de către
preşedintele sau unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
#M33
ART. 31^1
Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul
prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. a).
#M46
ART. 32
(1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5
judecători.
(2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei
penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători
specializaţi, în funcţie de natura cauzelor.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în
şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepţional, pe
baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea
administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de
unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din
complet, desemnaţi potrivit alin. (4).
(6) În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5
judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în
magistratură a acestora.
(7) Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în
sistem informatizat.
#M20
ART. 33
(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre
vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii,
precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători şi orice
complet în cadrul secţiilor, când participă la judecată.
#M13
(2) *** Abrogat
#B
(3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi
judecători prezidează prin rotaţie.
ART. 34
În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia
parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu
majoritatea voturilor celor prezenţi.

CAPITOLUL II
Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

SECŢIUNEA 1
Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor

#CIN
NOTĂ:
Conform art. 76 din Legea nr. 76/2012 (#M20), până la organizarea instanţelor de tutelă şi
familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie
vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit Codului civil,
Codului de procedură civilă, prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare.

#B
ART. 35
(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează
mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din
prezenta lege.
#M46
(2) În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii
sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale,
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de
muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi
completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
#B
ART. 36
(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al
municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din
municipiul Bucureşti.
#M46
(3) În cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii
sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale,
cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de
muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi
completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
#B
ART. 37
(1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul
judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
#M31
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care
funcţionează.
(4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate,
potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre
soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.
#B
ART. 38
(1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele
municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
#M46
(2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc, cu
avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
#B
ART. 39
(1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau
complete specializate.
(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi
familie.
ART. 40
(1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate
pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite
asupra minorilor.
(2) Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă
disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3) Dispoziţiile Codului de procedură penală se aplică în mod corespunzător.
#M46
ART. 41*)

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la
propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale
instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea
colegiului de conducere al fiecărei instanţe.
#B
(2) Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al
instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
(3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de
judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte
secţii.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 60 din anexa nr. 1 la Decretul Preşedintelui României nr.
240/2020 (#M52).
#M52
"ART. 60
Dacă, din motive generate de pandemia de COVID-19, numărul de judecători necesar formării
completului de judecată în cadrul unei secţii nu se poate asigura, preşedintele instanţei sau
înlocuitorul acestuia, prin derogare de la prevederile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune
participarea unor judecători de la alte secţii ale instanţei, desemnaţi prin tragere la sorţi."

#B
ART. 42
În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru
curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte
localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.
#M20
ART. 42^1
În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt
următoarele:
a) Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila
marină 64 inclusiv;
b) Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.

#B
SECŢIUNEA a 2-a
Conducerea instanţelor judecătoreşti

ART. 43
(1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile
manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
(2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi
control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
(3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a
instanţei.
ART. 44
(1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii
tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
#M9
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este
ordonator terţiar de credite.
#M46
ART. 45
(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale,
tribunale specializate, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la
judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepreşedinţi, iar la
celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
#B
(2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 3
vicepreşedinţi.
ART. 46
(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna
funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora,
asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi
personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume
desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii,
precum şi autoritatea de lucru judecat.
#M5
(3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a
vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
#B
ART. 47
Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte
atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.
ART. 48
Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.
ART. 49
(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte
cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la
art. 41.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea
componenţă:
a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în
adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de
3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
#M46
(2^1) În cazul în care, la judecătorii şi tribunale specializate, numărul judecătorilor este de 5 sau
mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.
(2^2) Dispoziţiile alin. (2^1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive
obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.
#B
(3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-
financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu
vot consultativ.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de
apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care
nu au drept de vot.
(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul
exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
#M49
(8) Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile
cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
#B
ART. 50
(1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări
generale ale judecătorilor.
(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia
acesteia - de preşedintele curţii de apel;
b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia
acestuia - de preşedintele tribunalului;
c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.
(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul
judecătorilor care fac parte din aceasta.
#M46
(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către
colegiul de conducere al instanţei.
#B
ART. 51
Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:
a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului
Superior al Magistraturii;
#M46
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secţiilor Consiliului
Superior al Magistraturii;
#B
f) aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
------------
*) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22 - 32.

SECŢIUNEA a 3-a
Completele de judecată

ART. 52
(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului,
urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor


judecătoreşti.
(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.
ART. 53*)
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem
informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile
prevăzute de lege.
#M46
(3) Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la
fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a
organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 185 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 (#M34).
#M34
"(3) Prin derogare de la prevederile art. 53 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, toate dosarele formate potrivit prevederilor alin. (2) vor fi repartizate
judecătorului-sindic desemnat conform sistemului de repartizare aleatorie în primul dosar
înregistrat în sistemul informatizat al instanţelor."

#M46
ART. 54
(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi
curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind
conflictele de muncă şi de asigurări sociale. În condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1^1) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată
ale completurilor formate din judecători definitivi.
(1^1) Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către
judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi
libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet
format din 2 judecători.
(1^2) *** Abrogat
(2) Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători*), cu excepţia cazurilor
în care legea prevede altfel.
#M28
(3) *** Abrogat
(4) *** Abrogat
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
215/2020 (#M56).
#M56
"ARTICOL UNIC
(1) Dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet
format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1
ianuarie 2023. În procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021**) şi până la data de 31
decembrie 2022 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
(2) În cauzele penale, dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă
începând cu data de 1 ianuarie 2023. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă
instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2021***) şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv se
judecă în complet format din 2 judecători."
#CIN
**) Conform art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 (#M48), cu
modificările ulterioare, în procesele pornite începând cu data de 16 octombrie 2018 [data intrării
în vigoare a Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 (#M48)] şi până la data de 31
decembrie 2020 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
***) Conform art. VI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 (#M48), cu
modificările ulterioare, apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă
începând cu data de 16 octombrie 2018 [data intrării în vigoare a Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 92/2018 (#M48)] şi până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv se judecă în
complet format din 2 judecători.

#M20
ART. 55
(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi
asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 11 şi ale
art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
#B
(2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate.
Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
#M13
(3) *** Abrogat

#B
CAPITOLUL III
Instanţele militare

#M28
ART. 56
(1) Instanţele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Curtea Militară de Apel Bucureşti.
#B
(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă
din prezenta lege.
(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
ART. 57
(1) Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune
ca judecata să se desfăşoare în alt loc.
(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forţe
multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului
primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.
ART. 58
(1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma
militară.
#M46
(2) *** Abrogat
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(3) *** Abrogat


#B
ART. 59
(1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49
- 51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi
judecători.
#M28
ART. 60 *** Abrogat
#B
ART. 61
(1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu
personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49
- 51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi
judecători.
#M9
(2) *** Abrogat

#B
TITLUL III
Ministerul Public

CAPITOLUL I
Atribuţiile Ministerului Public

ART. 62
(1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului
ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
#M46
(3) Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie,
dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa
executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să
respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul
nediscriminatoriu la informare.
#B
(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte
autorităţi publice.
ART. 63
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit
legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi
controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale
dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei,
pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă
ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea
legislaţiei în domeniu;
j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
#M46
k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
#B
ART. 64
(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt
obligatorii pentru procurorii din subordine.
#M46
(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul
poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul
procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic
superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior,
când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.
#M5
(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
b) în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea
sa;
c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
#M46
(5) Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,
în cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de
procurorul ierarhic superior.
#B
ART. 65
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din
aceeaşi circumscripţie.
#M42
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al
parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct
sau prin procurori anume desemnaţi.
#M37
ART. 66
(1) Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru
obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile
date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod
nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire
dispoziţiile acestuia.
(3) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au
obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele
şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
(4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit
legii.
#M37
ART. 66^1
(1) În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură
penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie
judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate
potrivit legii.
(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor
interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul
acestora.
(3) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face
prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
#M46
(3^1) Nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, lucrători, informatori sau
colaboratori, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii. Anterior numirii în funcţie, aceştia vor da
o declaraţie olografă pe propria răspundere că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de
informaţii, că nu sunt şi nu au fost colaboratori sau informatori ai acestora.
#M37
(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea
perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic
superioare nicio însărcinare.
(6) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite
de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile
prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta
lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor
şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile alin. (1) îşi păstrează salarizarea
avută la data detaşării.
(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi
răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile privind acordarea
gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul
afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
(10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei
judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu
activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(11) Pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt
aplicabile dispoziţiile prevăzute în legile speciale aplicabile acestora.
#B
ART. 67
(1) Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea
adevărului.
#M46
(2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate,
potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Secţia
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior,
pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.
#M28
(3) În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a
supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
#B
ART. 68
Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le
consideră netemeinice şi nelegale.
#M46
ART. 69
(1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Secţiei pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin
procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de
procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
ori de ministrul justiţiei.
#B
(2) Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi
îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu
celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile
dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
#M46
(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile
ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

#B
CAPITOLUL II
Organizarea Ministerului Public

SECŢIUNEA 1
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

ART. 70
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor
din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează
bugetul Ministerului Public.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie este ajutat de 3 consilieri.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator
principal de credite.
ART. 71
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă
Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice,
din ţară sau din străinătate.
ART. 72
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct
sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.
ART. 73
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la
şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia,
când consideră necesar.
(2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe
adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la şedinţele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).
ART. 74
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează,
dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în
cazurile prevăzute de lege.
#M42
ART. 75
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de
procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri
conduse de procurori-şefi.
#B
ART. 76
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
ART. 77
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de
conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este
constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-
adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.
ART. 78
(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se
convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
#M46
ART. 79
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind
activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe


lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

#M42
SECŢIUNEA 1^1*)
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

#CIN
*) Conform art. V din Legea nr. 207/2018 (#M46), procurorii care, la data de 23 iulie 2018 [data
intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018 (#M46)], sunt numiţi în funcţie în cadrul Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism rămân în funcţiile pe care le
îndeplinesc în cadrul acestei structuri.

#M42
ART. 79^1
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată în
combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.
#M46
(2) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează
cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii,
aprobat potrivit legii.
#M48
(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună
pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de
procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de către comisia
constituită în acest scop.
#M42
(4) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).
(5) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi
asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice.
(6) La evaluarea candidaţilor vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori,
cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(7) Comisia prevăzută la alin. (3) este numită prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi este formată din 3 procurori
din cadrul Direcţiei. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte
domenii.
(8) Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
#M48
(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul
Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile
disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
#M46
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(10) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de


Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul revine la parchetul de unde provine.
(11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc
gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele
dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul
acestei direcţii.
#M42
(12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
#M42
ART. 79^2
(1) În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale
acestei direcţii.
(2) Colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism este constituit din procurorul-şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5
procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.
#M42
ART. 79^3
(1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte
ori este necesar.
(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
#M46
ART. 79^4
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează
anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă secţiei pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a
anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de
activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

#B
SECŢIUNEA a 2-a*)
Direcţia Naţională Anticorupţie

#CIN
*) Conform art. V din Legea nr. 207/2018 (#M46), procurorii care, la data de 23 iulie 2018 [data
intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018 (#M46)], sunt numiţi în funcţie în cadrul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie rămân în funcţiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestei structuri.

#B
ART. 80
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie,
potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Direcţia Naţională Anticorupţie se organizează ca structură autonomă în cadrul Ministerului


Public şi este coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(3) Direcţia Naţională Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
ART. 81
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al
imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
(2) Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu
parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi
atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
ART. 82
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2
adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
(2) În activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri,
asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(3) Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator principal de credite.
(4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de
la bugetul de stat.
ART. 83
(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte
asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.
(2) Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul şef,
unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.
ART. 84
(1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se convoacă de către
procurorul şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
ART. 85
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite
ordine cu caracter intern.
#M46
ART. 86
(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri
şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul
conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
#B
(2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul şef al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de regulă, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă
curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.
#M46
ART. 87
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-
şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor
prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
#M48
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost
sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel
puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui
concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.
#M46
(3) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:
a) un interviu transmis în direct, susţinut în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii;
b) o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor
acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate.
#B
(4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi
asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori,
cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
#M46
(6) Evaluarea prevăzută la alin. (3) lit. b) se efectuează de o comisie desemnată de secţia pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori de la Direcţia Naţională
Anticorupţie propuşi de procurorul-şef al direcţiei, 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie propuşi de procurorul general şi un formator propus de Institutul
Naţional al Magistraturii.
#B
(7) Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de
procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
#M48
(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al
procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau
în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e) din Legea nr.
303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
#M46
(9) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul revine la
parchetul de unde provine.
(9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul
Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea
corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în
condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.
#B
(10) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale
Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod
corespunzător.
#M46
ART. 88
Direcţia Naţională Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe
care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului
justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta
Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

#M46
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

SECŢIUNEA a 2^1-a*)
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

#CIN
*) A se vedea şi art. II şi art. III din Legea nr. 207/2018 (#M46), articole reproduse în nota 2 de
la sfârşitul textului actualizat.

#M46
ART. 88^1
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi
funcţionează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie care are competenţa exclusivă de
a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv
judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire
penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate şi alte
persoane.
(3) În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin.
(4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările
ulterioare, nu sunt aplicabile.
(4) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror-şef secţie,
ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,
în condiţiile prezentei legi.
(5) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează
conflictele de competenţă apărute între Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi
celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.
#M49
(6) *) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la
"procurorul ierarhic superior" în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor
dispuse anterior operaţionalizării acesteia.
#CIN
*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 547/2020 (#M54), a constatat că dispoziţiile art. 88^1
alin. (6) din Legea nr. 304/2004 sunt neconstituţionale.

#M46
ART. 88^2
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi desfăşoară activitatea potrivit
principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
(2) Este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie.
#M47
(3) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu un număr de 15 posturi
de procuror.
#M46
(4) Numărul de posturi al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie poate fi modificat,
în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
#M48
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(5) Pe durata desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din
Justiţie, procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie beneficiază de drepturile procurorilor
detaşaţi, în condiţiile legii.
#M46
ART. 88^3*)
(1) Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui
proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se
competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi
responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, precum şi integritatea
candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori
specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale.
(2) Componenţa comisiei de concurs este următoarea:
a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă
de grad de cel puţin curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători;
b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un parchet
de grad de cel puţin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secţia pentru procurori.
(3) Condiţiile pentru ca un procuror să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de
procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele prevăzute la art. 88^5
alin. (3).
(4) Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 48 alin. (11)
din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind
exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi orice alte înscrisuri pe care le consideră
relevante în susţinerea candidaturii sale.
(5) Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii, cu cel puţin 10 zile înaintea concursului.
(6) Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea
procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, după evaluarea
candidaturilor şi a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.
(7) Revocarea din funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie
se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuţiilor
specifice funcţiei sau în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani, la
propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).
(8) Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie pe
o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
#CIN
*) A se vedea şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 (#M47), articol
reprodus în nota 3 de la sfârşitul textului actualizat.
Menţionăm că, prin art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 (#M47),
a fost acordată o derogare de la prevederile art. 88^3.

#M46
ART. 88^4*)
(1) Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în
funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef
secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei.
(2) Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din
justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(3) Revocarea procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se
face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef
secţie, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul în care acesta
a fost sancţionat disciplinar.
#CIN
*) A se vedea şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 (#M47), articol
reprodus în nota 3 de la sfârşitul textului actualizat.
Menţionăm că, prin art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 (#M47),
a fost acordată o derogare de la prevederile art. 88^4.

#M46
ART. 88^5*)
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu procurori numiţi de
către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor
prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea
continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.
(2) Concursul este susţinut în faţa comisiei de concurs compuse potrivit art. 88^3 alin. (2), din
care face parte de drept şi procurorul-şef secţie.
(3) Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
b) să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel;
c) să aibă o vechime efectivă de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror;
d) să aibă o bună pregătire profesională;
e) să aibă o conduită morală ireproşabilă.
(4) La concurs poate participa orice procuror care, până la data stabilită pentru începerea
concursului, îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).
(5) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:
#M48
a) un interviu, transmis în direct şi ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior
al Magistraturii, susţinut în faţa comisiei prevăzute la art. 88^3 alin. (2) din care face parte de
drept şi procurorul şef secţie;
#M46
b) o evaluare a activităţii din ultimii 5 ani;
c) o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi din ultimii 3 ani de activitate.
(6) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi
asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice. La interviu participă
procurorul-şef secţie şi un psiholog, care pot pune întrebări candidaţilor.
(7) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către 2 procurori şi 2 judecători din
cadrul Inspecţiei Judiciare, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la
propunerea inspectorului-şef. Punctajul se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere
inclusiv durata şi complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitări, restituiri,
condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea.
(8) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. c) se efectuează de o comisie desemnată de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 2 judecători din Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, propuşi de colegiile de conducere ale acestora, precum şi un formator din cadrul
Institutului Naţional al Magistraturii, propus de Consiliul ştiinţific al acestuia.
(9) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite
astfel:
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

a) 60 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);


b) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);
c) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).
(10) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte, dar nu mai
puţin decât următorul punctaj pentru fiecare probă în parte:
a) minimum 25 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);
b) minimum 15 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);
c) minimum 10 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).
(11) Numirea în funcţia de procuror din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din
justiţie se va face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturile vacante
şi în ordinea punctelor obţinute.
#M49
(11^1) Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secţiune nu devin incompatibili şi îşi
exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(11^2) Comisiile de concurs prevăzute de art. 88^3**), respectiv de art. 88^5***) îşi desfăşoară
legal activitatea în prezenţa****) a cel puţin 3 membri.
#M46
(12) Procedurile de numire, continuare a activităţii în cadrul secţiei şi revocare din funcţiile de
conducere şi execuţie din cadrul secţiei vor fi detaliate într-un regulament*****) aprobat de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii.
#CIN
*) A se vedea şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 (#M47), articol
reprodus în nota 3 de la sfârşitul textului actualizat.
Menţionăm că, prin art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 (#M47),
a fost acordată o derogare de la prevederile art. 88^5.
**) În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, acest articol era
indicat, în mod eronat, ca fiind "art. 883".
***) În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, acest articol era
indicat, în mod eronat, ca fiind "art. 885".
****) În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, cuvântul
"prezenţa" era indicat, în mod eronat, ca fiind "prezenta".
*****) A se vedea:
- Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 910/2018 pentru aprobarea Regulamentului
privind numirea şi revocarea procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul Secţiei pentru
investigarea infracţiunilor din justiţie;
- Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 911/2018 pentru aprobarea Regulamentului
privind numirea, continuarea activităţii şi revocarea procurorilor cu funcţii de execuţie din cadrul
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

#M46
ART. 88^6
(1) La expirarea termenului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activităţii în cadrul
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăşi în
total 9 ani de activitate în cadrul secţiei.
(2) Cu 3 luni înainte de expirarea termenului de numire, Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii va analiza cererea depusă de procurorul care solicită continuarea activităţii în cadrul
secţiei şi decide asupra acesteia, având în vedere evaluarea activităţii desfăşurate de acesta în
ultimii 3 ani.
(3) La data încetării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie,
procurorul revine la parchetul de unde provine.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(4) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei
pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi
salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării,
în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.
#M46
ART. 88^7
(1) Procurorii numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pot fi
revocaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivată a procurorului-şef al
secţiei, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul aplicării unei
sancţiuni disciplinare.
(2) În cazul revocării, procurorul revine la parchetul de unde provine şi îşi redobândeşte gradul
profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele
dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul
direcţiei.
#M46
ART. 88^8
(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele:
a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa;
b) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru
judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
c) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de
competenţă;
#M49
d) *) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele
aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;
e) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.
#M46
(2) Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei se asigură de procurori
din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de
către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.
#CIN
*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 547/2020 (#M54), a constatat că dispoziţiile art. 88^8
alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 sunt neconstituţionale.

#M46
ART. 88^9
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie elaborează anual un raport privind
activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă, nu mai târziu de luna februarie a anului următor,
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
#M50
ART. 88^10
(1) În vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în
cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau
agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în
limita posturilor prevăzute de lege.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef


al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de către ministrul afacerilor interne, pe o
perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(3) Numirea în funcţie a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face
prin ordin al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea
perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie.
(5) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic
superioare din poliţia judiciară nicio însărcinare.
(6) Dispoziţiile procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt
obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia
scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile
prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute de prezenta
lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor
şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează
potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei
Naţionale Anticorupţie.
(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi
răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul-
şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor
profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor
interne, la propunerea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
(10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei
judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu
activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1).
#M50
ART. 88^11
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu specialişti în domeniul
prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte
domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire
penală.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) sunt numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie prin ordin al procurorului-şef al acesteia şi au calitatea de funcţionar
public.
(3) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere,
supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din
justiţie şi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. Salariile de bază
pentru specialiştii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele
prevăzute la art. 28 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 1 lit. e) şi art. 22
alin. (1) - (3) din capitolul VIII al anexei nr. V din aceeaşi lege. Specialiştii beneficiază, în mod
corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#B
SECŢIUNEA a 3-a
Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi
judecătorii

ART. 89
(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie
funcţionează un parchet.
(2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi
au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
(3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate
juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă
judecătorii nu au personalitate juridică.
ART. 90
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot
funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie
pentru minori şi familie.
#M46
(2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot
funcţiona secţii specializate.
#B
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc
de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul
ministrului justiţiei.
ART. 91
În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează
sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile
secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.
ART. 92
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse
de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de
pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde
funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii
parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului.
#M5
(5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
#B
ART. 93
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari
de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de
credite.
#M46
ART. 94
(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale,
judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi parchetele de pe lângă
judecătoriile din municipiul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

ajutat de 1 - 2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi celelalte
judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
#B
(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul
Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 adjuncţi.
ART. 95
(1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de
pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea
acestora.
ART. 96
(1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de
conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru
minori şi familie şi judecătorii au în componenţă procurori care deţin funcţii de nivelul celor
prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2) - (7) se aplică în mod corespunzător.
ART. 97
Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea
adunărilor generale ale procurorilor.

SECŢIUNEA a 4-a
Organizarea parchetelor militare

#M28
ART. 98
(1) Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară
de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti,
iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.
#B
(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă
din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ
propriu.
ART. 99
(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror
militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general
militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
ART. 100
(1) Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se
aplică în mod corespunzător.
(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de
militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în
care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată
jurisdicţia română. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art.
57.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care
exercită atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică în mod corespunzător.


#M46
ART. 101
Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar,
indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.
#B
ART. 102
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale
Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care
au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
#M28
(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care
generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor
militarizate, parchetele militare şi secţiile prevăzute în alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform
competenţei, activităţi comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de
protocoale.

#B
TITLUL IV
Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

ART. 103
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în
coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi
procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi
formarea formatorilor, în condiţiile legii.
#M46
(1^1) Institutul Naţional al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii de
formare profesională a judecătorilor şi procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a
Consiliului Superior al Magistraturii. În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul
Naţional al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe
cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de
cooperare desfăşurate în România.
#B
(2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi
educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de
învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.
(3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.
ART. 104
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri:
un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de
pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori
universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a
Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai"
din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un
reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale
judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face
parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#M7
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi
revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al
Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de
specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din
învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
#B
(3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu
excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
#M7
(4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este
incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.
#B
ART. 105
Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte
asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului
acestei instituţii.
ART. 106
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului
Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
#M46
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator terţiar de credite.
#B
ART. 107
(1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin
hotărâre a Guvernului*).
(2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al
Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
#CIN
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 57/2018 privind stabilirea numărului maxim de posturi
pentru Institutul Naţional al Magistraturii.

#B
ART. 108
(1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din
rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu
acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din
învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi
personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată,
pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
#M46
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, la plata cu ora,
se face în funcţie de activităţile desfăşurate şi de indemnizaţia brută lunară maximă a unui
judecător cu funcţie de execuţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu vechimea cea mai mare în
muncă şi în funcţie, astfel:
a) în cazul activităţilor de predare de tip curs sau conferinţă, orele efectuate se înmulţesc cu un
coeficient de 2,5;
b) în cazul activităţilor de seminar, precum şi al altor activităţi didactice şi/sau conexe procesului
de formare iniţială şi continuă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 1,5;
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

c) celelalte activităţi specifice formării iniţiale şi continue vor fi cuantificate pe baza unei
metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului.
#B
ART. 109
Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului
Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor şi a altor categorii de
personal de specialitate.

TITLUL V
Asistenţii judiciari

ART. 110
Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi
Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunosc limba română;
e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
ART. 111
(1) Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi
procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea
transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.
(4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi
procurori.
(5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport
cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
ART. 112
Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii
prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
ART. 113
(1) Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare,
precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.
#M20
(3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de
zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în
circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat.
#B
(4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în
raport cu volumul de activitate al instanţei.
(5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică
Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.
#M46
ART. 113^1
(1) Asistenţii judiciari sunt supuşi unor evaluări privind calitatea activităţii din 2 în 2 ani. Prima
evaluare a asistenţilor judiciari se face la un an de la numirea în funcţie.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de preşedintele tribunalului în cadrul căruia îşi
desfăşoară activitatea asistentul judiciar. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a
judecătorilor şi procurorilor prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător şi asistenţilor
judiciari, raportat la atribuţiile exercitate de aceştia potrivit legii.
(3) Asistenţii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la ministrul
justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare. În soluţionarea contestaţiei, ministrul justiţiei
poate solicita conducătorului tribunalului orice informaţii pe care le consideră necesare şi va
proceda la audierea asistentului judiciar.
(4) Asistentul judiciar care primeşte în urma evaluării calificativul "nesatisfăcător" este eliberat
din funcţie pentru incapacitate profesională de către ministrul justiţiei.
(5) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi,
în raport cu volumul de activitate al instanţei.
#B
ART. 114
Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului
Justiţiei, se stabilesc:
a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a
candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
ART. 115
Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept
în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi
asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.

TITLUL VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

ART. 116
(1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structură următoarele compartimente
auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare şi relaţii publice;
e) biblioteca.
(2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin
regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).
#M42
(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie,
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au, de asemenea, în
structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică.
Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor
specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
#B
(4) Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate.
#M28
(5) În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal,

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de
urmărire penală.
(6) Specialiştii prevăzuţi la alin. (5) au calitatea de funcţionar public.
(7) Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică
sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
#B
ART. 117
(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu
publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii
judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător
sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un
absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau
examen.
ART. 118
(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau
parchetelor unde funcţionează.
(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de
preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
#M42
(3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea,
compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse
de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile
Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
#B
(4) Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ
preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei
informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
#M28
(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate
proveni şi din rândul militarilor activi.
#B
ART. 119
(1) Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală
sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice
alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al
procurorului.
(2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare
instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se
asigură în mod gratuit.
(3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
#M42
ART. 120
(1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorul-
şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism iau măsuri
pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#B
(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către
conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului
Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
#M42
(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, avizul prevăzut la alin. (2)
nu este necesar.
#B
(4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au
obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului
judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5) Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Direcţiei
Naţionale Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
#M50
(5^1) Începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din
cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în
coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi
drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
(5^2) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru
specialiştii de la art. 116 alin. (5).
#M49
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
#M27
ART. 120^1
În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar,
bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în
activitatea de urmărire penală.
#M46
ART. 120^2
(1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de
urmărire a infracţiunilor din domeniul economic, financiar, fiscal şi vamal, în cadrul parchetelor de
pe lângă tribunale funcţionează, prin detaşare, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita
posturilor aprobate potrivit legii.
(2) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează acte de cercetare penală în cauzele prevăzute
la alin. (1), în care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de procuror ori în care procurorul a
dispus preluarea în vederea efectuării urmăririi penale, conform prevederilor art. 324 alin. (2) din
Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) pot efectua acte de cercetare
penală şi în cauzele preluate de parchetul de pe lângă curtea de apel de la parchetele de pe lângă
tribunale.
(4) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse
de procurori, sub directa conducere, supravegherea şi controlul nemijlocit al acestora.
(5) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, actele
întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorilor fiind efectuate în numele acestora.
#M46
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

ART. 120^3
(1) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 120^2 sunt detaşaţi în cadrul
parchetelor, la propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 6 ani, cu
posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
(2) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la parchetele
prevăzute la art. 120^2 alin. (1).
(3) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea
perioadei prevăzute la alin. (1), prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic
superioare nicio însărcinare.
(5) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile prezentului articol au drepturile şi
obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi
beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi art. 23 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor
şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Salariul de bază şi sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi sunt cele
prevăzute pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
reduse cu 20%.
(7) Drepturile salariale sunt suportate din bugetul Ministerului Public şi se acordă de către
parchetul unde este detaşat.
#M46
ART. 120^4
(1) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi
răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie
judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează
anual activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi, în condiţiile legii.
(4) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei
judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu
activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.
(5) Funcţia de ofiţer şi agent de poliţie judiciară prevăzută la art. 120^2 alin. (1) este
incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din
învăţământul superior.
(6) Numărul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul parchetelor prevăzute la art.
120^2 alin. (1), precum şi repartizarea acestora se stabileşte, în funcţie de necesităţi, prin ordin al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

#B
TITLUL VII
Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

ART. 121

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând


acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a
activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile
sale specializate.
#M46
(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1)
se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului
afacerilor interne, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
#B
(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de
conducătorul parchetului.
ART. 122
(1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul
Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.
(2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată
preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a
bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare
desfăşurării normale a activităţii se asigură, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.
(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul
justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 123
Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit
atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru
buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
#M42
ART. 124
Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi
procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea
pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora,
supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.

#B
TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor

CAPITOLUL I
Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

#M42
ART. 125
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar şi


administrativ, condus de un manager economic.
#B
(2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului
parchetului în cadrul căruia funcţionează.
(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de
pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele
specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.
#M9
(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele
militare.
#B
ART. 126
(1) Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul
organizat în acest scop de către:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui
parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;
d) Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru managerul economic al acestei direcţii;
#M42
e) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru
managerul economic al acestei direcţii.
#B
(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice
superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.
(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul
prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului
parchetului care organizează concursul.
#M42
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de
către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-
şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele
curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
#B
ART. 127
Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în
cadrul căruia funcţionează;
b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără
personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;
c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile
acestora prevăzute de lege;

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de


buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice,
cu modificările şi completările ulterioare;
e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru
asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi
parchetelor;
f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii
curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea
acestora;
g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor
ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din
veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul
căreia funcţionează şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în
documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor
financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr.
82/1991, republicată;
j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile
în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea
desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza
bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
ART. 128
Managerii economici, informaticienii*) şi personalul de specialitate din activitatea financiar-
contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de
funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999**) privind
Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 17/2006 (#M3).
#M3
"ART. II
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, în ceea ce îi priveşte pe informaticieni, se abrogă
prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, precum şi orice alte dispoziţii
contrare."
#CIN
**) La data de 5 iulie 2019 a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ. Prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 57/2019 a fost abrogată Legea nr. 188/1999, republicată, cu excepţia prevederilor art. 20, 20^1 -
20^10, ale art. 60 alin. (3), ale art. 60^1 - 60^4, 62^1 - 62^13 şi ale anexei nr. 2 care se aplică
pentru realizarea evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici
pentru activitatea desfăşurată în anul 2019.

#M46
ART. 129
Prin derogare de la prevederile legislaţiei în domeniul finanţelor publice, preşedinţii instanţei şi
conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
#B
ART. 130
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea
au în structură un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii
principale:
a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării
activităţii instanţelor;
b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte
de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a
celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea
consecinţelor unor calamităţi.

CAPITOLUL II
Bugetele instanţelor şi parchetelor

ART. 131
(1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.
(2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este
gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi
judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale,
ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.
ART. 132
(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual
pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz,
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
#M42
(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi elaborează
propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.
#B
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului
Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobă de adunarea generală a judecătorilor
acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.
#M46
(6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Curtea Militară de Apel,
iar cele ale parchetelor militare de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor militare, respectiv a parchetelor militare,
şi se transmit ordonatorului principal de credite.
#B
(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile
necesare potrivit art. 131 alin. (4).
ART. 133

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după
caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al
departamentului economico-financiar şi administrativ.
#M46
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu
ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism analizează anual volumul de
activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru
suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secţiei pentru judecători sau al
Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
#B
ART. 134
(1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului*1), la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
#M46
(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin
hotărâre a Guvernului*2), la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
#B
(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi*3) se aprobă, potrivit alin.
(1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.
#CIN
*1) A se vedea:
- anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Justiţiei;
- Hotărârea Guvernului nr. 39/2014 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru
Ministerul Public.
*2) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 563/2020 privind stabilirea numărului maxim de
posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
*3) A se vedea şi:
- Hotărârea Guvernului nr. 554/2006 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru
instanţele militare;
- Hotărârea Guvernului nr. 257/1994 privind atribuirea unui număr de posturi şi stabilirea
numărului total al magistraţilor şi personalului auxiliar, administrativ şi de serviciu la instanţele
militare*) şi la parchetele militare de pe lângă acestea.
*) Dispoziţiile privind instanţele militare din cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 257/1994 au fost
abrogate prin art. 5 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 554/2006.

#M7
ART. 134^1
(1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza
numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit
legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:
a) numirii în funcţii de conducere;
b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
c) detaşării;
d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare;
f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
#M46
(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se
aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet, de secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.
#M7
(3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul
revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este
obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în
cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.
(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor
prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 150*) de posturi de
judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza
anual prin hotărâre a Guvernului.
(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al
ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul
a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.
(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv,
temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se
reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a
ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului
vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.
(7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi
virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.
#CIN
*) Numărul posturilor de judecător din fondul de rezervă prevăzut la art. 134^1 alin. (4) a fost
modificat conform art. II din Hotărârea Guvernului nr. 328/2016 (#M39).

#M46
ART. 135
(1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate,
judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.
(2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale
specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al secţiilor corespunzătoare ale
Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.
#M45
ART. 136 *** Abrogat

#B
TITLUL IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 137
Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;
b) oficiile registrului comerţului;
c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

ART. 138
(1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare
pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
#M42
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale,
cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului
Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale
Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.
#B
(3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele
materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau
serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau
serviciului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
ART. 139
(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:
a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a
judecătoriilor;
b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării
respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;
c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale
judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor
judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;
e) vacanţa judecătorească;
f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi
administrativ.
#M46
(2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se aprobă de Secţia pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre*) care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
#CIN
*) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 pentru aprobarea
Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Menţionăm că, ulterior publicării hotărârii indicate mai sus, art. 139 alin. (2) a fost modificat
prin art. I pct. 62 din Legea nr. 207/2018 (#M46).

#B
ART. 140
(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:
#M42
a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a
Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru
minori şi familie şi judecătorii;
#B
b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor
inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a


adunărilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale
parchetelor;
f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi
administrativ din cadrul parchetelor.
#M46
(2) Regulamentul de ordine interioară*) prevăzut la alin. (1) se aprobă de Secţia pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului-şef al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul ministrului justiţiei.
#CIN
*) A se vedea:
- Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 947/2019 pentru aprobarea Regulamentului
de ordine interioară al parchetelor;
- Ordinul ministrului justiţiei nr. 1643/C/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine
interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Menţionăm că, ulterior publicării Ordinului ministrului justiţiei nr. 1643/C/2015, art. 140 alin.
(2) a fost modificat prin art. I pct. 63 din Legea nr. 207/2018 (#M46).

#B
ART. 141
Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi
făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
#M31
ART. 142
(1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în
care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se
stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei*), cu avizul conform al Consiliului
Superior al Magistraturii.
#B
(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se
aplică începând cu 1 iulie 2005.
(3) Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.
(4) Până la începerea funcţionării Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă,
cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul
de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
#CIN
*) A se vedea Ordinul ministrului justiţiei nr. 1103/C/2021 pentru stabilirea domeniilor de
funcţionare ale tribunalelor specializate Argeş, Mureş şi Cluj.

#B
ART. 143
(1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică
treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.
(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se
face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

ART. 144
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) dispoziţiile art. 1 - 5, art. 7 - 11, art. 17 - 26, art. 27 - 35, art. 44 - 54, art. 56 şi 57 din Legea
Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56
din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4 - 9, art. 10 - 16, art. 17 alin. 1^1 - 1^3 şi alin. 3 - 5,
art. 18 - 25, art. 26 - 41, art. 69^1 - 69^5, art. 70 - 85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art.
136 - 160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.

NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II - IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr.
304/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005.
"ART. II
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror
inspector se desfiinţează, iar posturile se transformă în posturi de judecător, respectiv procuror.
(2) Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori
vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau
parchetelor.
ART. III
Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind
numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a
specialiştilor în comunicare se aplică de la 1 iulie 2006*)."
#CIN
*) Termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, de la care se aplică
dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la
înregistrarea şedinţelor de judecată, a fost prelungit succesiv prin art. III din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 50/2006 (#M5), prin articolul unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
154/2007 (#M8), prin art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 (#M10), prin art.
XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 (#M12), prin art. V din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 (#M14), prin art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
120/2011**) (#M19) şi prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 (#M21)
până la data de 1 iulie 2013.
**) După publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 (#M21), art. 1 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011 (#M19) a fost abrogat prin art. I pct. 1 din Legea
nr. 54/2013 (#M26).

#B
"ART. IV
(1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa,
Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei
legi se redistribuie în concordanţă cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste
localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei
legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor
de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului
Apărării Naţionale.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele
militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.
(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează
pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat,
ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau
din alte localităţi.
(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la
instanţele sau parchetele civile, se ţine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă şi de activitatea
profesională. În acest caz, trecerea în rezervă sau direct în retragere a personalului auxiliar militar
este obligatorie.
..........................................................................
ART. VII
Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă în termen de 60 de zile de
la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. VIII
(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri
pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului
prevăzut la alin. (1)."

#CIN
NOTE:
1. Reproducem mai jos prevederile art. XXV din Legea nr. 202/2010 (#M13).
#M13
"ART. XXV
(1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va modifica în mod
corespunzător Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, republicat.
(2) Referirile la completul de 9 judecători cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a
fi făcute la completele de 5 judecători.
(3) Procesele în curs de judecată la completul de 9 judecători la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor continua să fie judecate de acest complet.
(4) Dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege,
se aplică şi proceselor în curs de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi."

#CIN
2. Reproducem mai jos prevederile art. II - V din Legea nr. 207/2018 (#M46).
#M46
"ART. II
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea
şi completarea unor acte normative urmează a fi modificată în vederea punerii de acord cu
prevederile din secţiunea a 2^1-a - Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie - din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege."
#M46
"ART. III
(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni
de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie înregistrate la
orice structură de parchet şi nesoluţionate până la data la care secţia este operaţională se
înaintează spre soluţionare Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, de îndată ce
aceasta este operaţională."
#M46
"ART. IV
Dispoziţiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică
cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare a prezentei legi."
#M46
"ART. V
Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numiţi în funcţie în cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei
Naţionale Anticorupţie rămân în funcţiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestor structuri."

#CIN
3. Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018
(#M47).
#M47
"ART. II
(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 88^3 - 88^5 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la finalizarea concursurilor
organizate pentru numirea în funcţiile de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor
din justiţie şi a celor de execuţie de procuror în cadrul secţiei şi validarea rezultatelor acestora,
funcţiile de procuror-şef şi cel puţin o treime din funcţiile de execuţie de procuror vor fi exercitate
provizoriu de procurori care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste
funcţii, selectaţi de comisia de concurs constituită în condiţiile art. 88^3 alin. (2) din Legea nr.
304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Selecţia candidaţilor se realizează de comisia de concurs prevăzută la alin. (1) printr-o
procedură derulată în cel mult 5 zile calendaristice de la data declanşării acesteia de preşedintele
Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de concurs îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a
cel puţin 3 membri.
(3) Candidaţii pentru funcţiile de conducere şi de execuţie prevăzute la alin. (1) depun la
structura resurse umane a Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare de candidatură însoţită
de orice alte înscrisuri considerate relevante de către candidaţi.
(4) În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la primirea listei de candidaţi din partea
structurii resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, comisia de concurs
verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în aceste
funcţii şi efectuează procedura de selecţie a acestora pe baza dosarului de candidatură şi a unui
interviu. Interviul se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului.
(5) În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror în cadrul Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie, procedura de selecţie are în vedere următoarele criterii:
a) integritatea candidatului;
b) evaluarea activităţii ca procuror.
(6) Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a
documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum
independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul
interviului.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(7) Evaluarea activităţii de procuror se face pe baza ultimului raport de evaluare întocmit şi a
aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către
candidat, precum şi a aspectelor relevante verificabile rezultate din activitatea sa anterioară.
(8) În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie, procedura de selecţie se realizează pe baza celor două criterii prevăzute
la alin. (5), precum şi a criteriului referitor la competenţele manageriale, gestiunea eficientă a
resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi
rezistenţa la stres.
(9) Procurorii selectaţi pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie şi pentru numirea în funcţiile de execuţie de procuror în cadrul secţiei,
potrivit dispoziţiilor prezentului articol, sunt numiţi în funcţie de preşedintele Consiliului Superior
al Magistraturii. Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este
numit de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-
şef secţie, dintre procurorii selectaţi pentru numirea în cadrul secţiei. La data încetării activităţii în
cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorii numiţi în condiţiile prezentei
ordonanţe de urgenţă revin la parchetele de unde provin.
(10) În vederea operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în termen
de 5 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură resursele umane şi
materiale necesare funcţionării acesteia, inclusiv personalul auxiliar de specialitate, ofiţeri şi
agenţi de poliţie judiciară, specialişti şi alte categorii de personal.
(11) De la data operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cauzele de
competenţa acesteia, aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi alte unităţi de parchet,
precum şi dosarele cauzelor referitoare la infracţiunile prevăzute de art. 88^1 alin. (1) din Legea nr.
304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi soluţionate până la data acestei
operaţionalizări se preiau de către aceasta."

#CIN
4. Reproducem mai jos prevederile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018
(#M48).
#M48
"ART. VII
Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară
activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai
dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

#B
ANEXA 1

A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ ALE


ACESTORA

#CIN
NOTĂ:
Din textul actualizat al anexei nr. 1 au fost eliminate
instanţele judecătoreşti desfiinţate începând cu data de 1

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

noiembrie 2011, conform art. 1 alin. (1) şi art. 5 alin. (2) din
Legea nr. 148/2011 (#M16).

#B
___________________________________________________________________________
Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţă
___________________________________________________________________________
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Câmpeni oraşul Câmpeni
Aiud municipiul Aiud
Blaj municipiul Blaj
Sebeş municipiul Sebeş
Arad Arad municipiul Arad
Ineu oraşul Ineu
Lipova oraşul Lipova
Gurahonţ comuna Gurahonţ
Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş
Argeş Piteşti municipiul Piteşti
Câmpulung municipiul Câmpulung
Curtea de Argeş municipiul Curtea de Argeş
Costeşti oraşul Costeşti
Topoloveni oraşul Topoloveni
Bacău Bacău municipiul Bacău
Oneşti municipiul Oneşti
Moineşti municipiul Moineşti
Podu Turcului comuna Podu Turcului
Buhuşi oraşul Buhuşi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beiuş municipiul Beiuş
Marghita municipiul Marghita
Aleşd oraşul Aleşd
Salonta municipiul Salonta
Bistriţa-Năsăud Bistriţa municipiul Bistriţa
Năsăud oraşul Năsăud
Beclean oraşul Beclean
Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
Dorohoi municipiul Dorohoi
Săveni oraşul Săveni
Darabani oraşul Darabani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Făgăraş municipiul Făgăraş
Rupea oraşul Rupea
Zărneşti oraşul Zărneşti
Brăila Brăila municipiul Brăila
Făurei oraşul Făurei
Însurăţei oraşul Însurăţei
Buzău Buzău municipiul Buzău
Râmnicu Sărat municipiul Râmnicu Sărat
Pătârlagele oraşul Pătârlagele
Pogoanele oraşul Pogoanele
Caraş-Severin Reşiţa municipiul Reşiţa
Caransebeş municipiul Caransebeş
Oraviţa oraşul Oraviţa
Moldova Nouă oraşul Moldova Nouă
Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi
Olteniţa municipiul Olteniţa
Lehliu-Gară oraşul Lehliu-Gară
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin oraşul Huedin
Gherla municipiul Gherla
Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Medgidia municipiul Medgidia
Hârşova oraşul Hârşova
Mangalia municipiul Mangalia
Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe
Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc
Întorsura Buzăului oraşul Întorsura Buzăului
Dâmboviţa Târgovişte municipiul Târgovişte
Găeşti oraşul Găeşti
Pucioasa oraşul Pucioasa
Răcari oraşul Răcari
Moreni municipiul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Băileşti municipiul Băileşti
Filiaşi oraşul Filiaşi
Şegarcea oraşul Şegarcea
Calafat municipiul Calafat
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Tecuci municipiul Tecuci
Târgu Bujor oraşul Târgu Bujor
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

Lieşti comuna Lieşti


Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin-Vale oraşul Bolintin-Vale
Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu
Târgu Cărbuneşti oraşul Târgu Cărbuneşti
Novaci oraşul Novaci
Motru municipiul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Topliţa municipiul Topliţa
Gheorgheni municipiul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petroşani municipiul Petroşani
Orăştie municipiul Orăştie
Brad municipiul Brad
Haţeg oraşul Haţeg
Ialomiţa Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni municipiul Urziceni
Feteşti municipiul Feteşti
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Paşcani municipiul Paşcani
Hârlău oraşul Hârlău
Răducăneni comuna Răducăneni
Ilfov Buftea oraşul Buftea
Cornetu comuna Cornetu
Maramureş Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmaţiei municipiul Sighetu Marmaţiei
Vişeu de Sus oraşul Vişeu de Sus
Târgu Lăpuş oraşul Târgu Lăpuş
Dragomireşti comuna Dragomireşti
Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia oraşul Strehaia
Orşova municipiul Orşova
Vânju Mare oraşul Vânju Mare
Baia de Aramă oraşul Baia de Aramă
Mureş Târgu Mureş municipiul Târgu Mureş
Sighişoara municipiul Sighişoara
Reghin municipiul Reghin
Târnăveni municipiul Târnăveni
Luduş oraşul Luduş
Neamţ Piatra-Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
Roman municipiul Roman
Târgu-Neamţ oraşul Târgu-Neamţ
Bicaz oraşul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal municipiul Caracal
Corabia oraşul Corabia
Balş oraşul Balş
Prahova Ploieşti municipiul Ploieşti
Câmpina municipiul Câmpina
Vălenii de Munte oraşul Vălenii de Munte
Mizil oraşul Mizil
Sinaia oraşul Sinaia
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei municipiul Carei
Negreşti-Oaş oraşul Negreşti-Oaş
Sălaj Zalău municipiul Zalău
Şimleu Silvaniei oraşul Şimleu Silvaniei
Jibou oraşul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Mediaş municipiul Mediaş
Agnita oraşul Agnita
Avrig oraşul Avrig
Sălişte oraşul Sălişte
Suceava Suceava municipiul Suceava
Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc
Rădăuţi municipiul Rădăuţi
Fălticeni municipiul Fălticeni
Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei
Gura Humorului oraşul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Roşiori de Vede municipiul Roşiori de Vede
Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele
Videle oraşul Videle
Zimnicea oraşul Zimnicea
Timiş Timişoara municipiul Timişoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta oraşul Deta
Sânnicolau Mare oraşul Sânnicolau Mare
Făget oraşul Făget
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag oraşul Babadag
Măcin oraşul Măcin
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

Vaslui Vaslui municipiul Vaslui


Bârlad municipiul Bârlad
Huşi municipiul Huşi
Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
Drăgăşani municipiul Drăgăşani
Horezu oraşul Horezu
Brezoi oraşul Brezoi
Bălceşti oraşul Bălceşti
Vrancea Focşani municipiul Focşani
Panciu oraşul Panciu
Adjud municipiul Adjud
Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti
___________________________________________________________________________

#M31
B. TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ŞI TRIBUNALE
SPECIALIZATE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ

___________________________________________________________________________
Judeţul Tribunalul şi tribunalul Localitatea de reşedinţă
specializat
___________________________________________________________________________
#B
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Arad Arad municipiul Arad
Argeş Argeş municipiul Piteşti
Bacău Bacău municipiul Bacău
Bihor Bihor municipiul Oradea
Bistriţa-Năsăud Bistriţa-Năsăud municipiul Bistriţa
Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Brăila Brăila municipiul Brăila
Buzău Buzău municipiul Buzău
Caraş-Severin Caraş-Severin municipiul Reşiţa
Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi
Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Covasna Covasna municipiul Sfântu Gheorghe
Dâmboviţa Dâmboviţa municipiul Târgovişte
Dolj Dolj municipiul Craiova
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Gorj Gorj municipiul Târgu Jiu
Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc
Hunedoara Hunedoara municipiul Deva
Ialomiţa Ialomiţa municipiul Slobozia
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Ilfov Ilfov oraşul Buftea
Maramureş Maramureş municipiul Baia Mare
Mehedinţi Mehedinţi municipiul Drobeta-Turnu Severin
Mureş Mureş municipiul Târgu Mureş
Neamţ Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
Olt Olt municipiul Slatina
Prahova Prahova municipiul Ploieşti
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Sălaj Sălaj municipiul Zalău
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Suceava Suceava municipiul Suceava
Teleorman Teleorman municipiul Alexandria
Timiş Timiş municipiul Timişoara
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Vâlcea Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
Vrancea Vrancea municipiul Focşani
Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
___________________________________________________________________________

C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI


LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ

#M31
______________________________________________________________________________
Curtea de apel Tribunalele şi Localitatea de reşedinţă
tribunalele
specializate
cuprinse în
circumscripţia
curţii de apel
______________________________________________________________________________
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#B
1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara
______________________________________________________________________________
2. Curtea de Apel Piteşti Argeş municipiul Piteşti
Vâlcea
______________________________________________________________________________
3. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău
Neamţ
______________________________________________________________________________
4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
______________________________________________________________________________
5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
Botoşani
______________________________________________________________________________
6. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov
Covasna
______________________________________________________________________________
7. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
Călăraşi
Giurgiu
Ialomiţa
Ilfov
Teleorman
______________________________________________________________________________
8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Bistriţa-Năsăud
Maramureş
Sălaj
______________________________________________________________________________
9. Curtea de Apel Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Tulcea
______________________________________________________________________________
10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinţi
Olt
______________________________________________________________________________
11. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Brăila
Vrancea
______________________________________________________________________________
12. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Vaslui
______________________________________________________________________________
13. Curtea de Apel Târgu Mureş Mureş municipiul Târgu Mureş
Harghita
______________________________________________________________________________
14. Curtea de Apel Ploieşti Prahova municipiul Ploieşti
Buzău
Dâmboviţa
______________________________________________________________________________
15. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara
Arad
Caraş-Severin
______________________________________________________________________________

ANEXA 2*)

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de


reşedinţă

______________________________________________________________________________
|Nr. | Instanţa militară | Parchetul militar şi | Circumscripţia |
|crt.| şi localitatea de | localitatea de reşedinţă | teritorială |
| | reşedinţă | | |
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|I.1.| Tribunalul Militar| Parchetul de pe lângă | Argeş |
| | Bucureşti | Tribunalul Militar Bucureşti | Călăraşi |
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Bucureşti | Giurgiu |
| | Bucureşti | | Ialomiţa |
| | | | Ilfov |
| | | | Olt |
| | | | Teleorman |
| | | | Vâlcea |
| | | | |
| | | | Municipiul Bucureşti|
| | | | Constanţa |
| | | | Tulcea |
| | | | Brăila |
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

| | | | Buzău |
| | | | Dâmboviţa |
| | | | Prahova |
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|I.2.| Tribunalul Militar| Parchetul de pe lângă | Braşov |
| | Cluj | Tribunalul Militar Cluj | Covasna |
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Cluj-Napoca| Sibiu |
| | Cluj-Napoca | | Alba |
| | | | Bistriţa-Năsăud |
| | | | Cluj |
| | | | Sălaj |
| | | | Harghita |
| | | | Mureş |
| | | | Bihor |
| | | | Maramureş |
| | | | Satu Mare |
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|I.3.| Tribunalul Militar| Parchetul de pe lângă | Bacău |
| | Iaşi | Tribunalul Militar Iaşi | Neamţ |
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Iaşi | Suceava |
| | Iaşi | | Vrancea |
| | | | Botoşani |
| | | | Galaţi |
| | | | Iaşi |
| | | | Vaslui |
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|I.4.| Tribunalul Militar| Parchetul de pe lângă | Dolj |
| | Timişoara | Tribunalul Militar Timişoara | Gorj |
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Timişoara | Hunedoara |
| | Timişoara | | Mehedinţi |
| | | | Arad |
| | | | Caraş-Severin |
| | | | Timiş |
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|II. | Tribunalul Militar| Parchetul Militar de pe lângă | Competenţă |
| | Teritorial | Tribunalul Militar Teritorial | teritorială generală|
| | Bucureşti | Bucureşti | |
| | Sediul: Municipiul| Sediul: Municipiul Bucureşti | |
| | Bucureşti | | |
|____|___________________|_______________________________|_____________________|
|III.| Curtea Militară de| Parchetul Militar de pe lângă | Competenţă |
| | Apel Bucureşti | Curtea Militară de Apel | teritorială generală|
| | Sediul: Municipiul| Bucureşti | |
| | Bucureşti | Sediul: Municipiul Bucureşti | |
|____|___________________|_______________________________|_____________________|

———————

LEGE Nr. 303/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată


privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Text în vigoare începând cu data de 19 aprilie 2021


REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate
în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 16 aprilie 2021.

Act de bază
#B: Legea nr. 303/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005

Acte modificatoare
#M46: Legea nr. 86/2021
#M45: Decizia Curţii Constituţionale nr. 454/2020
#M44: Decizia Curţii Constituţionale nr. 121/2020
#M43: Legea nr. 239/2019
#M42: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2019
#M41: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
#M40: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018
#M39: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018
#M38: Legea nr. 242/2018
#M37: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017
#M36: Decizia Curţii Constituţionale nr. 588/2017
#M35: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017
#M34: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016
#M33: Legea nr. 101/2016
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#M32: Decizia Curţii Constituţionale nr. 262/2016


#M31: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016
#M30: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014
#M29: Legea nr. 138/2014
#M28: Legea nr. 118/2014
#M27: Decizia Curţii Constituţionale nr. 436/2014
#M26: Decizia Curţii Constituţionale nr. 176/2014
#M25: Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013
#M24: Legea nr. 255/2013
#M23: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2013
#M22: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012
#M21: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2012
#M20: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012
#M19: Legea nr. 24/2012
#M18: Legea nr. 300/2011
#M17: Legea nr. 283/2011
#M16: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009
#M15: Decizia Curţii Constituţionale nr. 785/2009
#M14: Legea nr. 208/2009
#M13: Legea nr. 118/2009
#M12: Legea nr. 77/2009
#M11: Decizia Curţii Constituţionale nr. 82/2009
#M10: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008*, declarată neconstituţională prin Decizia Curţii
Constituţionale nr. 82/2009 (#M11), şi respinsă prin Legea nr. 208/2009 (#M14)
#M9: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2008
#M8: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2008
#M7: Legea nr. 97/2008
#M6: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007
#M5: Decizia Curţii Constituţionale nr. 866/2006
#M4: Legea nr. 356/2006
#M3: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006
#M2: Legea nr. 29/2006
#M1: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005

În lista de mai sus, actele normative marcate cu asterisc (*) sunt modificate, abrogate sau respinse şi modificările
efectuate prin aceste acte normative asupra Legii nr. 303/2004, republicată, nu mai sunt de actualitate.

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa
fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă,
în forma #M1, #M2 etc.

#CIN
NOTĂ:
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor
pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

#B
TITLUL I
Dispoziţii generale

CAPITOLUL I
Noţiuni şi principii

ART. 1
(1) Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi
de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a
drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
#M38
(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera
în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor.
#B
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

ART. 2
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi.
(2) Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu
acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
#M38
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali,
având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în
mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii
trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii,
directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile
pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei
judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat
cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.
#B
(4) Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa
judecătorilor.
#M38
ART. 3
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al
controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(1^1) Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(1^2) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate.
#B
(2) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare,
numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute
de prezenta lege.
ART. 4
(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia
legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să
asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare,
indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să
participe la formarea profesională continuă.
#M38
(2) Procurorii şi judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile şi
libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publică este protejată.
(3) Judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară ca fiind independenţi unii de
ceilalţi.
(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau
incompletă.

#B
CAPITOLUL II
Incompatibilităţi şi interdicţii

#M38
ART. 5
(1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu
orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, aşa
cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de
justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de
înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.
#B
(3) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi
să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii
până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi
de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se
înregistrează şi se depun la dosarul profesional.
ART. 6
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat
magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe
propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau
colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la
alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.
#M38
(2^1) Apartenenţa în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca
efect eliberarea din funcţia deţinută.
#B
(3) Dispoziţiile Legii nr. 187/1999*) privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii
ca poliţie politică se aplică în mod corespunzător.
#CIN
*) Legea nr. 187/1999 a fost abrogată. A se vedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
24/2008.

#M38
ART. 7
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat
acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori
sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
(2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de
judecător sau procuror.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria
răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi,
inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se
depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.
(4) Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca
lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii
este infracţiune împotriva independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În
cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea
acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte.
(5) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru
fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu, sau ori de câte
ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat.
(6) Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii,
judecătorului sau procurorului vizat, precum şi, la cerere, oricărei persoane.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în
instanţă, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoştinţă, de către orice persoană care
justifică un interes legitim, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările
şi completările ulterioare. Dispoziţiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
(8) Răspunsul eronat se pedepseşte conform legii.
(9) Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară,
organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între
instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele
administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc
sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea
nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările
ulterioare, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat.
(10) Dispoziţiile art. 8 - 12, art. 33 şi art. 76 din prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, şi
magistraţilor-asistenţi.
#B
ART. 8
(1) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
#M38
c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control
la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale
sau regii autonome;
#B
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
#M38
(1^1) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi,
instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi
naţionale sau regii autonome, magistraţii sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această
calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.
#B
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau
asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.
ART. 9
(1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să
desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.
(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la
exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
#M38
(3) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la
manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului -
legislativă şi executivă.
#B
ART. 10
(1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de
desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase,
chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora
îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(3) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai
în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor
puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le
este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată
sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia.
ART. 11
(1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de
specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor
cu caracter politic.
(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a
proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai
oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

TITLUL II
Cariera judecătorilor şi procurorilor

#CIN
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41).
#M41
"ART. 1
(1) În anul 2019, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se realizează potrivit
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al
Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2019,
precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi desfăşoară potrivit
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Durata stagiului judecătorilor şi procurorilor admişi până în anul 2019 la Institutul Naţional
al Magistraturii este de 1 an şi se desfăşoară potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Dispoziţiile art. 2 - 12 se completează cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în
care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă."
#CIN
A se vedea şi art. 2 - 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 (#M41).

#B
CAPITOLUL I
Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor

ART. 12
Admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza
competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.
ART. 13
Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de
judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.
ART. 14*)
(1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor
transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#M20
(2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) este licenţiată în drept;
c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunoaşte limba română;
#M38
e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), se aplică, în anul 2019, pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.
#M41
"ART. 2
(1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor
transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.
(2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) este licenţiată în drept;
c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunoaşte limba română;
e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia
medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele
examenului medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii."

#M38
ART. 15*)
(1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al
Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de
desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de data
stabilită pentru concurs.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile corespunzătoare, stabileşte, în fiecare an,
numărul de cursanţi, separat, pentru judecători şi procurori, în funcţie de posturile de judecători şi
procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
(3) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiţiei bunei
reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea
funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs. În vederea evaluării
psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte
prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui
candidat.
(4) Calificativul "admis" obţinut la evaluarea psihologică este valabil şi la concursurile de
admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior,
dacă de la data evaluării psihologice şi până la data publicării anunţului de organizare a
concursului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nu au trecut mai mult de 2 ani.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere
psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1).
Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre
a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea
concursului.
(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile
de concurs şi constituirea acestora, probele de concurs şi modalitatea de stabilire şi contestare a
rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).
(7) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului
Naţional al Magistraturii.
(8) *** Abrogat
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), se aplică, în anul 2019, pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.
#M41
"ART. 3
(1) Concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se organizează la data şi locul
stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului
Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile
înainte de data stabilită pentru concurs.
(2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat care se publică în
trei cotidiene centrale.
(3) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al cărei
cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de
cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de
judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
(5) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a
contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea
Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.
(6) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului
Naţional al Magistraturii.
(7) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile
de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile.
Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (6) fiind
aplicabile în mod corespunzător.
(8) Verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere
medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei se realizează după afişarea rezultatelor definitive
ale concursului."

#M38
ART. 15^1
Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor
din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate,
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau


subordonate se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Posturile
respective se evidenţiază separat.
#B
ART. 16*)
(1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.
(2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în
pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.
#M38
(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani. După primul
an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioade de câte şase luni la:
instanţe, parchete, penitenciare şi cabinete de avocatură. În ultimul an de stagiu, cursanţii vor
efectua stagii de practică şi la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională. Instituţiile
la care se vor efectua stagiile de practică şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliul
Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, pentru fiecare ciclu
de învăţământ. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul
Naţional al Magistraturii şi instituţiile cu relevanţă pentru pregătirea profesională.
(4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justiţie asistă la toate activităţile
specifice instituţiilor şi profesiilor, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare,
desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică prevăzut la alin. (5).
(4^1) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliţi prin Regulamentul de
organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică, vor realiza o evaluare a capacităţii
fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror.
(5) Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică şi Programul de
formare profesională a auditorilor de justiţie sunt aprobate de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"ART. 4
(1) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul
an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor,
pentru funcţia de judecător sau procuror.
(2) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală,
pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi
personalul auxiliar de specialitate.
(3) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Consiliul Superior
al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii."

#B
ART. 17
(1) Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare
corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au
ca auditori.
(2) Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept
salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii
stagiari, la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia


angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de
justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor.
(3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al
Consiliului Superior al Magistraturii.
#M38
(3^1) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condiţiile şi în
limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Auditorii
de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al
Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului
Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreţinere se suportă de Institut.
(3^2) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al
Magistraturii, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de
formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de
până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, în condiţiile legii.
(3^3) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi
proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările
sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal şi pentru
creşterea copilului, pe durata concediilor respective.
(4) *** Abrogat
#B
(5) Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul
de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau
procuror.
(6) Prevederile alin. (1) - (3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe
baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.
#M38
ART. 17^1
Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se
aplică şi auditorilor de justiţie.
#M38
ART. 17^2
Auditorii de justiţie au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) şi art. 80, precum şi îndatoririle
prevăzute la art. 90 şi art. 91 alin. (2).
#M38
ART. 17^3
Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care
nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare
profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul
acestei instituţii.
#B
ART. 18
(1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau
Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.
#M38
(2) Constituie abateri disciplinare:
a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase
faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii,
precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă


acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), n) şi q), dispoziţii care se aplică în mod
corespunzător.
#B
(3) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore
într-o lună;
d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.
#M38
(4) *** Abrogat
(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al
Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în
termen de un an de la săvârşirea faptei.
#B
(6) Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanţa de contencios
administrativ şi fiscal competentă.
(7) În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să
restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.
#M38
(8) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte
prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus
trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.
(10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al
Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.
(11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al
Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a
devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Naţional al
Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii
disciplinare este suspendat.
#M38
ART. 18^1
(1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie
trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).
(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al
Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea
bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul
ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea
oricărei persoane interesate.
(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin
Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Dispoziţiile art. 18 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o
infracţiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru acelaşi tip de infracţiune, precum şi
renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă
nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul ştiinţific că infracţiunea săvârşită
nu aduce atingere demnităţii calităţii de auditor de justiţie sau imaginii Institutului.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#M38
ART. 19*)
(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de
justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor, competenţelor şi
abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător, respectiv procuror, precum şi un test
psihologic.
(2) O comisie de examinare teoretică şi practică va fi alcătuite din 7 persoane: 3 judecători, 2
procurori, un avocat şi un profesor universitar, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii dintre judecătorii, procurorii sau avocaţii cu cel puţin 12 ani vechime în profesie şi
dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de
cel puţin 5 ani.
(3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota
candidatul cu "apt" sau "inapt".
(4) Împotriva calificativului "inapt", candidatul poate face contestaţie în termen de 5 zile de la
afişare, ce va fi soluţionată de o comisie de 5 psihologi cu o altă componenţă decât comisia
anterioară. Calificativul final "inapt" va avea drept consecinţă declararea candidatului ca respins
la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată
pentru susţinerea acestuia, la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al
Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen
sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi
este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin.
(3) şi (4).
(6) Componenţa comisiilor prevăzute de alin. (3) şi (4) va fi stabilită de Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii, după caz.
(7) Nota finală de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii este compusă din media de la
examenul de absolvire prevăzut la alin. (1), ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din
evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, ce va avea o
pondere de 40%.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"ART. 5
(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de
justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifică
însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
(2) Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit
legii, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al
Magistraturii.
(3) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată
pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii.
În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu
promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este
obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare."

#M38
ART. 20

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10


ani funcţia de judecător sau de procuror.
(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie
înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el
este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu
formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).

#B
CAPITOLUL II
Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari

#M38
ART. 21*)
(1) Auditorii de justiţie optează pentru locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari scoase
la concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a Institutului Naţional
al Magistraturii, prevăzută la art. 19 alin. (7). Opţiunile se fac în faţa Institutului Naţional al
Magistraturii, care va înainta tabelul cu propunerile de repartizare, făcute în acest mod, secţiilor
corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea numirii în funcţie.
(2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt repartizaţi şi numiţi în funcţie de către secţiile
corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza opţiunilor exprimate conform
alin. (1).
(3) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel
puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii
acelei minorităţi.
(4) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin.
(2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a
accepta propunerea este considerat demisie.
(5) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care are
domiciliul în raza instanţei sau parchetului pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare
în magistratură.
(6) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al
instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de internet
a Consiliului Superior al Magistraturii.
(7) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul
Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o
persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de
capacitate prevăzut la art. 28, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
(8) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
7/2019 (#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
7/2019 (#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"(1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior
al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul
fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii."

#M38
ART. 22*)
(1) Durata stagiului este de 2 ani.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#B
(2) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională,
sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după
caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă.
(3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna
desfăşurare a stagiului.
#CIN
*) 1. Conform art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 (#M41), durata
stagiului judecătorilor şi procurorilor admişi până în anul 2019 la Institutul Naţional al
Magistraturii este de 1 an şi se desfăşoară potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41).
2. Reproducem mai jos prevederile art. 6 alin. (2) - (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 7/2019 (#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 7/2019 (#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"(2) Durata stagiului este de 1 an.
(3) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea
profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele
judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă.
(4) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna
desfăşurare a stagiului."

#M38
ART. 23
(1) Judecătorii stagiari judecă:
a) acţiunile posesorii, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă;
b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul
în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10.000 lei;
c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a
sancţiunilor contravenţionale, dacă sancţiunea contravenţională maximă prevăzută de lege este de
10.000 lei;
d) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1.026 - 1.033 din Legea nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare;
e) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei
activităţi în folosul comunităţii;
f) cererile de abţinere şi de recuzare, precum şi cererile de revizuire şi contestaţiile în anulare în
cauzele ce intră în competenţa lor;
g) reabilitarea;
h) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
i) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi
completările ulterioare, şi legile speciale, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1)
şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, art. 226 şi 227, precum şi art. 239 - 241 din Legea nr. 286/2009,
cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire
sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală şi
cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste
infracţiuni.
(1^1) Judecătorii stagiari asistă şi la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele
prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi,
stabilite de preşedintele instanţei. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

raport consultativ asupra cauzei şi poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea preşedintelui
completului.
(1^2) Modalitatea de participare la aceste completuri se stabileşte prin hotărâre a colegiului de
conducere.
(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte
procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.
(2^1) Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează şi rezolvă lucrările date în
sarcina sa de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.
(2^2) Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive
de libertate.
#B
(3) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.
ART. 24*)
(1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz,
a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea
cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
#M38
(2) *** Abrogat
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"ART. 7
(1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după
caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind
însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
(2) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală
cuprinde avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului
de pe lângă aceasta."

#B
ART. 25
(1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se
prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este
respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.
(2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni
atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situaţie, judecătorul
sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de
şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.
(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine
acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai
mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze
din nou stagiul, potrivit legii.
#M38
ART. 26*)
(1) Examenul de capacitate constă în susţinerea unei probe scrise şi a unei probe orale, respectiv
evaluarea mapei de stagiu, fiecare având ponderi egale în media finală.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Examenul de capacitate va urmări însuşirea competenţelor şi aptitudinilor practice în


perioada de stagiu.
(3) Examenul de capacitate se organizează la finalul fiecărui stagiu, în baza regulamentelor
elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul
Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Examinarea se realizează de către comisiile prevăzute la art. 28.
(5) Modalitatea de susţinere a examenului, criteriile de apreciere ale acestuia, procedura şi
criteriile de evaluare ale mapei de stagiu se stabilesc prin regulamente propuse de Institutul
Naţional al Magistraturii şi aprobate de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru
procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 8 alin. (1) şi (2) şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 7/2019 (#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 7/2019 (#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"ART. 8
(1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează de
Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii
stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate,
Ministerului Public, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau
subordonate acestuia, dispoziţiile privind desfăşurarea şi durata stagiului aplicându-se în mod
corespunzător şi acestei categorii de personal.
[...]"
#M41
"ART. 10
(1) Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe
scrise şi orale.
(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept,
instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi
procurorilor. La susţinerea probelor orale participă cel puţin 3 membri ai comisiilor prevăzute la
art. 9.
(3) Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe şi întocmirea de acte judiciare,
distincte pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora."

#M38
ART. 27*)
(1) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor
judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită
pentru examenul de capacitate.
(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de mapele de stagiu şi de celelalte
acte necesare potrivit regulamentelor privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari,
respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60
de zile de la publicarea datei examenului.
#CIN

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

*) Reproducem mai jos prevederile art. 8 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 7/2019 (#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 7/2019 (#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"(3) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor
judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită
pentru examenul de capacitate.
(4) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de
celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor
stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60
de zile de la publicarea datei examenului."

#M38
ART. 28*)
(1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea
contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din judecători
de la curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea
contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi din procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre de secţiile corespunzătoare ale Consiliului
Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"ART. 9
(1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea
contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,judecători de la
curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea
contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al
Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii."

#M38
ART. 29*)
(1) Rezultatele examenului de capacitate se afişează la sediul Institutului Naţional al
Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a
Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Contestaţiile cu privire la fiecare din cele două probe se trimit la Institutul Naţional al
Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel
sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod
corespunzător.
(3) Contestaţia la proba orală se soluţionează de comisia de contestaţii prin analizarea
înregistrării audiovideo a probei susţinute de candidat.
(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, fiecare din secţiile Consiliului
Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării
rezultatelor.
(5) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot invalida, în tot sau în parte, examenul de
capacitate, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de
regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"ART. 11
(1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care
se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul
Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi,
curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile.
Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (1) fiind
aplicabile în mod corespunzător.
(3) Notarea la probele orale este definitivă.
(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii
validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.
(5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate
în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament
privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude."

#M38
ART. 30 *** Abrogat

#CIN
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), care, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019
(#M41), se aplică pentru auditorii de justiţie admişi în anul 2019.
#M41
"ART. 12
(1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi
parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori,
în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor,
prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să îşi
aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin.
(2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a
accepta propunerea este considerat demisie.
(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care
funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în
magistratură.
(5) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al
instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de internet
a Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel
puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii
acelei minorităţi."

#B
CAPITOLUL III
Numirea judecătorilor şi procurorilor

ART. 31
(1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele
României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de
capacitate.
#M38
(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor
prevăzuţi la alin. (1).
(4) *** Abrogat
#B
(5) În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului
de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de
capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror
stagiar.
#M24
ART. 32
(1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile
prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării
Naţionale privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul
acestui minister.
(2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la
instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a
judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament*) comun al Consiliului
Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale.
#CIN
*) A se vedea Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.47/2014 pentru aprobarea
Regulamentului comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la
instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor
militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari.

#M38
ART. 33*)

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la
art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile,
personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari,
consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune
cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu
studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul
Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului
Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al
Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din
învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate
de cel puţin 5 ani.
#B
(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea
posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.
#M38
(2^1) Dispoziţiile art. 15 se aplică în mod corespunzător.
#B
(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul
Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după
caz, de procuror a candidaţilor admişi.
(4) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
#M8
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
(8) *** Abrogat
(9) *** Abrogat
(10) *** Abrogat
(10^1) *** Abrogat
(10^2) *** Abrogat
(10^3) *** Abrogat
(10^4) *** Abrogat
(10^5) *** Abrogat
(10^6) *** Abrogat
(10^7) *** Abrogat
#M38
(11) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor
prevăzuţi la alin. (1).
(12) *** Abrogat
#M6
(13) După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt
obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului
Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
#M7
(14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi
nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.
#B
(15) Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de
procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#CIN
*) Conform art. 46 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 (#M33), prevederile art. 33 alin. (1) din
Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător şi pentru consilierii de soluţionare a
contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice cu studii juridice, prevăzuţi la art. 46 alin. (5) din
Legea nr. 101/2016 (#M33).
Menţionăm că, ulterior publicării legii indicate mai sus, alin. (1) al art. 33 a fost modificat prin
art. I pct. 44 din Legea nr. 242/2018 (#M38).

#M38
ART. 33^1
Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-
asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul "foarte bine" la toate
evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau
examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu
cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.
#B
ART. 34
(1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei,
să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a
judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă.
(2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.
(3) Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a
procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de
numire.
(4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de
conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi,
precum şi de cel care a depus jurământul.
(5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului
ori procurorului în altă funcţie.

CAPITOLUL IV
Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a judecătorilor şi procurorilor

#M38
ART. 35
(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia
independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. Formarea iniţială şi continuă este un drept şi
o îndatorire pentru judecător.
(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi
constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi
internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii
Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a
Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a
instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi
operarea pe calculator.
#B
ART. 36

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine


Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi
desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.
ART. 37
(1) Judecătorii şi procurorii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare
profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ
superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
#M38
(1^1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor şi procurorilor străini, ale cursanţilor sau
ale reprezentanţilor altor instituţii de formare profesională din străinătate, care participă, în cadrul
unor programe de cooperare, la activităţile de formare profesională organizate de Institutul
Naţional al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituţii.
#B
(2) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională
continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv
pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul
Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ
superior din ţară sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii, programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor.
(4) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de
necesitatea specializării lor.
#M9
ART. 37^1
(1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate
juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorilor de justiţie, personalului de instruire
prevăzut la art. 108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, care participă la activităţile de formare profesională
continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.
#M38
(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi (1^1) se stabileşte prin decizie a
preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii. Cazarea participanţilor în condiţiile alin. (1) şi (1^1) se poate realiza în structurile
de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a preşedintelui Consiliului
Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora.
#M9
(3) Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor, care participă la activităţile de formare profesională
continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul instituţiilor unde
îndeplinesc funcţia de bază.
(4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiţie şi ale personalului de instruire al
Institutului Naţional al Magistraturii, care participă la activităţile de formare profesională
continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.
(5) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor, auditorii de justiţie, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile de
formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de
la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.
#M13

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(6) Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al


Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Institutului
Naţional al Magistraturii.
#B
ART. 38
(1) În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se
organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri,
seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica
acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
#M38
(1^1) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind
cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul
curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de
instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în
această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi
procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1),
cheltuielile privind cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului
Naţional al Magistraturii.
(1^2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1^1) se stabileşte prin ordin al
ministrului justiţiei, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care
participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare
profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al
Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabileşte în
conformitate cu dispoziţiile art. 37^1 alin. (2).
(1^3) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute
la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de
apel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. În cazul personalului de instruire angajat
la plata cu ora al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în
această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi
procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1),
cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Naţional al
Magistraturii.
#M9
(1^4) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile
prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia
de bază.
#B
(2) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea
de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activităţii de
formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din
circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele
subordonate.
#M38
ART. 39
(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă,
judecătorii şi procurorii sunt supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa,
integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor
numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) În raport cu vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează


după cum urmează:
a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între un an şi 5 ani;
b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 şi 10 ani;
c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;
d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.
(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite separat pentru judecători şi
procurori, formate din preşedintele instanţei, respectiv conducătorul parchetului din care face parte
persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulţi judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul
ierarhic superior, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi
specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Evaluarea preşedintelui instanţei şi a
vicepreşedintelui se face de o comisie formată din preşedintele instanţei superioare, preşedintele
secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa
superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a
adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie se realizează de o comisie de la parchetul
ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere
corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de
conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de
apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea
procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncţi şi a şefilor de secţie de la parchetele de pe
lângă curţile de apel sau de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel se face de o comisie
compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de
colegiul de conducere al acestui parchet. Evaluarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie compusă din judecători, membri aleşi ai Secţiei pentru
judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de curte de apel,
desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Evaluarea
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor
şefi ai direcţiilor specializate se face de o comisie compusă din procurori, membri aleşi ai Secţiei
pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de tribunal,
desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fac parte procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul
acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţii acestora, procurorii şefi
de secţie, precum şi procurori desemnaţi, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie sau de colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
(5) Pentru judecătorii şi tribunale şi, respectiv, pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile
prevăzute la alin. (4) se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curţii de apel sau al
parchetului de pe lângă aceasta. Pentru curţile de apel şi pentru parchetele de pe lângă acestea,
comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie. Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin
hotărâre a Secţiei pentru judecători din 3 judecători, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei
pentru judecători, cu grad cel puţin de curte de apel. Pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru procurori din 3
procurori, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru procurori, cu grad cel puţin de tribunal.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se


aprobă prin hotărâre de fiecare din secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al
Magistraturii.
#M38
ART. 40
(1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului, întocmit
de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3), (4) sau (5), se poate acorda unul dintre calificativele:
"foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".
#B
(2) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
#M38
(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere
conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin.
(4) şi (5) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului
pentru a fi audiat este obligatorie.
(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a
curţii de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile.
Hotărârea curţii de apel este definitivă.
#B
ART. 41
(1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze
pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al
Magistraturii.
(2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a două evaluări
consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale
organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
#M38
(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
#B
(4) Judecătorul sau procurorul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul
"nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie
pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior
al Magistraturii.
ART. 42
(1) Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional,
care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.
(3) Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor
existente în dosar.

#M38
CAPITOLUL IV^1
Evaluarea psihologică periodică

#M38
ART. 42^1
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau


personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor primeşte calificativul
"inapt", acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult
6 luni, urmând ca judecătorul sau procurorul să fie supus unei noi evaluări.
(3) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a
comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de
consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

#B
CAPITOLUL V
Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducere

#CIN
NOTĂ:
A se vedea şi:
- Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 681/2019 pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a
procurorilor în funcţii de execuţie;
- Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1348/2019
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a
judecătorilor;
- Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 188/2020 pentru
aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi revocarea din
aceste funcţii;
- Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 219/2020 pentru
aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţii de conducere a procurorilor şi revocarea din
aceste funcţii.

#B
SECŢIUNEA 1
Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parchete

#M38
ART. 43
Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte
ori este necesar, de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul
Naţional al Magistraturii.
#M41
ART. 44
(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior,
judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost
sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
a) 7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de
judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la
parchetul de pe lângă tribunalul specializat;
b) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de
judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
c) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror
la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
#M38
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu


se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de
justiţie.
(3) Vechimile prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să fie îndeplinite până la data înscrierii la
concursul de promovare.
#M39
(3^1) Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o
conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel
puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi
admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secţiile corespunzătoare, îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (3^1).
#M38
ART. 45
Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs,
în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de secţiile
corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii.
#M41
ART. 46
(1) Concursul de promovare pe loc constă în susţinerea unei probe scrise.
(2) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor,
precum şi materiile la care se susţine proba scrisă prevăzută la alin. (1), în funcţie de specializarea
judecătorului sau procurorului, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea
concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
#M38
ART. 46^1
(1) Promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la
nivel naţional, în limita locurilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la
parchete.
(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se
organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi
parchete, şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului
Naţional al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel
puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.
#M38
ART. 46^2
(1) Pot participa la concursul de promovare efectivă la instanţele şi parchetele imediat
superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu
au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător
instanţei sau parchetului la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani
la instanţa sau parchetul ierarhic inferior, în cazul promovării în funcţiile de judecător de curte de
apel, procuror la parchetul de pe lângă aceasta sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
#M38
ART. 46^3
(1) Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea
activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#M41
(2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs şi
constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi
modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art.
46 alin. (2).
#M38
(3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
#M38
ART. 47
În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secţia pentru judecători sau,
după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre,
promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi.
#M38
ART. 47^1
(1) Judecătorii şi procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe sau
parchete superioare nu pot fi delegaţi, detaşaţi sau transferaţi timp de cel puţin 2 ani de la data
promovării.
(2) Judecătorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe superioare nu pot fi
numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la
parchete superioare nu pot fi numiţi în funcţia de judecător timp de cel puţin 2 ani de la data
promovării.
#M38
ART. 47^2
Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei,
precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin examenul de promovare
organizat pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii.

#B
SECŢIUNEA a 2-a
Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi
parchetelor corespunzătoare

#M38
ART. 48
(1) Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale
specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este
necesar, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional
al Magistraturii.
#B
(2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima
evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime
prevăzute de lege.
(3) Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen
de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al
Magistraturii.
#M41
(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea
atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea,
resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

la stres şi un test psihologic. Contestaţiile cu privire la proba scrisă se trimit Institutului Naţional al
Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor.
#M38
(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2
judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti
în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în
principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de
Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Institutului Naţional al
Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor
judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
#M41
(6^1) *** Abrogat
#M38
(7) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul
concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în
termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod
corespunzător.
#B
(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost
declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
#M38
(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior
al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.
(9^1) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) judecătorii care au calificativul
"foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc
condiţiile de vechime prevăzute de lege.
(10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de
informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează
sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
#B
(11) Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de
conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut
parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o
declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei
schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.
(12) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a
colaborat cu acestea.
(13) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi
disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului
Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile instanţelor
judecătoreşti.
(14) Numirea în funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6
luni de la data la care acestea devin vacante.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#M38
ART. 49
(1) Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-
procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul
pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai
acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia
pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
#B
(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima
evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime
prevăzute de lege.
(3) Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen
de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al
Magistraturii.
(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
#M38
(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al
Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori
de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe
lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea
comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.
(5^1) Dispoziţiile art. 48 alin. (6^1) se aplică în mod corespunzător.
(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de
Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al
Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a
Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării
acestuia.
(7) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul
concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în
termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod
corespunzător.
#B
(8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost
declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
#M38
(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al
Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
(9^1) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) procurorii care au calificativul
"foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc
condiţiile de vechime prevăzute de lege.
#B
(10) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea
conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.
(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) şi (14) se aplică în mod corespunzător şi în cazul numirii
procurorilor în funcţiile de conducere.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(12) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă


permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei,
precum şi prin afişare la sediile parchetelor.
#M38
ART. 50
(1) Pentru numirea în funcţii de conducere sunt necesare următoarele condiţii minime de
vechime:
a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de
pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 6 ani în funcţia de judecător sau
procuror;
b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi
preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al
parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef
secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi
familie, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror;
c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror
general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al
parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror.
(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(3) În vederea participării la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere,
judecătorul sau procurorul trebuie să funcţioneze cel puţin 2 ani la instanţa sau, după caz,
parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura. Dispoziţiile
prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi pentru numirea în funcţiile de conducere
prevăzute la art. 48 alin. (9) şi art. 49 alin. (9).
(4) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (3), în situaţia în care la două concursuri consecutive
pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs
sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători
sau, după caz, procurori de la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel
sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa ori parchetul
pentru care îşi depun candidatura.
(5) În cazul în care la o judecătorie sau la un parchet de pe lângă judecătorie unde este vacantă
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie, respectiv de prim-procuror sau
adjunct al acestuia, niciun judecător sau procuror nu îndeplineşte condiţiile de vechime prevăzute
de lege pentru ocuparea acestor funcţii, nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive
obiective, nu poate fi delegat un judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau parchet, poate fi
delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau procurorii care
funcţionează la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel.
#M38
ART. 51
(1) La expirarea mandatului funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în
condiţiile prevăzute la art. 48 - 50, o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau parchet, în
condiţiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la instanţele sau parchetele pe care le-au condus sau
de unde provin.
(2) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al
Magistraturii - Secţia pentru judecători, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a
preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de
conducere;

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea


eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile
manageriale;
c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.
#B
(3) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele
criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea
situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor,
organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau
parchetelor.
(4) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal,
comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii,
persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la
informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de
conducere.
(5) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea
atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în
domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe
criterii obiective a cauzelor.
(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de
organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de
analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi
capacitatea de adaptare rapidă.
#M38
(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al
Magistraturii - Secţia pentru procurori, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a
conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2), care se aplică în mod
corespunzător.
(8) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) şi
(7), Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliul Superior al
Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcţia de
conducere.
(9) Hotărârea se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5
zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
(10) Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării
hotărârii de suspendare.
#M38
ART. 51^1
(1) Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă durata mandatelor funcţiilor
de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.
(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de un an atrage încetarea
mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.

#B
SECŢIUNEA a 3-a
Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în
funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#M38
ART. 52
(1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin
concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
#M21
(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se
organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor prin curţile de apel, prin
parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului
Naţional al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data
stabilită pentru concurs.
#M41
(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel,
au obţinut calificativul "foarte bine" la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în
ultimii 3 ani şi au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1).
Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
#M18
(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.
(5) Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul
articol.
#M18
ART. 52^1
(1) Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie cuprind precizarea secţiei pentru care se depune candidatura.
#M21
(2) Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă
în:
a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea
acestora;
#M38
b) un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
c) *** Abrogată
(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
#M41
(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din câte 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi câte un cadru didactic universitar având grad de conferenţiar sau profesor universitar de
la o facultate de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum
acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare.
#M38
(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu pot avea apartenenţă politică la data formării
comisiilor şi pe toată durata derulării concursului.
#M21
(6) *** Abrogat
#M18

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(7) Nu pot fi membri ai comisiilor prevăzute la alin. (3) persoanele care au soţul sau soţia, rude
ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor.
#M41
ART. 52^2
(1) În cadrul probei prevăzute la art. 52^1 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs,
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul
curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti pronunţate şi redactate de candidaţi, precum şi celelalte
date necesare evaluării potrivit prezentei legi.
#M21
(2) Orice persoană poate transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin.
(1), întocmite de candidaţi, care pot fi analizate în cadrul probei având ca obiect evaluarea actelor
întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.
(3) Cererile de înscriere la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la
cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de
natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi
transmise.
(4) Actele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal,
pentru a fi supuse dezbaterii publice pentru o perioadă de 7 zile de la publicare. Sesizările sau
observaţiile primite din partea opiniei publice pot fi avute în vedere la evaluare de către comisiile
de concurs.
#M38
ART. 52^3
(1) Evaluarea prevăzută la art. 52^2 are ca obiect:
a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;
b) verificarea coerenţei în exprimare;
c) verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii;
d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a
hotărârilor.
(2) *** Abrogat
#M18
(3) În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaţilor explicaţii cu
privire la orice aspect supus evaluării.
#M38
ART. 52^4
(1) În cadrul probei interviului, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii
evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaţilor şi modul în care candidaţii se raportează
la valori precum independenţa justiţiei şi imparţialitatea judecătorilor, motivaţia candidaţilor şi
competenţele umane şi sociale ale acestora.
(2) La şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine
interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de Secţia pentru judecători, care
va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi
sociale ale acestora.
#M41
ART. 52^5
(1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este de 100 de
puncte, distribuite astfel:
a) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a);
b) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b);
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este
următorul:
a) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a);
b) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b);
(3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.
#M38
ART. 52^6 *** Abrogat
#M38
ART. 52^7
(1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în
funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru judecători dispune, prin
hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.
#M18
(2) Procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament
aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prezenta lege, prin hotărâre care
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
#M38
ART. 53
(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt
numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu
au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea
reînvestirii o singură dată.
(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.
(4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.
(1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau
preşedinte de secţie a devenit vacantă.
(5) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie ai Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la
cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică
în mod corespunzător.
#M42
ART. 54
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-
adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii
acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de
Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în
funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură
dată.
#M39
(1^1) În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin.
(1), ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia
candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se


transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se
publică pe pagina de internet a ministerului.
#B
(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.
#M38
(3) Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de
conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către
Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea
adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2),
care se aplică în mod corespunzător.
(5) De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi
redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior
sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
#M38
ART. 55
(1) Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la art. 54 în cadrul Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 3 ani,
cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior
al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului şef al
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.
(1^1) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost
sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă de minimum 10 ani.
(2) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea
conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.
#B
(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.
#M38
(4) Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea
procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului
şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, pentru motivele prevăzute la
art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
(5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor
generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
#M38
ART. 56
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, judecătorii revin
pe funcţiile deţinute anterior în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) La încetarea mandatului funcţiei de conducere prevăzute la art. 54 şi 55, procurorii pot ocupa
o altă funcţie de conducere la acelaşi parchet, în condiţiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la
parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.

#B
CAPITOLUL VI
Delegarea, detaşarea şi transferul

#CIN
NOTĂ:
A se vedea şi:
- Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 817/2019 pentru
aprobarea Regulamentului privind transferul, detaşarea şi delegarea procurorilor;
- Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1347/2019
pentru aprobarea Regulamentului privind transferul judecătorilor.

#B
ART. 57
(1) În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona
normal din cauza absenţei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor
asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din
circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega judecători de la alte instanţe din circumscripţia
menţionată, cu acordul scris al acestora.
#M38
(2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi de la curţile de
apel la instanţe din circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de
Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, la solicitarea preşedintelui curţii de
apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia
funcţionează.
(3) *** Abrogat
(4) Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale
specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al
Magistraturii - Secţia pentru judecători, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile
prezentei legi.
(5) Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor
de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători,
cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită,
cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii.
#M39
(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în
funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) - (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea
procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul
scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori.
#M42
(7^1) *** Abrogat
#M38

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(8) Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi numai la instanţe sau parchete la care au dreptul să
funcţioneze potrivit gradului profesional dobândit.
(8^1) În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în
funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie sau preşedintele Curţii Constituţionale, după caz, pe o perioadă de cel mult 6
luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi
condiţii. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de
lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.
#B
(9) Pe perioada delegării judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege
pentru funcţia în care sunt delegaţi. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru
funcţia în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează
indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.
#M38
ART. 58*)
(1) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea
judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul
Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala
Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea
acestor instituţii. Detaşarea în cadrul acestor instituţii nu se poate dispune pentru funcţii de
demnitate publică.
(1^1) Judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în
organizaţii internaţionale dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a
acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de judecător sau
procuror.
(1^2) În cazul în care judecătorul sau procurorul îşi manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la
instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcţia de
judecător sau procuror cu rezervarea postului.
(1^3) Pentru Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri activitatea de
formare de către judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personal de specialitate juridică
asimilat magistraţilor, detaşarea se dispune doar în cazul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea
cu normă întreagă.
#B
(2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singură dată,
pentru o durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror
şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte
drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt
inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.
#M6
(3^1) Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în străinătate pentru
acţiuni în interesul serviciului, beneficiază de drepturi şi au obligaţiile stabilite prin normele
speciale ale instituţiei la care sunt detaşaţi.
(3^2) În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (3^1), personalul detaşat în străinătate
beneficiază de următoarele drepturi:
a) indemnizaţia de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent
prevăzute de lege pentru funcţia deţinută anterior detaşării;
b) decontarea costului transportului între locul de domiciliu şi locul detaşării, la începutul şi la
sfârşitul perioadei de detaşare, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţară;
#M7
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest
scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui
Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al
procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
#M6
d) diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat.
(3^3) Personalul detaşat în străinătate nu poate beneficia în ţară de aceleaşi drepturi acordate
de instituţia unde este detaşat.
#B
(4) Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
#M38
(5) După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior. Dacă
judecătorul sau procurorul detaşat se află în situaţia prevăzută la alin. (6) şi nu a optat pentru
funcţia de conducere sau nu a exprimat nicio opţiune, la încetarea detaşării se aplică în mod
corespunzător prevederile art. 51 alin. (1).
(6) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau
parchete, în termen de 6 luni de la hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii prin care s-a dispus detaşarea optează pentru funcţia de conducere sau pentru funcţia
pe care o ocupă prin detaşare.
(7) În cazul în care judecătorul sau procurorul detaşat nu a optat pentru funcţia de conducere
sau nu a exprimat nicio opţiune, funcţia de conducere respectivă devine vacantă la expirarea
termenului prevăzut la alin. (6). Dacă judecătorul sau procurorul optează pentru funcţia de
conducere deţinută anterior, detaşarea încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (6).
(8) Prevederile alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care judecătorul
sau procurorul era detaşat anterior ocupării funcţiei de conducere.
#CIN
*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 588/2017 (#M36), a admis excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi a constatat că soluţia
legislativă care nu precizează condiţiile încetării detaşării judecătorilor sau procurorilor este
neconstituţională.
Menţionăm că, ulterior publicării deciziei indicate mai sus, art. 58 a fost modificat prin art. I pct.
97 - 100 din Legea nr. 242/2018 (#M38), cu modificările ulterioare.

#M38
ART. 59
Detaşarea şi delegarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care
judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
#M38
ART. 60*)
(1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet
la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al preşedintelui
instanţei sau al procurorului şef al parchetului corespunzător.
(2) Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care
judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii.
(3) Normele de reglementare a procedurii transferului se stabilesc prin regulamente**) elaborate
de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.
#CIN

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 454/2020 (#M45), a constatat că soluţia legislativă
cuprinsă în art. 60 din Legea nr. 303/2004, în redactarea anterioară Legii nr. 242/2018 (#M38), şi
în art. 60 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr. 242/2018 (#M38), care
nu precizează condiţiile transferării judecătorilor, precum şi art. 60 alin. (3) din Legea nr.
303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr. 242/2018 (#M38), sunt neconstituţionale.
Reproducem mai jos prevederile art. 60 din Legea nr. 303/2004, în redactarea anterioară Legii
nr. 242/2018 (#M38).
"ART. 60
Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la
alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al
Magistraturii."
**) A se vedea:
- Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 817/2019 pentru
aprobarea Regulamentului privind transferul, detaşarea şi delegarea procurorilor;
- Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1347/2019
pentru aprobarea Regulamentului privind transferul judecătorilor.
A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 454/2020 (#M45).

#M38
ART. 61
(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă
judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui
României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute
în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Secţia pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al unităţii de parchet de la
care provine, precum şi al instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a
judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanţei în care îşi desfăşoară activitatea şi al
parchetului la care urmează să activeze.
#B
(2) Pentru numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa
secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită
numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii
în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.
#M38
(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1).

#B
CAPITOLUL VII
Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi procuror

ART. 62
(1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
#M38
a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, după confirmarea
judecătorului de cameră preliminară;
#M24
a^1) când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;
#M38

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

a^2) când faţă de acesta s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului
judiciar pe cauţiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligaţia de a nu exercita profesia în
exercitarea căreia a săvârşit fapta;
#B
b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător;
#M19
c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d);
#M38
d) în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare;
e) în perioada cuprinsă între data pronunţării hotărârii secţiei corespunzătoare de aplicare a
sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) şi data eliberării din funcţie.
(1^1) Judecătorul sau procurorul poate fi suspendat din funcţie şi în cazul în care a fost trimis în
judecată pentru o infracţiune, dacă se apreciază, în raport cu circumstanţele cauzei, că se aduce
atingere prestigiului profesiei. În situaţia în care s-a apreciat că judecătorul sau procurorul poate fi
menţinut în funcţie, acestuia i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuţii până la
soluţionarea definitivă a cauzei.
(1^2) Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1)
lit. b), care-l pune în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, poate fi suspendat din funcţie, la
cererea sa sau a colegiului de conducere al instanţei sau parchetului. Această măsură se poate
dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile medicale şi indemnizaţiile
pentru incapacitate temporară de muncă în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Afecţiunea se
stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de o comisie medicală de specialitate
numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii. Suspendarea din funcţie
durează până la însănătoşire. Prin raportul de expertiză, comisia stabileşte termenul în care
magistratul urmează să revină la reexaminare.
(2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de către Secţia pentru
judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (1) lit. a) - a^2) şi lit. c) - e) şi
alin. (1^1), judecătorului şi procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile
şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale, dar i se
plătesc asigurările sociale de sănătate. Această perioadă nu constituie vechime în muncă şi în
magistratură.
(4) În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. b) şi alin. (1^2), judecătorului sau
procurorului i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din indemnizaţia de încadrare lunară netă
din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcţie şi îi sunt aplicabile dispoziţiile
referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.
(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1^2) şi efectuarea de către comisia medicală de
specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii a noii expertize,
secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate hotărî încetarea suspendării şi
repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este
ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare.
(6) Auditorii de justiţie sunt suspendaţi din calitatea de auditor în cazurile prevăzute la alin. (1)
lit. a) şi b), alin. (1^1) şi (1^2), care se aplică în mod corespunzător. În ipoteza prevăzută la alin.
(1^1), Consiliul Ştiinţific al Institutului poate dispune suspendarea auditorului de justiţie dacă
apreciază că infracţiunea săvârşită aduce atingere demnităţii calităţii de auditor sau imaginii
Institutului.
(7) Suspendarea din calitatea de auditor de justiţie se dispune de către Consiliul Ştiinţific al
Institutului. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum şi cea prin care s-a constatat
încetarea suspendării se comunică de îndată auditorului de justiţie; despre decizia luată este
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

informat şi Consiliul Superior al Magistraturii. După încetarea suspendării, auditorul de justiţie va


relua cursurile la Institut din aceeaşi etapă în care acestea au fost întrerupte.
(8) În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi alin. (1^1),
auditorul de justiţie nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor, iar această perioadă
nu constituie vechime în magistratură. În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1^2),
precum şi pentru motivul prevăzut la alin. (1) lit. b), auditorului de justiţie i se plăteşte o
indemnizaţie egală cu 80% din bursă.
(9) În ipoteza prevăzută la alin. (5), dacă boala de care suferă auditorul de justiţie este
ireversibilă, Consiliul Ştiinţific al Institutului dispune exmatricularea acestuia.
#M38
ART. 62^1
(1) Încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, încheierea sau
ordonanţa prin care s-a stabilit obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a fost
săvârşită fapta pe durata controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, rechizitoriul
prin care s-a dispus trimiterea în judecată sau ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la
urmărirea penală cu privire la un judecător ori procuror se comunică în termen de 24 de ore Secţiei
pentru judecători sau Secţiei pentru procurori, după caz, a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate într-o cauză penală faţă
de un magistrat, instanţa de executare comunică secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii o copie de pe dispozitivul hotărârii.
#M38
ART. 62^2
În cazul judecătorilor şi procurorilor care ocupă o funcţie de conducere, mandatul funcţiei de
conducere încetează dacă suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile art. 62 alin. (1^1) durează
mai mult de un an.
#M38
ART. 63
(1) Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori comunică de îndată
judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei ori parchetului unde acesta funcţionează
hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau
procuror ori s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcţie încetează, iar
judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile
băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţia de execuţie sau, după caz, pe
perioada întregului mandat al funcţiei de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina
suspendării. Drepturile băneşti ce se plătesc vor fi majorate, indexate şi reactualizate, incluzând şi
dobânda legală penalizatoare - obligaţii de plată ce se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
Judecătorului sau procurorului i se recunoaşte vechimea în magistratură şi vechimea efectivă în
funcţia de judecător sau procuror pe această perioadă.
(2^1) Suspendarea din funcţie încetează şi în situaţia în care achitarea sau încetarea procesului
penal se pronunţă în primă instanţă. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după
rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de achitare sau încetare a procesului penal.
(3) *** Abrogat
#M38
ART. 64
(1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de
specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului
justiţiei şi ministrului sănătăţii. La sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului
parchetului ori a colegiilor de conducere, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii dispune prezentarea magistratului la expertiza de specialitate.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală
de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte
termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.
(3) Dispoziţiile art. 62 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(4) În cazul în care magistratul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la
expertiza de specialitate, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune
suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie
pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt
aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege. Această
perioadă nu constituie vechime în funcţie şi în magistratură. Suspendarea din funcţie încetează prin
hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a prezentării
magistratului la expertiza de specialitate.
(5) Dispoziţiile alin. (1) - (4) se aplică în mod corespunzător auditorilor de justiţie, suspendarea
calităţii de auditor putând fi dispusă de Consiliul Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.
În acest caz, suspendarea se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de
specialitate efectuată de comisia prevăzută la alin. (2), dar nu mai mult de 2 ani de la data
constatării bolii prin expertiză, caz în care îi încetează calitatea de auditor.
#M38
ART. 64^1
În cazul în care judecătorul sau procurorul este numit în funcţia de magistrat sau alte funcţii
judiciare la instanţe sau curţi de arbitraj europene sau internaţionale, raportul de muncă al
acestuia se poate suspenda la cerere pe perioada respectivei numiri, prin hotărâre a secţiei
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe această perioadă, judecătorului sau
procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Perioada respectivă constituie vechime în funcţie
şi vechime în magistratură.
#B
ART. 65
(1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;
d) incapacitate profesională;
e) ca sancţiune disciplinară;
#M38
f) condamnarea, amânarea aplicării pedepsei şi renunţarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-
o hotărâre definitivă, precum şi renunţarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de
cameră preliminară, pentru o infracţiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei;
f^1) *** Abrogată
#B
g) încălcarea dispoziţiilor art. 7;
#M38
h) neprezentarea, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate, până la împlinirea duratei
suspendării din funcţie dispuse potrivit art. 64 alin. (4);
#M42
i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa
cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie;
#M38
j) nepromovarea examenului prevăzut la art. 26.
(1^1) *** Abrogat

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui
României, la propunerea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori.
#B
(3) Trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile
legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de
transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea în rezervă sau, după caz, în retragere.
#M38
(4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Secţia
pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori.
(5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Secţia
pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 30 de
zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este
necesară.
#B
(6) Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul
profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.
#M12
ART. 65^1
(1) *** Abrogat
#M38
(2) În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva
hotărârii de eliberare din funcţie sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din
funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa
competentă.
(3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile
referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8 şi nu i se plătesc
drepturile salariale. În aceeaşi perioadă, judecătorului sau procurorului i se plătesc contribuţiile
de asigurări sociale de sănătate, după caz, potrivit legii. Dispoziţiile art. 63 alin. (1) se aplică în
mod corespunzător.

#M38
CAPITOLUL VIII
Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale

#M38
ART. 66
(1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi se bucură de
stabilitate.
(2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Secţia pentru judecători, pe bază
de concurs.
(2^1) Magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Plenul
Curţii Constituţionale, pe bază de concurs. Comisia de examinare se numeşte de preşedintele Curţii
Constituţionale şi este formată din 5 judecători ai Curţii, în cazul prim-magistratului-asistent şi al
magistraţilor-asistenţi-şefi şi din 3 judecători ai Curţii în cazul magistraţilor-asistenţi.
#B
(3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de
judecător şi procuror.
(4) Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională
continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a
judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

#M18
ART. 67
(1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel
puţin 2 ani în această funcţie.
#B
(2) Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovaţi dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3
ani vechime în această funcţie. După o perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în
gradul II şi după alţi 5 ani în gradul I.
#M38
(3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi, fără concurs, dintre judecătorii sau procurorii cu
o vechime în aceste funcţii de cel puţin 5 ani, prin susţinerea unui interviu în faţa Secţiei pentru
judecători a Consiliului sau a Plenului Curţii Constituţionale, după caz. După o perioadă de 3 ani
în această funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.
(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personal
de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), cadre didactice universitare de specialitate
juridică, precum şi dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel, Curtea
Constituţională şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani în aceste
funcţii.
(5) Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de magistrat-asistent, care nu au fost
sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani, au avut numai calificativul "foarte bine" la toate evaluările
şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite fără concurs sau examen în funcţia
vacantă de magistrat-asistent, cu acelaşi grad avut la data eliberării din funcţie. Nu pot fi numite în
această funcţie persoanele care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu
acestea. Prevederile art. 33 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător.
(6) Numirea în funcţiile de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef se face pe o perioadă
de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prezentului articol.
#B
ART. 68
(1) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
#M38
b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului
de 5 judecători, ca instanţă disciplinară.
#B
(2) Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea
administrativă şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 69
Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii:
#M38
a) participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 5 judecători;
#B
b) repartizează magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată;
c) asigură ţinerea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor.
ART. 70
(1) Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale secţiilor.
#M38
(2) Magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele Secţiilor Unite ale
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt desemnaţi de preşedintele instanţei.
#B
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

ART. 71
Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform
repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
ART. 72
Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.
#M38
ART. 72^1
Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi, dintre care unul este director al cabinetului
preşedintelui Curţii Constituţionale, şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale îşi desfăşoară
activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii Constituţionale şi îndeplinesc, după caz, atribuţiile
prevăzute prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
republicată, cu modificările ulterioare, şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii
Constituţionale.

#B
TITLUL III
Drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor

ART. 73
Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul
justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de
interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea
independenţei şi imparţialităţii acestora.
ART. 74
(1) Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită în
raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu
alte criterii prevăzute de lege.
(2) Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât
în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin
lege specială.
#M3
(3) *** Abrogat
#B
(4) Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce
decurg din această calitate.
(5) Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de
Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte
drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la
drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al
acestui minister.
(6) Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac
potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.
#M38
ART. 75
(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv
obligaţia ca, la cerere sau din oficiu:

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

a) să apere judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în


legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, precum şi împotriva
oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
b) să apere reputaţia profesională a judecătorilor;
c) să apere independenţa puterii judecătoreşti.
(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv
obligaţia ca, la cerere sau din oficiu:
a) să apere procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în
legătură cu aceasta care le-ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa în dispunerea
soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
b) să apere reputaţia profesională a procurorilor.
(3) Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se
soluţionează, la cerere sau din oficiu, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul
fiecărei secţii.
(4) Judecătorii sau procurorii care sunt în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) se
pot adresa secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune
măsurile necesare, conform legii.
#M38
ART. 76
Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale,
naţionale sau internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale, precum
şi la cele prevăzute la art. 11 alin. (3), putând face parte din organele de conducere ale acestora.
#B
ART. 77
(1) Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale
de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei,
familiile sau bunurile lor.
#M38
(2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi
a Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Măsurile concrete de protecţie dispuse de organele competente pentru fiecare caz în parte se
comunică de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore Consiliului Superior al Magistraturii.
#M38
ART. 78
(1) Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionaţi, beneficiază de despăgubiri acordate din
fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului
Public sau, în cazul procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naţionale, în cazul în
care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în
legătură cu acestea.
#M7
(2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a
Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
#M38
(3) În cazul refuzului de acordare a despăgubirilor prevăzute la alin. (1), beneficiarul acestora se
poate adresa secţiei de contencios administrativ a tribunalului. Acţiunea este scutită de la plata
taxei judiciare de timbru.
#B
ART. 79
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile


lucrătoare.
(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru
participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru
pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată,
potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.
(3) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
#M1
(4) *** Abrogat
#M3
(5) *** Abrogat
#B
(6) Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de
serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate,
precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de
judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.
(7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la
alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
#M38
(8) Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi
în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze,
în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale.
(9) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor
sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se
impozitează.
#B
ART. 80*)
Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul
pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de
kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu
autoturismul.
#CIN
*) Conform art. 19 lit. c) al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 283/2011 (#M17), în anul 2012 se acordă reduceri de tarife sau, după
caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de
transport prevăzute de art. 80 din Legea nr. 303/2004, republicată.
Conform art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 (#M22), prevederile art. 19
al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.
283/2011 (#M17), se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.
Conform art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 (#M25), prevederile art. 19 al art. II din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 283/2011
(#M17), se aplică în mod corespunzător şi în anul 2014.
Conform art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (#M30), prevederile art. 19
lit. c) al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 283/2011 (#M17), se aplică în mod corespunzător şi în anii 2015 şi 2016.
Conform art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 (#M34), prevederile art. 19
lit. c) al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 283/2011 (#M17), se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1
ianuarie - 28 februarie 2017.
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

Conform art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 (#M35), prevederile
art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 (#M34) se aplică în mod corespunzător
şi în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017.
Conform art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 (#M37), prevederile art. 19
lit. c) al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 283/2011 (#M17), se aplică în mod corespunzător şi în anul 2018.
Conform art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (#M40), prevederile art.
19 lit. c) al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 283/2011 (#M17), se aplică în mod corespunzător şi în perioada 2019 -
2021.
Menţionăm că art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 (#M22) a fost abrogat
prin art. 44 alin. (1) pct. 29 din Legea-cadru nr. 153/2017.

#B
ART. 81
(1) Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data
pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7
indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător
sau procuror şi se înregistrează, potrivit legii.
#M38
(3) *** Abrogat
#B
(4) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în
activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea
acestuia la data decesului.
#M38
ART. 82*)
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de
conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o
vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal
de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori
procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot
pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în
cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de
salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data
pensionării.
(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la
Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor,
precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia
jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere,
înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o
vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică
asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori
procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La
calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul,
magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor,
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul


de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de
specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
#M6
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi
judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul
pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care
lipseşte din vechimea integrală în magistratură.
(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la
cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea
depăşi.
#M41
(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de
judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor,
precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia
jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de
ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se
stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un
judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau
parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de
bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De
această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din
motive neimputabile.
#M38
(6) Judecătorii şi procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de
la Curtea Constituţională au dreptul la pensie de boală profesională şi de invaliditate în cuantum
de 80% din pensia de serviciu.
#M6
(7) Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public.
Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.
(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de
vârstă.
#CIN
*) 1. Conform art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 (#M38) şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 92/2018 (#M39), cu modificările ulterioare, la articolul 82, alineatul (3) urma să se
modifice începând cu data de 1 ianuarie 2022. Conform art. I din Legea nr. 86/2021 (#M46),
prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 (#M38), cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea
nr. 303/2004, republicată, se abrogă la data de 1 ianuarie 2022. De asemenea, conform art. II din
Legea nr. 86/2021 (#M46), articolul V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 (#M39)
se abrogă la data de 1 ianuarie 2022.
2. Conform art. III din Legea nr. 86/2021 (#M46), dispoziţiile art. 82 alin. (3) din Legea nr.
303/2004, republicată, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018 (#M38) rămân în
vigoare şi după data încetării efectelor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018
(#M39).

#M38
ART. 83
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum
şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după
împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru
menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Secţiei pentru judecători sau, după caz, al
Secţiei pentru procurori.
#M14
(2) Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia
de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor
respective.
#M38
(3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de
către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la
parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcţioneze până la data
pensionării şi care nu pot funcţiona normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în
funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia
de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii. Pot fi reîncadraţi în funcţie, în condiţiile prezentului alineat, foştii judecători,
procurori sau magistraţi-asistenţi care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare potrivit
prezentei legi şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din
magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Pe perioada
reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%.
#M14
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
#M6
ART. 83^1
(1) Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare
prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură
prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru
acordarea pensiei în condiţiile prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot
opta între cele două pensii.
(2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.
#M14
(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu
veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până
la vârsta de 60 de ani.
#M6
(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4).
#M38
ART. 83^2
(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 83^1 şi de indemnizaţia prevăzută
la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv
ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată
infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile
cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, "Infracţiuni
contra înfăptuirii justiţiei" săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază
de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
#M28
(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1)
atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz,
suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea definitivă
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală
beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public.
(3) Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului
penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de judecător, procuror, magistrat-asistent sau
personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, acesta este repus în
situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în
mişcare a acţiunii penale sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public
încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale.
#M38
(4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă
definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia
pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori va informa Casa Naţională de Pensii
Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect
acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz,
suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu.
Informarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori cuprinde elementele
necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de
identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.
#M38
ART. 83^3
Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 83^1 şi de indemnizaţia prevăzută la
art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din
magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Aceste
persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
#M38
ART. 84
(1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60
de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în
plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.
(2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la
terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la pensia de urmaş, calculată din
pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul
decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările
ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.
(3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de
acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor,
dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia
de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
#M38
ART. 85
(1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia
prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 83^1 şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată
celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, cu
modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
#M6
(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la
art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului,
cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de
serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu
mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
(3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea
pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă.
Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a
eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.
#M38
ART. 85^1
Dispoziţiile art. 82 - 85 se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale.
Perioada în care persoana a îndeplinit funcţia de judecător la Curtea Constituţională constituie
vechime în funcţia de judecător.
#M38
ART. 86*)
(1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi
(2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87
alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea
Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia
jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la
art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent
judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului,
Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de
Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat.
#M41
(2) *** Abrogat
#CIN
*) Conform art. 46 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 (#M33), prevederile art. 86 din Legea nr.
303/2004 se aplică în mod corespunzător şi pentru consilierii de soluţionare a contestaţiilor în
domeniul achiziţiilor publice cu studii juridice, prevăzuţi la art. 46 alin. (5) din Legea nr. 101/2016
(#M33).
Menţionăm că, ulterior publicării legii indicate mai sus, art. 86 a fost modificat prin art. I pct.
149 din Legea nr. 242/2018 (#M38) şi prin art. 13 pct. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 7/2019 (#M41).

#M7
ART. 87
(1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei,
Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie,
Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este
asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv
susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de
capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.
#B
(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi
aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin.
(1).
ART. 88

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(1) Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma
Meritul judiciar.
(2) Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii, pentru judecători, şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori.
ART. 89
Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al
Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.
ART. 90
(1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să
compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.
(2) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi
bună-credinţă.
ART. 91
(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să
soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul
profesional.
(2) Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat,
inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.
ART. 92
(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta
vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
(2) Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii, şi se asigură în mod gratuit.
ART. 93
Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege,
declaraţia de avere şi declaraţia de interese.

TITLUL IV
Răspunderea judecătorilor şi procurorilor

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

ART. 94
Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
#M38
ART. 95
(1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi numai cu încuviinţarea
Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei
potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de
îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.
#M38
ART. 96
(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor
şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau
gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 99^1.
(3) Există eroare judiciară atunci când:
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a


dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile,
libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi
remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară;
b) s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situaţiei
de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile,
libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale
de atac ordinară sau extraordinară.
(4) Prin Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, precum şi prin alte legi
speciale pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară.
(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai
împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii
civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.
(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de
maximum un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
(7) În termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea
prevăzută la alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica
dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu
rea-credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute la art. 74^1 din Legea nr. 317/2004,
republicată, cu modificările ulterioare.
(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva
judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut
la alin. (7) şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a
exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de
exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.
(9) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţă, secţiei civile a curţii
de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se
exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe
lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea
reclamantului.
(10) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului
la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a
judecătorilor şi procurorilor*). Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror,
iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a
judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu rea-
credinţă sau gravă neglijenţă.
#CIN
*) A se vedea şi Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 114/2019 pentru aprobarea
Normelor privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi
procurorilor.

#B
ART. 97
(1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii
instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a
judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori
săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin
hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.

CAPITOLUL II
Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor

ART. 98
(1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu,
precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.
(2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai
potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
#M19
ART. 99
Constituie abateri disciplinare:
a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei,
săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;
b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii
şi procurorii;
c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt
personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi,
martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;
d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice
în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de
părţile din proces;
f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi
în conformitate cu legea;
h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la
soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive
imputabile;
i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există
una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi
nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;
#M38
j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter,
precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu
excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune;
#M19
k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea
instanţei ori a parchetului;
l) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;
m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ
dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii
cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;
#M38
n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau
intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor
personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

reglementat pentru toţi cetăţenii, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei
infracţiuni;
o) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
#M19
p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc
sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;
#M38
r) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale
procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege;
#M19
s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor
judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură
să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;
ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;
#M38
t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele
constitutive ale unei infracţiuni. Sancţiunea disciplinară nu înlătură răspunderea penală.
#M19
ART. 99^1
(1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de
drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
(2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod
grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
#M19
ART. 100
(1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu
gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
#M38
b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la
un an;
c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani la o altă instanţă sau la
un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;
#M19
d) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;
#M38
d^1) retrogradarea în grad profesional;
#M19
e) excluderea din magistratură.
#M38
(2) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară,
sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 99 lit. b),
d) şi t) teza întâi nu pot consta în cele prevăzute la art. 100 lit. a) - d).
#B
ART. 101
Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplică de secţiile Consiliului Superior al
Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

TITLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 102
(1) Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continuă activitatea până la data
expirării mandatului pentru care au fost numiţi.
(2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost
numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie
şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de
magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru
intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.
ART. 103
Judecătorii şi procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de bază la
instituţii de învăţământ superior juridic au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi
transfere norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de
judecător sau procuror.
ART. 104
(1) Judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la
art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru
organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează
această vechime.
(2) Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 177/2002*) privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficienţilor
de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt.
12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-
asistent.
#CIN
*) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 27/2006.

#B
ART. 105
(1) Judecătorii şi procurorii militari care îşi continuă activitatea la instanţele şi parchetele
militare, redistribuiţi pe funcţii inferioare, îşi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la
data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi
judecătorilor şi procurorilor militari.
#M24
(2) Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii
posturilor, se face, în funcţie de opţiunea exprimată, la instanţele sau parchetele civile la care
judecătorul ori procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit gradului său profesional.
#M38
ART. 105^1
În sensul prezentei legi, se consideră eliberaţi din funcţie din motive neimputabile judecătorii,
procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor, care au fost eliberaţi din funcţie pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 65 alin.
(1) lit. a) - c) şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din
magistratură în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.
#B
ART. 106*)
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I:
a) Regulamentul*1) privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului
Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de
examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum
şi media minimă de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
b) Regulamentul*2) Institutului Naţional al Magistraturii;
c) Regulamentul*3) privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor
stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de
desfăşurare şi media minimă de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al
procurorilor stagiari;
d) Regulamentul*4) privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură;
e) Regulamentul*5) privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a
judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;
f) Regulamentul*6) privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor
şi procurorilor;
g) Regulamentul*7) de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de
conducere a judecătorilor şi procurorilor;
h) Regulamentul*8) privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor;
i) Regulamentul*9) privind concediile judecătorilor şi procurorilor.
#CIN
*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 121/2020 (#M44), a constatat că dispoziţiile art. 106
lit. d) din Legea nr. 303/2004 sunt neconstituţionale.
*1) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/2019 pentru aprobarea
Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al
Magistraturii.
*2) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 127/2007 pentru aprobarea
Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii.
*3) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 103/2019 pentru aprobarea
Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari.
*4) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 192/2019 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură.
A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 121/2020 (#M44).
*5) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 322/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a
judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute.
*6) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi
procurorilor.
*7) A se vedea:
- Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 188/2020 pentru
aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi revocarea din
aceste funcţii;
- Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 219/2020 pentru
aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţii de conducere a procurorilor şi revocarea din
aceste funcţii.
*8) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007 pentru aprobarea
Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor,
republicată.

Listat la data de 16.06.2021


LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

*9) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.

#B
ART. 107
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14 - 16, art. 36 - 43, art. 55, art. 58 şi art. 59 - 69 din Legea Curţii
Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8
februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
b) dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42 - 69, art. 91 - 120^1 şi art. 121 - 131^1 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor
art. 66 privind vechimea în magistratură necesară pentru promovarea în funcţia de judecător sau
procuror, care se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.
(3) Dispoziţiile art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare,
se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.
#M38
ART. 108
Dispoziţiile prezentei legi sunt de imediată aplicare. Termenele de opţiune prevăzute de prezenta
lege încep să curgă de la data intrării sale în vigoare.
#M38
ART. 109
(1) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere sau
de execuţie, inclusiv prin promovare, şi nici procedurilor de evaluare profesională în curs de
desfăşurare la data intrării sale în vigoare.
(2) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere care sunt în cursul exercitării celui de-al
doilea mandat sau care au ocupat o funcţie de conducere pe parcursul a două mandate până la
data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot candida pentru un nou mandat, pentru aceeaşi
funcţie de conducere, conform prezentei legi.
#M38
ART. 110
Judecătorii şi procurorii care au dobândit un grad profesional superior ca urmare a concursului
de promovare până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi transferaţi la instanţele şi
parchetele superioare.
#M38
ART. 111
Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 78 alin. (2) se adoptă în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi. În cazul nerespectării acestui termen, sunt aplicabile, în mod
corespunzător, dispoziţiile art. 78 alin. (3) din prezenta lege.
#M38
ART. 112*)
Dispoziţiile prevăzute la art. 16 alin. (3), art. 19, art. 26 şi art. 28 din prezenta lege intră în
vigoare începând cu anul şcolar 2019 - 2020.
#CIN
*) A se vedea şi art. 1 - 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 (#M41).

#M38
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

ART. 113
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 124/2000
privind structura şi personalul Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 331 din 17 iulie 2000, cu modificările ulterioare.

#B
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II - VIII din titlul XVII al Legii nr. 247/2005, care nu sunt
încorporate în textul republicat al Legii nr. 303/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii
proprii ale titlului XVII al Legii nr. 247/2005.
"ART. II
(1) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi
procurorilor se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi şi intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizează şi se aprobă în termen de 30 de
zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea
Guvernului prevăzută la art. 77 alin. (3)*) din Legea nr. 303/2004.
------------
*) Art. 77 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 78 alin. (3).

ART. III
La împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul
magistraţilor, cu modificările ulterioare, se abrogă.
ART. IV
(1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcţiile de conducere de la instanţe şi
parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de
conducere a judecătorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii,
aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii şi afişat pe paginile de Internet ale Institutului
Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor judecătoreşti şi
parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.
(3) În 30 de zile de la publicarea regulamentului prevăzut la alin. (2) se organizează concurs sau
examen pentru numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe
lângă acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeaşi dată se organizează concurs sau examen
pentru ocuparea funcţiilor de conducere de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.
Dispoziţiile art. 48 alin. (7) şi ale art. 48^1 alin. (7)**) se aplică în mod corespunzător.
(4) Numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi
judecătorii, precum şi de la parchetele de pe lângă acestea, pentru care se aplică procedura
prevăzută la art. 48 alin. (9) şi art. 48^1 alin. (9)***), se face în termen de 30 de zile de la numirea
în funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la
concursurile sau examenele prevăzute la alin. (3).
(5) Nerespectarea termenelor şi a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor
prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară.
------------
**) Art. 48^1 alin. (7) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (7).
***) Art. 48^1 alin. (9) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (9).
Listat la data de 16.06.2021
LEGE Nr. 304/2004 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară

ART. V
(1) Judecătorii şi procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc condiţiile
de pensionare pentru limită de vârstă vor fi eliberaţi din funcţie la împlinirea unui termen de 3 luni
de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4
luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea
persoanelor prevăzute la alin. (1).
ART. VI
Judecătorii şi procurorii care nu au renunţat la norma de bază la instituţii de învăţământ superior
juridic, potrivit art. 102****) din Legea nr. 303/2004, sunt obligaţi să-şi transfere norma de bază la
instanţa sau parchetul la care funcţionează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
------------
****) Art. 102 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 103.
ART. VII
(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat
magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate depun declaraţiile prevăzute la art. 6 alin.
(3)*****) sau, după caz, art. 6^1******) şi art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004, în termen de
60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la art.
6^1******) din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică declaraţiile
prevăzute la art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.------------
*****) Art. 6 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 5 alin. (3).
******) Art. 6^1 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 6.
*******) Art. 6^2 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 7.
ART. VIII
Dispoziţiile art. 82********) din Legea nr. 303/2004 se aplică şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii
Constituţionale şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut
la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare."
------------ ********) Art. 82 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 83.
#CIN
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018
(#M39).
#M39
"ART. VII
Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară
activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai
dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

#B
---------------

Listat la data de 16.06.2021